Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   ORDIN nr. 4.595 din 31 august 2004  privind aprobarea Calendarului si a Metodologiei de organizare si desfasurare a examenului national de bacalaureat - 2005    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

ORDIN nr. 4.595 din 31 august 2004 privind aprobarea Calendarului si a Metodologiei de organizare si desfasurare a examenului national de bacalaureat - 2005

EMITENT: MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 130 din 10 februarie 2005
În baza prevederilor <>Legii învãţãmântului nr. 84/1995 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, în temeiul <>Hotãrârii Guvernului nr. 410/2004 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei şi Cercetãrii,

ministrul educaţiei şi cercetãrii emite prezentul ordin.

ART. 1
Se aprobã Calendarul examenului naţional de bacalaureat - 2005, prevãzut în anexa nr. 1 care face parte integrantã din prezentul ordin.
ART. 2
Se aprobã Metodologia de organizare şi desfãşurare a examenului naţional de bacalaureat - 2005, prevãzutã în anexa nr. 2 care face parte integrantã din prezentul ordin.
ART. 3
Prezentul ordin se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I.
ART. 4
Direcţia generalã pentru învãţãmânt preuniversitar, Direcţia generalã pentru învãţãmânt în limbile minoritãţilor naţionale şi accesul la educaţie, Direcţia generalã învãţãmânt superior, Serviciul naţional de evaluare şi examinare, inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti şi conducerile unitãţilor de învãţãmânt vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Ministrul educaţiei şi cercetãrii,
Alexandru Athanasiu

Bucureşti, 31 august 2004.
Nr. 4.595.

ANEXA 1

CALENDARUL
examenului naţional de bacalaureat - 2005


sesiunea iunie - iulie 2005

2-13 mai 2005 - înscrierea candidaţilor
17 iunie 2005 - încheierea cursurilor pentru clasa a XII-a
27-28 iunie 2005 - limba şi literatura românã - probã oralã
29-30 iunie 2005 - limba şi literatura modernã - probã oralã
1-2 iulie 2005 - limba şi literatura maternã - probã oralã
4 iulie 2005 - limba şi literatura românã - probã scrisã
5 iulie 2005 - limba şi literatura maternã - probã scrisã
6 iulie 2005 - proba obligatorie a profilului - probã scrisã
7 iulie 2005 - o probã la alegere din aria curricularã
corespunzãtoare specializãrii - probã scrisã
sau practicã
8 iulie 2005 - o probã la alegere dintre disciplinele din
celelalte arii curriculare - probã scrisã
sau practicã
11 iulie 2005 - afişarea rezultatelor (pânã la ora 16,00) şi
depunerea contestaţiilor (ora 16,00-20,00)
12-13 iulie 2005 - rezolvarea contestaţiilor
14 iulie 2005 - afişarea rezultatelor finale

sesiunea septembrie 2005

18-22 iulie 2005 - înscrierea candidaţilor
22-23 august 2005 - limba şi literatura românã - probã oralã
24-25 august 2005 - limba şi literatura modernã - probã oralã
26-27 august 2005 - limba şi literatura maternã - probã oralã
29 august 2005 - limba şi literatura românã - probã scrisã
30 august 2005 - limba şi literatura maternã - probã scrisã
31 august 2005 - proba obligatorie a profilului - probã scrisã
1 septembrie 2005 - o probã la alegere din aria curricularã
corespunzãtoare specializãrii - probã scrisã
sau practicã
2 septembrie 2005 - o probã la alegere dintre disciplinele din
celelalte arii curriculare - probã scrisã
sau practicã
5 septembrie 2005 - afişarea rezultatelor (pânã la ora 16,00) şi
depunerea contestaţiilor (ora 16,00-20,00)
6-7 septembrie 2005 - rezolvarea contestaţiilor
8 septembrie 2005 - afişarea rezultatelor finale



ANEXA 2

METODOLOGIE
de organizare şi desfãşurare a examenului
naţional de bacalaureat - 2005

CAP. I
Dispoziţii generale

ART. 1
(1) Examenul naţional de bacalaureat este modalitatea esenţialã de evaluare a cunoştinţelor, a competenţelor, a nivelului de culturã generalã şi de specializare atins de absolvenţii de liceu. Examenul naţional de bacalaureat le permite acestora accesul cãtre învãţãmântul superior sau cãtre piaţa muncii.
(2) Dreptul de a susţine examenul naţional de bacalaureat îl au elevii care au promovat ultima clasã de liceu, învãţãmânt liceal de zi, seral sau cu frecvenţã redusã.
(3) Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii organizeazã douã sesiuni ale examenului naţional de bacalaureat în fiecare an şcolar.
(4) Pentru anumite filiere, profiluri şi specializãri, stabilite de Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii prin ordin al ministrului, studiile liceale se pot încheia şi cu un examen de certificare/atestare a competenţelor profesionale, separat de examenul de bacalaureat, în condiţiile legii. Metodologia de organizare şi desfãşurare a examenului de certificare/ atestare a competenţelor profesionale se aprobã prin ordin separat.
ART. 2
(1) Candidaţii proveniţi din învãţãmântul de stat au dreptul sã susţinã examenul naţional de bacalaureat, fãrã taxã, de cel mult douã ori. Prezentãrile ulterioare la examen sunt condiţionate de achitarea unor taxe.
(2) Candidaţii proveniţi din învãţãmântul particular vor susţine examenul de bacalaureat, cu taxã, în centrele de examen stabilite de inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti.
(3) Taxele de examen menţionate la alin. (1) şi (2) se stabilesc de fiecare inspectorat şcolar. Stabilirea cuantumului taxelor se face diferenţiat, în funcţie de numãrul de probe pe care le susţine candidatul şi luându-se în calcul toate cheltuielile necesare pentru fiecare candidat.
ART. 3
(1) Candidaţii care nu au promovat examenul de bacalaureat în sesiunile anului 2003 sau ale anului 2004 pot solicita recunoaşterea unora dintre probele orale, scrise sau practice promovate în sesiunile menţionate.
(2) Recunoaşterea unora dintre probele promovate este condiţionatã de solicitarea scrisã de recunoaştere a probelor promovate în sesiunile menţionate la alin. (1), care se face în momentul înscrierii pentru una dintre sesiunile anului 2005. Candidaţii vor preciza în cererea scrisã probele [a)-f)] la care doresc sã li se recunoascã rezultatele obţinute în sesiunile menţionate la alin. (1), precum şi disciplinele susţinute în cadrul fiecãrei probe. Aceştia vor preciza, de asemenea, care sunt probele, respectiv disciplina, pe care doresc sã o susţinã la fiecare probã, precum şi tipul de subiect pentru disciplina respectivã.
(3) Nedepunerea cererii de recunoaştere a uneia dintre probele promovate într-o sesiune, cumulatã cu susţinerea din nou a acestei probe în altã sesiune, conduce la prescrierea dreptului de a solicita recunoaşterea notei iniţiale. Aşadar, în cazul în care candidatul a susţinut, în sesiuni succesive, aceeaşi probã, la o eventualã nouã cerere de recunoaştere a probei respective i se va recunoaşte ultima notã obţinutã la probã.
ART. 4
(1) Conform <>Legii învãţãmântului nr. 84/1995 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, examenul naţional de bacalaureat constã în susţinerea a douã, respectiv a trei probe comune, şi a trei probe, diferenţiate în funcţie de filierã şi profil.
Probele comune sunt urmãtoarele:
a) limba şi literatura românã - scris şi oral;
b) una dintre limbile moderne de circulaţie internaţionalã studiate în liceu - oral;
c) - limba maternã - scris şi oral, pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbã a minoritãţilor naţionale;
- limba şi literatura într-o limbã de circulaţie internaţionalã, pentru elevii care au urmat studiile liceale cu limba de predare în limba de circulaţie internaţionalã respectivã.
Probele de examen, diferenţiate în funcţie de filierã, profil, specializare şi de opţiunea elevului, sunt urmãtoarele:
Filiera teoreticã
Profil umanist:
d) istorie sau geografie - probã scrisã;
e) o probã la alegere din aria curricularã, corespunzãtoare specializãrii - probã scrisã;
f) o probã la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decât cele susţinute anterior - probã scrisã sau practicã;
Profil real:
d) matematicã - probã scrisã;
e) o probã la alegere din aria curricularã, corespunzãtoare specializãrii - probã scrisã;
f) o probã la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decât cele susţinute anterior - probã scrisã sau practicã;
Filiera tehnologicã
d) matematicã - pentru toate profilurile şi specializãrile - probã scrisã;
e) o probã la alegere din aria curricularã "Tehnologii", în funcţie de specializarea aleasã de elev - probã scrisã;
f) o probã la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decât cele alese anterior - probã scrisã sau practicã;
Filiera vocaţionalã
d) istorie sau geografie ori o disciplinã socioumanã, respectiv matematicã sau ştiinţe, în funcţie de profil - probã scrisã;
e) o probã la alegere din ariile curriculare specifice profilului şi specializãrii - probã scrisã sau practicã;
f) o probã la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decât cele alese anterior - probã scrisã sau practicã.
(2) Stabilirea listei disciplinelor la alegere menţionate în lege, precum şi a programelor disciplinelor de examen se face prin ordin separat.
(3) La proba comunã b) - una dintre limbile moderne de circulaţie internaţionalã studiate în liceu - elevii pot alege oricare limbã modernã studiatã, indiferent dacã este limba 1, limba a 2-a sau limba a 3-a de studiu, dacã a fost studiatã în regim normal, intensiv, bilingv sau opţional. Examenul se susţine în conformitate cu programa de bacalaureat pentru limba aleasã, valabilã pentru respectiva sesiune de bacalaureat.
(4) Precizãrile alin. (3) se aplicã şi în cazul în care candidatul opteazã pentru susţinerea unei limbi strãine la proba scrisã e) sau la proba f).
ART. 5
(1) Pentru candidaţii proveniţi din promoţii de pânã în anul 2002 inclusiv, de la învãţãmânt de zi, sau de pânã în anul 2003 inclusiv, de la învãţãmânt seral ori cu frecvenţã redusã, se va face asimilarea specializãrii absolvite cu una dintre specializãrile în vigoare pentru promoţia 2005.
(2) Pentru filiera teoreticã, asimilarea specializãrior se face astfel:


───────────────────────────────────────────────────
Specializare Specializare asimilatã
───────────────────────────────────────────────────
Limbi moderne Filologie
Limbi clasice
───────────────────────────────────────────────────
Istorie - ştiinţe sociale Ştiinţe sociale
───────────────────────────────────────────────────
Matematicã-fizicã Matematicã-informaticã
───────────────────────────────────────────────────
Fizicã-chimie Ştiinţe ale naturii
Chimie-biologie
───────────────────────────────────────────────────


(3) Pentru filierele tehnologicã şi vocaţionalã, asimilarea specializãrilor se face de cãtre comisia judeţeanã de bacalaureat, dupã consultarea comisiei naţionale.
ART. 6
(1) Finalizarea studiilor liceale se atestã printr-un certificat de absolvire, care conferã dreptul de acces, în condiţiile legii, la învãţãmântul postliceal, dreptul de susţinere a examenului de bacalaureat, respectiv a examenului de certificare/atestare a competenţelor profesionale.
(2) Absolvenţilor de liceu fãrã diplomã de bacalaureat li se elibereazã, la cerere, şi copie de pe foaia matricolã.
(3) In urma promovarii examenului de bacalaureat, absolventului i se elibereaza diploma de bacalaureat.
(4) Absolvenţii care au promovat toate clasele liceale cu medii generale de minimum 9,50, iar la examenul de bacalaureat au obţinut media 10, primesc diplomã de merit.

