Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: ORDIN nr. 403 din 22 aprilie 1999 pentru aprobarea Reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene si cu Standardele de Contabilitate Internationale

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

ORDIN nr. 403 din 22 aprilie 1999 pentru aprobarea Reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene si cu Standardele de Contabilitate Internationale

EMITENT: MINISTERUL FINANTELOR
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 480 din 4 octombrie 1999

Comenteaza legea

Ministrul finanţelor,
în baza <>Hotãrârii Guvernului nr. 447/1997 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor, cu modificãrile şi completãrile ulterioare,
având în vedere prevederile <>art. 3 din Hotãrârea Guvernului nr. 704/1993 pentru aprobarea unor mãsuri de executare a <>Legii contabilitãţii nr. 82/1991 ,

emite urmãtorul ordin:

ART. 1
Se aproba Reglementãrile contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitãţilor Economice Europene şi cu Standardele de Contabilitate Internaţionale, structurate astfel:
- volumul I, care cuprinde Cadrul general de armonizare a reglementãrilor contabile cu Directiva a IV-a a Comunitãţilor Economice Europene şi cu Standardele de Contabilitate Internaţionale;
- volumul II, care cuprinde Cadrul general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare elaborat de Comitetul pentru Standarde de Contabilitate Internaţionale.
ART. 2
(1) Reglementãrile prevãzute la art. 1 se aplica pentru situaţiile financiare ale anului 1999 de un esantion reprezentativ de societãţi comerciale cotate la Bursa de Valori şi de întreprinderi de interes naţional, conform listei anexate.
(2) Pentru perioada 2000-2005 programul de implementare a prezentelor reglementãri este prevãzut în volumul I.
(3) În primul an de aplicare, situaţiile financiare ale unitãţilor care intra sub incidenta acestor reglementãri vor fi întocmite atât în conformitate cu acestea, cat şi pe baza Regulamentului pentru aplicarea <>Legii contabilitãţii nr. 82/1991 , aprobat prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 704/1993 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
(4) Pe baza concluziilor desprinse ca urmare a aplicãrii acestor reglementãri la esantionul de societãţi menţionat la alin. (1), prevederile cuprinse în volumul I vor putea face obiectul unor eventuale completãri.
ART. 3
Societãţile comerciale cotate la Bursa de Valori şi celelalte întreprinderi care vor intra sub incidenta prezentelor reglementãri au obligaţia auditarii situaţiilor financiare potrivit regulilor de auditare care privesc aceasta categorie de unitãţi.
ART. 4
Pentru implementarea corespunzãtoare a prezentelor reglementãri, în semestrul II al anului 1999 se va iniţia un program naţional de formare şi perfecţionare profesionalã în domeniu.
ART. 5
Direcţia generalã legislaţie contabila va lua mãsuri pentru aducerea la îndeplinire a prevederilor prezentului ordin.
Prezentul ordin se publica în Monitorul Oficial.

Ministrul finanţelor,
Decebal Traian Remes

ANEXA 1



             LISTA AGENŢILOR ECONOMICI - PILOT

Nr. Denumirea
crt.
--------------------------------------------------------------------------------
1. COMBINATUL SIDERURGIC SIDEX - S.A. - GALAŢI
2. S.C. COMPANIA NATIONALA TAROM - S.A.
3. S.C. ARCTIC - S.A. - GAESTI
4. S.C. EXCELENT - S.A. - BUCUREŞTI
5. S.C. POLICOLOR - S.A. - BUCUREŞTI
6. S.C. ALRO - S.A. - SLATINA
7. S.C. TERAPIA - S.A. - CLUJ-NAPOCA
8. S.N.G.N. ROMGAZ - S.A. - MEDIAS
9. S.C. MOBIL ROM S.A. - BUCUREŞTI
10. S.C. AUTOLIV - S.A. - BRAŞOV
11. S.C. COMPA - S.A. - SIBIU
12. S.C. AUTOMOBILE DACIA - S.A. - PITESTI
13. ADMINISTRAŢIA NATIONALA A DRUMURILOR DIN ROMÂNIA
--------------------------------------------------------------------------------

MINISTERUL FINANŢELOR

REGLEMENTĂRI CONTABILE
armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitãţilor Economice Europene (C.E.E.) şi cu Standardele de Contabilitate Internaţionale



                     VOLUMELE I + II


                        CUPRINS

    VOLUMUL I   CADRUL GENERAL DE ARMONIZARE A REGLEMENTĂRILOR CONTABILE CU
                DIRECTIVA A IV-A A COMUNITĂŢILOR ECONOMICE EUROPENE ŞI CU
                STANDARDELE DE CONTABILITATE INTERNAŢIONALE

    DISPOZIŢII GENERALE

    CAPITOLUL I   Reglementãri privind contabilitatea şi situaţiile financiare
                  ale întreprinderii ............................

    SECŢIUNEA 1   CONTABILITATEA ÎNTREPRINDERII ...............................
    SECŢIUNEA 2   EXERCIŢIUL FINANCIAR ........................................
    SECŢIUNEA 3   SITUAŢIILE FINANCIARE ANUALE ALE ÎNTREPRINDERII .............
    SECŢIUNEA 4   FORMA ŞI CONŢINUTUL SITUAŢIILOR FINANCIARE ALE ÎNTREPRINDERII  
                  .............................................................
    SECŢIUNEA 5   PRINCIPII ŞI REGULI CONTABILE ...............................
    SECŢIUNEA 6   APROBAREA ŞI SEMNAREA SITUAŢIILOR FINANCIARE ALE
                  ÎNTREPRINDERII; APROBAREA DISTRIBUIRII PROFITULUI ...........
    SECŢIUNEA 7   RAPORTUL ADMINISTRATORILOR ..................................
    SECŢIUNEA 8   AUDITUL .....................................................
    SECŢIUNEA 9   APROBAREA ŞI DEPUNEREA SITUAŢIILOR FINANCIARE ŞI A RAPORTULUI
                  ANUAL AL ÎNTREPRINDERII .....................................
    SECŢIUNEA 10  PUBLICAREA RAPORTULUI ANUAL AL ÎNTREPRINDERII ...............

    CAPITOLUL II   Planul de conturi general ..................................

    CAPITOLUL III  Formatul conturilor anuale .................................
                   - BILANŢ ...................................................
                   - CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE .............................
                   - NOTE LA CONTURILE ANUALE .................................

    CAPITOLUL IV   Corespondenta Planului de conturi general cu formatul
                   conturilor anuale .............................

    CAPITOLUL V    Explicarea unor termeni utilizaţi şi colaterali acestora
                   ............................................................


    VOLUMUL II    CADRUL GENERAL DE ÎNTOCMIRE ŞI PREZENTARE A SITUAŢIILOR
                  FINANCIARE, ELABORAT DE COMITETUL PENTRU STANDARDE DE
                  CONTABILITATE INTERNAŢIONALE*) ..............................


    PREFATA



                                                                 Paragraful nr.

INTRODUCERE ........................................................... 1-11
Obiect şi statut .......................................... 1-4
Aria de aplicabilitate .................................... 5-8
Utilizatorii şi necesitãţile de informare ale acestora .... 9-11

OBIECTIVUL SITUAŢIILOR FINANCIARE ..................................... 12-21
Poziţia financiarã, performanta şi modificãrile poziţiei
financiare ................................................ 15-21
Note şi materiale ..................................... 21

CONCEPTE DE BAZA ...................................................... 22-23
Contabilitatea de angajament .............................. 22
Principiul continuitãţii activitãţii ...................... 23

CARACTERISTICI CALITATIVE ALE SITUAŢIILOR FINANCIARE .................. 24-46
Inteligibilitatea ......................................... 25
Relevanta ................................................. 26-30
Pragul de semnificatie ................................ 29-30
Credibilitatea ............................................ 31-38
Reprezentarea fidela .................................. 33-34
Prevalenta economicului asupra juridicului ............ 35
Neutralitatea ......................................... 36
Prudenta .............................................. 37
Integralitatea ........................................ 38
Comparabilitatea .......................................... 39-42
Limite ce privesc informaţia relevanta şi credibila ....... 43-45
Oportunitatea ......................................... 43
Raportul cost-beneficiu ............................... 44
Echilibrul între caracteristicile calitative .......... 45
Imaginea fidela/Prezentarea fidela ........................ 46

STRUCTURILE SITUAŢIILOR FINANCIARE .................................... 47-81
Poziţia financiarã ........................................ 49-52
Active .................................................... 53-59
Datorii ................................................... 60-64
Capitalul propriu ......................................... 65-68
Performanta ............................................... 69-73
Venituri .................................................. 74-77
Cheltuieli ................................................ 78-80
Ajustari pentru menţinerea nivelului capitalului .......... 81

RECUNOAŞTEREA STRUCTURILOR SITUAŢIILOR FINANCIARE ..................... 82-98
Probabilitatea realizãrii unor beneficii
economice viitoare ........................................ 85
Credibilitatea evaluãrii .................................. 86-88
Recunoaşterea activelor ................................... 89-90
Recunoaşterea datoriilor .................................. 91
Recunoaşterea veniturilor ................................. 92-93
Recunoaşterea cheltuielilor ............................... 94-98

EVALUAREA STRUCTURILOR SITUAŢIILOR FINANCIARE ........................ 99-101

CONCEPTELE DE CAPITAL ŞI DE MENŢINERE A
NIVELULUI CAPITALULUI ............................................... 102-110
Conceptul de capital .................................... 102-103
Conceptele de menţinere a nivelului capitalului
şi de determinare a profitului .......................... 104-110

---------------
*) Versiune oficialã în limba romana acceptatã de Grupul roman de lucru pentru traducerea Standardelor de Contabilitate Internaţionale, recunoscut de Comitetul pentru Standarde de Contabilitate Internaţionale.

VOLUMUL I

CADRUL GENERAL DE ARMONIZARE A REGLEMENTĂRILOR CONTABILE CU
DIRECTIVA A IV-A A COMUNITĂŢILOR ECONOMICE EUROPENE ŞI CU
STANDARDELE DE CONTABILITATE INTERNAŢIONALE

DISPOZIŢII GENERALE

Prezentele reglementãri stabilesc principiile şi regulile contabile de baza, forma şi conţinutul situaţiilor financiare anuale, având ca scop general asimilarea deplina a Directivei a IV-a a C.E.E. (78/669/EEC) şi continuarea armonizarii cu Standardele de Contabilitate Internaţionale.
Aria de aplicabilitate
1. Prezentele reglementãri privesc întocmirea, prezentarea, aprobarea şi publicarea situaţiilor financiare ale întreprinderii.
2. Întreprinderile vor fi integrate în aria de aplicabilitate a acestor reglementãri, dupã urmãtorul program:

A. Pentru situaţiile financiare ale exerciţiului financiar al anului 1999, aplicarea priveşte un esantion reprezentativ de societãţi comerciale cotate la Bursa de Valori şi unele întreprinderi de interes naţional, conform listei aprobate prin ordin al ministrului finanţelor.

B. Pentru situaţiile financiare ale anului 2000, aplicarea prezentelor reglementãri priveşte trei categorii de unitãţi grupate astfel:


    Categoria I       - Întreprinderi cotate la Bursa de Valori
    Categoria a II-a  - Regii autonome, companii, societãţi naţionale şi alte
                        întreprinderi de interes naţional
    Categoria a III-a - Categorii specifice de întreprinderi ce opereazã pe
                        piata de capital.

Lista unitãţilor care vor fi cuprinse în cele trei categorii va fi stabilitã prin ordin al ministrului finanţelor.

C. Începând cu exerciţiul financiar al anului 2001, prezentele reglementãri vor fi aplicate de persoanele juridice din categoria a IV-a, care satisfac cel puţin doua dintre criteriile menţionate în tabelul de mai jos.

Criteriile respective vor fi determinate pe baza situaţiilor financiare publicate pentru exerciţiul financiar anterior şi a ratei de schimb euro-lei, la sfârşitul anului anterior.

Numãrul
Sfârşitul Cifra de afaceri Total active mediu
exerciţiului a anului anterior pentru anul anterior de salariaţi
financiar (euro) (euro) ai anului
anterior
--------------------------------------------------------------------------------
31 decembrie 2001 peste 9 milioane peste 4,5 milioane 250
31 decembrie 2002 peste 8 milioane peste 4,0 milioane 200
31 decembrie 2003 peste 7 milioane peste 3,5 milioane 150
31 decembrie 2004 peste 6 milioane peste 3,0 milioane 100
31 decembrie 2005 peste 5 milioane peste 2,5 milioane 50
--------------------------------------------------------------------------------

D. Începând cu exerciţiul financiar al anului 2006, rãmân în afarã prezentelor reglementãri numai întreprinderile care, potrivit legislaţiei în vigoare la acea data, se vor încadra în categoria societãţilor mici. Aceste întreprinderi aplica prevederile <>Legii contabilitãţii nr. 82/1991 şi ale Regulamentului de aplicare a acesteia, aprobat prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 704/1993 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
1. Începând cu exerciţiul financiar al anului 2000, întreprinderile vor putea, cu aprobarea Ministerului Finanţelor, sa opteze pentru aplicarea acestor reglementãri înainte de data specificatã, în funcţie de modul de derulare a Programului naţional de pregãtire în domeniu.
2. În primul an de aplicare, întreprinderile vor prezenta situaţiile financiare atât în conformitate cu prezentele reglementãri, cat şi pe baza Regulamentului pentru aplicarea <>Legii contabilitãţii nr. 82/1991 , aprobat prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 704/1993 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare.

CAP. 1
Reglementãri privind contabilitatea şi situaţiile financiare ale întreprinderii

SECŢIUNEA 1
CONTABILITATEA ÎNTREPRINDERII

Moneda
1.1. - Contabilitatea se tine în limba romana şi în moneda nationala. Contabilitatea operaţiunilor efectuate în valuta se tine atât în moneda nationala, cat şi în valuta. Pentru necesitãţile proprii de informare, întreprinderile pot opta pentru întocmirea situaţiilor financiare şi într-o moneda stabilã (euro, USD etc).

Obligativitatea organizãrii şi ţinerii contabilitãţii
1.2. - Rãspunderea pentru organizarea şi ţinerea contabilitãţii, în conformitate cu prevederile <>Legii contabilitãţii nr. 82/1991 , revine administratorului sau altei persoane, care are obligaţia gestionãrii patrimoniului.
În acest scop, persoanele prevãzute la alineatul precedent trebuie sa asigure, potrivit legii, condiţiile necesare pentru: întocmirea documentelor justificative privind operaţiile patrimoniale; organizarea şi ţinerea corecta şi la zi a contabilitãţii; organizarea şi efectuarea inventarierii patrimoniului, precum şi valorificarea rezultatelor acesteia; respectarea regulilor de întocmire a situaţiilor financiare, publicarea şi depunerea la termen a acestora la organele în drept; pãstrarea documentelor justificative, a registrelor şi situaţiilor financiare şi organizarea contabilitãţii de gestiune adaptatã la specificul întreprinderii.
1.3. - Potrivit prevederilor <>art. 6 alin. 2 din Legea contabilitãţii nr. 82/1991 , precum şi a celorlalte prevederi legale privind întocmirea şi utilizarea formularelor comune şi a celor cu regim special utilizate în activitatea financiarã şi contabila, orice operaţie patrimonialã se consemneazã în momentul efectuãrii ei într-un înscris care sta la baza înregistrãrilor în contabilitate, dobândind astfel calitatea de document justificativ.
Documentele justificative cuprind, de regula, urmãtoarele elemente principale:
a) denumirea documentului;
b) denumirea şi sediul întreprinderii care întocmeşte documentul;
c) numãrul şi data întocmirii acestuia;
d) menţionarea pãrţilor care participa la efectuarea operatiei patrimoniale (când este cazul);
e) conţinutul operatiei patrimoniale şi, dacã este cazul, temeiul legal al efectuãrii acesteia;
f) datele cantitative şi valorice aferente operatiei efectuate;
g) numele şi prenumele, precum şi semnãturile persoanelor care le-au întocmit, vizat şi aprobat, dupã caz;
h) alte elemente menite sa asigure consemnarea completa a operaţiilor efectuate.

Pãstrarea registrelor şi a documentelor justificative
1.4. - Potrivit prevederilor <>art. 25 din Legea contabilitãţii nr. 82/1991 , registrele de contabilitate, precum şi documentele justificative, care stau la baza înregistrãrilor în contabilitate, se pãstreazã, timp de zece ani, în arhiva persoanelor prevãzute la art.1 din lege, cu începere de la data încheierii exerciţiului în cursul cãruia au fost întocmite, cu excepţia statelor de salarii care se pãstreazã timp de 50 de ani.
Registrele de contabilitate, precum şi documentele justificative se pãstreazã în arhiva, de regula, în forma lor originala, grupate în funcţie de natura operaţiilor şi în ordine cronologicã, în cadrul exerciţiului financiar la care acestea se referã. Arhivarea documentelor contabile trebuie sa asigure pãstrarea şi consultarea acestora în termenele prevãzute de lege.
Potrivit art. 26 din Legea contabilitãţii nr.82/1991, în caz de pierdere, sustragere sau distrugere a unor documente contabile, se vor lua mãsuri de reconstituire a acestora în termen de maximum 30 de zile de la constatare.
Responsabilitatea reconstituirii documentelor contabile, în cazurile prevãzute la alineatul precedent, revine administratorilor întreprinderii sau altei persoane care are obligaţia gestionãrii patrimoniului.
Documentele contabile reconstituite vor purta menţiunea "Reconstituit".

SECŢIUNEA 2
EXERCIŢIUL FINANCIAR

2.1. - Exerciţiul financiar începe la 1 ianuarie şi se încheie la 31 decembrie, cu excepţia primului an de activitate, când acesta începe la data infiintarii, respectiv înmatriculãrii, potrivit legii, la registrul comerţului.

SECŢIUNEA 3
SITUAŢIILE FINANCIARE ANUALE*1) ALE ÎNTREPRINDERII

3.1. - Fiecare întreprindere are obligaţia sa întocmeascã situaţii financiare anuale.
3.2. - Situaţiile financiare anuale trebuie sa cuprindã:
a) Bilanţul
b) Contul de profit şi pierdere
c) Situaţia fluxurilor de trezorerie
d) Note la conturile anuale.
3.3. - Situaţiile financiare anuale trebuie sa ofere o imagine fidela a patrimoniului întreprinderii, precum şi a profitului sau pierderii şi fluxurilor de trezorerie ale acesteia pentru respectivul exerciţiu financiar.
3.4. - Situaţiile financiare trebuie sa respecte prevederile <>Legii contabilitãţii nr. 82/1991 , ale reglementãrilor cuprinse în prezentul volum, ale Cadrului general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare elaborat de Comitetul pentru Standarde de Contabilitate Internaţionale, prezentat în volumul 2, şi ale Standardelor de contabilitate obligatorii incluse în volumul 3, referitoare la: forma şi conţinutul bilanţului, ale contului de profit şi pierdere, situaţia fluxurilor de trezorerie, informaţiile adiţionale ce trebuie furnizate sub forma notelor la conturile anuale.
De asemenea, situaţiile financiare pot fi armonizate şi cu Standardele de contabilitate opţionale din volumul 3.
3.5. - În situaţia în care pentru întocmirea situaţiilor financiare ale unei întreprinderi nu exista nici un Standard de Contabilitate Naţional relevant, aceasta va utiliza Standardele de Contabilitate Internaţionale ca ghid pentru modul de contabilizare a operaţiilor. Dacã nu exista nici un Standard de Contabilitate Internaţional relevant, administratorii întreprinderii vor elabora politici contabile în acord cu "Cadrul general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare" prezentat în volumul 2 şi se vor asigura ca situaţiile financiare furnizeazã informaţii care:
* reprezintã fidel rezultatele şi poziţia financiarã a întreprinderii;
* reflecta realitatea economicã a evenimentelor şi tranzacţiilor şi nu numai forma legalã a acestora;
* sunt impartiale;
* sunt prudente;
* prezintã toate aspectele semnificative.
3.6. - Atunci când respectarea prevederilor <>Legii contabilitãţii nr. 82/1991 , ale prezentelor reglementãri şi ale volumului 2, referitoare la elementele ce trebuie incluse în situaţiile financiare individuale, nu va fi suficienta pentru oferirea unei imagini fidele, informaţiile adiţionale necesare vor fi prezentate în notele la conturile anuale.
3.7. - <>Legea contabilitãţii nr. 82/1991 va fi aplicatã împreunã cu:



    Volumul 1    Cadrul general de armonizare a reglementãrilor contabile cu
                 Directiva a IV-a a Comunitãţilor Economice Europene şi cu
                 Standardele de Contabilitate Internaţionale 
    Volumul 2    Cadrul general de întocmire şi prezentare a situaţiilor
                 financiare elaborat de Comitetul pentru Standarde de
                 Contabilitate Internaţionale (IASC)
    Volumul 3    Standarde de contabilitate internaţionale şi naţionale*1)
    Volumul 4    Ghiduri profesionale*2).

3.8. - La delimitarea prevederilor volumelor 1, 2 şi 3 s-au avut în vedere urmãtoarele:
* Volumul 1 asigura conformitatea cu prevederile Directivei a IV-a a CEE şi unele prevederi ale Standardelor de Contabilitate Internaţionale, care nu contravin directivei;
* Volumul 2 cuprinde Cadrul general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare elaborat de Comitetul pentru Standarde de Contabilitate Internaţionale;
* Volumul 3 va respecta întocmai prevederile din volumele 1 şi 2.
3.9 - Dacã în împrejurãri speciale ce privesc o întreprindere, respectarea prevederilor din volumele 1, 2 şi 3 nu rãspunde cerintei de a prezenta o imagine fidela, administratorii întreprinderii se vor abate de la cerinţele volumelor 1, 2 şi 3 atât cat este necesar pentru a prezenta o imagine fidela. În acest caz, întreprinderea trebuie sa prezinte, în notele la conturile anuale, urmãtoarele aspecte:
a) faptul ca administratorii au ajuns la concluzia ca situaţiile financiare prezintã o imagine fidela a patrimoniului întreprinderii, a rezultatelor financiare şi a fluxurilor de trezorerie;
b) menţiunea ca întreprinderea a respectat sub toate aspectele semnificative volumele 1, 2 şi 3, cu excepţia abaterilor de la o anumitã cerinta a acestora, în vederea obţinerii unei imagini fidele;
c) prevederile sau standardele de la care s-au fãcut abateri, natura abaterilor, tratamentul contabil solicitat de reglementãri sau de standarde şi motivul pentru care tratamentul prevãzut de reglementãri sau de standarde a fost considerat necorespunzãtor în împrejurãrile respective, precum şi tratamentul adoptat;
d) impactul financiar al abaterilor asupra capitalurilor proprii, profitului net sau pierderii întreprinderii, activelor, obligaţiilor şi asupra fluxurilor de trezorerie ale întreprinderii, pentru fiecare dintre exerciţiile financiare prezentate.
--------------
*1) Denumirea este preluatã din Standardele de Contabilitate Internaţionale. În Directiva a IV-a CEE, prin conturile anuale se înţeleg situaţiile cuprinse la pct. 3.2 lit. a), b) şi d).
*2) Se publica dupã parcurgerea fazei "pilot" (implementarea pe un esantion reprezentativ de întreprinderi).

SECŢIUNEA 4
FORMA ŞI CONŢINUTUL SITUAŢIILOR FINANCIARE ALE ÎNTREPRINDERII

Aspecte generale
4.1. - Potrivit prevederilor acestor reglementãri:
a) Bilanţul trebuie sa prezinte cel puţin posturile enumerate în formatul de bilanţ prezentat la pct. 4.10;
b) Contul de profit şi pierdere trebuie sa prezinte cel puţin elementele enumerate în formatul de cont de profit şi pierdere prezentat la pct. 4.27;
c) Situaţia fluxurilor de trezorerie trebuie sa prezinte elementele enumerate în formatul situaţiei fluxurilor de trezorerie conform pct. 4.30.
4.2. - Fiecare element obligatoriu prezentat în bilanţul şi în contul de profit şi pierdere al unei întreprinderi conform pct. 4.1, poate fi prezentat mai detaliat decât se cere în formatul adoptat, dacã aceasta detaliere concura la prezentarea unei informaţii mai elocvente pentru activitatea unitãţii.
4.3. - Bilanţul unei întreprinderi şi contul de profit şi pierdere al acesteia pot fi dezvoltate cu orice element de activ sau pasiv, venit sau cheltuiala, care nu este prevãzut în formatul adoptat.
4.4. - a) În situaţia în care specificul activitãţii întreprinderii necesita astfel de dezvoltãri, bilanţul şi contul de profit şi pierdere vor respecta ordinea elementelor cerute de formatul obligatoriu, detalierile efectuandu-se numai la poziţiile numerotate cu cifre arabe.
b) Structura bilanţului şi a contului de profit şi pierdere, în special în ceea ce priveşte formatul obligatoriu, nu poate fi modificatã de la un exerciţiu financiar la altul. În cazuri excepţionale se admit derogãri de la acest principiu. Orice derogare trebuie prezentatã în notele la conturile anuale, împreunã cu motivele care au determinat-o.
4.5. - Elementele din bilanţ şi contul de profit şi pierdere indicate cu cifre arabe pot fi combinate într-un singur element în situaţiile financiare ale unei întreprinderi, dacã:
a) valorile individuale nu sunt semnificative pentru evaluarea situaţiei patrimoniale, a profitului sau a pierderii întreprinderii pentru exerciţiul financiar respectiv,
sau
b) combinatia imbunatateste claritatea prezentãrii; valorile individuale ale oricãror elemente combinate în acest fel vor fi prezentate în notele la conturile anuale.
4.6. - Contul de profit şi pierdere al unei întreprinderi trebuie sa prezinte separat, în notele la conturile anuale, repartizarea profitului net pe destinaţii, respectiv:
a) dividendele propuse spre a fi plãtite;
b) sumele repartizate la rezerve;
c) sumele repartizate pentru acoperirea pierderilor contabile din anii precedenti;
d) alte repartizari prevãzute de lege.
4.7. - Pentru fiecare post, respectiv element, prezentat în bilanţul sau contul de profit şi pierdere al unei întreprinderi, valoarea corespunzãtoare pentru exerciţiul financiar precedent trebuie prezentatã într-o coloana separatã. Fac excepţie situaţiile financiare ale întreprinderii care se afla în primul an de aplicare a prezentelor reglementãri, cu condiţia ca situaţiile financiare ale anului precedent sa fie anexate acestora.
4.8. - În situaţia în care valorile corespunzãtoare exerciţiului financiar curent şi precedent înscrise în bilanţ şi contul de profit şi pierdere nu sunt comparabile, cele aferente exerciţiului precedent trebuie retratate corespunzãtor, astfel încât sa se asigure comparabilitatea. Particularitãţile retratarii şi motivele pentru care a fost facuta trebuie prezentate în notele la conturile anuale.
4.9. - Nu se vor menţine în bilanţ şi în contul de profit şi pierdere acele elemente (posturi) pentru care nu exista valori atât în exerciţiul financiar curent, cat şi în cel precedent.