CAP. II
Organizarea examenului naţional de bacalaureat

ART. 7
Coordonarea pe plan naţional privind organizarea examenului naţional de bacalaureat este asiguratã de Comisia naţionalã de bacalaureat, care se constituie în fiecare an prin ordin al ministrului şi funcţioneazã în cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetãrii. În fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti se constituie anual centre de examen, în care se desfãşoarã probele scrise, orale şi, dupã caz, cele practice, şi centre zonale de evaluare, precum şi comisii judeţene de bacalaureat/a municipiului Bucureşti, comisii de examen în centrele de examen şi în centrele zonale de evaluare, în conformitate cu prezenta metodologie.
ART. 8
(1) Comisia naţionalã de bacalaureat coordoneazã organizarea şi desfãşurarea acţiunilor pentru examenul naţional de bacalaureat. Comisia naţionalã de bacalaureat se compune din:
- preşedinte: secretarul de stat pentru învãţãmânt preuniversitar;
- vicepreşedinţi: directorul general al Direcţiei generale pentru învãţãmânt preuniversitar, directorul general al Direcţiei generale pentru învãţãmânt în limbile minoritãţilor naţionale şi accesul la educaţie, directorul general al Direcţiei generale învãţãmânt superior, directorul Serviciului Naţional de Evaluare şi Examinare;
● secretar: un specialist din cadrul Serviciului Naţional de Evaluare şi Examinare;
● 5-9 membri: directori, şefi de serviciu, inspectori de specialitate la Direcţia generalã pentru învãţãmânt preuniversitar, Direcţia generalã pentru învãţãmânt în limbile minoritãţilor naţionale şi accesul la educaţie, specialişti din cadrul Serviciului Naţional de Evaluare şi Examinare, profesori din învãţãmântul preuniversitar.
(2) Componenţa nominalã a acestei comisii se aprobã anual, prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetãrii.
ART. 9
Comisia naţionalã de bacalaureat are urmãtoarele atribuţii:
1. publicã, la începutul anului şcolar, calendarul şi metodologia de organizare şi desfãşurare a examenului naţional de bacalaureat, lista disciplinelor de examen, în funcţie de filierã, profil, specializare, precum şi programele de examen;
2. aprobã lista centrelor de examen şi de evaluare pentru examenul naţional de bacalaureat, pe baza propunerilor comisiilor judeţene de bacalaureat/a municipiului Bucureşti;
3. instruieşte preşedinţii comisiilor judeţene de bacalaureat/a municipiului Bucureşti;
4. primeşte de la inspectoratele şcolare judeţene de bacalaureat/al municipiului Bucureşti necesarul de subiecte, centralizat pe judeţ;
5. selecteazã şi numeşte, prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetãrii, preşedinţii comisiilor de bacalaureat, pe baza propunerilor instituţiilor de învãţãmânt superior şi a convenţiilor civile semnate de cãtre candidaţii pentru funcţia de preşedinte al comisiei de bacalaureat;
6. selecteazã şi numeşte vicepreşedinţii comisiilor de bacalaureat, pe baza propunerilor comisiilor judeţene de bacalaureat;
7. în situaţii deosebite, poate decide, la propunerea comisiilor judeţene de bacalaureat sau la propunerea delegatului Comisiei naţionale de bacalaureat, înlocuirea unor preşedinţi de comisie;
8. coordoneazã şi rãspunde de elaborarea subiectelor pentru probele orale şi stabileşte o grilã orientativã de evaluare a acestora;
9. coordoneazã şi asigurã elaborarea unui numãr de variante de subiecte pentru probele scrise, a baremelor de evaluare corespunzãtoare, folosind şi propuneri ale inspectorilor şi ale profesorilor din ţarã; din variantele elaborate se vor extrage, prin tragere la sorţi, subiectul de examen şi subiectul de rezervã;
10. coordoneazã multiplicarea subiectelor, în funcţie de numãrul centrelor de examen şi de necesarul de subiecte comunicat de judeţe;
11. decide, în cazuri deosebite, folosirea subiectelor de rezervã;
12. controleazã şi îndrumã acţiunile privind organizarea şi desfãşurarea examenului naţional de bacalaureat;
13. controleazã modul în care îşi desfãşoarã activitatea comisiile judeţene de bacalaureat, comisiile de contestaţii, comisiile de examen din centrele de bacalaureat;
14. poate decide evaluarea lucrãrilor dintr-un judeţ în alt judeţ;
15. stabileşte judeţele în care se organizeazã centre regionale de contestaţii şi modul de arondare a judeţelor la aceste centre;
16. analizeazã desfãşurarea şi rezultatele examenului naţional de bacalaureat, pe baza rapoartelor elaborate de comisiile judeţene de bacalaureat/a municipiului Bucureşti, şi prezintã concluziile conducerii Ministerului Educaţiei şi Cercetãrii;
17. propune ministrului educaţiei şi cercetãrii eventualele modificãri în modul de organizare şi desfãşurare a examenului naţional de bacalaureat;
18. decide recorectarea unor lucrãri în perioada desfãşurãrii examenului sau ulterior;
19. Comisia naţionalã de bacalaureat nu se ocupã de soluţionarea contestaţiilor referitoare la notele obţinute de candidaţi la probele de examen.
ART. 10
Comisia naţionalã de bacalaureat poate delega, pe o perioadã limitatã de timp, reprezentanţi pe lângã comisiile judeţene de bacalaureat/a municipiului Bucureşti. Delegatul Comisiei naţionale de bacalaureat are urmãtoarele atribuţii:
1. controleazã respectarea prezentei metodologii de cãtre comisia judeţeanã de bacalaureat şi comisia de contestaţii, inspecteazã centrele de examen şi de evaluare, verificând modul de cunoaştere şi de respectare a prezentei metodologii;
2. consiliazã comisiile judeţene de bacalaureat şi comisiile de contestaţii, comisiile din centrele de examen şi de evaluare, în privinţa organizãrii şi desfãşurãrii examenului naţional de bacalaureat;
3. propune comisiei judeţene sau Comisiei naţionale de bacalaureat - atunci când constatã abateri de la metodologie - schimbãri în componenţa comisiilor (supraveghetori, examinatori, vicepreşedinţi, preşedinţi);
4. verificã numãrul de subiecte comandat de comisia judeţeanã de bacalaureat/a municipiului Bucureşti, respectiv numãrul de subiecte folosit în cadrul judeţului;
5. în cazul în care constatã disfuncţii serioase în organizarea examenului naţional de bacalaureat, reprezentantul Comisiei naţionale de bacalaureat poate propune comisiei judeţene de bacalaureat/a municipiului Bucureşti sau Comisiei naţionale de bacalaureat mãsuri de sancţionare a cadrelor didactice în cauzã, conform Statutului personalului didactic, sau suspendarea posibilitãţii de a se organiza în anul şcolar urmãtor centru de bacalaureat în unitatea şcolarã respectivã;
6. în situaţii deosebite, poate propune comisiei judeţene de bacalaureat/a municipiului Bucureşti sau Comisiei naţionale de bacalaureat recorectarea unor lucrãri;
7. analizeazã şi interpreteazã toate datele obţinute şi informeazã în scris Comisia naţionalã de bacalaureat.
ART. 11
(1) Comisiile judeţene de bacalaureat/a municipiului Bucureşti se compun din:
● preşedinte - inspectorul şcolar general;
● vicepreşedinte - un inspector general adjunct sau un inspector şcolar de specialitate;
● 2 secretari - inspectori şcolari de specialitate;
● 5 membri - inspectori şcolari de specialitate, directori de liceu, informaticieni.
(2) Componenţa nominalã a acestor comisii se stabileşte, pânã la data de 31 martie, prin decizie a inspectorului şcolar general şi se transmite Ministerului Educaţiei şi Cercetãrii, la Direcţia generalã pentru învãţãmânt preuniversitar, spre informare.
(3) Din comisiile judeţene de bacalaureat aflate în judeţele în care existã candidaţi care vor susţine probe în limbile minoritãţilor naţionale va face parte cel puţin un specialist aparţinând minoritãţilor naţionale respective.
ART. 12
Comisiile judeţene de bacalaureat/a municipiului Bucureşti au urmãtoarele atribuţii:
1. nominalizeazã, pânã la data de 15 aprilie, centrele de examen, unitãţile şcolare arondate acestora, precum şi centrele zonale de evaluare;
2. transmit Comisiei naţionale de bacalaureat, în scris, la Direcţia generalã pentru învãţãmânt preuniversitar, şi în format electronic, la Serviciul Naţional de Evaluare şi Examinare, spre aprobare, lista centrelor de examen şi a centrelor de evaluare judeţene/al municipiului Bucureşti, pânã la data de 15 aprilie, pentru prima sesiune, şi pânã la data de 25 iulie, pentru a doua sesiune;
3. transmit, pentru Comisia naţionalã de bacalaureat, în scris, la Direcţia generalã pentru învãţãmânt preuniversitar, şi în format electronic, la Direcţia generalã logisticã, administrativ şi resurse umane, lista cuprinzând propunerile de cadre didactice din rândul cãrora Comisia naţionalã de bacalaureat va desemna vicepreşedinţii comisiilor de bacalaureat; lista va fi transmisã pânã la data de 1 mai, pentru prima sesiune, şi pânã la data de 25 iulie, pentru a doua sesiune de examen;
4. transmit în scris şi în format electronic, pentru Comisia naţionalã de bacalaureat, la Serviciul Naţional de Evaluare şi Examinare, necesarul de subiecte, pânã la data de 15 aprilie, pentru prima sesiune, şi pânã la data de 25 iulie, pentru a doua sesiune de examen;
5. rãspund de organizarea şi desfãşurarea examenului de bacalaureat pe tot teritoriul judeţului/municipiului Bucureşti;
6. pot decide asupra organizãrii de centre de examen fie pe grupuri de licee, fie pe filiere, profiluri, specializãri;
7. iau mãsuri de rezolvare a problemelor de finanţare a acţiunilor legate de organizarea şi desfãşurarea examenului de bacalaureat;
8. iau mãsuri pentru dotarea centrelor de examen şi de evaluare pentru bacalaureat cu logistica necesarã pentru buna desfãşurare a examenului şi a evaluãrii (copiatoare în stare de funcţionare, care sã permitã multiplicarea subiectelor de examen pentru fiecare candidat, calculatoare pentru elaborarea listelor cu rezultate şi a altor documente necesare comisiei, televizor sau radio, telefon etc.);
9. desemneazã reprezentanţi ai comisiei judeţene care pot controla desfãşurarea examenului în centrele de bacalaureat;
10. se adreseazã, în scris, inspectoratelor judeţene de sãnãtate pentru a asigura prezenţa personalului medical în fiecare centru în care se susţin probe în cadrul examenului naţional de bacalaureat;
11. se adreseazã, în scris, organelor Ministerului Administraţiei şi Internelor, de poliţie şi jandarmerie de la nivel judeţean, pentru a asigura prezenţa poliţiştilor sau a jandarmilor la sediul comisiei judeţene de bacalaureat, la centrele de bacalaureat şi în timpul transportului lucrãrilor scrise de la centrele de examen la cele de evaluare şi invers, pentru paza subiectelor şi a lucrãrilor scrise, pentru pãstrarea ordinii publice la centrele de examen şi de evaluare;
12. numesc profesorii examinatori/evaluatori, profesorii supraveghetori şi membrii comisiilor de bacalaureat;
13. stabilesc fişa de atribuţii pentru preşedinţii, vicepreşedinţii, membrii comisiilor de bacalaureat, pentru profesorii supraveghetori şi pentru profesorii evaluatori;
14. realizeazã instruirea preşedinţilor comisiilor de bacalaureat cu 24-48 de ore înaintea primei probe a examenului naţional de bacalaureat;
15. asigurã confecţionarea ştampilelor-tip pentru examenul naţional de bacalaureat şi stabilesc modelul fişei individuale a candidatului pentru consemnarea rezultatelor la examinarea oralã şi la probele practice. Se vor confecţiona douã tipuri de ştampile care vor avea urmãtorul conţinut:
a) ştampila pentru centrele de examen: "Bacalaureat 2005 - C.E.";
b) ştampila pentru centrele zonale de evaluare: "Bacalaureat 2005 - C.Z.E.";
ştampilele nu vor fi numerotate;
16. preiau, în deplinã siguranţã, de la Serviciul Naţional de Evaluare şi Examinare, pe bazã de delegaţie nominalã, prin preşedintele comisiei judeţene şi unul dintre secretarii acesteia, subiectele pentru probele scrise şi baremele de evaluare şi de notare;
17. asigurã, în urma nominalizãrii de cãtre Comisia naţionalã de bacalaureat a judeţului respectiv, traducerea subiectelor de examen în limbile minoritãţilor naţionale, pentru acele discipline care au fost studiate în respectiva limbã. Pentru ca traducerea sã se facã în timp cât mai scurt, asigurã un numãr corespunzãtor de cadre didactice care efectueazã traducerea;
18. pãstreazã, în deplinã siguranţã, subiectele şi baremele de evaluare şi transmit comisiilor de bacalaureat din centrele de examen subiectele, cu cel mult o zi înaintea fiecãrei probe scrise;
19. distribuie baremele de evaluare şi de notare comisiilor din centrele zonale de evaluare;
20. controleazã modul de organizare şi desfãşurare a examenului naţional de bacalaureat în centrele de examen şi de evaluare din judeţ, respectiv din municipiul Bucureşti;
21. efectueazã, dacã este cazul, schimbãri ale vicepreşedinţilor, membrilor, profesorilor examinatori, secretarilor şi profesorilor supraveghetori care fac parte din comisiile din centrele de examen sau din centrele zonale de evaluare. Aceste schimbãri vor fi aduse la cunoştinţã Comisiei naţionale de bacalaureat. Pot propune Comisiei naţionale de bacalaureat, în cazuri deosebite, schimbarea unor preşedinţi de comisie;
22. pot decide reevaluarea unor lucrãri, în perioada desfãşurãrii examenului sau ulterior, şi informeazã Comisia naţionalã de bacalaureat despre rezultatele acestor reevaluãri;
23. sesizeazã imediat Comisiei naţionale de bacalaureat orice situaţie deosebitã, a cãrei rezolvare nu este prevãzutã în metodologie, precum şi orice situaţie care impune anularea unor subiecte (pierderea, deteriorarea, desecretizarea unui subiect etc.) şi solicitã, în acest caz, subiecte de rezervã;
24. pot decide, în funcţie de condiţiile meteorologice, schimbarea orarului probei practice de educaţie fizicã, pentru a asigura desfãşurarea ei în condiţii optime şi a proteja sãnãtatea candidaţilor; aceastã schimbare poate însemna inclusiv prelungirea cu o zi a probei practice de educaţie fizicã;
25. organizeazã, la solicitarea Comisiei naţionale de bacalaureat, centrele judeţene sau regionale de contestaţii şi numesc comisiile de contestaţii pentru aceste centre;
26. organizeazã transportul lucrãrilor scrise de la centrele de examen la centrele judeţene/zonale de evaluare şi invers şi rãspund de securitatea acestora, de la preluarea lor de la una dintre comisii pânã la predarea lor celeilalte comisii;
27. primesc lucrãrile scrise contestate de la comisiile din centrele de evaluare şi organizeazã transportul lor în deplinã securitate la şi de la comisia din centrul judeţean sau regional de contestaţii, desemnat de Comisia naţionalã de bacalaureat;
28. primesc lucrãrile scrise reevaluate de comisia de contestaţii şi le transmit comisiilor din centrele de evaluare;
29. primesc de la comisiile de bacalaureat din centrele de examen rapoarte analitice detaliate şi transmit Serviciului Naţional de Evaluare şi Examinare datele parţiale ale examenului naţional de bacalaureat, o datã cu încheierea fiecãrei probe orale, astfel: numãr de candidaţi înscrişi pentru susţinerea probei, numãr de candidaţi prezentaţi, numãr de candidaţi eliminaţi din examen, numãr de candidaţi admişi, numãr de candidaţi respinşi, procent de promovabilitate (din prezenţi), rezultatele pe tranşe de medii;
30. transmit Serviciului Naţional de Evaluare şi Examinare rezultatele examenului naţional de bacalaureat imediat dupã afişarea acestora (înainte şi dupã contestaţii) astfel: numãr de candidaţi înscrişi pentru susţinerea probei, numãr de candidaţi prezentaţi, numãr de candidaţi eliminaţi din examen, numãr de candidaţi respinşi, numãr de candidaţi promovaţi, procentul de promovabilitate (din prezenţi) şi repartiţia acestora pe tranşe de medii;
31. elaboreazã şi transmit Comisiei naţionale de bacalaureat, la Serviciul Naţional de Evaluare şi Examinare şi la Direcţia generalã pentru învãţãmânt preuniversitar, în termen de 10 zile de la încheierea sesiunii respective a examenului naţional de bacalaureat, raportul cu privire la rezultatele examenului.
ART. 13
(1) Se stabilesc douã tipuri de centre de bacalaureat: centrele de examen, în care se desfãşoarã problele scrise, orale şi, dupã caz, cele practice ale examenului, şi centre zonale de evaluare. În fiecare centru de bacalaureat (de examen şi de evaluare) se organizeazã câte o comisie de bacalaureat coordonatã de un preşedinte numit de Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii prin ordin al ministrului.
(2) Comisiile de bacalaureat din centrele de examen se compun din:
● preşedinte - un cadru didactic universitar de predare, având titlul ştiinţific de doctor, numit prin ordin al ministrului;
● vicepreşedinte - un inspector şcolar, un director sau un profesor având gradul didactic I sau II;
● secretar - un cadru didactic. Pentru funcţia de secretar vor fi propuse cu precãdere persoane care au competenţe în operarea pe calculator;
● un informatician sau un cadru didactic având competenţe de nivel avansat în operarea pe calculator, care va gestiona baza de date din centru;
● membri - 3-5 profesori având gradul didactic I sau II, persoane care au capacitate organizatoricã recunoscutã şi competenţe în operarea pe calculator;
● supraveghetori - câte 2 supraveghetori, cadre didactice de altã specialitate decât cea la care se susţine proba, pentru fiecare salã în care se desfãşoarã probe scrise de examen;
● profesori examinatori - câte 2 profesori examinatori pentru fiecare disciplinã de examen la care se susţin probe orale sau practice. Subcomisia de examen la disciplina educaţie fizicã şi sport este formatã din 4 cadre didactice. Stabilirea numãrului de profesori examinatori se va face astfel încât fiecare grupã de 2, respectiv 4 (în cazul educaţiei fizice şi sportului) profesori sã examineze, de regulã, 100 de candidaţi.
(3) Comisiile din centrele zonale de evaluare se compun din:
● preşedinte - un cadru didactic universitar de predare, având titlul ştiinţific de doctor, numit prin ordin al ministrului;
● vicepreşedinte - un inspector şcolar, un director sau un profesor având gradul didactic I, persoane care au capacitate organizatoricã recunoscutã;
● secretar - un cadru didactic. Pentru funcţia de secretar vor fi propuse cu precãdere persoane care au competenţe în operarea pe calculator;
● profesori evaluatori pentru fiecare disciplinã de examen la care se desfãşoarã probe scrise. Numãrul profesorilor evaluatori din fiecare centru de evaluare, pe discipline, va fi stabilit în funcţie de numãrul lucrãrilor scrise care trebuie evaluate în centrul respectiv, prevãzând, de regulã, 100 de lucrãri pentru fiecare pereche de profesori evaluatori.
În funcţie de numãrul de lucrãri din centrul zonal de evaluare, pot fi propuşi mai mulţi vicepreşedinţi şi secretari în comisiile din centrele de evaluare.
(4) Preşedinţii comisiilor de bacalaureat vor fi propuşi de cãtre universitãţi din rândul cadrelor didactice având titlul de doctor, recunoscute prin probitate şi competenţã profesionalã. Se va ţine cont de starea de sãnãtate a acestora, precum şi de calendarul activitãţilor desfãşurate în cadrul examenului, fapt care presupune prezenţa şi activitatea preşedinţilor pe întreg parcursul zilei în centrul de bacalaureat. La selectarea preşedinţilor comisiilor, Comisia naţionalã de bacalaureat va ţine cont de activitatea desfãşuratã în calitate de preşedinte de comisie de bacalaureat în sesiunile anterioare ale examenului.
(5) Vicepreşedinţii comisiilor de bacalaureat din centrele de examen şi din centrele zonale de evaluare vor fi numiţi de Comisia naţionalã de bacalaureat, fiind aleşi, prin tregere la sorţi, din lista propusã de comisiile judeţene de bacalaureat.
(6) Vicepreşedinţii, secretarii, membrii comisiilor din centrele de examen, supraveghetorii, profesorii examinatori/evaluatori vor fi selecţionaţi din alte unitãţi şcolare decât cele din care provin candidaţii arondaţi centrelor. Aceeaşi prevedere este valabilã şi pentru centrele de evaluare, exceptând situaţia în care în judeţ este organizat un singur centru de evaluare sau în care specializarea respectivã se predã într-o singurã unitate şcolarã din judeţ. În acest caz, profesorii vor fi selecţionaţi dintre cei care nu au predat la clasa a XII-a în anul şcolar 2004-2005.
(7) Lista profesorilor examinatori/evaluatori cuprinde profesori de specialitate care predau la liceu, având, de regulã, gradul didactic I sau II. În situaţii excepţionale, despre care va fi informatã Comisia naţionalã de bacalaureat, pot fi numiţi ca profesori examinatori/evaluatori şi profesori care predau la gimnaziu, având gradul didactic I sau II, care vor evalua în echipã cu un profesor de liceu.
(8) Comisia judeţeanã de bacalaureat stabileşte, prin tragere la sorţi, cadrele didactice care fac parte din comisiile din centrele de examen sau de evaluare, cu excepţia preşedinţilor şi a vicepreşedinţilor. Tragerea la sorţi se va efectua, în fiecare judeţ, cu cel mult douã zile înainte de începerea examenului, în şedinţã publicã, din lista aprobatã de comisia judeţeanã de bacalaureat, urmând ca inspectorul şcolar general sã emitã decizii scrise. Aceastã listã se alcãtuieşte la nivel judeţean pe baza listelor transmise de licee, cuprinzând numele profesorilor care doresc sã participe la examenul de bacalaureat şi care în sesiunile anterioare au respectat prevederile metodologiei de organizare şi desfãşurare a examenului. Aceste propuneri vor fi transmise inspectoratelor şcolare pânã la data de 15 aprilie, pentru prima sesiune, şi pânã la data de 15 iulie, pentru a doua sesiune de examen. Inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti aprobã lista profesorilor care vor participa la tragerea la sorţi cu cel puţin douã sãptãmâni înainte de începerea examenului. Lista aprobatã va cuprinde cadre didactice cu prestanţã şi autoritate profesionalã şi moralã.
(9) Tragerea la sorţi se efectueazã în şedinţã publicã. Repartizarea pe comisii a cadrelor didactice se consemneazã într-un proces-verbal, în care se vor menţiona şi persoanele aparţinând societãţii civile care au participat la şedinţa publicã de tragere la sorţi.
(10) Informaticienii care fac parte din comisiile de bacalaureat, conform alin. (2), vor fi nominalizaţi de comisia judeţeanã cel mai târziu pânã la data de 15 aprilie.
(11) Nu vor fi numite în comisiile de bacalaureat şi nu vor primi nici o sarcinã legatã de examen persoanele care au rude sau soţul/soţia în rândul candidaţilor. Toţi membrii comisiilor de bacalaureat vor da declaraţii scrise în acest sens, declaraţii care vor fi pãstrate alãturi de celelalte documente de examen.
ART. 14
(1) Numãrul candidaţilor înscrişi într-o comisie de examen va fi cuprins între 250 şi 450; numãrul de elevi pe centru va fi decis ţinându-se cont de desfãşurarea în condiţii optime a examenului. În cazuri excepţionale, bine motivate, se pot organiza şi centre de examen cu mai puţin de 250 sau mai mult de 450 de elevi, cu aprobarea Comisiei naţionale de bacalaureat.
(2) Pentru centrele de examen care au arondate unitãţi de învãţãmânt situate la distanţã mare de centru, se pot organiza subcomisii, având un efectiv de cel puţin 75 de candidaţi, care îşi pot desfãşura activitatea în altã localitate decât cea în care îşi are sediul centrul de examen. Pentru aceste subcomisii, precum şi pentru situaţiile în care o parte din candidaţi susţin proba în alt local decât cel în care îşi are sediul centrul de examen, va fi desemnat un membru al comisiei de examen care se va afla la locul desfãşurãrii probei, pe toatã durata acesteia. Alãturi de acesta, va fi delegat, pe toatã perioada desfãşurãrii examenului naţional de bacalaureat, şi un membru al comisiei judeţene de bacalaureat.
(3) Centrele zonale de evaluare se organizeazã pentru minimum 750 de candidaţi.
(4) Organizarea de comisii, subcomisii sau centre zonale de evaluare sub efectivul prevãzut nu se poate face decât în cazuri foarte bine justificate, cu aprobarea Comisiei naţionale de bacalaureat.
(5) În a doua sesiune a examenului naţional de bacalaureat, în cazul în care numãrul total de candidaţi pe judeţ este mai mic de 250, respectiv 750 de candidaţi, comisia judeţeanã va organiza un singur centru de examen, respectiv de evaluare, fãrã a mai solicita aprobarea Comisiei naţionale de bacalaureat.
ART. 15
Dacã numãrul candidaţilor dintr-o localitate este sub efectivul minim stabilit pentru a organiza o comisie sau o subcomisie, aceştia vor fi, de regulã, repartizaţi de cãtre comisia judeţeanã la centre de examen din alte localitãţi, la care se organizeazã examenul naţional de bacalaureat. În aceste cazuri, inspectoratul şcolar judeţean este obligat sã asigure, pe toatã durata examenului, cazarea candidaţilor care se prezintã prima sau a doua oarã la examenul naţional de bacalaureat.
ART. 16
În cadrul comisiilor de examen se pot organiza subcomisii pe profiluri, respectiv pe specializãri, eventual în funcţie de limba de predare. În fiecare comisie sau subcomisie, candidaţii sunt înscrişi în ordine alfabeticã, indiferent de forma de învãţãmânt la care au absolvit ultima clasã - învãţãmânt de zi, seral sau cu frecvenţã redusã.
ART. 17
În comisiile organizate pentru candidaţii aparţinând minoritãţilor naţionale care au studiat în limba maternã şi care solicitã susţinerea probelor de examen în limba respectivã - la obiectele studiate în aceastã limbã în liceu - vor fi numiţi profesori de specialitate care cunosc bine limba maternã a candidaţilor şi care au predat disciplina respectivã în limba maternã. Comisia judeţeanã va desemna un profesor care a predat disciplina respectivã în limba maternã pentru a fi prezent la fiecare dintre probele pentru care sunt necesare traduceri, pentru a sprijini profesorii de specialitate la realizarea traducerii.
ART. 18
Atribuţiile comisiilor de bacalaureat din centrele de examen sunt urmãtoarele:
1. organizeazã şi rãspund de desfãşurarea examenului naţional de bacalaureat în centrul respectiv;
2. preiau, sub semnãtura preşedinţilor, de la directorul unitãţii de învãţãmânt în care se aflã centrul de examen, documentele necesare desfãşurãrii examenului naţional de bacalaureat. Conducerile unitãţilor de învãţãmânt arondate centrului de examen rãspund de corectitudinea datelor transmise, a actelor predate, a listelor de înscriere la examenul naţional de bacalaureat. Conducerea unitãţii de învãţãmânt în care este organizat centrul de examen asigurã condiţiile necesare organizãrii şi desfãşurãrii examenului naţional de bacalaureat - sãlile de concurs, imprimatele pentru lucrãrile scrise, fotocopiatoare, fişete pentru pãstrarea documentelor de bacalaureat în deplinã siguranţã;
3. verificã autenticitatea actelor, respectarea condiţiilor de participare la examen şi întocmirea listelor de înscriere;
4. completeazã cataloagele de examen tipizate cu numele, iniţiala tatãlui şi prenumele candidaţilor, disciplinele de examen pe care aceştia le susţin. Cataloagele de examen tipizate se completeazã în douã exemplare identice: se numeroteazã şi se ştampileazã fiecare paginã;
5. repartizeazã candidaţii pe sãli, pentru probele scrise, în ordine alfabeticã, afişeazã listele respective, cu 24 de ore înainte de prima probã, la avizierul liceului şi pe uşile sãlilor în care se desfãşoarã probele;
6. preiau, la momentul stabilit de cãtre Comisia naţionalã de bacalaureat sau de cea judeţeanã, sub semnãtura preşedintelui şi a unui membru al comisiei, subiectele şi baremele de evaluare, pe care le pãstreazã în condiţii de securitate deplinã, la sediul unitãţii de învãţãmânt în care se gãseşte centrul de examen, în case de fier sau în fişete metalice sigilate. Comisiile vor respecta prevederile metodologiei în ceea ce priveşte pãstrarea secretã a subiectelor şi a baremelor de evaluare, deschiderea acestora şi resigilarea lor;
7. sesizeazã imediat comisiei judeţene orice situaţie care impune anularea unor subiecte (pierderea, deteriorarea, desecretizarea unui subiect etc.) sau orice altã situaţie apãrutã în timpul desfãşurãrii examenului naţional de bacalaureat;
8. stabilesc, prin tragere la sorţi, repartizarea pe sãli a cadrelor didactice supraveghetoare;
9. instruiesc cadrele didactice care asigurã supravegherea în sãlile de examen;
10. multiplicã subiectele pentru proba scrisã, imediat dupã extragerea variantei de examen, sigilând apoi originalul;
11. distribuie candidaţilor subiectele multiplicate pentru probele scrise;
12. controleazã, îndrumã şi asigurã organizarea şi desfãşurarea corespunzãtoare a probelor scrise;
13. controleazã şi îndrumã activitatea tuturor persoanelor din centru care au sarcini privind organizarea şi desfãşurarea examenului naţional de bacalaureat;
14. iau mãsuri pentru ca în spaţiile în care îşi desfãşoarã activitatea comisia de bacalaureat sau se desfãşoarã probele scrise de examen sã nu pãtrundã persoane strãine, neautorizate de comisia judeţeanã, de Comisia naţionalã de bacalaureat sau neprevãzute de prezenta metodologie;
15. alcãtuiesc şi afişeazã lista alfabeticã a candidaţilor pentru probele orale şi practice, cu precizarea orei la care trebuie sã se prezinte candidaţii;
16. examineazã candidaţii la probele orale şi la cele practice; trec rezultatele la probele orale, precum şi notele la probele practice în fişa individualã a candidatului, imediat dupã susţinerea acestora;
17. afişeazã zilnic rezultatele la probele orale şi la cele practice, precum şi rezultatele finale, la încheierea evaluãrii tuturor lucrãrilor scrise;
18. transcriu în catalog rezultatele la probele orale, precum şi notele la probele practice;
19. transcriu în catalog notele obţinute la probele pe care candidaţii le-au susţinut în sesiunile anterioare şi pentru care aceştia au solicitat recunoaşterea în sesiunea respectivã, conform art. 2 alin. (2). Transcrierea în catalog a acestor note se face pe baza adeverinţelor depuse de candidaţi la înscriere. Adeverinţele rãmân anexã la cataloagele de examen şi se pãstreazã permanent, ca şi acestea. Notele recunoscute din sesiunile anterioare se marcheazã în catalog cu un asterisc şi se va preciza, ca notã de subsol, cã au fost obţinute în sesiunile anterioare;
20. asigurã, prin preşedinte şi un membru al comisiei, transportul în deplinã siguranţã şi predarea, cu proces-verbal, la centrele zonale de evaluare, a lucrãrilor scrise şi a cataloagelor de examen, completate cu numele candidaţilor şi denumirea probelor susţinute de aceştia. Pentru fiecare disciplinã şi tip de subiect, pentru care s-a susţinut probã scrisã în centrul respectiv de examen, se asigurã pentru centrul zonal de evaluare o copie a subiectului;
21. preiau de la centrele zonale de evaluare, cu ocazia predãrii lucrãrilor scrise, baremele de evaluare şi de notare şi le afişeazã în centrul de examen, dupã încheierea probei scrise respective;
22. primesc de la centrele zonale de evaluare, cu proces-verbal, prin preşedinte şi un membru al comisiei din centrul de examen, cataloagele completate cu notele obţinute de candidaţi, asigurând transportul acestora, în deplinã siguranţã, la centrul de examen;
23. afişeazã listele cu rezultate, dupã primirea acestora de la centrele zonale de evaluare;
24. primesc eventualele contestaţii la probele scrise;
25. transmit comisiilor din centrele zonale de evaluare cererile candidaţilor care contestã notele obţinute la evaluarea iniţialã;
26. afişeazã rezultatele definitive, dupã rezolvarea contestaţiilor la comisia de contestaţii;
27. întocmesc extrase din catalog, care cuprind situaţia la examen a candidaţilor proveniţi de la alte licee decât cel în care este organizat centrul de examen, şi le transmit liceelor respective, în vederea completãrii diplomelor de bacalaureat;
28. elaboreazã şi transmit comisiilor judeţene, în termen de 4 zile de la încheierea respectivei sesiuni de examen, rapoarte privind organizarea şi desfãşurarea acestuia;
29. predau directorului unitãţii de învãţãmânt în care s-a organizat centrul de examen, cu proces-verbal, cataloagele şi celelalte documente întocmite pentru organizarea examenului naţional de bacalaureat.
ART. 19
Atribuţiile comisiilor de bacalaureat din centrele zonale de evaluare sunt urmãtoarele:
1. preiau de la comisia judeţeanã de bacalaureat, prin preşedinte şi vicepreşedinte, plicurile cu baremele de evaluare şi de notare şi le pãstreazã în condiţii de securitate deplinã, la sediul unitãţii de învãţãmânt în care se gãseşte centrul de evaluare, în case de fier sau în fişete metalice sigilate;
2. primesc, în zilele în care se susţin probe scrise, prin proces-verbal semnat de preşedinte şi de vicepreşedinte, lucrãrile scrise aduse de delegaţii de la fiecare centru de examen arondat, spre a fi evaluate, şi predau acestora baremele de evaluare şi de notare, pentru a fi afişate în centrul de examen;
3. rãspund de securitatea lucrãrilor scrise, pe perioada în care acestea se aflã în centrul de evaluare;
4. evalueazã lucrãrile scrise, respectând baremul de evaluare şi de notare;
5. calculeazã şi trec pe lucrãri notele celor 2 evaluatori şi nota finalã;
6. transcriu în cataloage notele la fiecare probã scrisã, pentru fiecare candidat arondat centrului;
7. calculeazã mediile generale şi le trec în cataloagele de examen;
8. predau, prin preşedinte şi vicepreşedinţi, cu proces-verbal, cataloagele de examen completate şi semnate de profesorii evaluatori, delegaţiilor centrului de examen;
9. primesc de la delegaţii centrelor de examen arondate centrului de evaluare cererile candidaţilor care contestã notele obţinute la evaluarea inţialã;
10. transmit comisiei judeţene de bacalaureat, în deplinã siguranţã, lucrãrile scrise sigilate, ale cãror note iniţiale au fost contestate;
11. primesc de la comisia judeţeanã de bacalaureat lucrãrile scrise care au fost reevaluate de comisia de contestaţii şi o copie de pe procesul-verbal cuprinzând deciziile acesteia;
12. predau cu proces-verbal, prin preşedinte şi vicepreşedinţi, lucrãrile scrise, borderourile de evaluare originale şi celelalte documente de examen directorului unitãţii de învãţãmânt în care s-a organizat centrul zonal de evaluare.