Formatul cerut pentru conturile anuale
4.10. - Formatul cerut pentru bilanţ este urmãtorul:

Bilanţ

A. Active imobilizate

I. Imobilizari necorporale
1. Cheltuieli de constituire (când legislaţia permite imobilizarea acestora)
2. Cheltuieli de dezvoltare (când legislaţia permite imobilizarea acestora)
3. Concesiuni, brevete, licenţe, mãrci, drepturi şi valori similare şi alte imobilizari necorporale, dacã au fost:
a) achiziţionate contra unei plati şi nu trebuie prezentate la lit. A pct. I.4; sau
b) create de societate, în cazul în care legislaţia permite înscrierea acestora în active.
4. Fondul comercial, în cazul în care a fost achiziţionat
5. Avansuri şi imobilizari necorporale în curs de execuţie

II. Imobilizari corporale
1. Terenuri şi construcţii
2. Instalaţii tehnice şi maşini
3. Alte instalaţii, utilaje şi mobilier
4. Avansuri şi imobilizari corporale în curs de execuţie

III. Imobilizari financiare
1. Titluri de participare deţinute la societãţile din cadrul grupului
2. Creanţe asupra societãţilor din cadrul grupului
3. Titluri sub forma de interese de participare
4. Creanţe din interese de participare
5. Titluri deţinute ca imobilizari
6. Alte creanţe
7. Acţiuni proprii (cu indicarea valorii nominale)

B. Active circulante

I. Stocuri
1. Materii prime şi consumabile
2. Producţia în curs de execuţie
3. Produse finite şi mãrfuri
4. Avansuri pentru cumpãrãri de stocuri

II. Creanţe
(Sumele ce trebuie sa fie încasate dupã o perioada mai mare de un an trebuie sa fie prezentate separat pentru fiecare element)
1. Creanţe comerciale
2. Sume de încasat de la societãţile din cadrul grupului
3. Sume de încasat din interese de participare
4. Alte creanţe
5. Creanţe privind capitalul subscris şi nevarsat

III. Investiţii financiare
1. Titluri de participare în societãţile din cadrul grupului
2. Acţiuni proprii (cu indicarea valorii nominale)
3. Alte investiţii financiare

IV. Casa şi conturi la bãnci

C. Cheltuieli în avans şi venituri angajate

D. Datorii ce trebuie plãtite într-o perioada de un an
1. Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni, prezentându-se separat împrumuturile în monede convertibile
2. Sume datorate instituţiilor de credit
3. Avansuri încasate în contul comenzilor, atâta timp cat nu sunt prezentate separat ca deduceri din stocuri
4. Datorii comerciale - furnizori
5. Efecte de comerţ de plãtit
6. Sume datorate societãţilor din cadrul grupului
7. Sume datorate privind interesele de participare
8. Alte datorii, inclusiv datorii fiscale şi datorii pentru asigurãrile sociale

E. Active circulante, respectiv obligaţii curente nete

F. Total active minus obligaţii curente

G. Datorii ce trebuie plãtite într-o perioada mai mare de un an
1. Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni, prezentându-se separat împrumuturile în monede convertibile
2. Sume datorate instituţiilor de credit
3. Avansuri încasate în contul comenzilor, atâta timp cat nu sunt prezentate separat ca deduceri din stocuri
4. Datorii comerciale - furnizori
5. Efecte de comerţ de plãtit
6. Sume datorate societãţilor din cadrul grupului
7. Sume datorate privind interesele de participare
8. Alte datorii, inclusiv datorii fiscale şi datorii pentru asigurãrile sociale

H. Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli
1. Provizioane pentru pensii şi alte obligaţii similare
2. Provizioane pentru impozite
3. Alte provizioane

I. Venituri în avans şi cheltuieli angajate

J. Capital şi rezerve
I. Capital subscris (prezentându-se separat capitalul vãrsat şi cel nevarsat)

II. Prime de capital

III. Rezerve din reevaluare

IV. Rezerve
1. Rezerve legale
2. Rezerve pentru acţiuni proprii
3. Rezerve statutare sau contractuale
4. Alte rezerve

V. Rezultatul reportat

VI. Rezultatul exerciţiului financiar

Reglementãri referitoare la bilanţ
4.11. - Bilanţul este documentul contabil de sinteza prin care se prezintã elementele de activ şi de pasiv ale întreprinderii la încheierea exerciţiului, precum şi în celelalte situaţii prevãzute de lege.
Bilanţul cuprinde toate elementele de activ şi de pasiv grupate dupã destinaţie şi, respectiv, provenienta lor.
4.12. - În cazul în care un element de activ sau o obligaţie este în relatie cu mai mult de un alt element bilantier, relaţia sa cu celelalte elemente trebuie prezentatã fie sub elementul la care apare, fie în notele la conturile anuale, dacã prezentarea este esenţialã pentru înţelegerea conturilor anuale.
4.13. - Acţiunile proprii şi acţiunile deţinute în filiale vor fi prezentate numai la posturile prevãzute pentru acestea.
4.14. - Toate angajamentele sub forma garanţiilor de orice fel, în cazul în care nu exista nici o obligaţie de a le inregistra în bilanţ ca datorii, trebuie sa fie prezentate în mod clar în notele la conturile anuale. Se va face distincţie între diferitele tipuri de garanţii recunoscute de legislaţia româneascã, cat şi între acestea şi tipurile de garanţii pe care legislaţia româneascã nu le recunoaşte. Pentru orice garanţie semnificativã ce a fost constituitã trebuie facuta o prezentare detaliatã. Dacã angajamentele menţionate mai sus exista şi fata de societãţi din cadrul grupului, se va face o prezentare separatã.
4.15. - Cu excepţia situaţiilor menţionate la pct. 4.5, pentru fiecare element care se prezintã în cadrul postului "active imobilizate" sau în notele la conturile anuale trebuie furnizate urmãtoarele informaţii:
a) valorile corespunzãtoare ce privesc acest element, la începutul şi la încheierea exerciţiului financiar;
b) miscarile privind acest element ocazionate de:
(i) modificarea valorii (inclusiv reevaluari) în cursul exerciţiului, conform criteriilor menţionate la pct. 5.32 şi 5.34 pana la 5.36;
(ii) intrari de active în timpul exerciţiului financiar;
(iii) iesiri de active în timpul exerciţiului respectiv şi
(iv) transferurile de active cãtre şi din acel post bilantier, efectuate în timpul exerciţiului.
4.16. - Valorile prezentate conform pct. 4.15 a) se vor determina pe baza unuia din urmãtoarele criterii:
a) costul de achiziţie sau costul de producţie
b) oricare criteriu menţionat la pct. 5.32 şi 5.34 pana la 5.36 fãrã a se tine seama de amortizare şi provizioanele pentru depreciere.
4.17. - Pentru fiecare element de activ imobilizat se va prezenta, în condiţiile pct. 4.15:
a) valoarea amortizarii cumulate şi a provizioanelor pentru depreciere la începutul şi sfârşitul exerciţiului;
b) valoarea amortizarii şi provizioanelor care privesc exerciţiul financiar respectiv;
c) valoarea ajustarilor efectuate cu privire la amortizari şi provizioane în cursul exerciţiului, ca urmare a iesirii de active imobilizate din patrimoniu;
d) valoarea ajustarilor efectuate asupra amortizarii şi provizioanelor care privesc exerciţiile anterioare.
4.18. - În cazul în care în primul exerciţiu financiar de aplicare a acestor reglementãri, costul de achiziţie sau costul de producţie al unui activ nu este cunoscut şi nu exista informaţii privind preţurile sau cheltuielile necesare pentru determinarea lor sau în cazul în care astfel de informaţii nu pot fi obţinute fãrã cheltuieli sau întârzieri nejustificate, costul de achiziţie sau costul de producţie va fi reprezentat, pentru respectarea pct. 5.15 pana la 5.23, de valoarea atribuitã activului. Aceasta situaţie va fi prezentatã la începutul exerciţiului financiar.
4.19. - În cazul în care se aplica prevederile pct. 5.34, miscarile elementelor reprezentând active imobilizate la care se referã pct. 4.15 b) se vor prezenta, ţinând cont de valoarea rezultatã din reevaluare.
4.20. - Punctele 4.15 şi 4.17 se vor aplica şi la prezentarea cheltuielilor de constituire.
4.21. - Drepturile asupra imobilizarilor şi alte drepturi similare, asa cum sunt ele definite prin lege, vor fi prezentate la elementul bilantier "Terenuri şi construcţii".
4.22. - Cheltuielile efectuate în cursul exerciţiului financiar, dar care se referã la un exerciţiu ulterior, împreunã cu orice venituri care, deşi se referã la exerciţiul financiar respectiv, nu sunt încasate pana la încheierea acestuia, se vor prezenta la "Cheltuieli în avans şi venituri angajate", acestea din urma fiind înregistrate prin conturile de creanţe corespunzãtoare. Acest element se va prezenta în bilanţ la lit. C. Dacã sunt semnificative, veniturile se vor prezenta în notele la conturile anuale.
4.23 - Veniturile încasate înainte de data încheierii exerciţiului, dar care se referã la un exerciţiu financiar ulterior, împreunã cu orice cheltuieli care, deşi se referã la exerciţiul financiar respectiv, vor fi plãtite în cursul unui exerciţiu ulterior, se vor prezenta la "Venituri în avans şi cheltuieli angajate", acestea din urma fiind înregistrate prin conturile de datorii corespunzãtoare. Acest element se va prezenta în bilanţ la lit. I. Dacã sunt semnificative, cheltuielile se vor prezenta în notele la conturile anuale.
4.24. - Provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli se constituie în scopul acoperirii pierderilor sau datoriilor clar precizate în ceea ce priveşte natura lor, dar care, la data închiderii bilanţului, sunt probabile sau certe, dar nedeterminate ca valoare sau ca data de producere.
De asemenea, se constituie provizioane, având ca scop acoperirea cheltuielilor care îşi au originea în exerciţiul în curs sau într-un exerciţiu anterior, clar precizate în ceea ce priveşte natura lor, care la data închiderii exerciţiului pot fi probabile sau certe, dar nedeterminate în ceea ce priveşte valoarea sau data producerii lor.
4.25. - Provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli nu pot avea drept scop corectarea valorilor elementelor de activ.
4.26. - Suma provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli trebuie corelata strict cu riscurile sau cheltuielile previzibile.
Provizioanele care figureazã în bilanţ la postul "Alte provizioane" trebuie prezentate în notele la conturile anuale în mãsura în care acestea sunt semnificative.

Contul de profit şi pierdere
4.27 - Formatul cerut pentru contul de profit şi pierdere este urmãtorul:
Contul de profit şi pierdere
1. Cifra de afaceri neta
2. Variatia stocurilor de produse finite şi produse în curs de execuţie
3. Producţia efectuatã în scopuri proprii şi capitalizata
4. Alte venituri din exploatare
5. a) Cheltuieli cu materiile prime şi consumabilele
b) Alte cheltuieli din afarã
6. Cheltuieli cu personalul
a) Salarii
b) Cheltuieli cu asigurãrile sociale, cu menţionarea distinctã a celor referitoare la pensii
7. a) Ajustarea valorii imobilizarilor corporale şi necorporale
b) Ajustarea valorii activelor circulante
8. Alte cheltuieli de exploatare
* Profitul sau pierderea din exploatare
9. Venituri din interese de participare
10. Venituri din alte investiţii financiare şi împrumuturi ce fac parte din activele imobilizate, cu menţionarea separatã a celor generate de societãţile din cadrul grupului
11. Venituri din dobânzi şi alte venituri similare, cu menţionarea separatã a celor generate de societãţile din cadrul grupului
12. Ajustarea valorii imobilizarilor financiare şi a investiţiilor financiare deţinute ca active circulante
13. Cheltuieli cu dobânzile şi alte cheltuieli similare, cu menţionarea separatã a celor ce privesc societãţile din cadrul grupului
14. Profitul sau pierderea din activitatea curenta
15. Venituri extraordinare
16. Cheltuieli extraordinare
17. Profitul sau pierderea din activitatea extraordinarã
18. Impozitul pe profit
19. Alte impozite ce nu apar în elementele de mai sus
20. Rezultatul exerciţiului financiar

Prevederi ce privesc contul de profit şi pierdere
4.28. - Contul de profit şi pierdere cuprinde: cifra de afaceri neta, veniturile şi cheltuielile exerciţiului, grupate dupã natura lor, precum şi rezultatul exerciţiului (profit sau pierdere).
4.29. - În notele la conturile anuale se vor prezenta explicaţii privind valoarea şi natura veniturilor şi cheltuielilor extraordinare (prezentate la poz. 15 şi 16) cu excepţia cazului în care aceste valori sunt nesemnificative pentru aprecierea rezultatelor. Similar, vor fi prezentate veniturile şi cheltuielile ce se referã la exerciţiul financiar precedent.

Situaţia fluxurilor de trezorerie
4.30. - Situaţia fluxurilor de trezorerie se întocmeşte potrivit modelului prevãzut în volumul 3.

SECŢIUNEA 5
PRINCIPII ŞI REGULI CONTABILE

PRINCIPIILE CONTABILE

5.1. - Conform prevederilor pct. 5.10 de mai jos, evaluarea posturilor cuprinse în situaţiile financiare ale unei întreprinderi trebuie sa fie efectuatã în acord cu principiile prezentate la pct. 5.2 - 5.9.
5.2. - Principiul continuitãţii activitãţii. Acesta presupune ca întreprinderea îşi continua în mod normal funcţionarea într-un viitor previzibil, fãrã a intra în imposibilitatea continuãrii activitãţii sau fãrã reducerea semnificativã a acesteia. Dacã administratorii întreprinderii au luat cunostinta de unele elemente de nesiguranta legate de anumite evenimente care pot duce la incapacitatea acesteia de a-şi continua activitatea, aceste elemente trebuie prezentate în notele la conturile anuale. În cazul în care situaţiile financiare nu sunt întocmite pe baza principiului continuitãţii, aceasta informaţie trebuie prezentatã, împreunã cu explicaţii privind modul de întocmire a raportarii financiare respective şi motivele ce au stat la baza deciziei conform cãreia întreprinderea nu îşi mai poate continua activitatea.
5.3. - Principiul permanentei metodelor. Acesta presupune continuitatea aplicãrii aceloraşi reguli şi norme privind evaluarea, înregistrarea în contabilitate şi prezentarea elementelor patrimoniale şi a rezultatelor, asigurând comparabilitatea în timp a informaţiilor contabile.
5.4. - Principiul prudentei. Valoarea oricãrui element trebuie sa fie determinata pe baza principiului prudentei. În mod special, se vor avea în vedere urmãtoarele aspecte:
a) se vor lua în considerare numai profiturile obţinute pana la data încheierii exerciţiului financiar;
b) se va tine cont de toate obligaţiile previzibile şi pierderile potenţiale care au luat naştere în cursul exerciţiului financiar încheiat sau pe parcursul unui exerciţiu anterior, chiar dacã asemenea obligaţii sau pierderi apar între data încheierii exerciţiului şi data întocmirii bilanţului;
c) se va tine cont de toate ajustarile de valoare datorate deprecierilor, chiar dacã rezultatul exerciţiului financiar este profit sau pierdere.
5.5. - Principiul independentei exerciţiului. Se vor lua în considerare toate veniturile şi cheltuielile corespunzãtoare exerciţiului financiar pentru care se face raportarea, fãrã a se tine seama de data încasãrii sumelor sau a efectuãrii plãţilor.
5.6. - Principiul evaluãrii separate a elementelor de activ şi de pasiv*1). În vederea stabilirii sumei totale corespunzãtoare unei poziţii din bilanţ, se va determina separat suma sau valoarea corespunzãtoare fiecãrui element individual de activ sau de pasiv.
5.7. - Principiul intangibilitatii. Bilanţul de deschidere al unui exerciţiu trebuie sa corespundã cu bilanţul de închidere al exerciţiului precedent.
5.8. - Principiul necompensarii. Valorile elementelor ce reprezintã active nu pot fi compensate cu valorile elementelor ce reprezintã pasive, respectiv veniturile cu cheltuielile
5.9. - Principiul prevalentei economicului asupra juridicului*2). Informaţiile prezentate în situaţiile financiare trebuie sa reflecte realitatea economicã a evenimentelor şi tranzacţiilor, nu numai forma lor juridicã.
5.10. - Principiul pragului de semnificatie*3). Orice element care are o valoare semnificativã trebuie prezentat separat în cadrul situaţiilor financiare. Elementele cu valori nesemnificative care au aceeaşi natura sau cu funcţii similare vor fi insumate, nefiind necesarã prezentarea lor separatã.

------------
1) Directiva a IV-a a C.E.E. art. 31 pct. 1 e).
2) Conform Cadrului general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare (vol. 2, par. 35).
3) Conform Cadrului general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare (vol. 2, par. 29 şi 30).

Abateri de la principiile contabile
5.11. - Abaterile de la aceste principii generale vor fi permise numai în cazuri excepţionale. Asemenea abateri se vor prezenta în notele la conturile anuale. De asemenea, se vor prezenta motivele pentru care au avut loc aceste abateri şi o evaluare a efectului acestora asupra activelor, datoriilor, poziţiei financiare şi profitului sau pierderii întreprinderii.

TRATAMENTE CONTABILE

Aspecte generale
5.12. - În conformitate cu prevederile art. 7 şi <>art. 9 din Legea contabilitãţii nr. 82/1991 , pentru evaluarea elementelor patrimoniale, se stabilesc urmãtoarele reguli:
a) la data intrãrii în patrimoniu, bunurile se evalueaza şi se înregistreazã în contabilitate la valoarea de intrare, denumita valoare contabila, care se stabileşte astfel:
- bunurile reprezentând aport la capitalul social, la valoarea stabilitã în urma evaluãrii efectuate potrivit legii, în funcţie de preţul pieţei, utilitatea, starea şi amplasarea acestora;
- bunurile obţinute cu titlu gratuit, la valoarea de utilitate stabilitã în funcţie de preţul pieţei, starea şi amplasarea acestora;
- valoarea de aport şi respectiv de utilitate sunt asimilate costului de achiziţie;
- bunurile procurate cu titlu oneros, la valoarea de achiziţie denumita cost de achiziţie;
- bunurile produse în unitatea patrimonialã, la costul de producţie.
Costul de achiziţie al unui bun este egal cu preţul de cumpãrare, taxele nerecuperabile, cheltuielile de transport-aprovizionare şi alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea în stare de utilitate sau intrarea în gestiune a bunului respectiv.
Costul de producţie al unui bun cuprinde: costul de achiziţie al materiilor prime şi consumabilelor, celelalte cheltuieli directe de producţie, precum şi cota cheltuielilor indirecte de producţie determinate raţional ca fiind legate de fabricatia acestuia.
Cheltuielile generale de administraţie, cheltuielile de desfacere şi cele financiare nu se includ în costurile de producţie, cu excepţia situaţiilor descrise în standardele de contabilitate (volumul 3).
În costurile de producţie pot fi incluse şi dobânzile aferente perioadei de fabricaţie, în cazul producţiei cu ciclu lung de fabricaţie.
Creanţele şi datoriile se înregistreazã în contabilitate la valoarea lor nominalã, respectiv la valoarea de intrare, denumita valoare contabila;
b) evaluarea elementelor patrimoniale cu ocazia inventarierii se face la valoarea actuala sau de utilitate a fiecãrui element, denumita şi valoare de inventar, stabilitã în funcţie de utilitatea bunului şi preţul pieţei.
În cazul creanţelor şi datoriilor, aceasta valoare se stabileşte în funcţie de valoarea lor probabila de încasat, respectiv de plata;
c) la încheierea exerciţiului, elementele patrimoniale se evalueaza şi se reflecta în bilanţul contabil la valoarea de intrare în patrimoniu, respectiv valoarea contabila pusã de acord cu rezultatele inventarierii.
În acest scop, valoarea de intrare sau contabila se compara cu valoarea de utilitate stabilitã pe baza inventarierii, astfel:
- pentru elementele de activ, diferenţele constatate în plus între valoarea de inventar şi valoarea de intrare nu se înregistreazã în contabilitate, aceste elemente mentinandu-se la valoarea lor de intrare. Diferenţele constatate în minus între valoarea de inventar stabilitã la inventariere şi valoarea de intrare a elementelor de activ se înregistreazã în contabilitate pe seama amortizarii, în cazul când deprecierea este ireversibila sau se constituie un provizion, atunci când deprecierea este reversibila, aceste elemente mentinandu-se, de asemenea, la valoarea lor de intrare;
- pentru elementele de pasiv de natura obligaţiilor sau datoriilor, diferenţele constatate în minus între valoarea de inventar şi valoarea de intrare nu se înregistreazã în contabilitate, aceste elemente mentinandu-se la valoarea lor de intrare. Diferenţele constatate în plus între valoarea stabilitã la inventariere şi valoarea de intrare a elementelor de pasiv de natura obligaţiilor sau datoriilor se înregistreazã în contabilitate prin constituirea unui provizion, aceste elemente mentinandu-se, de asemenea, la valoarea lor de intrare;
d) la data iesirii din patrimoniu sau la darea în consum, bunurile se evalueaza şi se scad din gestiune la valoarea lor de intrare.
5.13. - În cazul activelor imobilizate şi circulante cu ciclu lung de producţie, respectiv mai mare de un an, dacã costul de producţie include dobanda la capitalul împrumutat pentru finanţarea producerii activului, acest aspect trebuie prezentat în notele la conturile anuale, cu menţionarea valorii dobânzilor aferente exerciţiului financiar.
5.14. - Pentru respectarea prevederilor pct. 5.32, elementele prezentate în situaţiile financiare se vor evalua în conformitate cu pct. 5.15 - 5.31. Ajustarile la inflaţie şi tratamentele contabile alternative se vor prezenta în situaţiile financiare conform prevederilor de la pct. 5.34 - 5.45.

Imobilizari
5.15. - Cu excepţia cazurilor în care s-a înregistrat un provizion sau o reducere a valorii în conformitate cu pct. 5.16-5.19, valoarea ce urmeazã a fi înscrisã în bilanţ pentru fiecare element al imobilizarilor este reprezentatã de costul de achiziţie sau costul de producţie.
5.16. - În cazul activelor cu durata normalã de funcţionare limitatã, costul de achiziţie sau costul de producţie din care s-a dedus valoarea reziduala estimatã se va diminua în mod sistematic pe perioada duratei de funcţionare a activului prin calcularea amortismentelor corespunzãtoare.
5.17. - În cazul diminuãrii valorii unei imobilizari financiare ce a fost înregistratã la poziţia A III se va constitui un provizion corespunzãtor acestei diminuari, stabilit ca diferenţa între costul de achiziţie şi valoarea realizabila neta. Valoarea înscrisã trebuie sa fie cea diminuata, iar provizioanele astfel constituite, trebuie sa fie prezentate separat în notele la conturile anuale.
5.18. - Este obligatorie constituirea de provizioane pentru fiecare activ imobilizat a cãrui valoare s-a diminuat, indiferent dacã durata de utilizare a acelei imobilizari este limitatã sau nu. Valoarea care trebuie înscrisã în conturile anuale va fi diminuata corespunzãtor, iar provizioanele astfel constituite se vor prezenta, separat, în notele la conturile anuale.
5.19. - Dacã motivele ce au dus la constituirea provizionului, conform pct. 5.17 sau 5.18, au încetat sa mai existe într-o anumitã mãsura, atunci acel provizion se va relua corespunzãtor la venituri. Aceste reluari se vor prezenta separat în notele la conturile anuale. În situaţia în care deprecierea este superioarã provizionului constituit, se constituie un provizion suplimentar.

Reguli speciale adiţionale privind imobilizarile

Cheltuieli de constituire
5.20. - O întreprindere poate imobiliza cheltuielile de constituire. În aceasta situaţie, suma reflectatã în contul de imobilizari necorporale se va amortiza sistematic pe parcursul unei perioade de maxim cinci ani. Elementele înscrise la postul "Cheltuieli de constituire" se vor prezenta detaliat în notele la conturile anuale.

Cheltuieli de dezvoltare
5.21 - a) Cheltuielile de dezvoltare vor fi înscrise în bilanţ numai în anumite situaţii descrise în volumul 3, unde se indica şi perioada în care acestea se amortizeaza.
b) Dacã în bilanţ figureazã o valoare la postul "Cheltuieli de dezvoltare", atunci, în notele la conturile anuale, trebuie prezentate urmãtoarele informaţii:
(i) perioada pe parcursul cãreia valoarea cheltuielilor imobilizate este sau urmeazã a fi amortizata;
(ii) motivele care au determinat imobilizarea respectivelor cheltuieli.

Fondul comercial
5.22. - Aplicarea pct. 5.15 - 5.19 cu privire la fondul comercial, în toate cazurile în care fondul comercial este tratat ca un activ, se face pe baza urmãtoarelor prevederi:
a) valoarea fondului comercial achiziţionat de cãtre o întreprindere trebuie amortizata sistematic în limita prevederilor lit. b);
b) perioada de amortizare nu trebuie sa depãşeascã durata de utilizare a fondului comercial respectiv şi în nici un caz nu poate depãşi 20 de ani de la data achiziţiei;
c) în situaţia în care fondul comercial achiziţionat este inclus în bilanţul întreprinderii ca activ, se va prezenta, în notele la conturile anuale, perioada aleasã pentru amortizare şi motivele care au dus la determinarea acelei perioade.

Capitalizarea plãţilor viitoare de dobanda (Prime privind rambursarea obligaţiunilor)
5.23. - Atunci când suma de rambursat pentru datorii este mai mare decât suma primitã, diferenţa se înregistreazã într-un cont de activ. Aceasta se prezintã în bilanţ ca o corectie a împrumutului din emisiunea de obligaţiuni, iar în notele la conturile anuale va fi prezentatã distinct. Aceasta diferenţa trebuie amortizata prin sume anuale rezonabile, cel mai târziu pana în momentul rambursarii datoriei.

Investiţii
5.24. - Pentru societãţile asociate şi participatiile minoritare se vor prezenta, separat, în bilanţ sumele incluse la lit. A pct. III. 3 şi 4 de la pct. 4.10.

Activele circulante
5.25. - Valoarea activelor circulante înregistrate în contabilitate va fi egala cu costul de achiziţie sau costul de producţie al acestor elemente în limita prevederilor pct. 5.12.
5.26. - Dacã valoarea realizabila neta a unui activ circulant este mai mica decât costul de achiziţie sau costul de producţie, atunci acea valoare realizabila neta corespunzãtoare activului circulant este cea care trebuie prezentatã în situaţiile financiare, respectiv valoarea activului, mai puţin provizionul constituit.
5.27. - În situaţia în care provizionul constituit devine total sau parţial fãrã obiect, întrucât motivele care au dus la constituirea acestuia, în vederea respectãrii pct 5.26, au încetat sa mai existe într-o anumitã mãsura, atunci acel provizion trebuie reluat corespunzãtor la venituri.

Ajustari pentru diminuarea valorii activelor
5.28. - (1) Imobilizarile corporale care sunt reînnoite în mod constant şi a cãror valoare globalã este de importanta secundarã pentru întreprindere, pot fi trecute în activ la o cantitate şi o valoare fixa, dacã valoarea, cantitatea şi structura lor nu se modifica semnificativ.
(2) Ajustarea pentru diminuarea valorii activelor se efectueazã în funcţie de intenţia întreprinderii de a pãstra activul în scopul utilizãrii în producţie sau nu. Dacã întreprinderea intenţioneazã sa utilizeze activul în procesul de producţie, ajustarea pentru diminuarea valorii activelor este calculatã prin compararea valorii de recuperare cu valoarea contabila. Dacã întreprinderea nu intenţioneazã sa utilizeze activul în procesul de producţie, ajustarea pentru diminuarea valorii activelor se calculeazã prin compararea valorii realizabile nete cu valoarea contabila (volumul 4 "Ghiduri profesionale").

Reguli privind stocurile şi activele fungibile
5.29. - Valoarea ce trebuie înscrisã în bilanţ pentru activele din categoria "stocuri" şi a activelor fungibile, incluzând activele financiare, poate fi determinata prin utilizarea oricãrei metode menţionate la pct. 5.30 de mai jos asupra activelor aparţinând aceleiaşi clase.
5.30. - (1) Metoda aplicatã trebuie sa fie consideratã de cãtre administratori ca fiind cea mai adecvatã situaţiei respective. Aceste metode sunt:
a) metoda FIFO;
b) metoda LIFO;
c) metoda costului mediu ponderat;
d) orice alta metoda similarã celor de mai sus.
Metoda aleasã trebuie aplicatã cu consecventa pentru elemente similare stocurilor şi de la un exerciţiu financiar la altul. Dacã, în situaţii excepţionale, administratorii decid sa schimbe metoda pentru un anumit element de stocuri sau active fungibile, trebuie sa se prezinte urmãtoarele informaţii:
(i) motivul schimbãrii metodei
(ii) efectele sale asupra rezultatului exerciţiului.
(2) Materiile prime şi consumabilele care sunt reînnoite în mod constant şi a cãror valoare globalã este de importanta secundarã pentru întreprindere pot fi trecute în activ la o cantitate şi o valoare fixa, dacã valoarea, cantitatea şi structura acestora nu se modifica semnificativ.
5.31. - În situaţia în care valoarea prezentatã în bilanţ, la închiderea exerciţiului, diferã substanţial, ca urmare a aplicãrii metodelor de calcul specificate la pct. 5.30, fata de valoarea bazatã pe ultima valoare de piata cunoscutã înainte de închiderea exerciţiului, aceasta diferenţa se va prezenta, pe total şi pe categorii, în notele la conturile anuale.

TRATAMENTE CONTABILE ALTERNATIVE

Aspecte generale
5.32. - Regulile stabilite la pct. 5.15 - 5.31 se vor numi în continuare reguli ale costului istoric. Aceste reguli, cu excepţia pct. 5.15, 5.20-5.27 şi 5.29-5.31, se vor numi în continuare reguli privind amortizarea şi provizioanele. Referintele cu privire la regulile costului istoric nu includ regulile privind amortizarea şi provizioanele, asa cum se aplica ele în virtutea pct. 5.16 - 5.19.