CAP. III
Înscrierea candidaţilor

ART. 20
(1) Înscrierea candidaţilor pentru examenul naţional de bacalaureat se face la secretariatele liceelor, numai în perioada prevãzutã în calendarul examenului, dupã cum urmeazã:
a) pentru candidaţii din seria curentã, tabelele de înscriere sunt întocmite de profesorii diriginţi, în conformitate cu evidenţele din licee. Tabelele cuprind opţiunile pentru probele de examen şi semnãtura elevilor;
b) pentru candidaţii din anii precedenţi, înscrierea se face de secretarii liceului din centrul de examen la care este arondat liceul pe care candidaţii l-au absolvit, pe baza actelor prezentate de aceştia (certificate de naştere şi, dupã caz, de cãsãtorie, foaia matricolã şi situaţia şcolarã din clasele liceale). În situaţia schimbãrii domiciliului în altã localitate, menţionatã ca atare în buletinul de identitate, candidaţii din seriile precedente se pot înscrie pentru a susţine examenul naţional de bacalaureat la un liceu de acelaşi profil, stabilit de comisia judeţeanã de bacalaureat din judeţul în care se aflã noul domiciliu al candidatului.
(2) Candidaţii care au fost respinşi la examenul naţional de bacalaureat în sesiunile anului 2003 sau ale anului 2004 şi care solicitã recunoaşterea unor probe promovate în aceste sesiuni vor prezenta la înscriere şi o adeverinţã eliberatã de liceul pe care candidatul l-a absolvit, din care sã reiasã rezultatele obţinute la examenul de bacalaureat în sesiunile menţionate. Adeverinţa va preciza, pentru fiecare sesiune, disciplina susţinutã şi nota obţinutã la fiecare dintre probele a)-f) şi va indica probele pentru care s-a solicitat recunoaşterea rezultatelor din sesiunile anterioare. În cazul în care candidatul nu s-a prezentat sau a fost eliminat la una ori mai multe probe, acest lucru va fi menţionat în adeverinţã. Adeverinţa va fi semnatã de directorul şi de secretarul unitãţii de învãţãmânt absolvite şi va purta sigiliul acesteia.
ART. 21
Pânã la data de 15 martie toţi elevii din clasele liceale terminale îşi vor exprima în scris opţiunile pentru obiectele de studiu prevãzute pentru probele la alegere, la care doresc sã susţinã examenul naţional de bacalaureat.
ART. 22
Directorii unitãţilor de învãţãmânt liceal centralizeazã opţiunile şi transmit situaţia inspectoratelor şcolare judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti, pânã la data de 1 aprilie.
ART. 23
(1) Inspectoratele şcolare judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti, centralizeazã opţiunile comunicate de licee şi transmit Serviciului Naţional de Evaluare şi Examinare necesarul de subiecte pânã la data de 15 aprilie, pentru prima sesiune de examen, şi pânã la data de 25 iulie, pentru a doua sesiune de examen.
(2) Tabelele de înscriere la prima sesiune a examenului naţional de bacalaureat, pentru absolvenţii din seria curentã, întocmite conform calendarului, se actualizeazã dupã încheierea semestrului al doilea (prin eliminarea candidaţilor corigenţi, repetenţi, cu situaţia neîncheiatã sau exmatriculaţi) şi se transmit, în termen de 3 zile de la încheierea cursurilor, semnate şi ştampilate de director, centrului de examen la care şcoala este arondatã. De corectitudinea datelor transmise centrului de examen rãspunde directorul unitãţii de învãţãmânt la care candidaţii au absolvit cursurile liceale.
(3) Pentru a doua sesiune a examenului naţional de bacalaureat, înscrierea candidaţilor se face conform graficului anunţat. Pentru elevii de clasa a XII-a, care susţin examene de corigenţã, se va stabili în graficul corigenţelor o zi specialã de înscriere pentru sesiunea a doua a examenului naţional de bacalaureat. Lista centrelor de examen cu unitãţile arondate şi a centrelor zonale de evaluare se transmite, în scris, la Direcţia generalã pentru învãţãmânt preuniversitar şi, în format electronic, la Serviciul Naţional de Evaluare şi Examinare, pânã la data de 25 iulie. Lista cadrelor didactice din rândul cãrora se vor desemna vicepreşedinţii comisiilor din centrele de examen se transmite, în scris, la Direcţia generalã pentru învãţãmânt preuniversitar şi, în format electronic, la Direcţia generalã logisticã, administrativ şi resurse umane, pânã la data de 25 iulie.

CAP. IV
Conţinutul examenului

ART. 24
Disciplinele de studiu la care se organizeazã probele pentru examenul naţional de bacalaureat sunt stabilite de Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii. Precizarea exactã a acestora, precum şi a programelor de examen se face printr-un ordin separat al ministrului educaţiei şi cercetãrii.

CAP. V
Stabilirea subiectelor pentru probele de examen

ART. 25
(1) Pentru fiecare probã scrisã se stabilesc variante de subiecte din care se alege, prin tragere la sorţi, numãrul subiectului probei scrise şi al subiectului de rezervã.
(2) Subiectele pentru probele de examen se realizeazã la Serviciul Naţional de Evaluare şi Examinare şi se stabilesc ţinându-se seama de urmãtoarele criterii:
a) sã fie în concordanţã cu programele şcolare şi cu programele de bacalaureat aprobate şi publicate de Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii;
b) sã fie astfel formulate încât tratarea lor sã angajeze cât mai multe posibilitãţi de analizã, de sintezã şi de generalizare din partea candidaţilor;
c) sã asigure o cuprindere echilibratã a materiei studiate, sã aibã grad de complexitate corespunzãtor conţinutului programelor şcolare şi programelor de bacalaureat, pentru a fi tratate în timpul stabilit;
d) sã permitã tratarea lor în timpul acordat candidaţilor pentru rezolvare - 3 ore;
e) subiectele şi baremele se vor elabora astfel încât sã se asigure unitatea de evaluare la nivel naţional.
ART. 26
(1) Subiectele pentru probele orale se elaboreazã la nivel naţional şi cuprind teme (probleme) din programele pentru bacalaureat. Tematica şi cerinţele detaliate/subiectele vor fi fãcute publice şi transmise inspectoratelor şcolare cu cel puţin 15 zile înaintea începerii probelor.
(2) Comisiile de examen vor asigura, prin profesorii examinatori, întocmirea biletelor de examen în preziua începerii probelor orale.
(3) Subiectele de pe biletele de examen vor avea un grad de complexitate care sã permitã tratarea lor integralã în maximum 10-15 minute.

CAP. VI
Pregãtirea sãlilor, desfãşurarea probelor, evaluarea şi notarea

ART. 27
Sãlile pentru susţinerea probelor vor fi, în prealabil, adaptate acestor activitãţi, prin:
a) dotarea corespunzãtoare - se va avea în vedere amenajarea sãlilor astfel încât în fiecare salã de examen sã existe cel puţin 15 candidaţi;
b) eliminarea oricãror materiale didactice care i-ar putea influenţa pe candidaţi în elaborarea rãspunsurilor orale sau a lucrãrilor scrise;
c) afişarea pe uşa fiecãrei sãli a listei nominale cu candidaţii repartizaţi în sala respectivã şi a prevederilor metodologiei care îi informeazã pe aceştia cã pãtrunderea în salã cu materiale ajutãtoare, cu mijloace electronice de calcul sau de comunicare, fraudã ori tentativã de fraudã atrage eliminarea din examen;
d) afişarea, pe uşa fiecãrei sãli a prevederilor din metodologie care îi informeazã pe elevi cã subiectele rezolvate pe ciornã sau pe foaia cu subiectele fotocopiate nu se iau în considerare.
Probele scrise
ART. 28
(1) Înaintea intrãrii în sãli, preşedintele comisiei din centrul de examen instruieşte supraveghetorii în legãturã cu îndatoririle ce le revin, cu prevederile prezentei metodologii şi cu informaţiile pe care trebuie sã le furnizeze candidaţilor aflaţi în sãli.
(2) La încheierea instructajului participanţii vor semna un proces-verbal, care se va arhiva alãturi de celelalte documente ale examenului.
(3) Repartizarea pe sãli a personalului de supraveghere - cadre didactice de altã specialitate decât cea la care se susţine proba, din altã unitate de învãţãmânt decât cea din care provin candidaţii - se face de preşedintele comisiei, prin tragere la sorţi - câte 2 pentru fiecare salã - în ziua fiecãrei probe, cu trei sferturi de orã înainte de începerea acesteia, luându-se mãsuri sã nu rãmânã aceleaşi formaţii de supraveghere în zile diferite şi nici aceiaşi supraveghetori pentru aceleaşi sãli, la probe diferite.
(4) Supraveghetorii care intrã în sãli dupã ce au fost instruiţi şi care au semnat fişa de atribuţii primesc din partea preşedintelui listele cu candidaţii, modelul procesului-verbal de predare/primire a lucrãrilor scrise, hârtie tipizatã pentru lucrãri şi hârtie ştampilatã pentru ciorne. Numãrul de coli de examen şi numãrul de coli pentru ciorne primite pentru fiecare salã de examen vor fi consemnate în procesul-verbal de instruire, care va fi semnat de fiecare supraveghetor şi de preşedintele comisiei de examen.
(5) Se interzice supraveghetorilor sã pãtrundã în salã cu telefoane mobile, precum şi cu ziare, reviste, cãrţi etc.
ART. 29
(1) Accesul candidaţilor în sãli este permis, pe baza buletinului/cãrţii de identitate sau a paşaportului, cel mai târziu cu 30 de minute înainte de începerea probei.
(2) Se interzice candidaţilor sã pãtrundã în salã cu orice fel de lucrãri (manuale, dicţionare, notiţe, însemnãri, tabele de logaritmi etc., cu excepţia celor prevãzute în mod expres în foaia cu subiectele de examen), care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, precum şi cu orice mijloc electronic de calcul sau de comunicare. Candidaţii pot introduce în sãli şi pot folosi în timpul examenului naţional de bacalaureat acele materiale (dicţionar la disciplina Limba latinã, planul de conturi la disciplina Contabilitate) a cãror posibilitate de utilizare este menţionatã explicit pe subiectul de examen. Profesorii supraveghetori vor verifica respectarea acestei prevederi înainte de aducerea subiectelor în sãli. Nerespectarea acestor dispoziţii duce la sancţionarea supraveghetorilor şi la eliminarea din salã a candidatului de cãtre preşedintele comisiei de examen, indiferent dacã materialele interzise au fost folosite sau nu.
(3) Înainte de aducerea subiectelor în sãli supraveghetorii vor explica elevilor modul de desfãşurare a probei şi modul de completare a datelor personale pe foaia tipizatã. Se va insista asupra faptului cã rezolvarea subiectelor se face exclusiv pe foaia tipizatã şi cã soluţiile scrise pe ciorne sau pe foaia cu subiecte nu se iau în considerare.
(4) Candidaţii se aşazã câte unul în bancã, în ordine alfabeticã, conform listelor afişate. Fiecare candidat primeşte o coalã de hârtie tipizatã pe care îşi scrie cu majuscule numele, prenumele şi completeazã citeţ celelalte date de pe colţul ce urmeazã a fi lipit. Colţul colii tipizate va fi lipit, dupã distribuirea subiectelor în sãli, numai dupã ce cadrele didactice care supravegheazã în salã au verificat identitatea candidaţilor şi completarea corectã a tuturor datelor prevãzute şi dupã ce supraveghetorii semneazã în interiorul porţiunii care urmeazã a fi sigilatã. Pentru lipirea colţului lucrãrii se va folosi lipici sau acelaşi tip de etichete autocolante pentru toate centrele de examen dintr-un judeţ. Preşedintele comisiei va semna şi va pune ştampila-tip "Bacalaureat 2005 - C.E." peste colţul închis şi lipit al lucrãrii. Aceste operaţii se vor încheia înaintea ieşirii primului elev din sala de examen.
(5) Înscrierea numelui candidatului pe foile tipizate în afara rubricii care se sigileazã şi orice alte semne distinctive, care ar permite identificarea lucrãrii, atrag anularea lucrãrii scrise respective.
(6) Pentru ciorne, candidaţii vor primi coli obişnuite de hârtie, marcate cu ştampila "Bacalaureat 2005 - C.E."
ART. 30
(1) Dupã anunţarea variantei de subiect extrase de Comisia naţionalã de bacalaureat, preşedintele şi membrii acesteia verificã dacã subiectele primite de la comisia judeţeanã pentru respectiva probã scrisã au fost pãstrate secrete. Un membru al Comisiei naţionale de bacalaureat extrage varianta anunţatã, dupã care plicul cu celelalte variante se sigileazã, se semneazã de toţi cei prezenţi şi este pãstrat în condiţii de securitate deplinã în casa de fier sau în dulap metalic sigilat. La deschiderea subiectelor se va alcãtui un proces-verbal semnat de toţi cei prezenţi.
(2) Se multiplicã subiectele în numãr egal cu numãrul candidaţilor, dupã care se introduc în plicuri care se sigileazã, urmând sã fie distribuite în sãli. Candidaţii care susţin probele în limbile minoritãţilor naţionale vor primi simultan atât subiect în limba maternã, cât şi subiect în limba românã.
(3) Nici un membru al Comisiei naţionale de bacalaureat nu poate pãrãsi centrul de examen şi nu poate comunica în exterior conţinutul subiectelor de examen pânã la încheierea probei. Candidaţii pot pãrãsi centrul de examen cel mai devreme dupã o orã şi jumãtate de la distribuirea subiectelor în sãli.
(4) Supraveghetorii de sãli primesc plicurile cu subiecte de la preşedinte, vicepreşedinte sau un membru al comisiei de examen, verificã integritatea acestora, le deschid şi distribuie subiectele multiplicate fiecãrui candidat. La încheierea acestor operaţii, începe rezolvarea subiectelor de cãtre candidaţi.
(5) Punctajul acordat fiecãrui subiect se va transmite candidaţilor o datã cu subiectul, iar baremul de evaluare va fi afişat la avizierul centrului de examen dupã încheierea probei scrise.
(6) Comisia de examen va lua toate mãsurile pentru a pregãti în mod corespunzãtor operaţia de multiplicare, astfel încât sã fie asigurat în cel mai scurt timp posibil un subiect pentru fiecare candidat.
ART. 31
(1) Preşedintele, vicepreşedintele sau un membru al comisiei de examen verificã, în toate sãlile de examen, dacã subiectele multiplicate pentru fiecare candidat sunt complete şi corespund cu filiera, profilul, specializarea şi opţiunea candidatului. Dacã subiectele se traduc în limbi ale minoritãţilor naţionale, se verificã acelaşi lucru şi pentru subiectele traduse.
(2) Nu este permis preşedintelui, vicepreşedintelui şi membrilor comisiei de examen sã dea elevilor indicaţii referitoare la rezolvarea subiectelor, sã facã modificãri ale subiectelor sau baremelor. Orice nelãmurire legatã de subiecte se discutã direct cu Comisia naţionalã de bacalaureat.
(3) Din momentul deschiderii plicului cu subiecte nici un candidat nu mai poate intra în salã şi nici un candidat nu o poate pãrãsi decât dacã predã lucrarea scrisã şi semneazã de predare a acesteia. Candidaţii care nu se aflã în salã în momentul deschiderii plicului cu subiecte pierd dreptul de a mai susţine proba respectivã.
(4) În cazuri excepţionale, dacã un candidat se simte rãu şi solicitã pãrãsirea temporarã a sãlii, el este însoţit de unul dintre profesorii care supravegheazã, pânã la înapoierea în sala de examen.
ART. 32
(1) Timpul destinat elaborãrii unei lucrãri scrise este de 3 ore, socotit din momentul în care s-a încheiat distribuirea subiectelor fotocopiate pentru fiecare candidat.
(2) Pentru elaborarea lucrãrii scrise, candidaţii folosesc numai cernealã sau pastã de culoare albastrã, iar pentru executarea schemelor şi a desenelor folosesc numai creion negru.
(3) Se interzice folosirea în timpul probelor scrise a minicalculatoarelor, a riglelor de calcul şi a altor mijloace de calcul. Nu se foloseşte altã hârtie decât cea distribuitã candidaţilor de supraveghetori. Fiecare candidat primeşte atâtea coli tipizate câte îi sunt necesare.
(4) Candidaţii care doresc sã corecteze o greşealã taie fiecare rând din pasajul greşit cu o linie orizontalã. În cazul în care unii candidaţi, din diferite motive (corectãri numeroase şi greşeli care ar putea fi interpretate drept semn de recunoaştere), doresc sã îşi transcrie lucrarea fãrã sã depãşeascã timpul stabilit, aceştia primesc alte coli tipizate. Acest lucru este consemnat de cãtre supraveghetori în procesul-verbal de predare-primire a lucrãrilor scrise. Colile folosite iniţial se anuleazã pe loc de cãtre supraveghetori, menţionându-se pe ele "anulat", se semneazã de cei 2 supraveghetori şi se pãstreazã în condiţiile stabilite pentru lucrãrile scrise.
(5) Fiecare candidat primeşte atâtea coli de ciornã câte îi sunt necesare.
ART. 33
(1) În timpul desfãşurãrii probelor scrise supraveghetorii de sãli nu dau candidaţilor nici o indicaţie, nu discutã între ei şi nu rezolvã subiectul de examen. Unul dintre supraveghetori stã în faţa clasei, celãlalt în spatele ei şi nu au alte preocupãri în afarã de supraveghere. În cazul în care aceştia încalcã aceste dispoziţii, preşedintele comisiei de examen poate decide înlocuirea lor şi, dacã este cazul, face şi propuneri de sancţionare.
(2) În timpul desfãşurãrii probelor scrise, supraveghetorii de sãli rãspund de asigurarea ordinii şi a liniştii în sala de examen, precum şi de respectarea de cãtre candidaţi a tuturor prevederilor prezentei metodologii. Supraveghetorii au obligaţia sã verifice dacã elevii au pãtruns în salã cu materiale interzise prin prezenta metodologie sau cu alte materiale care le-ar permite ori le-ar facilita rezolvarea subiectelor de examen şi sã ia mãsurile ce se impun. De asemenea, supraveghetorii nu permit candidaţilor sã comunice în nici un fel între ei şi sesizeazã preşedintele comisiei de examen asupra oricãrei încãlcãri a prezentei metodologii.
(3) În timpul desfãşurãrii probelor scrise, în sãlile de examen au voie sã intre numai:
a) preşedintele, vicepreşedintele şi secretarul comisiei din centrul de examen;
b) membrii comisiei din centrul de examen;
c) persoane împuternicite cu delegaţie de cãtre Comisia naţionalã de bacalaureat sau de comisia judeţeanã de bacalaureat/a municipiului Bucureşti pentru a controla desfãşurarea examenului naţional de bacalaureat.
ART. 34
(1) Pe mãsurã ce îşi încheie lucrãrile, candidaţii le predau supaveghetorilor.
(2) La expirarea celor 3 ore acordate, candidaţii predau lucrãrile în faza în care se aflã, fiind interzisã depãşirea timpului stabilit. Trei candidaţi rãmân în salã pânã la predarea ultimei lucrãri.
(3) La predarea lucrãrilor, supraveghetorii bareazã spaţiile nescrise, verificã numãrul de pagini şi îl trec în procesele-verbale de predare-primire pe care le semneazã candidaţii, precum şi în rubrica prevãzutã pe prima paginã a lucrãrii.
(4) Ciornele şi lucrãrile anulate se strâng separat şi se pãstreazã în centrul de examen.
(5) Supraveghetorii duc lucrãrile scrise din sala de examen la sala în care se aflã preşedintele şi ceilalţi membri ai comisiei de examen şi le predau acestora sub semnãturã. Aceştia verificã dacã numãrul lucrãrilor predate corespunde cu numãrul semnãturilor din procesul-verbal de predare a lucrãrilor scrise şi dacã numãrul de pagini al fiecãrei lucrãri coincide cu cel înscris pe lucrare şi în procesul-verbal.
(6) Pe mãsurã ce se încheie susţinerea probelor scrise, toate lucrãrile scrise se transportã şi se predau de cãtre preşedinte şi un membru al comisiei centrului de examen, pe bazã de proces-verbal, preşedintelui şi vicepreşedintelui din centrul zonal de evaluare. Dupã încheierea ultimei probe, se predau la centrul zonal de evaluare şi cataloagele de examen, în douã exemplare.
ART. 35
(1) Preşedintele şi vicepreşedintele din centrul zonal de evaluare primesc, pe bazã de proces-verbal, lucrãrile scrise aduse de la fiecare centru de examen arondat, spre a fi evaluate.
(2) Toate lucrãrile primite în centrul de examen la aceeaşi disciplinã, din cadrul aceleiaşi probe de examen, având acelaşi tip de subiect, sunt amestecate de preşedintele şi vicepreşedintele comisiei de corectare, apoi sunt grupate în seturi şi numerotate de la 1 la n. De regulã, seturile cuprind 100 de lucrãri. Seturile de lucrãri se introduc în dosare (plicuri), dupã ce pe fiecare lucrare s-a scris şi numãrul de ordine al dosarului (plicului).
(3) Dosarele cu lucrãrile numerotate sunt predate de preşedinte sau de vicepreşedinte, cu proces-verbal de predare-primire, profesorilor evaluatori desemnaţi de preşedinte. Procesul-verbal conţine data, ora, numele persoanelor care predau/preiau lucrãri, disciplina de examen, numãrul lucrãrilor predate/primite şi numerele de ordine ale acestora. Profesorii evaluatori nu vor cunoaşte de la care centru de examen provin lucrãrile pe care trebuie sã le evalueze.
(4) Evaluarea şi notarea lucrãrilor scrise din fiecare set se efectueazã de 2 profesori evaluatori, care lucreazã în mod obligatoriu în încãperi separate, stabilite de preşedintele comisiei centrului de evaluare. În fiecare salã se aflã cel puţin 3 profesori evaluatori. Schimbarea lucrãrilor de la primul evaluator la al doilea şi invers se va face în prezenţa preşedintelui sau a vicepreşedintelui comisiei centrului de evaluare. Pe perioada evaluãrii au voie sã intre în sãli, în afara evaluatorilor înşişi, doar preşedintele şi vicepreşedintele comisiei judeţene de bacalaureat/a municipiului Bucureşti, preşedintele şi vicepreşedintele centrului de evaluare, reprezentanţii Comisiei naţionale de bacalaureat, persoane împuternicite cu delegaţie de cãtre comisia judeţeanã de bacalaureat/a municipiului Bucureşti pentru a controla desfãşurarea examenului naţional de bacalaureat.
(5) Fiecare lucrare se evalueazã şi se apreciazã de fiecare evaluator, separat, cu note de la 10 la 1, respectându-se baremele de evaluare şi de notare stabilite de Comisia naţionalã de bacalaureat. Greşelile vor fi evidenţiate prin subliniere cu pix, stilou sau creion de culoare roşie. Evaluarea şi notarea pe baza baremului se înregistreazã în borderouri separate pentru fiecare evaluator.
(6) Zilnic, dupã terminarea programului de evaluare şi de notare, seturile de lucrãri şi borderourile individuale de notare (închise în plicuri sigilate) se predau, cu proces-verbal asemãnãtor celui de la alin. (3), preşedintelui sau vicepreşedintelui pentru a fi pãstrate în case de fier sau în dulapuri metalice, închise şi sigilate. Procesele-verbale fac parte din documentele de examen şi se pãstreazã în acelaşi regim cu lucrãrile scrise. Cheile şi sigiliul de la fişetele în care sunt depozitate lucrãrile scrise şi celelalte documente ale examenului naţional de bacalaureat vor fi pãstrate separat de preşedinte şi de unul dintre vicepreşedinţi.
ART. 36
(1) Dupã încheierea de cãtre ambii profesori a acţiunii de evaluare şi de notare, borderourile întocmite şi semnate de fiecare profesor evaluator sunt predate preşedintelui comisiei centrului de evaluare o datã cu lucrãrile evaluate. Dupã ce preşedintele comisiei centrului de evaluare se asigurã cã între notele acordate de cei 2 profesori evaluatori este o diferenţã de cel mult un punct, notele obţinute se trec pe fiecare lucrare, cu cernealã roşie, de profesorii evaluatori şi se semneazã de aceştia. Media finalã se trece pe lucrare, în prezenţa profesorilor evaluatori, de cãtre preşedintele comisiei centrului de evaluare centrului de evaluare. Preşedintele comisiei centrului de evaluare verificã media finalã, ca medie aritmeticã cu douã zecimale a notelor acordate de evaluatori, fãrã rotunjire, şi semneazã alãturi de evaluatori.
(2) În cazul în care se constatã o diferenţã mai mare de un punct între notele celor 2 evaluatori, preşedintele repartizeazã lucrarea spre reevaluare unui alt profesor de specialitate care, în prezenţa profesorilor evaluatori iniţiali, stabileşte nota finalã a lucrãrii. Nota datã la reevaluare este nota care se trece pe lucrare; sub notã vor semna cei 3 evaluatori şi preşedintele comisiei centrului de evaluare. Numãrul setului şi numãrul de ordine al lucrãrilor care necesitã a treia evaluare sunt consemnate într-un proces-verbal, semnat de cei amintiţi anterior.
ART. 37
(1) Dupã ce toate lucrãrile scrise au fost evaluate şi notate, acestea se deschid, în prezenţa preşedintelui, a vicepreşedintelui din centrul de evaluare şi a profesorilor evaluatori de la disciplina respectivã, iar notele finale se înregistreazã imediat în cataloagele de examen de cãtre secretari, cu cernealã albastrã sau neagrã.
(2) Eventualele corectãri ale erorilor de transcriere a notelor finale în cataloagele de examen se fac numai cu cernealã roşie sau cu pix roşu, de cãtre persoana din comisia centrului de evaluare care a greşit, sub semnãturã, iar preşedintele comisiei centrului de evaluare contrasemneazã şi ştampileazã.
(3) Cataloagele completate cu notele de la probele scrise şi media generalã, semnate de profesorii evaluatori la rubrica prevãzutã în acest scop şi de preşedintele, vicepreşedintele şi secretarul comisiei de evaluare pe fiecare paginã, se predau, cu proces-verbal, preşedintelui şi celui de-al doilea delegat al comisiei din centrul de examen, pentru a fi transportate la centrul respectiv.
Probele orale şi practice
ART. 38
(1) Candidaţii intrã în sala de examen în ordinea afişatã, respectându-se ora prevãzutã pentru fiecare grupã. Fiecare candidat prezintã comisiei de examen documentul de identitate şi fişa individualã pentru consemnarea rezultatelor la examinãrile orale şi practice. Comisia de bacalaureat verificã identitatea fiecãrui candidat.
(2) Candidatul la probele orale extrage un bilet şi primeşte hârtie ştampilatã pentru ciornã. El are dreptul sã ia un al doilea bilet, caz în care nota va fi scãzutã cu douã puncte.
(3) Pentru elaborarea rãspunsurilor se acordã fiecãrui candidat 15-20 de minute.
(4) Examinarea oralã se realizeazã de cãtre cei 2 profesori examinatori membri ai comisiei de examen. Profesorii examinatori pot interveni cu înrebãri lãmuritoare sau suplimentare, de regulã dupã ce candidatul şi-a prezentat rãspunsurile.
(5) Examinarea la probele orale se desfãşoarã în prezenţa a cel puţin 3 candidaţi.
ART. 39
(1) Fiecare profesor examinator evalueazã rãspunsul candidatului de la probele orale cu note întregi de la 1 la 10, în funcţie de punctajul orientativ de evaluare. Dacã baremul conduce la punctaje fracţionare, acestea se rotunjesc la cel mai apropiat întreg (în cazul fracţiunilor de 50 de sutimi, rotunjirea se face în favoarea elevului). Punctajul de evaluare va fi consemnat pe borderourile individuale ale profesorilor examinatori.
(2) Dacã între notele celor 2 examinatori existã o diferenţã de cel mult un punct, atunci se calculeazã nota finalã la proba oralã respectivã, ca medie aritmeticã cu douã zecimale, fãrã rotunjire din notele acordate de cei 2 examinatori. Preşedintele comisiei de examen mediazã situaţiile în care diferenţa dintre notele celor 2 evaluatori este mai mare de un punct şi hotãrârea sa, fundamentatã pe punctajul acordat candidatului de cei 2 examinatori, este definitivã. Situaţiile în care este necesarã medierea preşedintelui sunt consemnate într-un proces-verbal, la care se ataşeazã copii de pe evaluãrile celor 2 examinatori.
(3) Fiecare profesor trece în borderou nota acordatã, iar preşedintele nota finalã. Nota finalã la examenul oral se trece în catalog şi în fişa individualã a candidatului, cu semnãtura celor 2 profesori examinatori. La fiecare probã oralã fişa individualã pentru consemnarea rezultatelor la examinãrile orale şi practice se înmâneazã candidatului, dupã consemnarea notei.
(4) Dupã susţinerea probei orale, candidatul predã biletul de examen şi ciorna semnatã.
(5) Un candidat se considerã promovat la proba oralã dacã a obţinut minimum nota finalã 5 (cinci) la respectiva probã. În caz contrar, candidatul este declarat "respins" la proba oralã respectivã.
(6) Probele orale sunt eliminatorii. Candidatul care a obţinut o notã sub 5 (cinci) sau nu s-a prezentat la o probã oralã este declarat "respins", respectiv "neprezentat", la examenul naţional de bacalaureat şi nu mai participã la probele urmãtoare.
ART. 40
Desfãşurarea probelor orale are caracter public. În unele situaţii, preşedintele poate dispune întreruperea examinãrii şi eliminarea din salã a persoanelor cu atitudine şi comportament necorespunzãtoare.
ART. 41
Notele de la probele practice se trec în fişa individualã a candidatului, imediat dupã încheierea susţinerii probei de cãtre acesta. Apoi fişa se înmâneazã candidatului.