Tratamente contabile alternative
5.33. - În conformitate cu prevederile pct. 5.35 - 5.45, valorile atribuite activelor de orice tip menţionate la pct. 5.34 pot fi determinate prin orice metoda menţionatã la aceste puncte.
5.34. - Prin derogare de la pct. 5.32, pe baza unor reglementãri legale, elementele patrimoniale pot fi prezentate în bilanţ la o alta valoare, dupã cum urmeazã:
a) Valoarea determinata pe baza metodei valorii de înlocuire, pentru imobilizarile corporale cu durata de viata limitatã şi pentru stocuri;
b) Evaluarea prin metode, altele decât cea prevãzutã la pct. a), care sunt destinate sa ţinã cont de inflaţie pentru elementele prezentate în conturile anuale, inclusiv capitalurile proprii;
c) Reevaluarea imobilizarilor corporale şi a imobilizarilor financiare.
La aplicarea uneia dintre cele trei metode, în reglementãrile legale trebuie prevãzute conţinutul, limitele şi regulamentul de aplicare.
5.35. - Ministerul Finanţelor poate solicita întreprinderilor care intra sub incidenta acestor reglementãri sa urmeze prevederile Standardului de Contabilitate Naţional "Contabilitatea de inflaţie" inclus în volumul 3. În acest caz, elementele bilantiere vor fi prezentate la alta valoare decât costul istoric, conform unor reglementãri speciale.
5.36. - În cazul în care valoarea unui activ al întreprinderii este determinata potrivit unor reglementãri legale, acea valoare va fi atribuitã activului la înregistrarea în contabilitate sau va constitui punctul de plecare pentru determinarea acelei valori, în locul costului de achiziţie sau costului de producţie sau al oricãrei alte valori atribuite înainte acelui activ. În astfel de cazuri, regulile privind amortizarea se vor aplica activului prin substituirea costului de producţie sau a celui de achiziţie cu valoarea cea mai recent atribuitã acelui activ în baza reglementãrilor legale sau ca rezultat al aplicãrii ajustarilor la inflaţie.

Informaţii adiţionale ce trebuie prezentate în cazul abaterii de la regulile privind costul istoric
5.37. - În cazul aplicãrii tratamentelor contabile alternative, elementele influentate de acestea, precum şi baza de evaluare adoptatã pentru determinarea valorilor activelor respective trebuie prezentate, pentru fiecare element în parte, în notele la conturile anuale.
5.38. - În cazul fiecãrui element bilantier influentat ca urmare a aplicãrii unui tratament alternativ, valorile comparative determinate pe baza costului istoric trebuie prezentate separat în notele la conturile anuale.

Valorile comparative se referã la:
a) valoarea totalã a activelor incluse în acel element bilantier determinata pe baza costului istoric;
b) valoarea totalã a ajustarilor efectuate pentru determinarea valorii activelor pentru care s-a aplicat tratamentul contabil alternativ.
5.40. - În condiţiile în care profitul sau pierderea exerciţiului financiar au fost influentate de aplicarea tratamentelor contabile alternative, influenta trebuie cuantificata şi prezentatã în notele la conturile anuale.

Rezerva din reevaluare
5.41. - Plusul sau minusul rezultat din reevaluarea oricãrui activ, pe una din bazele menţionate la pct. 5.34, trebuie reflectate în debitul sau creditul contului "Rezerve din reevaluare", dupã caz.
5.42. - Rezerva din reevaluare trebuie prezentatã în bilanţ la un subpost separat în cadrul postului de rezerve.
5.43. - a) Rezerva din reevaluare poate fi capitalizata în totalitate sau parţial, în orice moment;
b) Rezerva din reevaluare trebuie redusã în mãsura în care sumele înregistrate la acest post bilantier nu mai corespund metodei de evaluare utilizate;
c) Rezerva din reevaluare nu poate face obiectul unei distribuiri, directe sau indirecte, dacã ea nu corespunde unei plusvalori efectiv realizate;
d) Rezerva din reevaluare nu poate fi redusã decât în situaţiile prevãzute mai sus.
În cazul aplicãrii metodelor de evaluare prevãzute la pct. 5.30, 5.31, 5.34 şi 5.35 se vor mentiona, în notele la conturile anuale, conţinutul, limitele şi modalitãţile de aplicare, cu indicarea posturilor influentate din bilanţ şi din contul de profit şi pierdere, precum şi metoda adoptatã pentru calculul valorilor obţinute.
5.44. - Miscarile din cursul exerciţiului financiar în contul "Rezerve din reevaluare" se vor prezenta în notele la conturile anuale, cu urmãtoarele informaţii:
a) valoarea rezervei din reevaluare la începutul exerciţiului;
b) sumele creditate în contul "Rezerve din reevaluare" în timpul exerciţiului;
c) sumele transferate din contul "Rezerve din reevaluare" pentru a fi capitalizate sau pentru alte motive, cu prezentarea naturii transferului care a avut loc;
d) valoarea rezervei din reevaluare la încheierea exerciţiului financiar.
5.45. - În notele la conturile anuale se va prezenta, de asemenea, tratamentul fiscal al sumelor înregistrate în creditul sau debitul contului "Rezerve din reevaluare".

NOTELE LA CONTURILE ANUALE

Aspecte generale
5.46. - Notele la conturile anuale conţin informaţii suplimentare, relevante pentru necesitãţile utilizatorilor în ceea ce priveşte situaţia patrimonialã, financiarã şi rezultatele obţinute. Notele din cadrul situaţiilor financiare trebuie prezentate într-o maniera sistematica. Fiecare element al bilanţului, contului de profit şi pierdere şi situaţiei fluxurilor de trezorerie, trebuie sa fie însoţit de o trimitere la nota care cuprinde informaţii legate de acel element. Pe lângã informaţiile ce trebuie prezentate conform acestor reglementãri şi a celor cuprinse în volumul 3, notele la conturile anuale trebuie sa includã, de asemenea, cel puţin informaţiile prevãzute la pct. 5.47 - 5.87.
5.47. - Urmãtoarele informaţii trebuie prezentate cu claritate şi repetate ori de cat ori este necesar, pentru buna lor înţelegere:
a) numele întreprinderii care face raportarea;
b) faptul ca situaţiile financiare sunt proprii întreprinderii şi nu grupului;
c) data la care s-au încheiat conturile anuale sau perioada la care se referã situaţiile financiare;
d) moneda în care sunt întocmite situaţiile financiare;
e) exprimarea cifrelor incluse în raportare (ex. mii lei).
5.48. - Pentru elementele menţionate în notele la conturile anuale, se va prezenta şi suma corespunzãtoare anului precedent celui la care se referã acesta.
În situaţia în care suma corespunzãtoare nu este comparabila, aceasta trebuie ajustata, prezentându-se particularitãţile ajustarii şi motivele pentru care aceasta trebuie efectuatã.
5.49. - Pct. 5.48 nu se aplica acelor sume ce trebuie sa fie prezentate conform urmãtoarelor puncte ale prezentelor reglementãri:
a) 4.15 (modificãri ale activelor imobilizate)
b) 4.17 (modificãri ale amortizarii)
c) 4.20 (modificãri ale cheltuielilor de constituire)
d) 5.58 (modificãri ale capitalurilor proprii)
e) 5.59 (provizioane pentru riscuri şi cheltuieli)

Prezentarea politicilor contabile
5.50. - Notele la conturile anuale trebuie sa prezinte politicile contabile adoptate de cãtre întreprindere pentru a determina valorile elementelor din bilanţ, ale profitului sau pierderii aferente fiecãrui exerciţiu şi ale fluxurilor de trezorerie. În acest sens, se vor mentiona urmãtoarele:
a) dacã imobilizarile sunt incluse în conturile anuale la costul istoric sau la valoarea reevaluata;
b) politicile contabile specifice adoptate, adecvate pentru a permite o corecta înţelegere a situaţiilor financiare.
Se va mentiona, totodatã, dacã situaţiile financiare au fost întocmite în conformitate cu Legea contabilitãţii nr.82/1991 şi cu prevederile cuprinse în volumele 1, 2 şi 3.

Informaţii care vin în completarea bilanţului

Capitalul social
5.51. - În legatura cu capitalul social al întreprinderii se vor furniza urmãtoarele informaţii:
a) capitalul social subscris;
b) numãrul şi valoarea totalã a fiecãrui tip de acţiuni emise, în cazul în care exista mai multe tipuri de acţiuni emise.
5.52. - În cazul în care capitalul social cuprinde şi acţiuni rascumparabile, se vor furniza urmãtoarele informaţii:
a) data cea mai apropiatã şi data limita la care întreprinderea poate rascumpara respectivele acţiuni;
b) dacã acele acţiuni trebuie rãscumpãrate obligatoriu sau dacã rãscumpãrarea este la alegerea întreprinderii sau a actionarilor;
c) dacã trebuie plãtitã o prima de rãscumpãrare şi, în caz afirmativ, care este valoarea acesteia.
5.53. - În situaţia în care întreprinderea a emis acţiuni în timpul exerciţiului financiar, în notele la conturile anuale se vor prezenta urmãtoarele informaţii:
a) tipul de acţiuni emise;
b) pentru fiecare tip de acţiune, numãrul de acţiuni emise, valoarea lor nominalã totalã şi valoarea încasatã de cãtre întreprindere la distribuirea lor.
5.54. - În ceea ce priveşte eventualele drepturi legate de distribuirea acţiunilor, se vor furniza urmãtoarele informaţii:
a) numãrul, descrierea şi valoarea acţiunilor care fac obiectul exercitãrii acestor drepturi;
b) perioada pe parcursul cãreia drepturile pot fi exercitate;
c) preţul care trebuie plãtit pentru acţiunile distribuite.

Obligaţiuni
5.55. - În cazul în care întreprinderea a emis alte instrumente de capital pe parcursul exerciţiului financiar, se vor prezenta urmãtoarele informaţii:
a) tipul instrumentelor de capital emise;
b) pentru fiecare tip de instrument de capital emis: valoarea emisã şi suma primitã la emitere de cãtre întreprindere.
5.56. - În cazul în care obligaţiunile emise de o întreprindere sunt deţinute de cãtre o persoana nominalizatã sau imputernicita de cãtre acea întreprindere, se va mentiona valoarea nominalã a obligaţiunii şi valoarea la care aceasta este înregistratã în notele la conturile anuale.

Rezerve
5.57. - Pentru fiecare rezerva inclusã în capitalurile proprii, se va descrie natura sa şi scopul pentru care a fost constituitã.

Evoluţia capitalurilor proprii
5.58. - Evoluţia capitalurilor proprii se va prezenta în notele la conturile anuale. Acestea trebuie sa cuprindã o prezentare a soldurilor de deschidere şi de închidere pentru capitalul social, fiecare rezerva şi profitul reportat, precum şi valorile acestora sub forma unui tabel, incluzând:
a) suma la începutul exerciţiului financiar;
b) sumele transferate în sau din cont în timpul exerciţiului financiar;
c) natura, sursa sau destinaţia oricãror asemenea transferuri;
d) suma rãmasã la sfârşitul exerciţiului financiar.

Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli
5.59. - Dacã în timpul exerciţiului financiar o suma este transferata la sau de la provizioane pentru riscuri şi cheltuieli, urmãtoarele informaţii vor fi prezentate sub forma de tabel în notele la conturile anuale:
a) valoarea provizioanelor la începutul exerciţiului financiar;
b) sumele transferate la sau de la provizioane în timpul exerciţiului financiar;
c) natura, sursa sau destinaţia oricãror astfel de transferuri;
d) valoarea provizioanelor la sfârşitul exerciţiului financiar.

Informaţii privind datoriile
5.60. - Pentru fiecare element care figureazã în conturile de datorii din bilanţul întreprinderii, se va mentiona valoarea totalã a datoriilor incluse în acel post din bilanţ, care au termen de plata dupã cinci ani de la data închiderii exerciţiului financiar.
5.61. - În ceea ce priveşte datoriile care sunt incluse în categoria prevãzutã la pct. 5.60, trebuie menţionate clauzele legate de achitarea sau rambursarea respectivei datorii, precum şi rata dobânzii aferente.
5.62. - Pentru fiecare element care figureazã în conturile de obligaţii din bilanţul întreprinderii, se vor mentiona de asemenea:
a) valoarea totalã a datoriilor incluse la acel post din bilanţ pentru care întreprinderea a depus anumite garanţii;
b) informaţii privind natura acestor garanţii depuse.

Garanţii şi alte obligaţii contractuale financiare
5.63. - În note se vor specifica toate cazurile în care întreprinderea a depus garanţii sau a gajat/a ipotecat active proprii pentru garantarea unor obligaţii în favoarea unui terţ, menţionându-se, dacã este posibil, şi valoarea acestora.
5.64. - Pentru orice obligaţie eventuala pentru care nu s-a constituit provizion, se vor prezenta urmãtoarele informaţii:
a) valoarea precisa sau estimatã a acelei obligaţii;
b) aspectul juridic al obligaţiei şi efectul acesteia;
c) dacã întreprinderea a depus vreo garanţie semnificativã cu privire la acea obligaţie şi, în caz afirmativ, natura acelei garanţii.
5.65. - Trebuie menţionate, dacã este posibil, valorile totale sau cele estimate ale contractelor pentru cheltuieli de capital pentru care nu s-au constituit provizioane.
5.66. - Totodatã, se vor prezenta detalii privind:
a) obligaţiile contractuale viitoare privind plata pensiilor, pentru care s-au constituit provizioane incluse în bilanţul întreprinderii;
b) orice obligaţii privind grupurile;
c) orice astfel de obligaţii viitoare pentru care nu s-au constituit provizioane.
5.67. - De asemenea, se vor prezenta informaţii referitoare la alte obligaţii financiare viitoare pentru care nu s-au constituit provizioane, dar care sunt relevante pentru a aprecia situaţia economicã a întreprinderii.

Informaţii privind anumite elemente de cheltuieli
5.68. - Valorile privind urmãtoarele elemente de cheltuieli, care au fost înregistrate în contul de profit şi pierdere pe parcursul exerciţiului financiar, se vor prezenta separat, în notele la conturile anuale:
a) cheltuielile cu chiriile şi ratele achitate în cadrul unui contract de leasing operational;
b) onorariile plãtite auditorilor financiari;
c) profitul sau pierderea aferentã iesirilor din patrimoniu (vânzare, casare etc.) ale mijloacelor fixe.

Detalii privind impozitul pe profit
5.69. - Valoarea diferenţei dintre cheltuiala cu impozitul pe profit pentru exerciţiul financiar curent şi pentru exerciţiile financiare anterioare, pe de o parte, şi valoarea impozitului de plata aferent acelor ani, pe de alta parte, se va prezenta, în notele la conturile anuale, dacã aceasta diferenţa este semnificativã pentru scopul calculãrii impozitelor viitoare.
5.70. - Se vor prezenta în acelaşi timp şi informaţii cu privire la proporţia în care impozitul pe profit revine rezultatului activitãţii curente, respectiv rezultatului activitãţii extraordinare. De asemenea, se va include reconcilierea dintre rezultatul contabil al exerciţiului financiar şi rezultatul fiscal, asa cum este prezentat în declaraţia de impozit.

Detalii privind cifra de afaceri
5.71. - În cazul în care, pe parcursul exerciţiului financiar, întreprinderea şi-a desfãşurat activitatea în doua sau mai multe sectoare economice care, în opinia administratorilor, sunt substanţial diferite între ele, este necesar sa se menţioneze, pentru fiecare sector economic (cu descrierea de rigoare), valoarea cifrei de afaceri provenitã din sectorul respectiv.
5.72. - În cazul în care, pe parcursul exerciţiului financiar, întreprinderea şi-a comercializat produsele pe doua sau mai multe tipuri de piata care, în opinia administratorilor, sunt substanţial diferite între ele, atunci este necesar sa se menţioneze, pentru fiecare tip de piata, valoarea cifrei de afaceri provenitã din vânzãrile pe acea piata.
5.73. - În scopul aplicãrii pct. 5.72 şi 5.73, pentru a analiza sursa cifrei de afaceri (în raport cu sectorul economic sau cu piata de desfacere), administratorii întreprinderii vor lua în considerare modul în care sunt organizate activitãţile întreprinderii respective.
5.74. - În vederea aplicãrii corespunzãtoare a pct. 5.72 şi 5.73, dacã în opinia administratorilor, sectoarele de activitate sau pieţele nu diferã substanţial între ele, acestea se vor trata ca şi cum ar fi o singura activitate, respectiv o singura piata.
Orice valoare a cifrei de afaceri provenitã dintr-un anumit sector de activitate sau de pe o anumitã piata care însã nu este semnificativã poate fi inclusã în valoarea cifrei de afaceri corespunzãtoare altui sector sau pieţe.
5.75. - Dacã, în opinia administratorilor, prezentarea oricãrei informaţii cerute de pct. 5.72 - 5.75 ar putea prejudicia interesele economice ale respectivei întreprinderi, aceştia pot renunţa la furnizarea acelei informaţii, cu condiţia ca acest fapt sa fie menţionat în situaţiile financiare.

Detalii privind salarizarea administratorilor şi directorilor
5.76. - În note se vor cuprinde detalii legate de salariile plãtite sau care urmeazã a fi plãtite administratorilor şi directorilor ce deţin aceste funcţii pe parcursul exerciţiului financiar. De asemenea, se vor mentiona distinct obligaţiile contractuale în care întreprinderea este implicata, cu privire la plata pensiilor cãtre foştii directori şi administratori, indicandu-se valoarea totalã a obligaţiei pentru fiecare categorie de mai sus.
5.77. - Se va mentiona, totodatã, valoarea avansurilor şi creditelor acordate de cãtre întreprindere, directorilor şi administratorilor sãi în timpul exerciţiului financiar, indicandu-se rata dobânzii aplicate, principalele clauze ale creditului, suma rambursata pana la acea data, existenta oricãror obligaţii viitoare de genul garanţiilor, pe care întreprinderea şi le-a asumat în numele acestora, indicandu-se valoarea totalã pentru fiecare categorie.
5.78. - Administratorul sau directorul unei întreprinderi sau orice persoana care este sau a fost administrator al acesteia pe o perioada de cinci ani are obligaţia de a anunta întreprinderea cu privire la orice elemente legate de sine, ce ar putea fi necesare în scopul respectãrii pct. 5.76 şi 5.77 de mai sus.

Detalii privind salariaţii
5.79. - În note se vor mentiona urmãtoarele informaţii cu privire la salariaţii întreprinderii:
a) numãrul mediu de salariaţi angajaţi în cursul exerciţiului financiar;
b) numãrul mediu de salariaţi pentru fiecare categorie de personal.
5.80. - Numãrul mediu de salariaţi cu contract de munca se determina ca medie aritmetica simpla a numãrului zilnic al salariaţilor, corespunzãtoare zilelor calendaristice din luna respectiva, inclusiv zilele de repaus sãptãmânal sau sãrbãtorile legale pentru care se ia în calcul numãrul salariaţilor din ziua precedenta, împãrţitã la numãrul total al zilelor calendaristice.
5.81. - Numãrul mediu de salariaţi va fi, pentru fiecare luna a exerciţiului, urmãtorul:
a) pentru aplicarea pct. 5.79 a), numãrul persoanelor angajate de întreprindere cu contract de munca, în luna respectiva, indiferent dacã aceştia au lucrat pe toatã durata lunii sau doar o parte din ea;
b) pentru aplicarea pct. 5.79 b), numãrul persoanelor, calculat potrivit pct. 5.80, pentru fiecare categorie de salariaţi, insumandu-se, în fiecare caz, numãrul de salariaţi al fiecãrei luni.
5.82. - Pentru toţi salariaţii care sunt luati în considerare la determinarea numãrului mediu anual cerut de pct. 5.79 a), trebuie prezentate valorile totale ale:
a) salariilor plãtite sau de plãtit aferente acelui exerciţiu financiar;
b) cheltuielilor cu asigurãrile sociale suportate de întreprindere în numele salariaţilor respectivi;
c) altor cheltuieli reprezentând contribuţiile întreprinderii pentru pensiile salariaţilor, cu excepţia cazurilor în care aceste valori sunt deja prezentate în cadrul contului de profit şi pierdere.
5.83. - Categoriile de salariaţi pentru care se cere numãrul mediu anual de la pct. 5.79 b) se vor determina în funcţie de decizia directorilor şi administratorilor întreprinderii, ţinând cont de modul în care este organizatã activitatea acesteia.

Alte aspecte
5.84. - În cazul în care anumite elemente exprimate iniţial într-o moneda strãinã au fost înregistrate în contabilitatea întreprinderii, reflectate în bilanţ sau în contul de profit şi pierdere, se va mentiona baza folositã pentru exprimarea acelor elemente în raport cu moneda nationala.
5.85. - Întreprinderea va prezenta urmãtoarele date, în cazul în care ele nu au fost prezentate în situaţiile financiare:
a) sediul şi forma juridicã a întreprinderii, ţara unde s-a înfiinţat şi adresa sediului oficial (sau a principalului loc unde îşi desfãşoarã activitatea, dacã este diferit de sediul oficial);
b) o descriere a naturii activitãţii desfãşurate de întreprindere şi principalele domenii de activitate;
c) numele societãţii-mama directe şi cel al deţinãtorului final în cadrul grupului;
d) orice alta informaţie care, în opinia directorilor şi administratorilor, ajuta la furnizarea unei imagini fidele asupra întreprinderii respective.
5.86. - Pentru fiecare filiala, societate asociata sau alte întreprinderi, în care se deţin titluri de participare strategice pe care directorii şi administratorii le considera semnificative pentru activitatea societãţii în cauza, trebuie prezentate urmãtoarele informaţii:
a) numele filialei, al societãţii asociate sau al altor societãţi în care se deţin titluri de participare strategice;
b) adresa sediului şi ţara unde a fost înfiinţatã;
c) natura activitãţii desfãşurate;
d) tipul de acţiuni şi procentul pe care întreprinderea în cauza îl deţine în cadrul respectivei filiale sau societãţi asociate;
e) data sfarsitului ultimului exerciţiu financiar al filialei (societãţii asociate);
f) profitul sau pierderea acesteia pentru acel exerciţiu;
g) totalul capitalului social şi al rezervelor acesteia la sfârşitul acelui exerciţiu financiar.

SECŢIUNEA 6
APROBAREA ŞI SEMNAREA SITUAŢIILOR FINANCIARE ALE ÎNTREPRINDERII; APROBAREA DISTRIBUIRII PROFITULUI

6.1. - Situaţiile financiare ale unei întreprinderi se vor semna de persoana insarcinata cu elaborarea acestora.
6.2. - Situaţiile financiare ale unei întreprinderi vor fi însuşite de consiliul de administraţie, semnate în numele consiliului de preşedintele acestuia şi aprobate de adunarea generalã a actionarilor sau asociaţilor.
6.3. - Conform Legii societãţilor comerciale nr. 31/1990, republicatã, actionarii vor aproba distribuirea profitului în adunarea generalã anuala.

SECŢIUNEA 7
RAPORTUL ADMINISTRATORILOR

7.1. - Consiliul de administraţie va elabora pentru fiecare exerciţiu financiar un raport care va conţine:
a) o analiza fidela a evoluţiei activitãţii întreprinderii pe durata exerciţiului financiar şi a situaţiei sale la încheierea acestuia;
b) valoarea dividendelor propuse, care a fost recomandatã de consiliul de administraţie şi aprobatã de asociaţi/acţionari;
c) informaţii privind evenimente importante survenite de la încheierea exerciţiului financiar, care au afectat întreprinderea;
d) informaţii asupra evoluţiei probabile a activitãţii întreprinderii;
e) informaţii asupra activitãţilor din domeniul cercetãrii şi dezvoltãrii;
f) urmãtoarele informaţii în ceea ce priveşte acţiunile proprii ale întreprinderii care au fost achiziţionate sau deţinute la orice moment în cursul exerciţiului financiar:
(i) motivele oricãror achiziţii efectuate în cursul exerciţiului financiar;
(ii) numãrul şi valoarea nominalã a acţiunilor achiziţionate şi vândute în cursul exerciţiului financiar şi ponderea pe care o reprezintã în capitalul social;
(iii) în cazul achiziţiilor sau vânzãrilor, valoarea plãţilor sau încasãrilor pentru acţiunile respective;
(iv) numãrul şi valoarea nominalã a tuturor acţiunilor achiziţionate şi deţinute de întreprindere, precum şi ponderea pe care o reprezintã acestea în capitalul social;
g) numele şi pregãtirea profesionalã a fiecãrui administrator.
7.2. - Raportul administratorilor se va aproba de consiliul de administraţie şi se va semna în numele acestuia de preşedintele consiliului.

SECŢIUNEA 8
AUDITUL
(Prevederi referitoare la auditarea situaţiilor financiare)

8.1. - Situaţiile financiare anuale ale întreprinderii care fac obiectul acestor reglementãri vor fi auditate de persoane autorizate, în conformitate cu legea nationala privind auditul financiar.
8.2. - Auditorul va verifica dacã situaţiile financiare întocmite sunt în conformitate cu prevederile prezentului volum, precum şi dacã informaţiile din raportul administratorilor corespund cu cele din situaţiile financiare întocmite pentru acelaşi exerciţiu.

SECŢIUNEA 9
APROBAREA ŞI DEPUNEREA SITUAŢIILOR FINANCIARE ŞI A RAPORTULUI ANUAL AL ÎNTREPRINDERII

9.1. - Cu minimum 15 zile înaintea adunãrii generale a asociaţilor sau actionarilor la care se discuta şi aproba situaţiile financiare anuale, întreprinderea are obligaţia:
a) sa trimitã o copie a situaţiilor financiare anuale ale întreprinderii, aprobate de consiliul de administraţie, împreunã cu raportul administratorilor şi raportul auditorilor asupra situaţiilor financiare respective, denumite generic "raportul anual", tuturor asociaţilor sau actionarilor;
sau
b) sa notifice tuturor asociaţilor sau actionarilor ca raportul anual este disponibil la întreprindere, gratuit, la cerere.
9.2. - O copie a situaţiilor financiare ale întreprinderii, aprobate de consiliul de administraţie, o copie a raportului administratorilor pentru exerciţiul financiar respectiv, precum şi a raportului auditorilor vor fi supuse spre aprobare de cãtre adunarea generalã a asociaţilor sau actionarilor.
9.3. - O copie a situaţiilor financiare ale întreprinderii, aprobate de consiliul de administraţie, o copie a raportului administratorilor pentru exerciţiul financiar respectiv, precum şi a raportului auditorilor asupra situaţiilor financiare vor fi trimise de consiliul de administraţie în termenul prevãzut de lege la direcţia teritorialã a Ministerului Finanţelor unde întreprinderea este înregistratã.
9.4. - În conformitate cu prevederile legii societãţilor comerciale, o copie a situaţiilor financiare ale întreprinderii, aprobate de consiliul de administraţie şi de asociaţi sau acţionari, o copie a raportului administratorilor pentru exerciţiul financiar respectiv, precum şi a raportului auditorilor asupra situaţiilor financiare vor fi trimise de consiliul de administraţie, în termenul prevãzut de lege, la registrul comerţului.
9.5. - Potrivit legii societãţilor comerciale, consiliul de administraţie se va asigura ca situaţiile financiare ale întreprinderii, raportul administratorilor şi raportul auditorilor sunt publicate în Monitorul Oficial al României în termenul prevãzut de lege.

SECŢIUNEA 10
PUBLICAREA RAPORTULUI ANUAL AL ÎNTREPRINDERII

10.1. - Raportul anual va fi disponibil tuturor asociaţilor sau actionarilor, precum şi altor persoane, la cerere; în termen de doua zile de la primirea cererii, întreprinderea le va emite acestora o copie a raportului anual.
Rapoartele anuale vor fi emise gratuit pentru asociaţi sau acţionari, iar pentru alte persoane decât aceştia, preţul raportului anual nu trebuie sa depãşeascã costul administrativ al acestuia.
10.2. - De fiecare data când situaţiile financiare şi raportul administratorilor sunt publicate integral, ele trebuie sa fie reproduse în forma şi conţinutul pe baza cãrora auditorul şi-a formulat opinia de audit. Acestea vor fi însoţite de textul integral al raportului auditorilor. Dacã auditorul a fãcut anumite obiecţii sau a refuzat sa întocmeascã un raport asupra situaţiilor financiare, acest fapt trebuie prezentat împreunã cu motivele respective.
10.3. - În cazul în care situaţiile financiare nu se publica integral sau sunt diferite de cele întocmite conform legislaţiei, se va preciza dacã este vorba de o versiune prescurtata sau diferita şi se va face o referire la locul unde acestea au fost depuse conform pct. 9.3 şi 9.4. Dacã situaţiile financiare nu au fost depuse încã, acest lucru trebuie menţionat. Certificarea de cãtre persoana care a auditat conturile nu poate însoţi aceasta publicare, dar trebuie menţionat dacã certificarea a fost data cu sau fãrã rezerve sau dacã certificarea a fost refuzatã.