CAP. VII
Stabilirea şi comunicarea rezultatelor

ART. 42
(1) Dupã încheierea probelor din cadrul examenului naţional de bacalaureat şi dupã evaluarea şi notarea tuturor lucrãrilor scrise, se comunicã rezultatele finale pentru toţi candidaţii.
(2) Pentru fiecare candidat care a obţinut cel puţin nota 5 (cinci) la toate probele orale, scrise sau practice de examen, se calculeazã media generalã de bacalaureat ca medie aritmeticã, cu douã zecimale, fãrã rotunjire, din notele obţinute la probele orale, scrise sau practice de examen.
(3) Pentru candidaţii din seriile precedente, care au solicitat recunoaşterea unor probe orale care au fost evaluate cu calificativul "admis" şi care au obţinut cel puţin nota 5 (cinci) la fiecare dintre celelalte probe, se calculeazã media generalã de bacalaureat ca medie aritmeticã, cu douã zecimale, fãrã rotunjire, din notele obţinute la probele orale, scrise sau practice de examen, care au fost apreciate cu note.
(4) Nu se calculeazã media generalã pentru candidaţii care nu au promovat una sau mai multe probe, care nu s-au prezentat la toate probele sau care au fost eliminaţi la o probã.
(5) Se considerã cã un candidat a promovat toate probele şi deci a promovat examenul de bacalaureat, dacã acesta îndeplineşte simultan urmãtoarele condiţii: a obţinut cel puţin nota 5 sau calificativul "admis" la fiecare probã oralã, a obţinut cel puţin nota 5 la fiecare probã scrisã sau practicã de examen şi are media generalã minimum 6,00. În acest caz, candidatul este declarat "reuşit". Pentru candidaţii care obţin media generalã 5,99, media generalã se rotunjeşte la 6,00.
(6) Candidaţii care s-au prezentat la toate probele de examen, dar nu îndeplinesc simultan condiţiile menţionate la alin. (4) sunt declaraţi "respinşi".
(7) Candidaţii care au promovat probele orale, dar au lipsit la cel puţin o probã scrisã de examen sunt declaraţi "neprezentaţi". Un candidat care a absentat la o probã scrisã se poate prezenta la probele scrise urmãtoare, dar nu i se calculeazã media generalã. Se considerã cã aceşti candidaţi nu au promovat examenul naţional de bacalaureat.
(8) Candidaţii care au fost eliminaţi de la o probã nu mai pot participa la probele urmãtoare şi sunt declaraţi "eliminaţi din examen". Se considerã cã aceşti candidaţi nu au promovat examenul naţional de bacalaureat.
(9) Candidaţilor declaraţi "respinşi", "neprezentaţi" sau "eliminaţi din examen" li se consemneazã aceasta pe foaia matricolã. Menţiunea respectivã se face şi în registrul matricol. În cazul candidaţilor proveniţi de la alte unitãţi de învãţãmânt, comisia de examen va anunţa în scris rezultatul la liceele de unde provin candidaţii.
(10) Pentru comunicarea rezultatelor finale ale examenului naţional de bacalaureat se întocmesc şi se afişeazã liste nominale care cuprind: numele şi prenumele candidaţilor, notele obţinute la fiecare probã scrisã, practicã sau oralã, media generalã (acolo unde este cazul) şi rezultatul final ("reuşit", "respins", "neprezentat", "eliminat din examen").
(11) Pentru candidaţii care au solicitat recunoaşterea unor probe promovate în sesiunile anterioare, în lista menţionatã la alin. (10), notele recunoscute din sesiunile anterioare se marcheazã cu un asterisc şi se precizeazã, ca notã de subsol, faptul cã au fost obţinute în sesiunile anterioare.
ART. 43
Pentru candidaţii proveniţi de la alte licee decât cel în care este organizat centrul de examen, comisia de examen întocmeşte extrase din catalog, care cuprind situaţia lor la examen şi le transmite liceelor respective, în vederea completãrii diplomelor de bacalaureat.