CAP. 2
Planul de conturi general

CLASA 1 - CONTURI DE CAPITALURI

10. CAPITAL ŞI REZERVE
101. Capital*1)
1011. Capital subscris nevarsat
1012. Capital subscris vãrsat
1015. Patrimoniul regiei
1016. Patrimoniul public
104. Prime legate de capital
1041. Prime de emisiune
1042. Prime de fuziune
1043. Prime de aport
1044. Prime de conversie a obligaţiunilor în acţiuni
105. Rezerve din reevaluare
1051. Rezerve din reevaluare aferente bilanţului de deschidere al primului an de aplicare a ajustarii la inflaţie
1052. Rezerve din reevaluare aferente exerciţiului în curs
1058. Rezerve din reevaluari dispuse prin acte normative
106. Rezerve
1061. Rezerve legale
1062. Rezerve pentru acţiuni proprii
1063. Rezerve statutare sau contractuale
1068. Alte rezerve
11. REZULTATUL REPORTAT
117. Rezultatul reportat
12. REZULTATUL EXERCIŢIULUI
121. Profit şi pierdere
129. Repartizarea profitului
13. SUBVENŢII PENTRU INVESTIŢII
131. Subvenţii pentru investiţii
14. PROVIZIOANE REGLEMENTATE
141. Provizioane reglementate*2)
15. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI ŞI CHELTUIELI
151. Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli
1511. Provizioane pentru litigii
1512. Provizioane pentru garanţii acordate clienţilor
1513. Provizioane pentru cheltuieli de repartizat pe mai multe exercitii
1518. Alte provizioane pentru riscuri şi cheltuieli
16. ÎMPRUMUTURI ŞI DATORII ASIMILATE
161. Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni
1614. Împrumuturi externe din emisiuni de obligaţiuni garantate de stat
1615. Împrumuturi externe din emisiuni de obligaţiuni garantate de bãnci
1617. Împrumuturi interne din emisiuni de obligaţiuni garantate de stat
162. Credite bancare pe termen lung şi mediu
1621. Credite bancare pe termen lung şi mediu
1622. Credite bancare pe termen lung şi mediu nerambursate la scadenta
1623. Credite externe guvernamentale
1624. Credite bancare externe garantate de stat
1625. Credite bancare externe garantate de bãnci
1626. Credite de la trezoreria statului
1627. Credite bancare interne garantate de stat
166. Datorii ce privesc investiţiile financiare
1661. Datorii cãtre societãţile din cadrul grupului
1662. Datorii cãtre societãţile care deţin interese de participare
167. Alte împrumuturi şi datorii asimilate
168. Dobânzi aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate
1681. Dobânzi aferente împrumuturilor din emisiunea de obligaţiuni
1682. Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung şi mediu
1685. Dobânzi aferente datoriilor cãtre societãţile din cadrul grupului
1686. Dobânzi aferente datoriilor cãtre societãţile care deţin interese de participare
1687. Dobânzi aferente altor împrumuturi şi datorii asimilate
169. Prime privind rambursarea obligaţiunilor

CLASA 2 - CONTURI DE IMOBILIZARI

20. IMOBILIZARI NECORPORALE
201. Cheltuieli de constituire
203. Cheltuieli de dezvoltare
205. Concesiuni, brevete, licenţe, mãrci comerciale şi alte drepturi şi valori similare
2051. Concesiuni, brevete, licenţe, mãrci comerciale şi alte drepturi şi valori similare achiziţionate
2052. Brevete, licenţe, mãrci comerciale şi alte drepturi şi valori similare obţinute cu resurse proprii
207. Fond comercial
208. Alte imobilizari necorporale
21. IMOBILIZARI CORPORALE
211. Terenuri şi construcţii
2111. Terenuri şi amenajãri de terenuri
2112. Construcţii
212. Instalaţii tehnice şi maşini
2121. Maşini, utilaje şi instalaţii de lucru
2122. Aparate şi instalaţii de mãsurare, control şi reglare

------------
*1) În funcţie de forma juridicã a întreprinderii se va înscrie: capital social, capital individual, patrimoniul regiei etc.
*2) Se utilizeazã potrivit dispoziţiilor legale.

2123. Mijloace de transport
2124. Animale şi plantaţii
213. Alte instalaţii, utilaje şi mobilier
2131. Mobilier şi aparatura birotica
2132. Echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale
2138. Alte imobilizari corporale
23. IMOBILIZARI ÎN CURS
231. Imobilizari corporale în curs
2311. Amenajãri de terenuri şi construcţii
2312. Instalaţii tehnice şi maşini
2313. Alte imobilizari corporale
232. Avansuri acordate pentru comenzi de imobilizari corporale
2321. Avansuri acordate pentru terenuri şi construcţii
2322. Avansuri acordate pentru instalaţii tehnice şi maşini
2323. Avansuri acordate pentru alte imobilizari corporale
233. Imobilizari necorporale în curs
234. Avansuri acordate pentru imobilizari necorporale
26. IMOBILIZARI FINANCIARE
261. Titluri de participare deţinute la societãţi în cadrul grupului
262. Titluri de participare deţinute la societãţi în afarã grupului
263. Imobilizari financiare sub forma de interese de participare
2633. Titluri de participare deţinute în societãţi asociate din cadrul grupului
2634. Titluri de participare deţinute în societãţi asociate din afarã grupului
2635. Titluri de participare strategice în cadrul grupului
2636. Titluri de participare strategice în afarã grupului
264. Alte titluri imobilizate
267. Creanţe imobilizate
2671. Sume datorate de filiale
2672. Dobanda aferentã sumelor datorate de filiale
2673. Împrumuturi acordate pe termen lung
2674. Dobanda aferentã împrumuturilor acordate pe termen lung
2675. Creanţe legate de interesele de participare
2676. Dobanda aferentã creanţelor legate de interesele de participare
2677. Acţiuni proprii - active imobilizate*1)
2678. Alte creanţe imobilizate
2679. Dobânzi aferente creanţelor imobilizate
269. Vãrsãminte de efectuat pentru imobilizari financiare
2691. Vãrsãminte de efectuat referitoare la titluri de participare deţinute la societãţi în cadrul grupului
2692. Vãrsãminte de efectuat referitoare la interesele de participare
2698. Alte vãrsãminte de efectuat pentru imobilizari financiare
28. AMORTIZARI PRIVIND IMOBILIZARILE
280. Amortizari privind imobilizarile necorporale
2801. Amortizarea cheltuielilor de constituire
2803. Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare
2805. Amortizarea concesiunilor, brevetelor, licenţelor, marcilor comerciale şi altor drepturi şi valori similare
2807. Amortizarea fondului comercial
2808. Amortizarea altor imobilizari necorporale
281. Amortizari privind imobilizarile corporale
2811. Amortizarea amenajãrii terenurilor şi construcţiilor
2812. Amortizarea instalaţiilor tehnice şi maşinilor
2813. Amortizarea mobilierului şi altor imobilizari corporale
29. PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA IMOBILIZARILOR
290. Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor necorporale
2903. Provizioane pentru cheltuielile de dezvoltare
2905. Provizioane pentru concesiuni, brevete, licenţe, mãrci comerciale şi alte drepturi şi valori similare
2907. Provizioane pentru fondul comercial
2908. Provizioane pentru alte imobilizari necorporale
291. Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor corporale
2911. Provizioane pentru deprecierea terenurilor şi construcţiilor
2912. Provizioane pentru deprecierea instalaţiilor tehnice şi maşinilor
2913. Provizioane pentru deprecierea mobilierului şi altor imobilizari corporale
293. Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor în curs
2931. Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor corporale în curs
2933. Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor necorporale în curs
296. Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor financiare
2961. Provizioane pentru deprecierea titlurilor de participare deţinute la societãţi în cadrul grupului
2962. Provizioane pentru deprecierea titlurilor de participare deţinute la societãţi în afarã grupului
2963. Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor financiare sub forma de interese de participare
2964. Provizioane pentru deprecierea altor titluri imobilizate
2965. Provizioane pentru deprecierea sumelor datorate de filiale
2966. Provizioane pentru deprecierea împrumuturilor acordate pe termen lung
2967. Provizioane pentru deprecierea creanţelor legate de interesele de participare
2968. Provizioane pentru deprecierea acţiunilor proprii - active imobilizate
2969. Provizioane pentru deprecierea creanţelor imobilizate

CLASA 3 - CONTURI DE STOCURI ŞI PRODUCŢIE ÎN CURS DE EXECUŢIE

30. STOCURI DE MATERII ŞI MATERIALE
301. Materii prime
302. Materiale consumabile
3021. Materiale auxiliare
3022. Combustibili
3023. Materiale pentru ambalat
3024. Piese de schimb
3025. Seminţe şi materiale de plantat
3026. Furaje
3028. Alte materiale consumabile
303. Materiale de natura obiectelor de inventar
308. Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale
33. PRODUCŢIA ÎN CURS DE EXECUŢIE
331. Produse în curs de execuţie
332. Lucrãri şi servicii în curs de execuţie
34. PRODUSE
341. Semifabricate
345. Produse finite
346. Produse reziduale
348. Diferenţe de preţ la produse
3481. Diferenţe de preţ la semifabricate
3485. Diferenţe de preţ la produse finite
3486. Diferenţe de preţ la produse reziduale
35. STOCURI AFLATE LA TERŢI
351. Materii şi materiale aflate la terţi
354. Produse aflate la terţi
3541. Semifabricate aflate la terţi
3545. Produse finite aflate la terţi
3546. Produse reziduale aflate la terţi
356. Animale aflate la terţi
357. Mãrfuri aflate la terţi
358. Ambalaje aflate la terţi
36. ANIMALE
361. Animale şi pãsãri
368. Diferenţe de preţ la animale şi pãsãri
37. MĂRFURI
371. Mãrfuri
378. Diferenţe de preţ la mãrfuri
38. AMBALAJE
381. Ambalaje
388. Diferenţe de preţ la ambalaje

-----------------
*1) Sunt reflectate acţiunile proprii clasificate în active imobilizate în funcţie de intenţia cu privire la durata de deţinere de peste un an, stabilitã cu ocazia achiziţiei sau reclasarii.

39. PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA STOCURILOR ŞI PRODUCŢIEI ÎN CURS DE EXECUŢIE
391. Provizioane pentru deprecierea materiilor prime
392. Provizioane pentru deprecierea materialelor
3921. Provizioane pentru deprecierea materialelor consumabile
3922. Provizioane pentru deprecierea materialelor de natura obiectelor de inventar
393. Provizioane pentru deprecierea producţiei în curs de execuţie
394. Provizioane pentru deprecierea produselor
3941. Provizioane pentru deprecierea semifabricatelor
3945. Provizioane pentru deprecierea produselor finite
3946. Provizioane pentru deprecierea produselor reziduale
395. Provizioane pentru deprecierea stocurilor aflate la terţi
3951. Provizioane pentru deprecierea materiilor prime şi consumabilelor aflate la terţi
3952. Provizioane pentru deprecierea semifabricatelor aflate la terţi
3953. Provizioane pentru deprecierea produselor finite aflate la terţi
3954. Provizioane pentru deprecierea produselor reziduale aflate la terţi
3956. Provizioane pentru deprecierea animalelor aflate la terţi
3957. Provizioane pentru deprecierea mãrfurilor aflate la terţi
3958. Provizioane pentru deprecierea ambalajelor aflate la terţi
396. Provizioane pentru deprecierea animalelor
397. Provizioane pentru deprecierea mãrfurilor
398. Provizioane pentru deprecierea ambalajelor

CLASA 4 - CONTURI DE TERŢI

40. FURNIZORI ŞI CONTURI ASIMILATE
401. Furnizori
403. Efecte de plãtit
404. Furnizori de imobilizari
405. Efecte de plãtit pentru imobilizari
408. Furnizori - facturi nesosite
409. Furnizori - debitori
4091. Furnizori-debitori pentru cumpãrãri de bunuri de natura stocurilor
4092. Furnizori-debitori pentru prestãri de servicii şi executãri de lucrãri
41. CLIENŢI ŞI CONTURI ASIMILATE
411. Clienţi
4111. Clienţi
4118. Clienţi incerti sau în litigiu
413. Efecte de primit de la clienţi
418. Clienţi - facturi de întocmit
419. Clienţi - creditori
42. PERSONAL ŞI CONTURI ASIMILATE
421. Personal - salarii datorate
423. Personal - ajutoare materiale datorate
424. Participarea personalului la profit
425. Avansuri acordate personalului
426. Drepturi de personal neridicate
427. Reţineri din salarii datorate terţilor
428. Alte datorii şi creanţe în legatura cu personalul
4281. Alte datorii în legatura cu personalul
4282. Alte creanţe în legatura cu personalul
43. ASIGURĂRI SOCIALE, PROTECŢIA SOCIALĂ ŞI CONTURI ASIMILATE
431. Asigurãri sociale
4311. Contribuţia unitãţii la asigurãrile sociale
4312. Contribuţia personalului pentru pensia suplimentarã
437. Ajutor de şomaj
4371. Contribuţia unitãţii la fondul de şomaj
4372. Contribuţia personalului la fondul de şomaj
438. Alte datorii şi creanţe sociale
4381. Alte datorii sociale
4382. Alte creanţe sociale
44. BUGETUL STATULUI, FONDURI SPECIALE ŞI CONTURI ASIMILATE
441. Impozitul pe profit
442. Taxa pe valoarea adãugatã
4423. TVA de plata
4424. TVA de recuperat
4426. TVA deductibilã
4427. TVA colectata
4428. TVA neexigibila
444. Impozitul pe salarii
445. Subvenţii
446. Alte impozite, taxe şi vãrsãminte asimilate
447. Fonduri speciale - taxe şi vãrsãminte asimilate
448. Alte datorii şi creanţe cu bugetul statului
4481. Alte datorii fata de bugetul statului
4482. Alte creanţe privind bugetul statului
45. GRUP ŞI ASOCIAŢI
451. Decontãri în cadrul grupului
4511 Decontãri în cadrul grupului
4518. Dobânzi aferente decontãrilor în cadrul grupului
452. Decontãri privind interesele de participare
4521. Decontãri privind interesele de participare
4528. Dobânzi aferente decontãrilor privind interesele de participare
455. Sume datorate asociaţilor
4551. Asociaţi - conturi curente
4558. Asociaţi - dobânzi la conturi curente
456. Decontãri cu asociaţii privind capitalul
457. Dividende de plata
458. Decontãri din operaţii în participaţie
4581. Decontãri din operaţii în participaţie-activ
4582. Decontãri din operaţii în participaţie-pasiv
46. DEBITORI ŞI CREDITORI DIVERSI
461. Debitori diversi
462. Creditori diversi
47. CONTURI DE REGULARIZARE ŞI ASIMILATE
471. Cheltuieli înregistrate în avans
472. Venituri înregistrate în avans
473. Decontãri din operaţii în curs de clarificare
476. Diferenţe de conversie - activ
477. Diferenţe de conversie - pasiv
48. DECONTĂRI ÎN CADRUL UNITĂŢII
481. Decontãri între unitate şi subunitati
482. Decontãri între subunitati
49. PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA CREANŢELOR
491. Provizioane pentru deprecierea creanţelor - clienţi
495. Provizioane pentru deprecierea creanţelor - decontãri în cadrul grupului şi cu asociaţii
4951. Provizioane pentru deprecierea creanţelor asupra societãţilor în cadrul grupului
4952. Provizioane pentru deprecierea creanţelor referitoare la interesele de participare
4953. Provizioane pentru deprecierea creanţelor asupra asociaţilor
496. Provizioane pentru deprecierea creanţelor - debitori diversi

CLASA 5 - CONTURI DE TREZORERIE

50. INVESTIŢII FINANCIARE
501. Titluri de participare la societãţi din cadrul grupului
502. Acţiuni proprii
503. Acţiuni
5031. Acţiuni cotate
5032. Acţiuni necotate
505. Obligaţiuni emise şi rãscumpãrate
506. Obligaţiuni
5061. Obligaţiuni cotate
5062. Obligaţiuni necotate
508. Alte investiţii financiare şi creanţe asimilate
5081. Alte titluri de plasament
5088. Dobânzi la obligaţiuni şi titluri de plasament
509. Vãrsãminte de efectuat pentru investiţii financiare
5091. Vãrsãminte de efectuat pentru titluri de participare la societãţile din cadrul grupului
5092. Vãrsãminte de efectuat pentru interese de participare
5098. Vãrsãminte de efectuat pentru alte investiţii financiare
51. CONTURI LA BĂNCI
511. Valori de încasat
5112. Cecuri de încasat
5113. Efecte de încasat
5114. Efecte remise spre scontare
512. Conturi curente la bãnci
5121. Conturi la bãnci în lei
5124. Conturi la bãnci în valuta
5125. Sume în curs de decontare
518. Dobânzi
5186. Dobânzi de plãtit
5187. Dobânzi de încasat
519. Credite bancare pe termen scurt
5191. Credite bancare pe termen scurt
5192. Credite bancare pe termen scurt nerambursate la scadenta
5193. Credite externe guvernamentale
5194. Credite externe garantate de stat
5195. Credite externe garantate de bãnci
5196. Credite de la trezoreria statului
5197. Credite interne garantate de stat
5198. Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen scurt
5199. Dobânzi aferente creditelor guvernamentale externe
53. CASA
531. Casa
5311. Casa în lei
5314. Casa în valuta
532. Alte valori
5321. Timbre fiscale şi poştale
5322. Bilete de tratament şi odihna
5323. Tichete şi bilete de cãlãtorie
5328. Alte valori
54. ACREDITIVE
541. Acreditive
5411. Acreditive în lei
5412. Acreditive în valuta
542. Avansuri de trezorerie
58. VIRAMENTE INTERNE
581. Viramente interne
59. PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA CONTURILOR DE TREZORERIE
591. Provizioane pentru deprecierea titlurilor de participare în societãţi de grup
592. Provizioane pentru deprecierea acţiunilor proprii
593. Provizioane pentru deprecierea acţiunilor
595. Provizioane pentru deprecierea obligaţiunilor emise şi rãscumpãrate
596. Provizioane pentru deprecierea obligaţiunilor
598. Provizioane pentru deprecierea altor investiţii financiare şi creanţe asimilate

CLASA 6 - CONTURI DE CHELTUIELI

60. CHELTUIELI CU MATERIILE PRIME, MATERIALE ŞI MĂRFURI
601. Cheltuieli cu materiile prime
602. Cheltuieli cu materialele consumabile
6021. Cheltuieli cu materialele auxiliare
6022. Cheltuieli privind combustibilul
6023. Cheltuieli privind materialele pentru ambalat
6024. Cheltuieli privind piesele de schimb
6025. Cheltuieli privind seminţele şi materialele de plantat
6026. Cheltuieli privind furajele
6028. Cheltuieli privind alte materiale consumabile
603. Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar
604. Cheltuieli privind materialele nestocate
605. Cheltuieli privind energia şi apa
606. Cheltuieli privind animalele şi pasarile
607. Cheltuieli privind mãrfurile
608. Cheltuieli privind ambalajele
61. CHELTUIELI CU LUCRĂRILE ŞI SERVICIILE EXECUTATE DE TERŢI
611. Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile
612. Cheltuieli cu redevenţele, locatiile de gestiune şi chiriile
613. Cheltuieli cu primele de asigurare
614. Cheltuieli cu studiile şi cercetãrile
62. CHELTUIELI CU ALTE SERVICII EXECUTATE DE TERŢI
621. Cheltuieli cu colaboratorii
622. Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile
623. Cheltuieli de protocol, reclama şi publicitate
624. Cheltuieli cu transportul de bunuri şi personal
625. Cheltuieli cu deplasãri, detaşãri şi transferãri
626. Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii
627. Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate
628. Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi
63. CHELTUIELI CU IMPOZITELE, TAXELE ŞI VĂRSĂMINTELE ASIMILATE
635. Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vãrsãminte asimilate
64. CHELTUIELI CU PERSONALUL
641. Cheltuieli cu salariile personalului
645. Cheltuieli privind asigurãrile şi protecţia socialã
6451. Contribuţia unitãţii la asigurãrile sociale
6452. Contribuţia unitãţii pentru ajutorul de şomaj
6458. Alte cheltuieli privind asigurãrile şi protecţia socialã
65. ALTE CHELTUIELI DE EXPLOATARE
654. Pierderi din creanţe şi debitori diversi
658. Alte cheltuieli de exploatare
6581. Despãgubiri, amenzi şi penalitãţi
6582. Donaţii şi subvenţii acordate
6583. Cheltuieli privind activele cedate
6588. Alte cheltuieli de exploatare
66. CHELTUIELI FINANCIARE
663. Pierderi din creanţe legate de participatii
664. Cheltuieli privind titlurile de plasament cedate
665. Cheltuieli din diferenţe de curs valutar
666. Cheltuieli privind dobânzile
667. Cheltuieli privind sconturile acordate
668. Alte cheltuieli financiare
67. CHELTUIELI EXTRAORDINARE
671. Cheltuieli privind calamitatile şi alte evenimente similare
68. CHELTUIELI CU AMORTIZARILE, PROVIZIOANELE ŞI AJUSTAREA LA INFLAŢIE
681. Cheltuieli de exploatare privind amortizarile şi provizioanele
6811. Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor
6812. Cheltuieli de exploatare privind provizioane pentru riscuri şi cheltuieli
6813. Cheltuieli de exploatare privind provizioane pentru deprecierea imobilizarilor
6814. Cheltuieli de exploatare privind provizioane pentru deprecierea activelor circulante
686. Cheltuieli financiare privind amortizarile şi provizioanele
6862. Cheltuieli financiare privind provizioane pentru riscuri şi cheltuieli
6863. Cheltuieli financiare privind provizioane pentru deprecierea imobilizarilor financiare
6864. Cheltuieli financiare privind provizioane pentru deprecierea activelor circulante
6868. Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a obligaţiunilor
687. Cheltuieli privind provizioanele reglementate
688. Cheltuieli din ajustarea la inflaţie
68. CHELTUIELI CU IMPOZITUL PE PROFIT ŞI ALTE IMPOZITE
691. Cheltuieli cu impozitul pe profit
698. Alte cheltuieli cu impozitele care nu apar în elementele de mai sus*1)

-----------
*1) Se utilizeazã conform reglementãrilor legale.

CLASA 7 - CONTURI DE VENITURI

70. CIFRA DE AFACERI
701. Venituri din vânzarea produselor finite
702. Venituri din vânzarea semifabricatelor
703. Venituri din vânzarea produselor reziduale
704. Venituri din lucrãri executate şi servicii prestate
705. Venituri din studii şi cercetãri
706. Venituri din redevenţe, locatii de gestiune şi chirii
707. Venituri din vânzarea mãrfurilor
708. Venituri din activitãţi diverse
71. VARIATIA STOCURILOR
711. Variatia stocurilor
72. VENITURI DIN PRODUCŢIA DE IMOBILIZARI
721. Venituri din producţia de imobilizari necorporale
722. Venituri din producţia de imobilizari corporale
74. VENITURI DIN SUBVENŢII DE EXPLOATARE
741. Venituri din subvenţii de exploatare
7411. Venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri
7412. Venituri din subvenţii de exploatare pentru materii prime şi materiale consumabile
7413. Venituri din subvenţii de exploatare pentru alte cheltuieli din afarã
7414. Venituri din subvenţii de exploatare pentru plata personalului
7415. Venituri din subvenţii de exploatare pentru asigurãri sociale
7416. Venituri din subvenţii de exploatare pentru alte cheltuieli de exploatare
7417. Venituri din subvenţii de exploatare aferente altor venituri
7418. Venituri din subvenţii de exploatare pentru dobanda datoratã
75. ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE
754. Venituri din creanţe reactivate şi debitori
758. Alte venituri din exploatare
7581. Venituri din despãgubiri, amenzi şi penalitãţi
7582. Venituri din donaţii şi subvenţii
7583. Venituri din vânzarea activelor şi din alte operaţii de capital
7584. Venituri din subvenţii pentru investiţii
7588. Alte venituri din exploatare
76. VENITURI FINANCIARE
761. Venituri din imobilizari financiare
7611. Venituri din titluri de participare deţinute la filiale în cadrul grupului
7612. Venituri din titluri de participare deţinute la societãţi din afarã grupului
7613. Venituri din titluri de participare deţinute în societãţi asociate din cadrul grupului
7614. Venituri din titluri de participare deţinute în societãţi asociate din afarã grupului
7615. Venituri din titluri de participare strategice în cadrul grupului
7616. Venituri din titluri de participare strategice în afarã grupului
7617. Venituri din alte titluri imobilizate
762. Venituri din investiţii financiare
763. Venituri din creanţe imobilizate
764. Venituri din titluri de plasament cedate
7641. Venituri din titluri de plasament cedate - active imobilizate
7642. Venituri din titluri de plasament cedate - active circulante
765. Venituri din diferenţe de curs valutar
766. Venituri din dobânzi
767. Venituri din sconturi obţinute
768. Alte venituri financiare
77. VENITURI EXTRAORDINARE
771. Venituri din subvenţii pentru evenimente extraordinare şi altele similare
78. VENITURI DIN PROVIZIOANE ŞI AJUSTAREA LA INFLAŢIE
781. Venituri din provizioane privind activitatea de exploatare
7812. Venituri din provizioane pentru riscuri şi cheltuieli
7813. Venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizarilor
7814. Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante
786. Venituri financiare din provizioane
7862. Venituri din provizioane pentru riscuri şi cheltuieli
7863. Venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizarilor
7864. Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante
787. Venituri din provizioane reglementate
788. Venituri din ajustarea la inflaţie

CLASA 8 - CONTURI SPECIALE

80. CONTURI ÎN AFARĂ BILANŢULUI
801. Angajamente acordate
8011. Giruri şi garanţii acordate
8018. Alte angajamente acordate
802. Angajamente primite
8021. Giruri şi garanţii primite
8028. Alte angajamente primite
803. Alte conturi în afarã bilanţului
8031. Mijloace fixe luate cu chirie
8032. Valori materiale primite spre prelucrare sau reparare
8033. Valori materiale primite în pãstrare sau custodie
8034. Debitori scoşi din activ, urmãriţi în continuare
8035. Debitori din amenzi şi penalitãţi pretinse
8036. Redevenţe, locatii de gestiune, chirii şi alte datorii asimilate
8037. Efecte scontate neajunse la scadenta
8038. Alte valori în afarã bilanţului
89. BILANŢ
891. Bilanţ de deschidere
892. Bilanţ de închidere

CLASA 9 - CONTURI DE GESTIUNE

90. DECONTĂRI INTERNE
901. Decontãri interne privind cheltuielile
902. Decontãri interne privind producţia obţinutã
903. Decontãri interne privind diferenţele de preţ
92. CONTURI DE CALCULATIE
921. Cheltuielile activitãţii de baza
922. Cheltuielile activitãţilor auxiliare
923. Cheltuieli indirecte de producţie
924. Cheltuieli generale de administraţie
925. Cheltuieli de desfacere
93. COSTUL PRODUCŢIEI
931. Costul producţiei obţinute
933. Costul producţiei în curs de execuţie

CAP. 3
Formatul conturilor anuale



                             BILANŢ
              încheiat la data de 31 decembrie 1999


                                                                   - mii lei -

Sold la
Nr. ---------
rd. ince- sfar-
putul situl
anului anului
--------------------------------------------------------------------------------
A B 1 2
--------------------------------------------------------------------------------
A ACTIVE IMOBILIZATE

I. IMOBILIZARI NECORPORALE
1. Cheltuieli de constituire 01
(ct. 201-2801)
2. Cheltuieli de dezvoltare 02
(ct. 203-2803-2903)
3. Concesiuni, brevete, licenţe,
mãrci, drepturi şi valori similare 03
(ct. 2051+2052-2805-2905)
4. Fondul comercial 04
(ct. 207-2807-2907)
Alte imobilizari necorporale 05
(ct. 208-2808-2908)
5. Avansuri şi imobilizari necorporale în curs 06
(ct. 233+234-2933)
TOTAL: (rd. 01 la 06) 07

II. IMOBILIZARI CORPORALE
1. Terenuri şi construcţii 08
(ct. 2111+2112-2811-2911)
2. Instalaţii tehnice şi maşini 09
(ct. 2121+2122+2123+2124-2812-2912)
3. Alte instalaţii, utilaje şi mobilier 10
(ct. 2131+2132+2138-2813-2913)
4. Avansuri şi imobilizari corporale în curs 11
(ct. 2311+2321+2312+2322+2313+2323-2931)
TOTAL: (rd.08 la 11) 12

III. IMOBILIZARI FINANCIARE
1. Titluri de participare deţinute la
societãţile din cadrul grupului 13
(ct.261-2961)
2. Creanţe asupra societãţilor din
cadrul grupului 14
(ct. 2671+2672-2965)
3. Titluri sub forma de interese de participare 15
(ct. 263-2963)
4. Creanţe din interese de participare 16
(ct. 2675+2676-2967)
5. Titluri deţinute ca imobilizari 17
(ct. 262+264-2962-2964)
6. Alte creanţe 18
(ct. 2673+2674+2678+2679-2966-2969)
7. Acţiuni proprii (ct.2677-2968) 19
TOTAL: (rd. 13 la 19) 20
ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL 21
(rd.07+12+20)

B ACTIVE CIRCULANTE

I. STOCURI
1. Materii prime şi materiale consumabile 22
(ct. 301+3021+3022+3023+3024+3025+3026+3028+303±308+
+351+358+381±388-391-3921-3922-3951-3958-398)
2. Producţia în curs de execuţie 23
(ct. 331+332+341±3481+3541-393-3941-3952)
3. Produse finite şi mãrfuri 24
(ct. 345+346±3485±3486+3545+3546+356+357+361±368+371±
±378-3945-3946-3953-3954-3956-3957-396-397-4428)
4. Avansuri pentru cumpãrãri de stocuri 25
(ct. 4091)
TOTAL: (rd. 22 la 25) 26

II. CREANŢE
1. Creanţe comerciale 27
(ct. 4092+4111+4118+413+418-491)
2. Sume de încasat de la societãţile din cadrul grupului 28
(ct. 4511+4518-4951)
3. Sume de încasat din interese de participare 29
(ct. 4521+4528-4952)
4. Alte creanţe 30
(ct. 425+4282+4311+4312+4371+4372+4382+441+4424+4428+444+
445+446+447+4482+4581+461+473-496+5187)
5. Creanţe privind capitalul subscris şi nevarsat 31
(ct. 456-4953)
TOTAL: (rd. 27 la 31) 32

III. INVESTIŢII FINANCIARE
1. Titluri de participare deţinute la societãţi în
cadrul grupului 33
(ct. 501-591)
2. Acţiuni proprii (ct.502-592) 34
3. Alte investiţii financiare 35
(ct. 5031+5032+505+5061+5062+5081+5088-593-595-596-598+
+5113+5114)
TOTAL: (rd. 33 la 35) 36

V. CASA ŞI CONTURI LA BĂNCI 37
(ct. 5112+5121+5124+5125+5311+5314+5321+5322+5323+5328+
5411+5412+542) 37

ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL 38
(rd. 26+32+36+37)

C CONTURI DE REGULARIZARE 39
(ct. 471+476)

D DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADA DE UN AN
1. Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni 40
(ct. 1614+1615+1617+1681-169)
2. Sume datorate instituţiilor de credit 41
(ct. 1621+1622+1624+1625+1627+1682+5191+5192+5198)
3. Avansuri încasate în contul comenzilor 42
(ct. 419)
4. Datorii comerciale - furnizori 43
(ct. 401+404+408)
5. Efecte de comerţ de plãtit (ct.403+405) 44
6. Sume datorate societãţilor din cadrul grupului 45
(ct. 1661+1685+2691+4511+4518)
7. Sume datorate privind interesele de participare 46
(ct. 1662+1686+2692+4521+4528)
8. Alte datorii, inclusiv datorii fiscale şi
alte datorii pentru asigurãrile sociale 47
(ct. 1623+1626+167+1687+2698+421+423+424+426+427+4281+4311+
+4312+4371+4372+4381+4423+4428+441+444+446+447+4481+
+4551+4558+456+457+4582+462+473+509+5186+5193+5194+5195+
+5196+5197+5199)
TOTAL: (rd.40 la 47) 48

E ACTIVE CIRCULANTE, RESPECTIV OBLIGAŢII CURENTE NETE 49
(rd. 38+39-48-64)

F TOTAL ACTIVE MINUS OBLIGAŢII CURENTE (rd.21+49) 50

G DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADA MAI
MARE DE UN AN
1. Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni 51
(ct. 1614+1615+1617+1681-169)
2. Sume datorate instituţiilor de credit 52
(ct. 1621+1622+1624+1625+1627+1682+5191+5192+5198)
3. Avansuri încasate în contul comenzilor 53
(ct. 419)
4. Datorii comerciale - furnizori 54
(ct. 401+404+408)
5. Efecte de comerţ de plãtit (ct.403+405) 55
6. Sume datorate societãţilor din cadrul grupului 56
(ct. 1661+1685+2691+4511+4518)
7. Sume datorate privind interesele de participare 57
(ct. 1662+1686+2692+4521+4528)
8. Alte datorii, inclusiv datorii fiscale şi datorii
pentru asigurãrile sociale 58
(ct.1623+1626+167+1687+2698+421+423+424+426+427+4281+
+4311+4312+4371+4372+4381+4423+4428+441+444+446+447+
+4481+4551+4558+456+457+4582+462+473+509+5186+5193+
+5194+5195+5196+5197+5199)
TOTAL: (rd. 51 la 58) 59

H PROVIZIOANE PENTRU RISCURI ŞI CHELTUIELI
1. Provizioane pentru pensii 60
2. Provizioane pentru impozite 61
3. Alte provizioane 62
(ct. 141+1511+1512+1513+1518)
TOTAL PROVIZIOANE (rd. 60 la 62) 63

I CONTURI DE REGULARIZARE 64
(ct. 131+472+477)

J CAPITAL ŞI REZERVE 65
CAPITAL (rd. 66 la 68),

I. din care:
- capital subscris nevarsat (ct. 1011) 66
- capital subscris vãrsat (ct. 1012) 67
- patrimoniul regiei (ct. 1015) 68

II. PRIME LEGATE DE CAPITAL 69
(ct. 1041+1042+1043+1044)

III. REZERVE DIN REEVALUARE Sold C 70
(ct. 105) ------
Sold D 71

IV. REZERVE (ct. 106) (rd. 73 la 76) 72
1. Rezerve legale (ct. 1061) 73
2. Rezerve pentru acţiuni proprii 74
(ct. 1062)
3. Rezerve statutare sau contractuale 75
(ct. 1063)
4. Alte rezerve (ct. 1068) 76

V. REZULTATUL REPORTAT
Profitul nerepartizat (ct. 117) 77
Pierderea neacoperita (ct. 117) 78

VI. REZULTATUL EXERCIŢIULUI
Profit (ct. 121) 79
Pierdere (ct. 121) 80
Repartizarea profitului (ct. 129) 81
TOTAL CAPITALURI PROPRII 82
(rd. 65+69+70-71+72+77-78+79-80-81)
Patrimoniul public (ct.1016) 83
TOTAL CAPITALURI (rd. 82+83) 84
--------------------------------------------------------------------------------

CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE
încheiat la data de 31 decembrie 1999

- mii lei -
--------------------------------------------------------------------------------
Exerciţiul
Nr. financiar
Denumirea indicatorului rd. -----------
pre- în-
cedent cheiat
--------------------------------------------------------------------------------
A B 1 2
--------------------------------------------------------------------------------
1. Cifra de afaceri neta 01
(rd. 02 la 04)
Producţia vândutã 02
(ct. 701+702+703+704+705+706+708)
Venituri din vânzarea mãrfurilor (ct. 707) 03
Venituri din subvenţii de exploatare aferente
cifrei de afaceri nete 04
(ct. 7411)
2. Variatia stocurilor Sold C 05
(ct. 711) ------
Sold D 06
3. Producţia efectuatã în scopuri proprii
şi capitalizata 07
(ct. 721+722)
4. Alte venituri din exploatare 08
(ct. 758+7417)
VENITURI DIN EXPLOATARE - TOTAL 09
(rd. 01+05-06+07+08)
5.a. Cheltuieli cu materiile prime şi
materialele consumabile 10
(ct. 601+602-7412)
Alte cheltuieli materiale 11
(ct. 603+604+606+608)
b. Alte cheltuieli din afarã 12
(cu energia şi apa) (ct. 605-7413)
Cheltuieli privind mãrfurile (ct. 607) 13
6. Cheltuieli cu personalul (rd. 15+16) 14
a. Salarii (ct. 641-7414) 15
b. Cheltuieli cu asigurãrile şi protecţia socialã 16
(ct. 645-7415)
7.a. Ajustarea valorii imobilizarilor corporale
şi necorporale (rd. 18-19) 17
a.1. Cheltuieli (ct. 6811+6813) 18
a.2. Venituri (ct. 7813) 19
7.b. Ajustarea valorii activelor circulante 20
(rd. 21-22)
b.1. Cheltuieli (ct. 654+6814) 21
b.2. Venituri (ct. 754+7814) 22
8. Alte cheltuieli de exploatare (rd. 24 la 26) 23
8.1. Cheltuieli privind prestaţiile externe 24
(ct. 611+612+613+614+621+622+623+624+625+626+627+628-7416)
8.2. Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi
vãrsãminte asimilate (ct. 635) 25
8.3. Cheltuieli cu despãgubiri, donaţii şi
activele cedate (ct. 658) 26
Ajustari privind provizioanele pentru riscuri şi
cheltuieli şi provizioanele reglementate (rd. 28-29) 27
Cheltuieli (ct. 6812+687) 28
Venituri (ct. 7812+787) 29
CHELTUIELI DE EXPLOATARE - TOTAL 30
(rd. 10 la 14+17+20+23+27)
REZULTATUL DIN EXPLOATARE
- Profit (rd. 09-30) 31
- Pierdere (rd.30-09) 32
9. Venituri din interese de participare 33
(ct.7613+7614+7615+7616)
- din care în cadrul grupului 34
10. Venituri din alte investiţii financiare şi
creanţe ce fac parte din activele imobilizate 35
(ct. 7611+7612)
- din care în cadrul grupului 36
11. Venituri din dobânzi (ct. 766) 37
- din care în cadrul grupului 38
Alte venituri financiare 39
(ct. 7617+762+763+764+765+767+768+788)
VENITURI FINANCIARE - TOTAL 40
(rd. 33+35+37+39)
12. Ajustarea valorii imobilizarilor financiare şi a
investiţiilor financiare deţinute ca
active circulante (rd. 42-43) 41
Cheltuieli (ct. 686) 42
Venituri (ct. 786) 43
13. Cheltuieli privind dobânzile (ct. 666-7418) 44
- din care în cadrul grupului 45
Alte cheltuieli financiare 46
(ct. 663+664+665+667+668+688)
CHELTUIELI FINANCIARE - TOTAL 47
(rd. 41+44+46)
REZULTATUL FINANCIAR
- Profit (rd. 40-47) 48
- Pierdere (rd. 47-40) 49
14. REZULTATUL CURENT
- Profit (rd. 31+48) 50
- Pierdere (rd. 32+49) 51
15. Venituri extraordinare (ct. 771) 52
16. Cheltuieli extraordinare (ct. 671) 53
17. REZULTATUL EXTRAORDINAR
- Profit (rd. 52-53) 54
- Pierdere (rd. 53-52) 55
VENITURI TOTALE (rd. 09+40+52) 56
CHELTUIELI TOTALE (rd. 30+47+53) 57
REZULTATUL BRUT
- Profit (rd. 56-57) 58
- Pierdere (rd. 57-56) 59
18. IMPOZITUL PE PROFIT (ct. 691) 60
19. Alte cheltuieli cu impozite care nu apar în
elementele de mai sus 61
(ct. 698)
REZULTATUL NET AL EXERCIŢIULUI
- Profit 62
- Pierdere 63
--------------------------------------------------------------------------------

NOTE LA CONTURILE ANUALE

1. Capitaluri proprii
2. Active imobilizate
3. Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli şi alte provizioane
4. Repartizarea profitului
5. Analiza rezultatului din exploatare
6. Situaţia creanţelor şi datoriilor
7. Principii, politici şi metode contabile
8. Acţiuni şi obligaţiuni
9. Informaţii privind salariaţii, administratorii şi directorii
10. Alte informaţii

NOTA 1
------

CAPITALURI PROPRII




                                                                  - mii lei -

Element Sold la Sold la
de capital 1 ianuarie Transferuri*) 31 decembrie
--------------------------------------------------------------------------------
0 1 2 3 4=1+2-3
--------------------------------------------------------------------------------

--------------------------------------------------------------------------------

--------------------------------------------------------------------------------

Ex. Capital social
Rezerve**)

---------------
*) Cu explicarea naturii acestora.
**) Se va prezenta scopul constiturii acestora, iar pentru rezervele din reevaluare se va prezenta şi tratamentul fiscal aplicat.

NOTA 2
------

ACTIVE IMOBILIZATE



                                                                 - mii lei -

Valoare Deprecieri***)
bruta**) (amortizare şi
Elemente -------------------------------- provizioane)
de active*) Sold Sold --------------------------------
la Cresteri Reduceri la Sold Deprecierea Reduceri Sold
1 31 la înregistratã sau la
ianuarie decembrie 1 în cursul reluari 31
ianua- exerci- decem-
rie tiului brie
--------------------------------------------------------------------------------
0 1 2 3 4=1+2-3 5 6 7 8=5+6-7
--------------------------------------------------------------------------------

--------------------------------------------------------------------------------

--------------------------------------------------------------------------------

--------------
*) Pentru "Cheltuielile de dezvoltare" şi "Fondul comercial" se vor prezenta motivele imobilizarii şi "perioada" de amortizare, cu justificarea acesteia.
**) Se vor prezenta modificãrile acesteia în funcţie de tratamentele contabile aplicate.
***) Se vor prezenta ajustarile care privesc exerciţiile viitoare.

NOTA 3
------

PROVIZIOANE PENTRU RISCURI ŞI CHELTUIELI ŞI ALTE PROVIZIOANE



                                                                  - mii lei -

Denumirea Sold la Transferuri*) Sold la
provizionului 1 ianuarie -------------------------- 31 decembrie
În cont Din cont
--------------------------------------------------------------------------------
0 1 2 3 4=1+2-3
--------------------------------------------------------------------------------

--------------------------------------------------------------------------------

--------------------------------------------------------------------------------

--------------
*) Cu explicarea naturii acestora.

NOTA 4
------


 
                REPARTIZAREA PROFITULUI


                                                                 - mii lei -

Destinaţia Suma
--------------------------------------------------------------------------------

PROFIT NET DE REPARTIZAT:
- Rezerva legalã
- Acoperirea pierderii contabile
- Dividende

PROFIT NEREPARTIZAT
--------------------------------------------------------------------------------

NOTA 5
------



                 ANALIZA REZULTATULUI DIN EXPLOATARE

                                                                  - mii lei -

Indicatorul Exerciţiul Exerciţiul
precedent curent
--------------------------------------------------------------------------------
0 1 2
--------------------------------------------------------------------------------
1. Cifra de afaceri neta
2. Costul bunurilor vândute şi serviciilor
prestate (3+4+5)
3. Cheltuielile activitãţii de baza
4. Cheltuielile activitãţii auxiliare
5. Cheltuielile indirecte de producţie
6. Rezultatul brut aferent cifrei
de afaceri nete (1-2)
7. Cheltuielile de distribuţie
8. Cheltuieli administrative
9. Alte venituri din exploatare
10. REZULTATUL DIN EXPLOATARE
(6-7-8+9)
-------------------------------------------------------------------------------

NOTA 6
------



               SITUAŢIA CREANŢELOR ŞI DATORIILOR

                                                                  - mii lei -

CREANŢE Sold la 31 decembrie Termen de lichiditate
(col. 2+3) ---------------------------
Sub 1 an Peste 1 an
--------------------------------------------------------------------------------
0 1 2 3
--------------------------------------------------------------------------------

Total, din care:

--------------------------------------------------------------------------------

- mii lei -
--------------------------------------------------------------------------------
DATORII*) Sold la 31 decembrie Termen de exigibilitate
(col. 2+3+4) -----------------------------------
Sub 1 an 1-5 ani Peste 5 ani
--------------------------------------------------------------------------------
0 1 2 3 4
--------------------------------------------------------------------------------

Total, din care:

--------------------------------------------------------------------------------

------------
*) Se vor mentiona urmãtoarele informaţii:
- clauzele legate de achitarea datoriilor şi rata dobânzii aferente împrumuturilor;
- datoriile pentru care s-au depus garanţii sau au fost efectuate ipotecari:
- valoarea datoriei;
- valoarea şi natura garanţiilor;
- valoarea obligaţiilor pentru care s-au constituit provizioane;
- valoarea obligaţiilor privind plata pensiilor.

NOTA 7
------

PRINCIPII, POLITICI ŞI METODE CONTABILE

Se vor prezenta:
> Abaterile de la principiile contabile şi schimbarea metodelor de evaluare, menţionându-se:
* Natura;
* Motivele;
* Evaluarea efectului asupra patrimoniului, a rezultatului şi poziţiei financiare.
> Tratamentele contabile alternative, menţionându-se:
* Elementele afectate şi valoarea acestora la costul istoric;
* Baza de evaluare adoptatã;
* Ajustarile efectuate în vederea aplicãrii tratamentului contabil alternativ;
* Influenta asupra rezultatului;
* Conţinutul, limitele şi modalitãţile de aplicare.
> Suma dobânzilor incluse în costul de producţie al activelor imobilizate şi circulante cu ciclu lung de producţie.

NOTA 8
------

ACŢIUNI ŞI OBLIGAŢIUNI

Se vor prezenta urmãtoarele informaţii:
> Capital social subscris;
> Numãrul şi valoarea totalã a fiecãrui tip de acţiuni emise;
> Acţiuni rascumparabile:
* Data cea mai apropiatã şi data limita de rãscumpãrare;
* Caracterul obligatoriu sau nu al rãscumpãrãrii;
* Valoarea eventualei prime de rãscumpãrare.
> Acţiuni emise în timpul exerciţiului financiar:
* Tipul de acţiuni;
* Numãr de acţiuni emise;
* Valoarea nominalã totalã şi valoarea încasatã la distribuire;
* Drepturi legate de distribuţie:
- numãr, descriere şi valoare acţiuni corespunzãtoare;
- perioada de exercitare a drepturilor;
- preţul plãtit pentru acţiunile distribuite.
> Obligaţiuni emise:
* Tipul obligaţiunilor emise;
* Valoarea emisã şi suma primitã pentru fiecare tip de obligaţiuni;
* Obligaţiuni emise de întreprindere, deţinute de o persoana nominalizatã sau imputernicita de aceasta:
- valoarea nominalã;
- valoarea înregistratã în momentul plãţii.

NOTA 9
------

INFORMAŢII PRIVIND SALARIAŢII, ADMINISTRATORII ŞI DIRECTORII

Se vor face menţiuni cu privire la:
# Salarizare directori şi administratori:
> Obligaţiile contractuale cu privire la plata pensiilor cãtre foştii directori şi administratori:
- obligaţie totalã pentru fiecare categorie.
> Valoarea avansurilor şi creditelor acordate directorilor şi administratorilor în timpul exerciţiului:
- rata dobânzii;
- principalele clauze ale creditului;
- suma rambursata pana la acea data.
> Obligaţii viitoare de genul garanţiilor asumate de întreprindere în numele acestora.
# Salariaţi:
> Numãr mediu aferent exerciţiului;
> Numãr mediu (fiecare categorie);
> Salarii plãtite sau de plãtit aferente exerciţiului;
> Cheltuieli cu asigurãrile sociale;
> Alte cheltuieli cu contribuţiile pentru pensii.

NOTA 10
--------

ALTE INFORMAŢII

a) Informaţii cu privire la prezentarea întreprinderii:
- sediul şi forma juridicã a întreprinderii;
- ţara de înfiinţare;
- adresa sediului oficial;
- etc.
b) Informaţii privind relaţiile întreprinderii cu filiale, societãţi asociate sau alte întreprinderi în care se deţin titluri de participare strategice:
- numele întreprinderilor;
- ţara de înfiinţare;
- adresa;
- etc.
c) Modalitatea folositã pentru exprimarea în moneda nationala a elementelor patrimoniale, a veniturilor şi cheltuielilor exprimate iniţial într-o moneda strãinã.
d) Informaţii referitoare la impozitul pe profit:
> Proporţia între activitatea curenta şi extraordinarã.
> Reconcilierea între rezultatul exerciţiului şi rezultatul fiscal, asa cum este prezentat în declaraţia de impozit.
e) Cifra de afaceri:
> Prezentarea acesteia pe sectoare economice şi tipuri de pieţe de desfacere.
f) Cheltuielile cu chiriile şi ratele achitate în cadrul unui contract de leasing operational.
g) Onorariile plãtite auditorilor.

CAP. 4
Corespondenta Planului de conturi general cu formatul conturilor anuale

Acest document stabileşte corespondenta Planului de conturi general cu formatul bilanţului şi contului de profit şi pierdere prevãzut în <>Legea contabilitãţii nr. 82/1991 şi în volumul 1.




                         BILANŢ

A. Active imobilizate
--------------------------------------------------------------------------------
I. Imobilizari necorporale
1. Cheltuieli de constituire 201
2801
2. Cheltuieli de dezvoltare, în mãsura în care
volumul 3 permite acestorasa fie prezentate ca active 203
2803
2903
3. Concesiuni, brevete, licenţe, mãrci, drepturi şi
valori similare şi alte imobilizari necorporale 2051
2052
208
2805
2808
2905
2908
4. Fond comercial, în mãsura în care a fost achiziţionat 207
2807
2907
5. Avansuri şi imobilizari necorporale în curs de execuţie 233
234
2933

II. Imobilizari corporale
1. Terenuri şi construcţii 2111
2112
2811
2911
2. Instalaţii tehnice şi maşini 2121
2122
2123
2124
2812
2912
3. Alte instalaţii, utilaje şi mobilier 2131
2132
2138
2813
2913
4. Avansuri şi imobilizari corporale în curs de execuţie 2311
2321
2312
2322
2313
2323
2931

III. Imobilizari financiare
1. Titluri de participare deţinute la societãţile
din cadrul grupului 261
2961
2. Creanţe asupra societãţilor din cadrul grupului 2671
2672
2965
3. Titluri sub forma de interese de participare 263
2963
4. Creanţe din interese de participare 2675
2676
2967
5. Titluri deţinute ca imobilizari 262
264
2962
2964
6. Alte creanţe 2673
2674
2678
2679
2966
2969
7. Acţiuni proprii (cu indicarea valorii nominale) 2677
2968
--------------------------------------------------------------------------------

B. Active circulante

--------------------------------------------------------------------------------
I. Stocuri
1. Materii prime şi consumabile 301
3021
3022
3023
3024
3025
3026
3028
303
308
351
358
381
388
391
3921
3922
3951
3958
398
2. Producţia în curs de execuţie 331
332
341
3481
3541
393
3941
3952
3. Produse finite şi mãrfuri 345
346
3485
3486
3545
3546
356
357
361
368
371
378
3945
3946
3953
3954
3956
3957
396
397
4428
4. Avansuri pentru cumpãrãri de stocuri 4091

II. Creanţe
(Sumele ce trebuie sa fie încasate dupã o perioada
mai mare de un an trebuie sa fie prezentate separat
pentru fiecare element)
1. Creanţe comerciale 4092
4111
4118
413
418
491
2. Sume de încasat de la societãţile din cadrul grupului 4511
4518
4951
3. Sume de încasat din interese de participare 4521
4528
4952
4. Alte creanţe 425
4282
4311
4312
4371
4372
4382
441
4424
4428
444
445
446
447
4482
4581
461
473
496
5187
5. Creanţe privind capitalul subscris şi nevarsat 456
4953

III. Investiţii financiare
1. Titluri de participare deţinute la societãţi
din cadrul grupului 501
591
2. Acţiuni proprii (cu indicarea valorii nominale) 502
592
3. Alte investiţii financiare 5031
5032
505
5061
5062
5081
5088
593
595
596
598
5113
5114

IV. Casa şi conturi la bãnci 5112
5121
5124
5125
5311
5314
5321
5322
5323
5328
5411
5412
542
--------------------------------------------------------------------------------

C. Cheltuieli în avans şi venituri angajate 471
476*)

--------------------------------------------------------------------------------

D. Datorii ce trebuie plãtite într-o perioada de un an

--------------------------------------------------------------------------------
1. Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni, prezentându-se 1614
separat împrumuturile în monede convertibile 1615
1617
1681
169
2. Sume datorate instituţiilor de credit 1621
1622
1624
1625
1627
1682
5191
5192
5198
3. Avansuri încasate în contul comenzilor,
atâta timp cat nu sunt prezentate separat
ca deduceri din stocuri 419
4. Datorii comerciale - furnizori 401
404
408
5. Efecte de comerţ de plãtit 403
405
6. Sume datorate societãţilor din cadrul grupului 1661
1685
2691
4511
4518
7. Sume datorate privind interesele de participare 1662
1686
2692
4521
4528
8. Alte datorii, inclusiv datorii fiscale şi datorii
pentru asigurãrile sociale 1623
1626
167
1687
2698
421
423
424
426
427
4281
4311
4312
4371
4372
4381
441
4423
4428
444
446
447
4481
4551
4558
456
457
4582
462
473
509
5186
5193
5194
5195
5196
5197
5199
--------------------------------------------------------------------------------

E. Active circulante, respectiv obligaţii curente nete Subtotal

--------------------------------------------------------------------------------

F. Total active minus obligaţii curente Subtotal

--------------------------------------------------------------------------------

G. Datorii ce trebuie plãtite într-o perioada mai mare de un an

--------------------------------------------------------------------------------
1. Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni, prezentându-se
separat împrumuturile în monede convertibile 1614
1615
1617
1681
169
2. Sume datorate instituţiilor de credit 1621
1622
1624
1625
1627
1682
5191
5192
5198
3. Avansuri încasate în contul comenzilor, atâta
timp cat nu sunt prezentate separat ca deduceri din stocuri 419
4. Datorii comerciale - furnizori 401
404
408
5. Efecte de comerţ de plãtit 403
405
6. Sume datorate societãţilor din cadrul grupului 1661
1685
2691
4511
4518
7. Sume datorate privind interesele de participare 1662
1686
2692
4521
4528
8. Alte datorii, inclusiv datorii fiscale şi datorii
pentru asigurãrile sociale 1623
1626
167
1687
2698
421
423
424
426
427
4281
4311
4312
4371
4372
4381
441
4423
4428
444
446
447
4481
4551
4558
456
457
4582
462
473
509
5186
5193
5194
5195
5196
5197
5199
--------------------------------------------------------------------------------

H. Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli

--------------------------------------------------------------------------------
1. Provizioane pentru pensii şi alte obligaţii similare
2. Provizioane pentru impozite
3. Alte provizioane 141
1511
1512
1513
1518
131
--------------------------------------------------------------------------------

I. Venituri în avans şi cheltuieli angajate 472
477*)

--------------------------------------------------------------------------------
*) Se utilizeazã potrivit normelor emise de Ministerul Finanţelor.

-------------------------------------------------------------------------------

J. Capital şi rezerve

--------------------------------------------------------------------------------

I Capital subscris (prezentându-se separat capitalul
vãrsat şi cel nevarsat) 1011
1012
1015
1016

II Prime de capital 1041
1042
1043
1044

III Rezerve din reevaluare 105

IV Rezerve
1. Rezerve legale 1061
2. Rezerve pentru acţiuni proprii 1062
3. Rezerve statutare sau contractuale 1063
4. Alte rezerve 1068

V Rezultatul reportat 117

VI Rezultatul exerciţiului financiar 121
129
--------------------------------------------------------------------------------

CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE

--------------------------------------------------------------------------------
1. Cifra de afaceri neta 701
702
703
704
705
706
707
708
7411
2. Variatia stocurilor de produse finite şi produse
în curs de execuţie 711
3. Producţia efectuatã în scopuri proprii şi capitalizata 721
722
4. Alte venituri din exploatare 7417
758
5. a) Cheltuieli cu materii prime şi consumabile 601
602
603
604
606
607
608
7412
b) Alte cheltuieli din afarã (cu energia şi apa) 605
7413
6. Cheltuieli cu personalul
a) Salarii 641
7414
b) Cheltuieli cu asigurãrile sociale, cu menţionarea
separatã a celor referitoare la pensii 645
7415
7. a) Ajustarea valorii imobilizarilor corporale şi necorporale 6811
6813
7813
b) Ajustarea valorii activelor circulante 654
6814
754
7814
8. Alte cheltuieli de exploatare 611
612
613
614
621
622
623
624
625
626
627
628
635
658
6812
687
7416
7812
787
Profitul sau pierderea din exploatare Subtotal
9. Venituri din interese de participare 7613
7614
7615
7616
10. Venituri din alte investiţii financiare şi creanţe 7611
ce fac parte din activele imobilizate, cu menţionarea 7612
separatã a celor generate de societãţile din cadrul grupului
11. Venituri din dobânzi şi alte venituri similare, cu 7617
menţionarea separatã a celor generate de societãţile 762
din cadrul grupului 763
764
765
766
767
768
788
12. Ajustarea valorii imobilizarilor financiare şi a 686
investiţiilor financiare deţinute ca active circulante 786
13. Cheltuieli privind dobânzile şi alte cheltuieli similare, cu 663
menţionarea separatã a celor ce privesc societãţile din 664
cadrul grupului 665
666
667
668
688
7418
14. Rezultatul curent Subtotal
15. Venituri extraordinare 771
16. Cheltuieli extraordinare 671
17. Rezultatul extraordinar Subtotal
18. Impozit pe profit 691
19. Alte impozite care nu apar în elementele de mai sus 698
20. Rezultatul exerciţiului financiar
--------------------------------------------------------------------------------

NOTA:
Unele conturi sunt bifunctionale şi pot avea solduri atât creditoare, cat şi debitoare. Corespondenta acestor conturi trebuie sa fie facuta conform soldurilor; de exemplu:
4511 [B II 2] sau [D6 şi G6]
4518 [B II 2] sau [D6 şi G6]

Anumite conturi se cuprind atât la lit. D, cat şi la lit. G. Este posibil ca aceste conturi sa conţinã solduri exigibile (parţial sau total) în cursul unui exerciţiu financiar sau dupã închiderea acestuia. În acest caz, contul va fi împãrţit între D (termen scurt) şi G (termen lung).

CAP. 5
Explicarea unor termeni utilizaţi şi colaterali acestora

1. Activele circulante sunt elemente patrimoniale care se utilizeazã pe o perioada scurta în activitatea întreprinderii şi, în general, participa la un singur circuit economic, modificandu-şi în permanenta forma.
2. Activele imobilizate sunt activele unei întreprinderi destinate utilizãrii pe o perioada îndelungatã în activitatea acesteia.
3. Activitatea de dezvoltare reprezintã activitatea desfasurata în scopul aplicãrii rezultatelor cercetãrii sau a altor cunoştinţe în cadrul unui plan sau proiect pentru producerea de materiale, dispozitive, produse, procese, sisteme sau servicii noi sau substanţial imbunatatite, înainte de începerea producţiei sau utilizãrii în scopuri comerciale.
4. Activitatea curenta este activitatea desfasurata de o întreprindere potrivit obiectului sau de activitate, inclusiv activitãţile legate de/derivate din realizarea acestuia.
5. Activitatea extraordinarã reprezintã evenimente sau tranzacţii diferite de activitãţile curente ale întreprinderii şi care nu apar frecvent sau cu regularitate.
6. Brevete, licenţe, mãrci, drepturi şi valori similare reprezintã drepturi de proprietate industriala sau intelectualã, dupã caz.
7. Bunurile fungibile sunt bunuri de orice natura care nu se pot distinge în mod substanţial unele de altele.
8. Capitalul propriu reprezintã dreptul actionarilor (interesul rezidual) în activele întreprinderii, dupã deducerea tuturor datoriilor acesteia.
9. Cheltuielile de constituire reprezintã cheltuielile înregistrate nemijlocit ca rezultat al constituirii întreprinderii ca persoana juridicã distinctã.
10. Cheltuielile de dezvoltare sunt cheltuielile care se atribuie direct activitãţii de dezvoltare sau care pot fi alocate în mod raţional acesteia.
11. Cifra de afaceri neta, care trebuie prezentatã la poziţia 1 în contul de profit şi pierdere, cuprinde sumele provenind din vânzarea de bunuri şi servicii ce intra în categoria activitãţilor curente ale întreprinderii, dupã scãderea reducerilor comerciale, a taxei pe valoarea adãugatã şi a altor impozite şi taxe aferente.
12. Concesiunea este convenţia prin care o persoana fizica sau juridicã dobândeşte dreptul de utilizare a anumitor bunuri sau servicii în schimbul unor beneficii pentru concesionar. Din punct de vedere contabil, concesiunea este o imobilizare necorporala a carei valoare este determinata de valoarea bunurilor sau serviciilor preluate cu titlu de concesiune, pe baza de contract.
13. Contabilitatea generalã, denumita şi financiarã, reprezintã ansamblul operaţiunilor de înregistrare a existenţei şi miscarii elementelor patrimoniale ale unei întreprinderi pe baza regulilor şi normelor speciale.
În România, normele unitare privind organizarea şi conducerea acesteia sunt prevãzute de <>Legea contabilitãţii nr. 82/1991 , cu modificãrile ulterioare, şi de prezentele reglementãri, având ca obiectiv principal furnizarea informaţiilor atât pentru necesitãţile proprii, cat şi în relaţiile cu asociaţii sau actionarii, clienţii, furnizorii, bãncile, organele fiscale şi alte persoane juridice şi fizice, în sensul prevederilor art. 2 şi art. 10 din legea mai sus menţionatã.
14. Conturile anuale cuprind bilanţul, contul de profit şi pierdere şi note.
15. Costul administrativ al raportului anual reprezintã costul de întocmire, distribuire şi publicare a acestuia.
16. Costul de înlocuire sau curent net este costul potenţial al unui activ pe care întreprinderea ar putea sa-l suporte în situaţia în care ar fi nevoita sa înlocuiascã activul la data bilanţului.
17. Costul de producţie este determinat prin adãugarea, la costul de achiziţie al materiilor prime şi consumabilelor utilizate, a costurilor înregistrate de întreprindere, care sunt direct atribuite producerii acelui bun. În plus, costul de producţie mai poate cuprinde:
1) o pondere rezonabila din costurile înregistrate de întreprindere care sunt numai indirect atribuite producerii acelui bun, dar numai în mãsura în care ele se referã la perioada de producţie;
2) în cazul activelor cu ciclu lung de producţie, dobanda la capitalul împrumutat pentru finanţarea producerii acelui bun, în mãsura în care aceasta se acumuleaza în raport de perioada de producţie.
Un activ cu ciclu lung de producţie este un activ care necesita o perioada substantiala de timp pentru a fi gata pentru utilizare sau vânzare, cum sunt stocurile ce necesita o perioada substantiala de timp pentru a fi aduse la stadiul de a fi vandabile, navele, aeronavele etc. Investiţiile şi stocurile ce se produc în cantitãţi mari, în mod repetat, într-o perioada scurta de timp sau cu ciclu de producţie normal, nu sunt active cu ciclu lung de producţie. Activele care pot fi utilizate sau vândute în momentul în care au fost achiziţionate nu sunt active cu ciclu lung de producţie.
În cazul activelor circulante, costurile de distribuţie nu pot fi incluse în costurile de producţie.
18. Dividendele reprezintã partea din profitul net al întreprinderii, care se distribuie actionarilor sau asociaţilor.
19. Dividendele propuse sunt (1) dividendele propuse pentru a fi plãtite din profitul de distribuit, dar care nu sunt plãtite încã şi (2) dividendele propuse pentru a fi plãtite din profitul de distribuit, dar nu sunt încã aprobate.
20. Documentele justificative sunt documentele primare care probeazã legal o operaţiune.
21. Drept de subscriere la alocarea acţiunilor reprezintã opţiunea oricãrei persoane de a subscrie şi dreptul de a cere alocarea de acţiuni provenind fie din conversia în acţiuni a titlurilor de valoare de orice alta natura, fie din alte surse.
22. Filiala este o societate controlatã de societatea mama.
23. Fondul comercial reprezintã partea din fondul de comerţ*1) care nu figureazã în cadrul celorlalte elemente de patrimoniu, dar care contribuie la menţinerea sau dezvoltarea potenţialului de activitãţi al întreprinderii, reprezentat de clientela, vad comercial, reputaţie, debusee, poziţie geograficã etc. Fondul comercial (engl. goodwill), din punct de vedere contabil este o imobilizare necorporala care se determina ca diferenţa de achiziţie între valoarea realã, stabilitã ca valoare recunoscuta de pãrţi în cadrul tranzacţiilor directe, şi valoarea înregistratã în contabilitate pentru bunurile identificabile care au fãcut obiectul tranzacţiei.

----------------
*1) Definit în Codul comercial.

24. Grupul de întreprinderi cuprinde o societate mama şi toate filialele sale.
25. Interesele de participare reprezintã interesele deţinute de o întreprindere în acţiunile unei alte întreprinderi. Interesele de participare sunt deţinute pe termen lung în scopul garantarii contribuţiei la activitãţile întreprinderii respective. Un interes în acţiuni include un interes ce poate fi convertit într-o participaţie în acţiuni şi o opţiune de a achizitiona acţiuni sau orice fel de astfel de participatii, fãrã a se tine seama de faptul ca acţiunile la care se referã pot fi, dupã conversie sau dupã exercitarea opţiunii, neemise. O participaţie detinuta în contul unei alte întreprinderi va fi tratata ca fiind detinuta de întreprindere în sine. Interesele de participare cuprind investiţiile în societãţile asociate şi investiţiile strategice. O participare de 10% sau mai mult se presupune ca este o investiţie strategica, dacã nu se demonstreaza contrariul.
26. Investiţia directa reprezintã investiţia care se realizeazã prin aport de fonduri financiare, bunuri mobile şi imobile sau orice alte drepturi de proprietate ce pot fi evaluate în bani, prin crearea sau extinderea unei societãţi comerciale integral deţinute de aceasta, a unei filiale, prin achiziţionarea integrala a unei societãţi existente, prin participarea parţialã într-o societate noua sau existenta, cu sau fãrã posibilitatea de a exercita o influenta directa asupra administrãrii societãţii.
27. Investiţia de portofoliu reprezintã o alta investiţie decât cea directa, care se realizeazã prin intermediul urmãtoarelor categorii de instrumente: valori mobiliare specifice pieţei de capital, instrumente specifice pieţei monetare, instrumente de plasament colectiv, operaţiuni în conturi curente, operaţiuni în conturi de depozit.
28. Întreprinderea este unitatea patrimonialã de tipul regiilor autonome, societãţilor comerciale pe acţiuni, societãţilor cu rãspundere limitatã sau alte tipuri de societãţi comerciale, definite prin Legea nr. 31/1990, republicatã, care întocmesc situaţii financiare ce reflecta activitatea proprie.
29. Obligaţiile curente reprezintã obligaţiile care:
* se asteapta sa fie exigibile în cadrul ciclului normal de exploatare al întreprinderii;
sau
* sunt exigibile în 12 luni de la data bilanţului.
Toate celelalte obligaţii reprezintã obligaţii pe termen lung (mai mare de un an).
30. Obligaţiunea este valoarea mobiliarã negociabila, care conferã deţinãtorului calitatea de creditor. El are dreptul de a incasa de la emitent dobânzile aferente sumei date cu împrumut.
31. Patrimoniul reprezintã totalitatea drepturilor şi obligaţiilor cu valoare economicã aparţinând unei întreprinderi, implicit bunurile la care acestea se referã.
32. Piata (în sensul aprecierii cifrei de afaceri) reprezintã o piata delimitata dupã criterii geografice.
33. Pragul de semnificatie este o expresie a semnificatiei sau importantei relative a unei probleme în contextul situaţiilor financiare. O problema sau valoare este consideratã semnificativã dacã omiterea sa ar influenta în mod vadit deciziile utilizatorilor situaţiilor financiare.
34. Prevalenta economicului asupra juridicului este principiul potrivit cãruia informaţia contabila, pentru a fi credibila, trebuie ca evenimentele şi tranzacţiile pe care le reprezintã sa fie reflectate în contabilitate în concordanta cu realitatea economicã şi nu numai cu forma lor juridicã.
35. Producţia imobilizata reprezintã costul lucrãrilor şi cheltuielile efectuate de întreprindere pentru ea însãşi, care se înregistreazã ca active imobilizate corporale şi necorporale.
36. Raportul anual cuprinde situaţiile financiare, raportul administratorilor şi raportul auditorilor.
37. Sectorul de activitate (în sensul aprecierii cifrei de afaceri) reprezintã o parte distinctã a activitãţii unei întreprinderi ce furnizeazã un produs sau un serviciu diferit, sau un grup diferit de produse sau servicii înrudite, în primul rând clienţilor din afarã societãţii.
38. Situaţiile financiare cuprind conturile anuale şi notele la acestea.
39. Societatea asociata reprezintã o întreprindere în care investitorul are o influenta semnificativã şi care nu este nici filiala, nici afiliatã. În mod normal, aceasta este evidenţiatã prin deţinerea de cãtre investitor a 20 pana la 50% din acţiunile cu drept de vot ale întreprinderii asociate.
40. Societatea mama este societatea care are una sau mai multe filiale.
41. Titlurile de participare reprezintã drepturile sub forma de acţiuni şi alte titluri cu venit variabil deţinute în capitalul altor societãţi comerciale a cãror deţinere durabila este consideratã utila acesteia.
42. Titluri de participare strategice reprezintã titluri de participare care sunt deţinute într-un procent de pana la 20% şi nu asigura posibilitatea exercitãrii unei influente semnificative.
În situaţia în care titlurile de participare strategice sunt deţinute într-un procent de sub 10%, sunt considerate interese minoritare.
43. Titlurile de participare deţinute în societãţi asociate reprezintã titluri de participare ale unei întreprinderi a cãror deţinere într-o proporţie cuprinsã între 20-50 % asigura posibilitatea exercitãrii unei influente semnificative.
44. Valoarea contabila neta este suma la care este înregistrat un activ în bilanţ dupã deducerea tuturor deprecierilor.
45. Valoarea de piata a unui activ reprezintã preţul care poate fi obţinut pe o piata activa. O piata activa exista atunci când:
a) activele de pe piata sunt relativ omogene;
b) sunt cantitãţi suficiente de asemenea active tranzacţionate, în asa fel încât oricând pot fi gasiti potenţiali cumpãrãtori şi vânzãtori;
c) preţurile sunt disponibile pentru a fi cunoscute de cãtre public.
46. Valoarea realã (engl. fair value) este valoarea recunoscuta de pãrţi în cadrul tranzacţiilor directe.
47. Valoarea realizabila este preţul estimat la care activul poate fi vândut sau înstrãinat în mod normal, în jurul datei de închidere a bilanţului.
48. Valoarea realizabila neta reprezintã preţul de vânzare estimat la care activul ar putea fi vândut sau înstrãinat în mod normal, în apropierea datei de închidere a bilanţului, mai puţin costurile estimate pentru finalizare şi costurile de vânzare necesare.
49. Valoarea recuperabila este suma pe care întreprinderea se asteapta sa o recupereze din utilizarea viitoare a unui activ, inclusiv valoarea sa reziduala în momentul înstrãinãrii.
50. Valoarea reziduala reprezintã valoarea neta pe care o întreprindere estimeaza sa o obţinã prin cedarea unui activ la încheierea duratei sale de utilizare, dupã deducerea cheltuielilor aferente cedarii.
51. Variatia stocurilor de produse finite şi producţie în curs de execuţie reprezintã variatia în plus (creştere) sau în minus (reducere) dintre valoarea la cost de producţie a stocurilor de produse şi producţie în curs de la finele perioadei şi valoarea stocurilor iniţiale ale produselor şi producţiei în curs, fãrã a lua în calcul provizioanele constituite pentru depreciere.
52. Venituri/cheltuieli angajate sunt veniturile/cheltuielile ce se înregistreazã în exerciţiul financiar în care au apãrut, fãrã a tine seama de momentul efectiv al încasãrii/plãţii acestora.
53. Venituri/cheltuieli în avans sunt veniturile/cheltuielile care se încaseazã/plãtesc în exerciţiul financiar curent, dar care se referã la un exerciţiu financiar ulterior.
54. Veniturile şi cheltuielile extraordinare sunt venituri şi cheltuieli care nu provin din activitãţile curente ale întreprinderii şi, ca urmare, nu apar frecvent sau cu regularitate.

VOLUMUL II
CADRUL GENERAL DE ÎNTOCMIRE ŞI PREZENTARE A SITUAŢIILOR FINANCIARE ELABORAT DE COMITETUL PENTRU STANDARDE DE CONTABILITATE INTERNAŢIONALE

PREFATA

Întreprinderi din intreaga lume întocmesc situaţii financiare pentru a fi prezentate utilizatorilor externi. Deşi astfel de situaţii financiare pot pãrea similare de la o ţara la alta, exista diferenţe care pot fi cauzate de o varietate de factori sociali, economici şi juridici, precum şi de faptul ca anumite tari, în momentul stabilirii cerinţelor naţionale, au avut în vedere necesitãţile diversilor utilizatori ai situaţiilor financiare.
Aceşti factori au condus la utilizarea de diverse definiţii ale structurilor situaţiilor financiare, cum sunt: active, datorii, capital propriu, venituri şi cheltuieli. Totodatã, aceşti factori au contribuit la utilizarea unor criterii diferite pentru recunoaşterea structurilor din situaţiile financiare şi la opţiunea pentru diferite baze de evaluare. Aria de aplicabilitate şi informaţiile prezentate în situaţiile financiare au fost, de asemenea, influentate.
Comitetul pentru Standarde de Contabilitate Internaţionale (IASC) este angajat în atenuarea acestor diferenţe, cautand sa armonizeze reglementãrile, standardele şi procedurile contabile referitoare la întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare. Acesta considera ca armonizarea se poate realiza cel mai bine punându-se accent pe întocmirea situaţiilor financiare ce au ca scop furnizarea unor informaţii utile pentru adoptarea deciziilor economice.
Consiliul IASC considera ca situaţiile financiare întocmite cu acest scop rãspund necesitãţilor comune majoritãţii utilizatorilor. Aceasta se datoreazã faptului ca aproape toţi utilizatorii iau decizii economice pentru:
a) a hotãrî când sa cumpere, sa pãstreze sau sa vândã o investiţie de capital;
b) a evalua rãspunderea sau gestionarea managerialã;
c) a evalua capacitatea întreprinderii de a plati şi de a oferi alte beneficii angajaţilor sãi;
d) a evalua garanţiile pentru creditele acordate întreprinderii;
e) a determina politicile de impozitare;
f) a determina profitul şi dividendele ce se pot distribui;
g) a elabora şi utiliza date statistice despre venitul naţional;
h) a reglementa activitatea întreprinderilor.
Consiliul IASC recunoaşte totuşi ca guvernele pot stabili, în particular, cerinţe diferite sau suplimentare pentru scopurile lor proprii. Cu toate acestea, aceste cerinţe nu ar trebui sa influenteze în nici un caz situaţiile financiare publicate în beneficiul altor utilizatori, decât în situaţia în care rãspund şi cerinţelor acestora.
Situaţiile financiare sunt, de regula, întocmite conform unui model contabil bazat pe costul istoric recuperabil şi pe conceptul de menţinere a nivelului capitalului financiar nominal. Alte modele şi concepte ar putea fi mai adecvate pentru a satisface obiectivul de furnizare a informatiei, care sa fie utila la luarea deciziilor economice, dar pana în prezent nu exista un consens pentru aceasta modificare. Cadrul general a fost creat astfel încât sa poatã fi aplicat unei serii de modele contabile şi concepte privind capitalul şi menţinerea nivelului capitalului.

INTRODUCERE

Obiect şi statut
1. Acest cadru general stabileşte conceptele ce stau la baza întocmirii şi prezentãrii situaţiilor financiare pentru utilizatorii externi. Obiectivul acestui cadru este:
a) sprijinirea Consiliului IASC în elaborarea viitoarelor Standarde de Contabilitate Internaţionale (IAS - Internaţional Accounting Standards) şi în revizuirea celor existente;
b) sprijinirea Consiliului IASC în promovarea armonizarii reglementãrilor, standardelor şi procedurilor de contabilitate referitoare la prezentarea situaţiilor financiare prin realizarea unor concepte de baza care sa reducã numãrul tratamentelor contabile alternative permise de IAS;
c) sprijinirea organismelor naţionale de elaborare a standardelor, în procesul de dezvoltare a standardelor naţionale;
d) sprijinirea celor ce întocmesc situaţii financiare conform IAS şi de a face fata problemelor care nu se regãsesc în acestea;
e) sprijinirea auditorilor la formarea unei opinii referitoare la conformitatea situaţiilor financiare cu IAS;
f) sprijinirea utilizatorilor la interpretarea informaţiilor prezentate în situaţiile financiare elaborate în conformitate cu IAS;
g) furnizarea de informaţii celor interesaţi de activitatea IASC privind modul de elaborare a standardelor.
2. Acest cadru nu constituie un Standard de Contabilitate Internaţional şi prin urmare nu defineste standarde privind evaluarea sau prezentarea unor anumite elemente de evaluare sau informaţii. Prevederile acestui cadru general nu primeaza în fata Standardului de Contabilitate Internaţional specific.
3. Conducerea IASC recunoaşte ca într-un numãr limitat de cazuri poate exista un conflict între "cadrul general" şi un Standard de Contabilitate Internaţional. În acele cazuri în care exista un conflict, cerinţele Standardului de Contabilitate Internaţional primeaza asupra acelora din "cadrul general". Având în vedere ca activitatea conducerii IASC se orienteaza dupã "cadrul general" la elaborarea standardelor viitoare şi la revizuirea celor existente, numãrul cazurilor de conflict dintre "cadrul general" şi IAS se va diminua.
4. "Cadrul general" va fi revizuit periodic pe baza experienţei conducerii IASC în utilizarea acestuia.

Aria de aplicabilitate
5. "Cadrul general" abordeaza:
a) obiectivul situaţiilor financiare;
b) caracteristicile calitative care determina utilitatea informaţiilor din situaţiile financiare;
c) definirea, recunoaşterea şi evaluarea elementelor pe baza cãrora sunt întocmite situaţiile financiare;
d) conceptele de capital şi de menţinere a nivelului capitalului.
6. "Cadrul general" se referã la situaţiile financiare cu scop general (denumite în continuare "situaţii financiare"), inclusiv la situaţiile financiare consolidate. Aceste situaţii financiare sunt întocmite şi prezentate cel puţin anual, venind în întâmpinarea nevoilor comune de informaţii ale unei sfere largi de utilizatori. O parte din aceşti utilizatori pot solicita, şi au capacitatea de a obţine, informaţii suplimentare fata de cele conţinute de situaţiile financiare. Mulţi utilizatori trebuie, totuşi, sa se bazeze pe situaţiile financiare ca principala lor sursa de informaţii şi, de aceea, astfel de situaţii financiare trebuie elaborate şi prezentate, având în vedere necesitãţile lor. Rapoartele financiare cu scop special, de exemplu, declaraţiile şi alte situaţii întocmite în scopuri fiscale, se situeaza în afarã acestui "cadrul general". Cu toate acestea, "cadrul general" poate fi aplicat la elaborarea rapoartelor cu scop special acolo unde este posibil.
7. Situaţiile financiare constituie o parte a procesului de raportare financiarã. Un set complet de situaţii financiare include, de regula, un bilanţ, un cont de profit şi pierdere, o situaţie a modificãrilor poziţiei financiare (care poate fi prezentatã în diverse moduri, de exemplu, ca situaţie a fluxurilor de trezorerie sau situaţie a fluxurilor de fonduri), şi acele note, precum şi alte situaţii şi materiale explicative care sunt parte integrantã a situaţiilor financiare. Pot fi incluse, de asemenea, materiale şi informaţii suplimentare sau derivate care vin în completarea acestora. Astfel de materiale şi informaţii suplimentare se pot referi, de exemplu, la informaţii financiare despre segmentele industriale şi geografice şi la prezentarea efectelor variaţiei preţurilor. Situaţiile financiare, totuşi, nu includ elemente ca: rapoartele directorilor, declaraţiile preşedintelui, discutiile şi analizele conducerii şi elemente similare care pot fi incluse într-un raport financiar sau anual.
8. "Cadrul general" se aplica situaţiilor financiare ale tuturor întreprinderilor comerciale, industriale, fie din sectorul public, fie din cel privat. Întreprinderea raportoare este întreprinderea pentru care exista utilizatori de informaţii pentru care situaţiile financiare reprezintã principala sursa de informaţii financiare.

Utilizatorii şi necesitãţile de informare ale acestora
9. Utilizatorii de situaţii financiare includ investitorii prezenţi şi potenţiali, personalul angajat, creditorii, furnizorii şi alţi creditori comerciali, clienţii, Guvernul şi instituţiile acestuia, precum şi publicul. Aceştia folosesc situaţiile financiare pentru a-şi satisface o parte din diversele lor necesitaţi de informaţii, cum sunt:
a) Investitorii. Ofertanţii de capital şi consultanţii lor sunt preocupati de riscul inerent tranzacţiilor şi de beneficiul adus de investiţiile lor. Ei au nevoie de informaţii pentru a decide dacã ar trebui sa cumpere, sa pãstreze sau sa vândã. Actionarii sunt interesaţi şi de informaţii care le permit sa evalueze capacitatea întreprinderii de a plati dividende.
b) Angajaţii. Personalul angajat şi grupurile lor reprezentative (sindicate etc.) sunt interesaţi de informaţii privind stabilitatea şi profitabilitatea întreprinderilor lor. Aceştia sunt interesaţi şi de informaţii care le permit sa evalueze capacitatea întreprinderii de a oferi remuneraţii, pensii şi alte avantaje, precum şi oportunitati profesionale.
c) Creditorii financiari. Creditorii financiari sunt interesaţi de informaţii care le permit sa determine dacã împrumuturile acordate şi dobânzile aferente vor fi rambursate la scadenta.
d) Furnizorii şi alţi creditori comerciali. Furnizorii şi alţi creditori comerciali sunt interesaţi de informaţii care le permit sa determine dacã sumele care le sunt datorate vor fi plãtite la scadenta. Creditorii comerciali sunt probabil interesaţi de o întreprindere pe o perioada mai scurta decât creditorii, numai dacã nu sunt dependenti de continuarea activitãţii întreprinderii ca principal client.
e) Clienţii. Clienţii sunt interesaţi de informaţii despre continuitatea activitãţii unei întreprinderi, în special atunci când au o colaborare pe termen lung cu întreprinderea respectiva sau sunt dependenti de ea.
f) Guvernul şi instituţiile sale. Guvernul şi instituţiile sale sunt interesate de alocarea resurselor şi, implicit, de activitatea întreprinderilor. Aceştia solicita informaţii şi pentru a reglementa activitatea întreprinderilor, pentru a determina politica fiscalã şi ca baza pentru calculul venitului naţional şi a altor indicatori statistici similari.
g) Publicul. Întreprinderile influenţeazã publicul într-o varietate de moduri. De exemplu, întreprinderile pot avea o contribuţie substantiala la economia localã în multe moduri, având în vedere numãrul de angajaţi şi colaborarea cu furnizorii locali. Situaţiile financiare pot ajuta publicul prin oferirea de informaţii despre evoluţia recenta şi tendintele legate de prosperitatea întreprinderii şi a sferei activitãţilor acesteia.
10. Deşi nu toate necesitãţile de informaţie ale utilizatorilor pot fi satisfacute de situaţiile financiare, exista cerinţe comune tuturor utilizatorilor. Întrucât investitorii sunt ofertanţii de capital de risc ai întreprinderii, furnizarea de situaţii financiare, care satisfac necesitãţile lor, va satisface majoritatea necesitãţilor altor utilizatori.
11. Responsabilitatea principala de a întocmi şi prezenta situaţiile financiare ale întreprinderii revine conducerii acesteia. Managerii acestora sunt interesaţi şi de informaţiile cuprinse în situaţiile financiare, chiar dacã au acces la informaţii financiare şi de gestiune suplimentare, care ajuta la înfãptuirea proceselor de planificare, luare a deciziilor şi de control. Conducerea are capacitatea de a determina forma şi conţinutul unor astfel de informaţii suplimentare pentru a satisface propriile necesitaţi. Raportarea acestor informaţii depãşeşte scopul prezentului "cadru general". Cu toate acestea, situaţiile financiare publicate se bazeazã pe informaţiile utilizate de conducere, despre poziţia financiarã, rezultatele şi modificãrile poziţiei financiare ale întreprinderii.

OBIECTIVUL SITUAŢIILOR FINANCIARE

12. Obiectivul situaţiilor financiare este de a furniza informaţii despre poziţia financiarã, performanţele şi modificãrile poziţiei financiare ale întreprinderii, care sunt utile unei sfere largi de utilizatori în luarea deciziilor economice.
13. Situaţiile financiare elaborate în acest scop satisfac necesitãţile comune ale majoritãţii utilizatorilor. Totuşi, situaţiile financiare nu oferã toate informaţiile de care utilizatorii au nevoie pentru luarea deciziilor economice, întrucât acestea, în mare mãsura, releva efectele financiare ale unor evenimente din trecut şi nu oferã, de regula, informaţii nefinanciare.
14. Situaţiile financiare prezintã, de asemenea, rezultatele administrãrii întreprinderii de cãtre conducatori, inclusiv modul de gestionare de cãtre aceştia a resurselor încredinţate. Acei utilizatori ce doresc sa evalueze modul de administrare sau responsabilitatea conducerii fac acest lucru pentru a putea lua decizii economice; aceste decizii pot viza, de exemplu, opţiunea de a pãstra sau a vinde investiţia în întreprinderea respectiva sau înlocuirea ori reconfirmarea conducerii.

Poziţia financiarã, performanta şi modificãrile poziţiei financiare
15. Deciziile economice, care sunt luate de utilizatorii situaţiilor financiare, necesita evaluarea capacitãţii unei întreprinderi de a genera numerar sau echivalente ale numerarului şi a perioadei şi siguranţei generarii lor. În ultima instanta, de aceasta depinde, de exemplu, capacitatea unei întreprinderi de a-şi plati angajaţii şi furnizorii, de a plati dobânzi, de a rambursa credite şi de a remunera proprietarii acesteia. Utilizatorii sunt mai în mãsura sa evalueze aceasta capacitate de a genera numerar sau echivalente ale numerarului dacã le sunt oferite informaţii concentrate asupra poziţiei financiare, performantei şi modificãrilor poziţiei financiare a unei întreprinderi.
16. Poziţia financiarã a unei întreprinderi este influentata de resursele economice pe care le controleazã, de structura sa financiarã, lichiditatea şi solvabilitatea sa, şi de capacitatea sa de a se adapta schimbãrilor mediului în care îşi desfãşoarã activitatea. Informaţiile despre resursele economice controlate de întreprindere şi capacitatea sa din trecut de a modifica aceste resurse sunt utile pentru a anticipa capacitatea întreprinderii de a genera numerar sau echivalente ale numerarului în viitor. Informaţiile despre structura financiarã sunt utile pentru a anticipa nevoile viitoare de creditare şi modul în care profiturile şi fluxurile viitoare de trezorerie vor fi repartizate între cei care au un interes fata de întreprindere; acestea sunt utile şi pentru anticiparea sanselor întreprinderii de a primi finanţare în viitor. Informaţiile despre lichiditate şi solvabilitate sunt utile pentru a anticipa capacitatea întreprinderii de a-şi onora angajamentele financiare scadente. Lichiditatea se referã la disponibilitãţile de numerar în viitorul apropiat, dupã luarea în calcul a obligaţiilor financiare aferente acestei perioade. Solvabilitatea se referã la disponibilitãţile de numerar pe o perioada mai lungã de timp în care urmeazã sa se onoreze angajamentele financiare scadente.
17. Informaţiile despre performanta unei întreprinderi, în special profitabilitatea acesteia, sunt necesare pentru evaluarea modificãrilor potenţiale ale resurselor economice pe care întreprinderea le va putea controla în viitor. În acest sens, informaţiile despre variabilitatea performantelor sunt importante. Informaţiile despre performanţe sunt utile în a anticipa capacitatea întreprinderii de a genera fluxuri de trezorerie cu resursele existente. Ele sunt utile şi pentru formularea rationamentelor despre eficienta cu care întreprinderea poate utiliza noi resurse.
18. Informaţiile privind modificãrile poziţiei financiare a unei întreprinderi sunt utile pentru a evalua activitãţile sale de exploatare, finanţare şi investiţii în perioada de raportare. Aceste informaţii sunt utile, oferind utilizatorului o baza pentru evaluarea capacitãţii întreprinderii de a genera numerar sau echivalente ale numerarului şi a nevoilor întreprinderii de a utiliza aceste fluxuri de trezorerie. La întocmirea unei situaţii a modificãrilor poziţiei financiare, fondurile pot fi definite în diverse moduri, cum ar fi: toate resursele financiare, fondul de rulment, lichiditatile sau numerarul. În acest "cadru general" nu s-a încercat definirea notiunii de "fonduri".
19. Informaţiile privind poziţia financiarã sunt oferite, în primul rând, de bilanţ. Informaţiile privind performanta sunt oferite, în primul rând, de contul de profit şi pierdere. Informaţiile privind modificãrile poziţiei financiare sunt furnizate în situaţiile financiare prin intermediul unei situaţii distincte.
20. Pãrţile componente ale situaţiilor financiare se interrelationeaza, deoarece ele reflecta diferite aspecte ale aceloraşi tranzacţii sau ale altor evenimente. Deşi fiecare situaţie oferã informaţii diferite, este probabil ca nici una sa nu serveascã unui singur scop sau sa ofere toate informaţiile impuse de necesitãţile specifice ale utilizatorilor. De exemplu, contul de profit şi pierdere oferã o imagine incompleta a performantei dacã nu este folosit împreunã cu bilanţul şi situaţia modificãrilor poziţiei financiare.

Note şi materiale suplimentare
21. Situaţiile financiare cuprind, de asemenea, note, materiale suplimentare, precum şi alte informaţii. De exemplu, pot cuprinde informaţii suplimentare relevante pentru necesitãţile utilizatorilor, referitor la elementele din bilanţ şi contul de profit şi pierdere. Pot fi incluse, de asemenea, informaţii privind riscurile şi incertitudinile ce afecteazã întreprinderea, precum şi orice resurse şi obligaţii care nu apar în bilanţ (de exemplu, rezervele minerale). Informaţiile despre segmentele geografice şi industriale, precum şi efectul modificãrii preţurilor asupra întreprinderii pot fi, de asemenea, oferite sub forma informaţiilor suplimentare.

CONCEPTE DE BAZA

Contabilitatea de angajament
22. Pentru a-şi atinge obiectivele, situaţiile financiare sunt elaborate conform contabilitãţii de angajament. Astfel, efectele tranzacţiilor şi ale altor evenimente sunt recunoscute atunci când tranzacţiile şi evenimentele se produc (şi nu pe mãsura ce numerarul sau echivalentul sau este încasat sau plãtit) şi sunt înregistrate în evidentele contabile şi raportate în situaţiile financiare ale perioadelor aferente. Situaţiile financiare întocmite în baza acestui principiu oferã informaţii utilizatorilor nu numai despre tranzacţiile trecute, care au implicat plati şi încasãri, dar şi despre obligaţiile de plata din viitor şi despre resursele privind încasãrile viitoare. Deci, acestea furnizeazã cele mai utile informaţii referitoare la tranzacţii şi la alte evenimente trecute care sunt necesare utilizatorilor în luarea deciziilor economice.

Principiul continuitãţii activitãţii
23. Situaţiile financiare sunt elaborate, de regula, pornind de la prezumţia ca o întreprindere îşi va continua activitatea şi în viitorul previzibil. Astfel, se presupune ca întreprinderea nu are intenţia şi nici nevoia de a lichidã sau reduce în mod semnificativ activitatea sa; dacã o astfel de intenţie sau nevoie exista, s-ar putea sa fie nevoie ca situaţiile financiare sa fie întocmite pe o baza diferita de evaluare şi, în acest caz, vor fi prezentate informaţiile referitoare la baza utilizata.

CARACTERISTICI CALITATIVE ALE SITUAŢIILOR FINANCIARE

24. Caracteristicile calitative sunt atributele care determina utilitatea informatiei oferite de situaţiile financiare. Cele patru caracteristici calitative principale sunt: inteligibilitatea, relevanta, credibilitatea şi comparabilitatea.

Inteligibilitatea
25. O calitate esenţialã a informaţiilor furnizate de situaţiile financiare este aceea ca ele pot fi uşor intelese de utilizatori. În acest scop, se presupune ca utilizatorii dispun de cunoştinţe suficiente privind desfãşurarea afacerilor şi a activitãţilor economice, de notiuni de contabilitate şi au dorinta de a studia informaţiile prezentate cu diligenţele cuvenite. Totuşi, informaţiile asupra unor probleme complexe, care ar trebui incluse în situaţiile financiare datoritã relevantei lor în luarea deciziilor economice, nu ar trebui excluse doar pe motivul ca ar putea fi prea dificil de înţeles pentru anumiti utilizatori.

Relevanta
26. Pentru a fi utile, informaţiile trebuie sa fie relevante fata de necesitãţile de luare a deciziilor de cãtre utilizatori. Informaţiile sunt relevante atunci când influenţeazã deciziile economice ale utilizatorilor, ajutandu-i pe aceştia sa evalueze evenimente trecute, prezente sau viitoare, confirmand sau corectand evaluarile lor anterioare.
27. Rolul de previziune şi cel de confirmare al informaţiilor sunt în strânsã legatura. De exemplu, informaţiile despre nivelul actual şi structura activelor au valoare pentru utilizatori atunci când aceştia incearca sa previzioneze capacitatea întreprinderii de a profita de oportunitati şi de a reactiona la situaţii nefavorabile. Aceleaşi informaţii au rolul de a confirma previziunile anterioare, de exemplu, modul în care întreprinderea poate fi structuratã sau rezultatul activitãţilor planificate.
28. Informaţiile despre poziţia financiarã sau performanţele precedente sunt frecvent folosite ca baza pentru previzionarea poziţiei şi performantei financiare viitoare şi a altor probleme despre care utilizatorii sunt direct interesaţi, cum ar fi plata dividendelor şi salariilor, modificãrile preţului garanţiilor, precum şi capacitatea întreprinderii de a-şi onora obligaţiile scadente. Pentru a avea valoare previzionala, informaţiile nu trebuie sa fie sub forma unei prognoze explicite. Capacitatea de a previziona pe baza situaţiilor financiare este imbunatatita, totuşi, prin maniera în care informaţiile asupra tranzacţiilor şi evenimentelor trecute sunt expuse. De exemplu, valoarea previzonata a contului de profit şi pierdere este imbunatatita dacã informaţiile privind veniturile sau cheltuielile neobisnuite, anormale şi cu frecventa rara sunt evidentiate separat.

Pragul de semnificatie
29. Relevanta informatiei este influentata de natura sa şi pragul de semnificatie. În anumite cazuri, natura informatiei este suficienta, prin ea însãşi, pentru a determina relevanta sa. De exemplu, raportarea unui nou segment de activitate poate influenta evaluarea riscurilor şi oportunitatilor întreprinderii, indiferent de dimensiunea rezultatelor obţinute prin segmentul respectiv în perioada de raportare. În alte cazuri, atât natura cat şi pragul de semnificatie sunt importante, de exemplu, volumul valoric al stocurilor din fiecare categorie principala pe care o întreprindere ar trebui sa le detina pentru a avea o activitate adecvatã.
30. Informaţiile sunt semnificative dacã omisiunea sau declararea lor eronatã ar putea influenta deciziile economice ale utilizatorilor, luate pe baza situaţiilor financiare. Pragul de semnificatie depinde de mãrimea elementului sau a erorii, judecate în împrejurãrile specifice ale omisiunii sau declarãrii gresite. Astfel, pragul de semnificatie oferã mai degraba o limita, decât sa reprezinte o caracteristica calitativã primara pe care informaţia trebuie sa o aibã pentru a fi utila.

Credibilitatea
31. Pentru a fi utila, informaţia trebuie sa fie credibila. Informaţia are calitatea de a fi credibila atunci când nu conţine erori semnificative, nu este partinitoare, iar utilizatorii pot avea încredere ca reprezintã corect ceea ce informaţia şi-a propus sa reprezinte sau ceea ce se asteapta, în mod rezonabil, sa reprezinte.
32. Informaţia poate fi relevanta, dar atât de puţin credibila sub aspectul naturii sau reprezentãrii, astfel încât recunoaşterea acesteia sa poatã induce în eroare. De exemplu, dacã validitatea şi valoarea daunelor pentru despãgubiri sunt disputate într-un litigiu, nu ar fi adecvat pentru întreprindere sa înregistreze în bilanţ intreaga suma a despãgubirilor cerute, deşi ar fi adecvatã prezentarea sumei solicitate şi a circumstanţelor conflictului într-o nota a situaţiilor financiare.

Reprezentarea fidela
33. Pentru a fi credibila, informaţia trebuie sa reprezinte cu fidelitate tranzacţiile şi alte evenimente pe care aceasta fie şi-a propus sa le reprezinte sau ceea ce ar putea fi de asteptat, în mod rezonabil, sa reprezinte. De exemplu, bilanţul trebuie sa reprezinte, în mod credibil, tranzacţiile şi alte evenimente care se concretizeazã în active, datorii şi capital propriu al întreprinderii la data raportarii şi îndeplinesc criteriile de recunoaştere.
34. Cea mai mare parte a informaţiilor financiare este supusã unui anumit risc de a da o reprezentare mai puţin credibila decât ar trebui. Aceasta nu se datoreazã partinirii, ci mai degraba dificultãţilor inerente, fie identificarii tranzacţiilor şi a altor evenimente ce urmeazã a fi evaluate, fie conceperii şi aplicãrii tehnicilor de evaluare şi prezentare ce pot transmite mesaje care corespund acelor tranzacţii şi evenimente. În anumite cazuri, mãsurarea efectelor financiare ale elementelor ar putea fi atât de incerta încât, întreprinderile, în general, nu le recunosc în situaţiile financiare; de exemplu, deşi majoritatea întreprinderilor genereazã fond comercial ("goodwill") în timp, de obicei este greu de identificat sau evaluat acest fond comercial în mod credibil. În alte cazuri, totuşi, poate fi relevanta recunoaşterea elementelor respective şi prezentarea, în acelaşi timp, a riscului de eroare, ce planeaza asupra recunoaşterii şi evaluãrii lor.

Prevalenta economicului asupra juridicului
35. Pentru ca informaţia sa prezinte, credibil, evenimentele şi tranzacţiile pe care le reprezintã, este necesar ca acestea sa fie contabilizate şi prezentate în concordanta cu fondul lor şi cu realitatea economicã, şi nu doar cu forma lor juridicã. Fondul tranzacţiilor sau al altor evenimente nu este întotdeauna în concordanta cu ceea ce transpare din forma lor juridicã sau conventionala. De exemplu, o întreprindere înstrãineazã un activ unei alte pãrţi, într-un astfel de mod încât, documentele sa susţinã transmiterea dreptului de proprietate partii respective; cu toate acestea, pot exista contracte care sa asigure întreprinderii dreptul de a se bucura în continuare de beneficii economice viitoare de pe urma activului respectiv. în astfel de circumstanţe, raportarea unei vânzãri nu ar reprezenta, credibil, operaţiunea încheiatã (dacã într-adevãr ar exista o operaţiune de aceasta natura).

Neutralitatea
36. Pentru a fi credibila, informaţia cuprinsã în situaţiile financiare trebuie sa fie neutra, adicã lipsitã de influente. Situaţiile financiare nu sunt neutre dacã, prin selectarea şi prezentarea informatiei, influenţeazã luarea unei decizii sau formularea unui rationament pentru a realiza un rezultat sau obiectiv predeterminat.

Prudenta
37. Cei care elaboreazã situaţii financiare trebuie sa se confrunte cu incertitudini care, inevitabil, planeaza asupra multor evenimente şi circumstanţe, cum ar fi încasarea creanţelor indoielnice, durata de utilizare probabila a utilajelor şi echipamentelor şi numãrul eventualelor reclamaţii cu privire la produsele în garanţie. Astfel de incertitudini sunt recunoscute prin prezentarea naturii şi valorii lor, dar şi prin exercitarea prudentei în întocmirea situaţiilor financiare. Prudenta înseamnã includerea unui grad de precautie în exercitarea rationamentelor necesare pentru a face estimarile cerute în condiţii de incertitudine, astfel încât activele şi veniturile sa nu fie supraevaluate, iar datoriile şi cheltuielile sa nu fie subevaluate. Totuşi, exercitarea prudentei nu permite, de exemplu, constituirea de rezerve ascunse sau provizioane excesive, subevaluarea deliberata a activelor sau veniturilor, dar nici supraevaluarea deliberata a datoriilor sau cheltuielilor, deoarece situaţiile financiare nu ar mai fi neutre şi, de aceea, nu ar mai avea calitatea de a fi credibile.

Integralitatea
38. Pentru a fi credibila, informaţia din situaţiile financiare trebuie sa fie completa în limitele rezonabile ale pragului de semnificatie şi ale costului obţinerii acelei informaţii. O omisiune poate face ca informaţia sa fie falsa sau sa induca în eroare şi astfel sa devinã necredibila şi defectuoasã din punct de vedere al relevantei.

Comparabilitatea
39. Utilizatorii trebuie sa poatã compara situaţiile financiare ale unei întreprinderi în timp pentru a identifica tendintele în poziţia financiarã şi performanţele sale. Utilizatorii trebuie, totodatã, sa poatã compara situaţiile financiare ale diverselor întreprinderi, pentru a le evalua poziţia lor financiarã, performanţele şi modificãrile poziţiei financiare. Astfel, mãsurarea şi prezentarea efectului financiar al aceloraşi tranzacţii şi evenimente trebuie efectuate într-o maniera consecventa în cadrul unei întreprinderi şi de-a lungul timpului pentru acea întreprindere, şi într-o maniera consecventa pentru diferite întreprinderi.
40. O implicatie importanta a caracteristicii calitãţii informatiei de a fi comparabila este ca utilizatorii sa fie informati despre politicile contabile utilizate în elaborarea situaţiilor financiare şi despre orice schimbare a acestor politici, precum şi efectele unor astfel de schimbãri. Utilizatorii trebuie sa fie în mãsura sa identifice diferenţele între politicile contabile pentru tranzacţii şi alte evenimente asemãnãtoare utilizate de aceeaşi întreprindere de la o perioada la alta, cat şi de diferite întreprinderi. Conformitatea cu Standardele de Contabilitate Internaţionale, inclusiv prezentarea politicilor contabile utilizate de întreprindere, ajuta la realizarea comparabilitatii.
41. Nevoia de comparabilitate nu trebuie confundata cu simpla uniformitate şi nu trebuie lãsatã sa devinã un impediment în introducerea de standarde de contabilitate imbunatatite. Nu este indicat pentru o întreprindere sa continue evidentierea în contabilitate în aceeaşi maniera pentru o tranzacţie sau alt eveniment dacã metoda adoptatã nu menţine caracteristicile calitative de relevanta şi credibilitate. Nu este indicat pentru o întreprindere nici sa lase politicile sale contabile neschimbate atunci când exista alternative mai relevante şi credibile.
42. Deoarece utilizatorii doresc sa compare poziţia financiarã, performanta şi modificãrile poziţiei financiare a unei întreprinderi în timp, este important ca situaţiile financiare sa releve informaţii corespunzãtoare pentru perioadele precedente.

Limite ce privesc informaţia relevanta şi credibila

Oportunitatea
43. Dacã exista o întârziere exagerata în raportarea informatiei, aceasta îşi poate pierde relevanta. Conducerea poate fi nevoita sa aleagã între valoarea relativã a raportarii la un anumit moment şi furnizarea de informaţii credibile. Pentru a furniza informaţii oportune, deseori poate fi necesarã raportarea tuturor aspectelor unei tranzacţii sau ale altui eveniment, înainte ca acestea sa fie cunoscute, deşi în acest fel este afectatã credibilitatea. Dimpotriva, dacã raportarea este intarziata pana când toate aspectele sunt cunoscute, informaţia poate fi foarte credibila, dar de utilitate redusã pentru utilizatorii care au trebuit, între timp sa ia decizii. Pentru a realiza un echilibru între relevanta şi credibilitate, considerentul fundamental este satisfacerea adecvatã a necesitãţilor utilizatorilor în procesul de luare a deciziilor economice.

Raportul cost-beneficiu
44. Raportul cost-beneficiu este mai degraba o constrângere generalã decât o caracteristica calitativã. Beneficiile de pe urma informatiei ar trebui sa depãşeascã costul furnizarii acesteia. Evaluarea beneficiilor şi costurilor reprezintã, în fond, rezulatul unui rationament profesional. În plus, costurile nu sunt suportate, neapãrat, de acei utilizatori care se bucura şi de beneficii. De beneficii se pot bucura şi alţi utilizatori decât aceia pentru care informaţia este pregatita; de exemplu, furnizarea de informaţii suplimentare creditorilor poate reduce costurile indatorarii întreprinderii. Din acest motiv, testul cost-beneficiu este dificil de aplicat, oricãrui caz particular. Cu toate acestea, cei abilitaţi sa emita standardele, ca şi cei care întocmesc şi utilizeazã situaţiile financiare, ar trebui sa fie constienti de aceasta limita.

Echilibrul între caracteristicile calitative
45. În practica, stabilirea unui echilibru între caracteristicile calitative este deseori necesarã. În general, telul este de a realiza un echilibru adecvat între caracteristicile respective pentru a satisface obiectivul situaţiilor financiare. Importanta relativã a caracteristicilor în diferite cazuri este o problema de rationament profesional.

Imaginea fidela / Prezentarea fidela
46. Situaţiile financiare sunt frecvent descrise ca prezentând o imagine fidela a poziţiei financiare, performantei şi modificãrilor poziţiei financiare a unei întreprinderi. Deşi acest "cadru general" nu abordeaza direct astfel de concepte, aplicarea caracteristicilor calitative principale şi a standardelor adecvate de contabilitate are, în mod normal, ca rezultat întocmirea unor situaţii financiare care reflecta, în general, o imagine fidela a situaţiei întreprinderii.

STRUCTURILE SITUAŢIILOR FINANCIARE

47. Situaţiile financiare descriu rezultatele financiare ale tranzacţiilor şi ale altor evenimente, grupandu-le în clase cuprinzatoare conform caracteristicilor economice. Aceste clase sunt numite "structurile situaţiilor financiare". Structurile bilanţului direct legate de evaluarea poziţiei financiare sunt activele, datoriile şi capitalul propriu. Structurile contului de profit şi pierdere legate în mod direct de evaluarea performantei sunt veniturile şi cheltuielile. Situaţia modificãrilor poziţiei financiare reflecta, de obicei, structurile din contul de profit şi pierdere şi modificãrile structurilor din bilanţ; în consecinta, cadrul general nu identifica structurile specifice acesteia.
48. Prezentarea acestor structuri în bilanţ şi în contul de profit şi pierdere implica un proces de subclasificare. De exemplu, activele şi datoriile pot fi clasificate dupã natura sau funcţia lor în activitatea întreprinderii, cu scopul de a prezenta informaţii în cea mai folositoare maniera pentru utilizatori, în scopul adoptãrii deciziilor economice.

Poziţia financiarã
49. Elementele legate direct de evaluarea poziţiei financiare sunt activele, datoriile şi capitalul propriu. Acestea sunt definite dupã cum urmeazã:
a) Un activ reprezintã o resursa controlatã de cãtre întreprindere ca rezultat al unor evenimente trecute şi de la care se asteapta sa genereze beneficii economice viitoare pentru întreprindere.
b) O datorie reprezintã o obligaţie actuala a întreprinderii ce decurge din evenimente trecute şi prin decontarea cãreia se asteapta sa rezulte o ieşire de resurse care incorporeaza beneficii economice.
c) Capitalul propriu reprezintã interesul rezidual al actionarilor în activele unei întreprinderi dupã deducerea tuturor datoriilor sale.
50. Definiţiile activelor şi datoriilor identifica elementele esenţiale ale acestora, dar nu incearca sa specifice criteriile ce trebuie îndeplinite înainte de a fi recunoscute în bilanţ. Astfel, definiţiile includ şi elemente ce nu sunt recunoscute ca fiind active sau datorii în bilanţ, deoarece nu satisfac criteriile de recunoaştere prezentate în paragrafele 82 - 98. Fluxurile de beneficii economice viitoare dinspre sau cãtre întreprindere, trebuie sa fie suficient de sigure pentru a îndeplini criteriile de probabilitate din paragraful 83 înainte de a recunoaşte un activ sau o datorie.
51. La stabilirea momentului în care un element satisface definitia activelor, datoriilor sau capitalurilor proprii, trebuie acordatã atentie substanţei şi realitãţii economice a acestuia şi nu numai formei sale juridice. Astfel, de exemplu, în cazul contractelor de leasing financiar, substanta şi realitatea economicã reprezintã faptul ca locatarul obţine beneficiile economice ale utilizãrii activului contractat pe cea mai mare parte a duratei de utilizare a acestuia în schimbul obligaţiei de a plati pentru acest drept o suma aproximativ egala cu valoarea realã a activului şi dobanda aferentã. Din acest motiv, leasingul financiar da naştere unor elemente ce satisfac definiţiile activelor şi datoriilor şi care sunt recunoscute în consecinta în bilanţul locatarului.
52. Bilanţurile elaborate conform Standardelor de Contabilitate Internaţionale actuale pot include şi elemente ce nu satisfac definiţiile activelor sau ale datoriilor şi nici nu sunt prezentate ca parte a capitalurilor proprii. Definiţiile din paragraful 49 vor sta la baza revizuirilor viitoare ale Standardelor de Contabilitate Internaţionale, cat şi la baza elaborãrii unor noi standarde.

Active
53. Beneficiile economice viitoare încorporate în active reprezintã potenţialul de a contribui, direct sau indirect, la fluxul de numerar şi echivalente ale numerarului cãtre întreprindere. Acest potenţial poate fi unul productiv, fiind parte a activitãţilor de exploatare ale întreprinderii. De asemenea, se poate transforma în numerar sau echivalente ale numerarului sau poate avea capacitatea de a reduce ieşirile de numerar, cum ar fi un proces alternativ de producţie care micşoreazã costurile.
54. De obicei, o întreprindere îşi utilizeazã activele pentru a produce bunuri sau pentru a presta servicii, capabile sa satisfacã dorintele sau necesitãţile clienţilor; datoritã faptului ca aceste bunuri sau servicii pot satisface aceste dorinte sau necesitaţi, clienţii sunt dispusi sa plãteascã pentru a le obţine, contribuind, astfel, la fluxul de trezorerie al întreprinderii. Numerarul în sine conferã un avantaj întreprinderii, datoritã faptului ca se impune fata de celelalte resurse.
55. Beneficiile economice viitoare încorporate în active pot intra în întreprindere în mai multe moduri. De exemplu, un activ poate fi:
a) utilizat separat sau împreunã cu alte active pentru prestarea de servicii sau producţia de bunuri destinate vânzãrii de cãtre întreprindere;
b) schimbat cu alte active;
c) utilizat pentru stingerea unei datorii; sau
d) repartizat actionarilor întreprinderii.
56. Multe active, de exemplu, terenurile şi mijloacele fixe, au o forma fizica. Cu toate acestea, forma fizica nu este esenţialã pentru existenta unui activ, de aceea, brevetele şi drepturile de autor (copyright) sunt active dacã se asteapta sa genereze beneficii economice viitoare întreprinderii şi dacã sunt controlate de aceasta.
57. Multe active, de exemplu, creanţele, terenurile şi clãdirile, sunt asociate cu drepturi legale, inclusiv cu dreptul de proprietate. Dreptul de proprietate nu este esenţial pentru determinarea existenţei unui activ deşi, de exemplu, o proprietate detinuta într-un contract de leasing este un activ în cazul în care întreprinderea controleazã beneficiile oferite de proprietatea respectiva. Deşi capacitatea unei întreprinderi de a controla beneficiile este, de obicei, rezultatul drepturilor legale, cu toate acestea, un element poate satisface definitia unui activ, chiar şi fãrã a exista un control legal. De exemplu, know-how-ul obţinut dintr-o activitate de dezvoltare, poate satisface definitia unui activ atunci când întreprinderea controleazã beneficiile acestui know-how ţinându-l secret.
58. Activele unei întreprinderi rezulta din tranzacţii sau evenimente anterioare. În mod normal, întreprinderile obţin activele prin cumpãrarea sau producerea acestora, dar şi alte tranzacţii sau evenimente pot genera active, exemple ar putea fi proprietãţile primite de întreprindere de la guvern ca parte a unui program de încurajare a creşterii economice într-o regiune şi de descoperire a rezervelor minerale. Tranzacţiile sau evenimentele ce sunt asteptate în viitor nu genereazã prin ele însele active, de aceea, de exemplu, intenţia de a cumpara un bun nu satisface, prin ea însãşi, definitia unui activ.
59. Exista o legatura strânsã între ieşirile de numerar şi generarea de active, dar nu este neapãrat necesar ca cele doua sa coincida. De aceea, în momentul în care se produce o ieşire de numerar, aceasta poate insemna ca se urmãreşte obţinerea de beneficii economice viitoare, dar nu este o dovada concludenta ca elementul obţinut corespunde definitiei unui activ. Similar, absenta unei iesiri de numerar nu exclude posibilitatea ca un element sa satisfacã definitia unui activ, şi care poate fi recunoscut în bilanţ, de exemplu, elemente care au fost donate unei întreprinderi pot satisface definitia unui activ.

Datorii
60. O caracteristica esenţialã a unei datorii este faptul ca întreprinderea are o obligaţie actuala. O obligaţie reprezintã un angajament sau o responsabilitate de a acţiona într-un anumit fel. Legea poate impune întreprinderii sa-şi respecte obligaţiile, ca o consecinta a unui contract sau a unei cerinţe legale. În mod normal, acestea reprezintã sume ce trebuie plãtite pentru bunuri şi servicii primite. De asemenea, obligaţiile apar şi din activitatea normalã, din dorinta de a menţine bune relaţii de afaceri sau de a se comporta într-o maniera echitabila. Dacã, de exemplu, o întreprindere decide sa remedieze defecţiunile produselor sale chiar şi dupã ce perioada de garanţie a expirat, sumele ce se asteapta sa fie cheltuite în legatura cu bunurile deja vândute reprezintã datorii.
61. Trebuie facuta distincţia între o obligaţie actuala şi un angajament viitor. Decizia conducerii unei întreprinderi de a achizitiona active în viitor nu reprezintã, prin ea însãşi, o obligaţie prezenta. În mod normal, obligaţia apare numai în momentul livrãrii activului sau în momentul în care întreprinderea are un acord irevocabil de cumpãrare a activului. În cazul din urma, natura irevocabilã a acordului poate conduce la consecinţe economice ca urmare a neonorarii obligaţiei; de exemplu, din cauza existenţei unei penalizãri substanţiale, întreprinderea poate fi în imposibilitatea de a impiedica fluxul resurselor cãtre o alta parte.
62. Stingerea unei obligaţii prezente implica, de obicei, renunţarea întreprinderii la anumite resurse care incorporeaza beneficii economice, în scopul satisfacerii cererilor celeilalte pãrţi. Stingerea unei obligaţii prezente se poate face în mai multe moduri, de exemplu, prin:
a) plata în numerar;
b) transferul altor active;
c) prestarea de servicii;
d) înlocuirea respectivei obligaţii cu o alta obligaţie; sau
e) transformarea obligaţiei în capital propriu.
O obligaţie poate fi stinsã şi prin alte mijloace, cum ar fi renunţarea de cãtre creditor la drepturile sale.
63. Datoriile rezulta din tranzacţii sau alte evenimente trecute. De exemplu, achiziţia de bunuri sau utilizarea serviciilor da naştere unor datorii comerciale (în afarã cazului în care se face plata în avans sau se plãteşte în momentul livrãrii), iar primirea unui credit de la banca da naştere unei obligaţii de rambursare a creditului. De asemenea, o întreprindere poate recunoaşte reduceri viitoare pe baza cumpãrãrilor anuale fãcute de clienţi, ca fiind obligaţii; în acest caz, vânzarea bunurilor din perioada anterioarã este tranzacţia care da naştere datoriei respective.
64. Unele datorii pot fi determinate doar prin utilizarea unui grad ridicat de estimare. Unele întreprinderi considera aceste datorii drept provizioane. În anumite tari, asemenea provizioane nu sunt privite ca datorii, deoarece conceptul de datorie este definit mai restrâns, în asa fel încât sa includã doar sumele ce pot fi stabilite fãrã a fi necesar sa se facã estimari. Definitia unei datorii din paragraful 49 este bazatã pe o abordare mai cuprinzatoare. Astfel, când un provizion implica o obligaţie prezenta şi satisface restul definitiei, este o datorie, chiar dacã suma trebuie sa fie estimatã. Exemplele din aceasta categorie se referã la provizioanele pentru plati ce trebuie fãcute pentru garanţiile existente şi provizioanele pentru acoperirea obligaţiilor privind pensiile.

Capitalul propriu
65. Deşi capitalul propriu este definit în paragraful 49 ca interes rezidual al actionarilor, acesta poate fi subclasificat în bilanţ. De exemplu, într-o întreprindere, fondurile cu care au contribuit actionarii, profitul capitalizat, rezervele ce reprezintã alocarea rezultatului reportat şi rezervele ce reprezintã ajustari pentru menţinerea nivelului capitalului pot fi prezentate separat. Asemenea clasificari pot fi relevante pentru procesul de luare a deciziilor utilizatorilor situaţiilor financiare, când exista restrictii legale sau de alta natura privind capacitatea întreprinderii de a distribui sau de a utiliza într-un alt mod capitalul sau propriu. De asemenea, ar putea reflecta faptul ca pãrţile care au interese în capitalul întreprinderii au drepturi diferite cu privire la primirea dividendelor sau la rambursarea capitalului.
66. Constituirea rezervelor este cerutã uneori de lege, de statut sau de alte acte normative, în scopul asigurãrii unei mãsuri suplimentare de protecţie impotriva efectelor pierderilor pentru întreprindere şi creditorii acesteia. Pot fi constituite alte rezerve dacã legislaţia fiscalã nationala asigura scutirea sau reducerea impozitului când se fac transferuri cãtre astfel de rezerve. Existenta şi mãrimea unor asemenea rezerve legale, statutare şi fiscale este o informaţie ce poate fi relevanta pentru luarea deciziilor utilizatorilor. Transferurile cãtre asemenea rezerve sunt mai degraba alocari ale rezultatului reportat, decât cheltuieli.
67. Suma cu care este înregistrat capitalul propriu în bilanţ depinde de evaluarea activelor şi datoriilor. În mod normal, suma cumulatã a capitalurilor proprii nu poate corespunde decât din întâmplare cu valoarea de piata a acţiunilor întreprinderii sau cu suma care ar putea fi obţinutã prin vânzarea pe elemente a activului net, sau a întreprinderii în întregime, presupunand continuitatea activitãţii.
68. Activitãţile comerciale şi industriale se regãsesc, de obicei, sub forma întreprinderilor cu asociat unic, parteneriate, precum şi a diferitelor tipuri de întreprinderi cu capital de stat. Cadrul legal şi de reglementare pentru astfel de întreprinderi este adesea diferit de cel care se aplica în cazul societãţilor comerciale. De exemplu, pot exista unele restrictii în ceea ce priveşte repartizarea sumelor incluse în capitalurile proprii cãtre proprietari sau cãtre alţi beneficiari. Totuşi, definitia capitalului propriu, precum şi alte aspecte ale acestui cadru general referitoare la capitalul propriu sunt valabile şi pentru astfel de întreprinderi.

Performanta
69. Profitul este frecvent utilizat ca o mãsura a performantei sau ca baza de referinta pentru alţi indicatori, cum ar fi rentabilitatea investiţiei sau rezultatul pe acţiune. Veniturile şi cheltuielile constituie elemente direct legate de mãsurarea profitului. Recunoaşterea şi mãsurarea veniturilor şi a cheltuielilor, şi deci a profitului, depind parţial de conceptele de capital şi de menţinere a nivelului capitalului, concepte utilizate de întreprinderi în elaborarea situaţiilor financiare. Aceste concepte sunt prezentate în cadrul paragrafelor 102-110.
70. Elementele de venituri şi cheltuieli sunt definite dupã cum urmeazã:
a) Veniturile constituie cresteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub forma de intrari sau cresteri ale activelor sau descresteri ale datoriilor, care se concretizeazã în cresteri ale capitalului propriu, altele decât cele rezultate din contribuţii ale actionarilor.
b) Cheltuielile constituie diminuari ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub forma de iesiri sau scaderi ale valorii activelor sau cresteri ale datoriilor, care se concretizeazã în reduceri ale capitalului propriu, altele decât cele rezultate din distribuirea acestora cãtre acţionari.
71. Definiţiile veniturilor şi cheltuielilor surprind caracteristicile lor esenţiale dar nu specifica criteriile ce trebuie îndeplinite pentru a putea fi înregistrate în contul de profit şi pierdere. Criteriile de recunoaştere a veniturilor şi cheltuielilor sunt prezentate în paragrafele 82-98.
72. Veniturile şi cheltuielile se pot regasi în contul de profit şi pierdere în diferite moduri, astfel încât sa furnizeze informaţia relevanta pentru procesul decizional. De exemplu, se foloseşte adesea distincţia între acele elemente de venituri şi cheltuieli, care sunt rezultatul activitãţilor curente ale întreprinderii şi cele care nu sunt rezultatul acestor activitãţi. Aceasta distincţie se realizeazã plecand de la prezumţia ca sursa unui element (de venituri sau cheltuieli) este relevanta în procesul de evaluare a capacitãţii întreprinderii de a genera în viitor numerar şi echivalente ale numerarului. De exemplu, activitãţi intamplatoare, cum ar fi înstrãinarea unei investiţii pe termen lung, nu pot aparea în mod curent. În procesul de separare a veniturilor şi cheltuielilor în funcţie de caracterul lor curent sau extraordinar, este necesarã analiza naturii şi activitãţii întreprinderii. Elementele care pentru unele întreprinderi sunt rezultatul unor activitãţi curente pot reprezenta, în cazul altor întreprinderi, activitãţi extraordinare.
73. De asemenea, distincţia dintre elementele de venituri şi cheltuieli şi combinarea acestora în diferite moduri permite întreprinderii sa-şi prezinte în mod variat performanţele. Aceste clasificari prezintã diferite grade de cuprindere. De exemplu, situaţia veniturilor poate include marja bruta, profitul din activitãţile curente - înainte de impozitare, profitul din activitãţile curente - dupã impozitare, şi profitul net.

Venituri
74. Definitia veniturilor include atât venituri din activitãţile curente, cat şi câştiguri din orice alte surse. Veniturile din activitãţile curente se pot regasi sub diferite denumiri, cum ar fi vânzãri, comisioane, dobânzi, dividende, redevenţe şi chirii.
75. Câştigurile reprezintã alte elemente care corespund definitiei veniturilor şi pot aparea sau nu ca rezultat al activitãţii curente a întreprinderii. Câştigurile reprezintã cresteri ale beneficiilor economice şi, din acest punct de vedere, nu diferã ca natura de venituri. Prin urmare, în acest cadru, câştigurile nu sunt privite ca elemente separate.
76. Câştigurile includ, de exemplu, sumele rezultate în urma iesirii activelor pe termen mediu şi lung. Definitia veniturilor include totodatã şi câştigurile nerealizate, de exemplu, cele rezultate din reevaluarea titlurilor de plasament şi cele rezultate din creşterea valorii contabile a activelor pe termen lung. Prezentarea câştigurilor în contul de profit şi pierdere se realizeazã, de obicei, distinct, deoarece cunoaşterea existenţei acestora este importanta pentru procesul decizional. Câştigurile sunt prezentate, de regula, la valoarea neta, exclusiv cheltuielile aferente.
77. Veniturile pot fi utilizate pentru achiziţionarea de active sau pentru creşterea valorii diferitelor tipuri de active, de exemplu, numerar, creanţe, bunuri şi servicii primite în schimbul bunurilor şi serviciilor furnizate. Veniturile pot rezulta, de asemenea, din lichidarea datoriilor. De exemplu, o întreprindere poate furniza bunuri şi servicii unui creditor în scopul lichidãrii unei datorii legate de un credit în derulare.

Cheltuieli
78. Definitia cheltuielilor include pierderile, precum şi acele cheltuieli care apar în procesul desfãşurãrii activitãţilor curente ale întreprinderii. De exemplu, cheltuielile ce apar în cursul activitãţilor curente ale întreprinderii includ costul vânzãrilor, salariile şi amortizarea. Ele se regãsesc, de obicei, sub forma iesirilor sau scaderii valorii activelor, cum ar fi numerarul sau echivalentele numerarului, stocurile, terenurile şi mijloacele fixe.
79. Pierderile reprezintã alte elemente care corespund definitiei cheltuielilor şi care pot aparea sau nu pe parcursul desfãşurãrii activitãţilor curente ale întreprinderii. Pierderile reprezintã diminuari ale beneficiilor economice şi, din acest punct de vedere, nu diferã ca natura de alte tipuri de cheltuieli. Prin urmare, în acest cadru general, ele nu sunt considerate ca structura distinctã.
80. În categoria pierderilor sunt incluse, de exemplu, cele rezultate din dezastre, cum ar fi inundatiile sau incendiile, precum şi cele rezultate din ieşirea activelor pe termen lung. De asemenea, definitia cheltuielilor include şi pierderile nerealizate, de exemplu, cele rezultate din creşterea cursului de schimb valutar în cazul unor împrumuturi pe care întreprinderea le-a contractat în valuta. De obicei, în contul de profit şi pierdere, prezentarea pierderilor se efectueazã distinct, datoritã importantei cunoaşterii existenţei şi valorii acestora în procesul decizional. Pierderile sunt raportate, de regula, la valoarea neta, exclusiv veniturile aferente.

Ajustari pentru menţinerea nivelului capitalului
81. Reevaluarea sau ajustarea valorii activelor şi datoriilor determina cresteri sau diminuari ale capitalului propriu. Deşi aceste cresteri sau diminuari corespund definitiei veniturilor şi cheltuielilor, ele nu sunt incluse în contul de profit şi pierdere în baza anumitor concepte legate de menţinerea nivelului capitalului. În schimb, ele sunt incluse în capitalul propriu, ca ajustari pentru menţinerea nivelului capitalului sau ca rezerve din reevaluare. Conceptele de menţinere a nivelului capitalului sunt prezentate în paragrafele 102-110 din acest cadru general.

RECUNOAŞTEREA STRUCTURILOR SITUAŢIILOR FINANCIARE

82. Recunoaşterea este procesul incorporarii în bilanţ sau în contul de profit şi pierdere a unui element care îndeplineşte criteriile de recunoaştere stabilite în paragraful 83. Acest proces implica descrierea în cuvinte a respectivului element şi asocierea unei anumite sume, precum şi includerea respectivei sume în totalul bilanţului sau al contului de profit şi pierdere. Elementele care satisfac criteriile de recunoaştere trebuie prezentate în bilanţ sau în contul de profit şi pierdere. Nerecunoasterea acestor elemente nu poate fi corectatã nici prin prezentarea politicilor contabile folosite, nici prin note sau informaţii suplimentare.
83. Un element care corespunde definitiei unei structuri a situaţiei financiare trebuie recunoscut în cazul în care:
a) este probabil ca orice beneficiu economic viitor asociat sa între sau sa iasa în sau din întreprindere;
şi
b) elementul are un cost sau o valoare care poate fi evaluatã în mod credibil.
84. În procesul de evaluare a îndeplinirii sau neîndeplinirii criteriilor de recunoaştere în situaţiile financiare, trebuie acordatã atentie consideratiilor legate de pragul de semnificatie prezentate în paragrafele 29 şi 30. Interdependenta între structuri exista în cazul în care un element ce corespunde definitiei şi îndeplineşte criteriile de recunoaştere pentru o anumitã structura, de exemplu un activ, impun automat recunoaşterea unei alte structuri, de exemplu, un venit sau o datorie.

Probabilitatea realizãrii unor beneficii economice viitoare
85. Conceptul de probabilitate este utilizat pentru criteriile de recunoaştere referitoare la gradul de incertitudine în realizarea unui beneficiu economic viitor, asociat unui element. Acest concept este impus de incertitudinea ce caracterizeazã mediul în care îşi desfãşoarã activitatea orice întreprindere. Evaluarea gradului de incertitudine legat de beneficiile economice viitoare ia în calcul informaţia disponibilã în momentul întocmirii situaţiilor financiare. De exemplu, când încasarea unei creanţe a întreprinderii este probabila, în absenta oricãrei probe care sa demonstreze contrariul, se justifica recunoaşterea creanţei ca activ. În cazul unei diversitati mari a creanţelor, totuşi, va fi consideratã normalã probabilitatea apariţiei unui grad de neincasare şi, prin urmare, reducerea prognozata a beneficiului economic va fi înregistratã drept cheltuiala.

Credibilitatea evaluãrii
86. A doua condiţie pe care un element trebuie sa o îndeplineascã pentru a fi recunoscut este ca acesta sa aibã un cost sau o valoare ce poate fi evaluatã în mod credibil, conform celor prezentate în paragrafele 31-38 ale acestui cadru general. în multe cazuri, costul sau valoarea trebuie estimate; folosirea unor estimari rezonabile constituie o parte esenţialã în elaborarea situaţiilor financiare şi nu influenţeazã credibilitatea lor. În cazul în care, totuşi, nu poate fi realizatã o estimare rezonabila, elementul nu va fi recunoscut în bilanţ sau în contul de profit şi pierdere. De exemplu, încasãrile previzionate în urma unui proces în instanta pot corespunde definitiei activelor şi veniturilor, precum şi criteriului de probabilitate a realizãrii; totuşi, dacã nu este posibila evaluarea credibila a câştigului, acestea nu pot fi înregistrate ca active sau ca venituri; aceste încasãri previzionate trebuie, totuşi, prezentate în cadrul unor note sau informaţii suplimentare.
87. Un element care, la un anumit moment, nu mai corespunde criteriilor de recunoaştere stabilite în paragraful 83, poate fi recunoscut mai târziu, ca urmare a unor circumstanţe sau evenimente ulterioare.
88. Informaţii referitoare la un element care are caracteristicile esenţiale ale unei structuri a situaţiilor financiare, dar nu îndeplineşte criteriile de recunoaştere pot fi, totuşi, prezentate în note şi informaţii suplimentare. Acest procedeu este recomandat în cazul în care cunoaşterea existenţei acestui element este relevanta pentru evaluarea poziţiei financiare a întreprinderii, a performantei financiare sau a modificãrii poziţiei financiare, de cãtre utilizatorii situaţiilor financiare.

Recunoaşterea activelor
89. Un activ este recunoscut în bilanţ în momentul în care este probabila realizarea unui beneficiu economic viitor de cãtre întreprindere şi activul are un cost sau o valoare, care pot fi evaluate în mod credibil.
90. Un activ nu este recunoscut în bilanţ atunci când este improbabil ca ieşirea de numerar sa genereze beneficii economice pentru întreprindere în perioadele viitoare. În schimb, o astfel de tranzacţie va avea ca efect recunoaşterea unei cheltuieli în contul de profit şi pierdere. Acest tratament nu înseamnã ca scopul pentru care s-au efectuat cheltuielile a fost altul decât obţinerea unui beneficiu economic pentru întreprindere sau ca managementul a fost deficitar. Singura implicatie este aceea ca gradul de siguranta privind obţinerea unui beneficiu într-o perioada contabila ulterioara este insuficient pentru a garanta recunoaşterea unui activ.

Recunoaşterea datoriilor
91. O datorie este recunoscuta în bilanţ în momentul în care este probabil ca o ieşire de resurse, purtãtoare de beneficii economice, va rezulta din lichidarea unei obligaţii prezente, iar valoarea la care se va realiza aceasta lichidare poate fi evaluatã în mod credibil. În practica, obligaţiile rezultate din contracte în care nu s-au respectat încã obligaţiile contractuale (de exemplu, datoriile pentru stocuri comandate dar neprimite încã) nu sunt, în general, recunoscute ca datorii în situaţiile financiare. Totuşi, astfel de obligaţii pot corespunde definitiei datoriilor şi în cazul în care criteriile de recunoaştere sunt îndeplinite în anumite circumstanţe, acestea pot fi recunoscute. În astfel de circumstanţe, recunoaşterea datoriilor implica şi recunoaşterea activelor sau cheltuielilor aferente.

Recunoaşterea veniturilor
92. Veniturile sunt recunoscute în contul de profit şi pierdere atunci când a avut loc o creştere a beneficiilor economice viitoare aferente creşterii unui activ sau diminuãrii unei datorii, modificare ce poate fi evaluatã credibil. Aceasta presupune ca recunoaşterea veniturilor se realizeazã simultan cu recunoaşterea creşterii activelor sau reducerii datoriilor (de exemplu, creşterea neta a activelor rezultatã din vânzarea produselor sau serviciilor sau descresterea datoriilor ca rezultat al anulãrii unei datorii).
93. Procedurile adoptate în practica în mod normal pentru recunoaşterea veniturilor, de exemplu cerinta ca venitul sa fie obţinut, constituie aplicaţii ale criteriilor de recunoaştere prezentate în acest cadru general. Astfel de proceduri conduc, în general, la limitarea recunoaşterii ca venituri numai a acelor elemente ce pot fi evaluate credibil şi care au un grad suficient de certitudine.

Recunoaşterea cheltuielilor
94. Cheltuielile sunt recunoscute în contul de profit şi pierdere atunci când a avut loc o reducere a beneficiilor economice viitoare, aferente diminuãrii unui activ sau creşterii unei datorii, modificare ce poate fi evaluatã credibil. De fapt, aceasta înseamnã ca recunoaşterea cheltuielilor are loc simultan cu recunoaşterea creşterii datoriilor sau reducerii activelor (de exemplu, drepturile salariale angajate sau amortizarea mijloacelor fixe).
95. Cheltuielile sunt recunoscute în contul de profit şi pierdere pe baza asocierii directe între costurile implicate şi obţinerea elementelor specifice de venit. Acest proces, cunoscut sub numele de conectarea costurilor la venituri, implica recunoaşterea simultanã sau combinata a veniturilor şi cheltuielilor care rezulta direct şi concomitent din aceleaşi tranzacţii sau alte evenimente. De exemplu, diversele componente ale cheltuielilor care contribuie la determinarea costului bunurilor vândute sunt recunoscute în acelaşi timp cu venitul din vânzarea bunurilor. Totuşi, aplicarea conceptului conectarii în conformitate cu prevederile prezentului cadru general nu permite recunoaşterea în bilanţ a elementelor care nu corespund definitiei activelor sau datoriilor.
96. Cheltuielile sunt recunoscute în contul de profit şi pierdere pe baza unei proceduri de alocare sistematica şi raţionalã, atunci când se asteapta sa se obţinã beneficii economice în decursul mai multor perioade contabile şi când asocierea acestora cu veniturile poate fi determinata doar vag sau indirect. Aceasta modalitate este deseori necesarã în procesul recunoaşterii cheltuielilor asociate cu utilizarea unor active, ca: terenuri şi mijloace fixe, fond comercial, licenţe şi mãrci de comerţ; în astfel de cazuri, cheltuiala este prezentatã ca amortizare. Aceste proceduri de alocare au drept scop recunoaşterea cheltuielilor în cadrul perioadelor contabile în care se consuma sau expira beneficiile economice asociate acestor elemente.
97. O cheltuiala este recunoscuta imediat în contul de profit şi pierdere când un cost nu genereazã beneficii economice viitoare sau atunci când, şi în mãsura în care, viitoarele beneficii economice nu corespund, sau înceteazã sa mai corespundã condiţiilor pentru recunoaşterea în bilanţ sub forma de activ.
98. O cheltuiala este, de asemenea, recunoscuta în contul de profit şi pierdere în acele cazuri în care apare o datorie fãrã recunoaşterea unui activ, cum ar fi cazul în care datoria apare ca urmare a acordãrii de garanţii pentru produsele vândute.

EVALUAREA STRUCTURILOR SITUAŢIILOR FINANCIARE

99. Evaluarea este procesul prin care se determina valorile la care structurile situaţiilor financiare vor fi recunoscute în bilanţ şi în contul de profit şi pierdere. Aceasta presupune alegerea unei anumite baze de evaluare.
100. Diverse baze de evaluare sunt utilizate în situaţiile financiare în combinatii variate. Ele includ urmãtoarele:
a) Costul istoric. Activele sunt înregistrate la suma plãtitã în numerar sau echivalente ale numerarului sau la valoarea realã din momentul cumpãrãrii lor. Datoriile sunt înregistrate la valoarea echivalentelor obţinute în schimbul obligaţiei sau, în anumite împrejurãri (de exemplu, impozitul pe profit) la valoarea ce se asteapta sa fie plãtitã în numerar sau echivalente ale numerarului pentru a stinge datoriile, potrivit cursului normal al afacerilor.
b) Costul curent. Activele sunt înregistrate la valoarea în numerar sau echivalente ale numerarului care ar trebui plãtitã dacã acelaşi activ sau unul asemãnãtor ar fi achiziţionat în prezent. Datoriile sunt înregistrate la valoarea neactualizata în numerar sau echivalente ale numerarului, necesarã pentru a deconta în prezent obligaţia.
c) Valoarea realizabila (de decontare a obligaţiei). Activele sunt înregistrate la valoarea în numerar sau echivalente ale numerarului, care poate fi obţinutã în prezent prin vânzarea normalã a activelor. Datoriile sunt înregistrate la valoarea lor de decontare; aceasta reprezintã valoarea neactualizata în numerar sau echivalente ale numerarului, care trebuie plãtitã pentru a achitã datoriile potrivit cursului normal al afacerilor.
d) Valoarea actualizatã. Activele sunt înregistrate la valoarea actualizatã a viitoarelor intrari nete de numerar, care urmeazã a fi generate în derularea normalã a activitãţii întreprinderii. Datoriile sunt înregistrate la valoarea actualizatã a viitoarelor iesiri de numerar, care se asteapta sa fie necesare pentru a deconta datoriile, potrivit cursului normal al afacerilor.
101. Baza de evaluare cel mai frecvent adoptatã de întreprinderi în elaborarea situaţiilor financiare este costul istoric. Acesta este, de obicei, combinat cu alte baze de evaluare. De exemplu, stocurile sunt, de obicei, înregistrate la minimul dintre cost şi valoarea realizabila neta, titlurile tranzactionabile - la valoarea de piata, iar datoriile privind pensiile - la valoarea lor actualizatã. Mai mult, unele întreprinderi utilizeazã costul curent, ca rãspuns la incapacitatea modelului contabil bazat pe costul istoric de a rezolva problemele legate de efectul modificãrii preţurilor activelor nemonetare.

CONCEPTELE DE CAPITAL ŞI DE MENŢINERE A NIVELULUI CAPITALULUI

Conceptul de capital
102. În elaborarea situaţiilor financiare, majoritatea întreprinderilor adopta conceptul financiar al capitalului. Conform acestui concept, ca de exemplu banii investiti sau puterea de cumpãrare investitã, capitalul este sinonim cu activele nete sau cu capitalul propriu al întreprinderii. Conform conceptului fizic al capitalului, cum ar fi capacitatea de exploatare, capitalul reprezintã capacitatea de producţie a întreprinderii, exprimatã, de exemplu, în unitãţi de producţie pe zi.
103. Selectarea de cãtre o întreprindere a celui mai potrivit concept privind capitalul trebuie sa aibã la baza necesitãţile utilizatorilor situaţiilor financiare. Astfel, trebuie adoptat conceptul financiar al capitalului în cazul în care utilizatorii situaţiilor financiare sunt preocupati în primul rând de menţinerea capitalului nominal investit sau a puterii de cumpãrare a capitalului investit. Dacã principala preocupare a utilizatorilor o reprezintã capacitatea de exploatare a întreprinderii, trebuie utilizat conceptul fizic al capitalului. Conceptul ales indica obiectivul urmãrit în determinarea profitului, deşi pot aparea anumite dificultãţi de evaluare la punerea în practica a conceptului.

Conceptele de menţinere a nivelului capitalului şi de determinare a profitului
104. Conceptele privind capitalul prezentate în paragraful 102 conduc la apariţia urmãtoarelor concepte de menţinere a nivelului capitalului:
a) Menţinerea capitalului financiar. Conform acestui concept, profitul se obţine doar dacã valoarea financiarã (sau monetara) a activelor nete la sfârşitul perioadei este mai mare decât valoarea financiarã (sau monetara) a activelor nete la începutul perioadei, dupã excluderea oricãror distribuiri cãtre proprietari şi a oricãror contribuţii din partea proprietarilor în timpul perioadei analizate. Menţinerea capitalului financiar poate fi evaluatã atât în unitãţi monetare nominale, cat şi în unitãţi de putere constanta de cumpãrare.
b) Menţinerea capitalului fizic. Conform acestui concept, profitul se obţine doar atunci când capacitatea fizica productiva (sau capacitatea de exploatare) a întreprinderii (sau resursele, respectiv fondurile necesare atingerii acestei capacitãţi) la sfârşitul perioadei depãşeşte capacitatea fizica productiva de la începutul perioadei, dupã ce s-a exclus orice distribuire cãtre proprietari şi orice contribuţie din partea proprietarilor în timpul perioadei analizate.
105. Conceptul de menţinere a nivelului capitalului ia în considerare modul în care o întreprindere defineste capitalul pe care doreşte sa-l menţinã. Acesta asigura legatura între conceptele de capital şi cele de profit, deoarece oferã punctul de referinta fãrã de care profitul nu poate fi mãsurat. Este o condiţie esenţialã pentru distincţia între rentabilitatea întreprinderii şi rambursarea capitalului sau; doar intrãrile de active în plus fata de sumele necesare pentru menţinerea capitalului pot fi considerate profit, şi deci câştig produs de capitalul investit. Astfel, profitul este valoarea care rãmâne dupã ce cheltuielile (inclusiv ajustarile pentru menţinerea capitalului, acolo unde este cazul) au fost deduse din venituri. Dacã cheltuielile depãşesc veniturile, valoarea reziduala este o pierdere neta.
106. Conceptul de menţinere a capitalului fizic necesita adoptarea costului curent ca baza de evaluare. Conceptul de menţinere a capitalului financiar nu impune folosirea unei anumite baze de evaluare. Selectarea bazei în cazul acestui concept depinde de tipul capitalului financiar pe care întreprinderea doreşte sa-l menţinã.
107. Diferenţa principala dintre cele doua concepte referitoare la menţinerea capitalului este reprezentatã de tratamentul efectelor variaţiei preţurilor activelor şi datoriilor întreprinderii. În termeni generali, o întreprindere şi-a menţinut capitalul dacã la sfârşitul perioadei are un capital egal cu cel de la începutul perioadei. Orice valoare în plus fata de cea necesarã pentru a menţine capitalul la nivelul de la începutul perioadei este consideratã profit.
108. Conform conceptului de menţinere a capitalului financiar, unde capitalul este definit în termenii unitãţilor monetare nominale, profitul reprezintã creşterea capitalului monetar nominal de-a lungul perioadei. Astfel, creşterile preţurilor activelor, care au loc de-a lungul perioadei, cunoscute sub numele de câştiguri din deţinerea de active, reprezintã profit. Ele pot sa nu fie recunoscute în acest fel, pana în momentul în care activele sunt puse în vânzare. Când conceptul menţinerii capitalului financiar este definit în termenii unitãţilor de putere constanta de cumpãrare, profitul reprezintã creşterea puterii de cumpãrare investitã în cursul perioadei. Astfel, doar acea parte a creşterii preţurilor activelor care depãşeşte creşterea nivelului general al preţurilor este consideratã profit. Restul creşterii reprezintã o ajustare pentru menţinerea capitalului, şi ca atare reprezintã o parte a capitalului propriu.
109. Conform conceptului menţinerii capitalului fizic, unde capitalul este definit în termenii capacitãţii fizice de producţie, profitul reprezintã creşterea acestui capital în cursul perioadei. Toate modificãrile de preţuri care afecteazã activele şi datoriile întreprinderii sunt privite ca modificãri în mãsurarea capacitãţii productive fizice a acesteia; astfel, ele sunt tratate ca ajustari de menţinere a nivelului capitalului, care fac pare din capitalul propriu, şi nu ca profit.
110. Alegerea bazelor de evaluare şi a conceptului de menţinere a nivelului capitalului vor determina modelul contabil utilizat pentru elaborarea situaţiilor financiare. Diversele modele contabile prezintã grade diferite de relevanta şi credibilitate şi, ca şi în alte domenii, managementul trebuie sa caute un echilibru între relevanta şi credibilitate. Acest cadru general se aplica unei game de modele contabile şi oferã recomandãri pentru întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare elaborate sub modelul ales. În prezent, Consiliul IASC nu are intenţia de a prescrie un anumit model, în afarã de cazuri excepţionale, ca de exemplu pentru acele întreprinderi care raporteazã în moneda unei economii hiperinflationiste. Totuşi, în perspectiva evolutiilor pe plan mondial, aceasta intenţie va fi revizuitã.

---------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Ordin, Ministerul Finantelor, ORDIN nr. 403 din 22 aprilie 1999

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"