CAP. VIII
Depunerea şi rezolvarea contestaţiilor

ART. 44
(1) Nu se admit contestaţii la probele orale şi practice, cu excepţia probei de dicteu melodic şi armonic, de la profilul artistic - muzicã.
(2) Contestaţiile la probele scrise se depun şi se înregistreazã la centrul de examen, în perioada prevãzutã de calendarul examenului naţional de bacalaureat.
(3) Preşedintele împreunã cu un membru al comisiei din centrul de examen primesc contestaţiile şi le înregistreazã.
(4) Cererile prin care se contestã notele obţinute la evaluarea iniţialã, însoţite de un borderou în care se precizeazã numele contestatarilor şi probele, respectiv disciplina/disciplinele, pentru care este depusã contestaţia, se înainteazã comisiei din centrul zonal de evaluare, de un delegat al comisiei din centrul de examen.
(5) Dupã primirea de la centrele de examen a cererilor prin care se contestã notele obţinute la evaluarea iniţialã, în centrul zonal de evaluare, lucrãrile candidaţilor care au depus contestaţii se închid pentru a deveni secrete în ceea ce priveşte centrul de examen, numãrul acordat iniţial lucrãrii, numele candidatului şi notele acordate. Secretizarea se face, în toate centrele zonale de evaluare din judeţ, cu acelaşi tip de hârtie pusã la dispoziţie de comisia judeţeanã de bacalaureat/a municipiului Bucureşti. Dupã aceasta se aplicã ştampila "Bacalaureat 2005 - C.Z.E.", iar lucrãrile se înainteazã, prin delegat, comisiei judeţene de bacalaureat. Aceasta transmite lucrãrile comisiei de contestaţii nominalizate de Comisia naţionalã de bacalaureat, singura în mãsurã sã acorde o nouã notã lucrãrii. Totodatã, se transmite un borderou în care se menţioneazã proba de examen, disciplina, tipul de subiect, numãrul de ordine al lucrãrilor şi numãrul de pagini pentru fiecare lucrare.
(6) Comisia naţionalã de bacalaureat poate stabili organizarea de centre de contestaţii la nivel judeţean sau regional. Componenţa comisiei de contestaţii din centrele judeţene sau regionale este stabilitã de comisia judeţeanã de bacalaureat cu acordul Comisiei naţionale de bacalaureat.
(7) Comisia naţionalã de bacalaureat stabileşte şi transmite comisiilor judeţene de bacalaureat în care judeţ trebuie transmise lucrãrile pentru contestaţii. Comisia judeţeanã de bacalaureat transmite la comisia de contestaţii indicatã de Comisia naţionalã de bacalaureat lucrãrile ale cãror note iniţiale au fost contestate în centrele de examen din judeţ.
ART. 45
1) Comisiile judeţene sau regionale de contestaţii au urmãtoarea componenţã:
- preşedinte - un inspector şcolar general adjunct al judeţului respectiv, altul decât cel numit eventual în comisia judeţeanã de bacalaureat/a municipiului Bucureşti;
- vicepreşedinte - un inspector şcolar de specialitate;
- 1-2 secretari - inspectori şcolari, cadre didactice;
- membri - câte 2 profesori pentru fiecare disciplinã şi pentru maximum 100 de lucrãri contestate.
(2) În fiecare an, membrii comisiei de contestaţii vor fi alţi profesori decât cei din anul anterior. Alegerea evaluatorilor se face prin tragere la sorţi, dintr-o listã de profesori recunoscuţi pentru competenţa profesionalã şi probitatea lor moralã. La dosarul comisiei judeţene se vor afla atât deciziile de numire ale profesorilor evaluatori din comisia de contestaţii din anul curent, cât şi ale celor din anul precedent.
ART. 46
(1) Comisiile judeţene/a municipiului Bucureşti sau regionale de contestaţii reevalueazã lucrãrile primite şi acordã note lucrãrilor contestate, conform baremelor pentru probele scrise.
(2) Pentru lucrãrile care au primit la comisia de evaluare note de pânã la 9,50, nota acordatã iniţial se modiificã, prin creştere sau descreştere, dacã între nota iniţialã şi nota acordatã de comisia de contestaţii se va constata o diferenţã de cel puţin 0,50 puncte. Dacã diferenţa dintre cele douã note este mai micã de 0,05 puncte, nota iniţialã rãmâne neschimbatã.
(3) Pentru lucrãrile care au primit iniţial cel puţin nota 9,50, nota definitivã este nota acordatã de comisia de contestaţii.
(4) Notele stabilite de comisia de contestaţii, conform alin. (2) şi (3), sunt definitive dupã validarea lor de cãtre preşedintele comisiei. Deciziile comisiei de contestaţii se consemneazã într-un proces-verbal care este semnat de cãtre toţi membrii comisiei.
(5) Lucrãrile scrise se restituie comisiilor judeţene de bacalaureat de la care provin, care le distribuie centrelor de evaluare, împreunã cu o copie de pe procesul-verbal. O copie a procesului-verbal în care sunt consemnate deciziile comisiei de contestaţii este predatã delegatului fiecãrui centru de examen care a înaintat cereri de reevaluare a lucrãrilor scrise. Borderourile de corectare de la comisia de contestaţii şi procesul-verbal se pãstreazã la sediul inspectoratului şcolar respectiv timp de 2 ani.
(6) În cazul în care se constatã diferenţe mai mari de 1,50 puncte - în plus sau în minus - între nota iniţialã şi nota de la contestaţii, inspectoratele şcolare analizeazã situaţia în termen de 30 de zile de la terminarea contestaţiilor, consultând profesorii evaluatori din ambele comisii (cea din centrul zonal de evaluare şi cea de la contestaţii) şi decid sancţionarea celor vinovaţi. Comisia naţionalã de bacalaureat va fi înştiinţatã de sancţiunile aplicate, pânã la data de 1 noiembrie a anului în care s-a desfãşurat examenul.
(7) În perioada de evaluare a probelor scrise sau ulterior, Comisia naţionalã de bacalaureat poate desemna, dupã caz, comisii de reevaluare prin sondaj a unui numãr de lucrãri, urmãrindu-se corectitudinea respectãrii baremelor. Comisia naţionalã de bacalaureat propune inspectoratelor şcolare sancţiuni, în cazul constatãrii unor nereguli flagrante. Reevaluarea nu conduce la modificarea notelor candidaţilor.
ART. 47
(1) Comisiile de bacalaureat din centrele de examen opereazã în cataloage schimbãrile care se impun dupã aflarea rezultatelor la contestaţii, recalculeazã, dupã caz, media generalã de bacalaureat şi rectificã în mod corespunzãtor rezultatul examenului.
(2) Rezultatele la contestaţii se comunicã celor în drept prin afişare la avizierul centrului de examen, conform calendarului examenului naţional de bacalaureat.

CAP. IX
Dispoziţii finale

ART. 48
Comisiile de bacalaureat din centrele de examen şi din centrele zonale de evaluare şi din comisiile judeţene de bacalaureat/a municipiului Bucureşti au obligaţia sã informeze telefonic în cel mai scurt timp Comisia naţionalã de bacalaureat cu privire la neregulile care apar în organizarea şi desfãşurarea examenului naţional de bacalaureat, precum şi despre neprezentarea unor preşedinţi, în vederea înlocuirii acestora.
ART. 49
(1) Toate documentele întocmite în centrul de examen pentru bacalaureat se pãstreazã în arhiva unitãţii şcolare în care a fost organizat centrul de examen, pânã la sfârşitul anului şcolar urmãtor, cu excepţia cataloagelor, care se pãstreazã permanent.
(2) Subiectele care se deschid la comisiile din centrele de examen se vor introduce în plicuri care vor purta semnãturile preşedintelui şi ale membrilor comisiei, ora şi data deschiderii; ele vor fi ştampilate şi se vor pãstra timp de un an în arhiva unitãţii şcolare în care a fost organizat centrul de examen.
(3) Lucrãrile scrise şi borderourile de notare, autentificate de preşedinţii centrelor zonale de evaluare, se predau, cu proces-verbal, directorului unitãţii de învãţãmânt în care s-a organizat centrul zonal de evaluare şi se pãstreazã pânã la sfârşitul anului şcolar urmãtor.
ART. 50
(1) Diplomele de bacalaureat se completeazã cu datele din cataloagele de examen numai de cãtre secretarii liceelor la care absolvenţii au promovat ultima clasã şi vor fi semnate de preşedintele comisiei din centrul de examen, în termen de cel mult 10 zile de la terminarea examenului naţional de bacalaureat.
(2) În cazuri excepţionale, diplomele pot fi semnate de cãtre preşedintele comisiei judeţene de bacalaureat.
ART. 51
(1) Raportul comisiei judeţene de bacalaureat privind rezultatele examenului naţional de bacalaureat organizat şi desfãşurat în liceele din judeţ se transmite, prin delegat sau prin poştã, la Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii - Direcţia generalã pentru învãţãmânt preuniversitar şi la Serviciul Naţional de Evaluare şi Examinare, în termen de 10 zile de la afişarea rezultatelor. Raportul va cuprinde:
a) situaţia numericã a tuturor candidaţilor, pe ansamblu şi la fiecare probã de examen; situaţia elevilor promovaţi, pe tranşe de medii;
b) semnalarea situaţiilor deosebite - folosirea subiectelor de rezervã, înlocuirea unor preşedinţi şi a unor membri ai comisiei;
c) aprecieri cu privire la subiectele probelor scrise din punct de vedere al complexitãţii, al concordanţei cu programele şcolare, asupra modului în care subiectele au solicitat capacitãţile intelectuale ale candidaţilor etc.;
d) sugestii şi soluţii pentru perfecţionarea organizãrii şi a desfãşurãrii examenului naţional de bacalaureat;
e) analiza modului de desfãşurare a contestaţiilor şi rezultatele statistice ale acestora, concluzii şi propuneri;
f) informaţii despre sancţiunile aplicate şi numele persoanelor sancţionate, inclusiv despre personalul didactic cãruia comisia judeţeanã de bacalaureat a decis sã-i retragã dreptul de a participa la examenele naţionale de bacalaureat.
(2) Un exemplar al raportului va fi trimis fiecãrei unitãţi şcolare din judeţ.
(3) Situaţia menţionatã la alin. (1) lit. a) se trimite şi prin poşta electronicã la Direcţia generalã logisticã, administrativ şi resurse umane din Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii şi la Serviciul Naţional de Evaluare şi Examinare, în termen de 10 zile de la afişarea rezultatelor.
ART. 52
(1) Pânã la data de 1 noiembrie, inspectoratele şcolare vor alcãtui un raport special despre examenul naţional de bacalaureat din anul în curs, care va fi trimis în copie şi la Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii, la Direcţia generalã pentru învãţãmânt preuniversitar. Un exemplar al raportului anual va fi trimis fiecãrei unitãţi şcolare din judeţ.
(2) Raportul va cuprinde informaţii despre monitorizarea desfãşurãrii examenului naţional de bacalaureat, inclusiv date despre eşantioanele de lucrãri reevaluate la decizia Comisiei naţionale de bacalaureat sau judeţene. Comisia judeţeanã de bacalaureat va decide reevaluarea de lucrãri la cel puţin 3 discipline de examen, pentru examenul naţional de bacalaureat. Numãrul minim de lucrãri reevaluate la o disciplinã va fi de 50, iar criteriile de selectare a lucrãrilor vor fi stabilite de inspectoratul şcolar. Inspectorii şcolari de specialitate vor coordona evaluarea eşantioanelor şi vor prezenta în scris inspectorului general concluziile acestei reevaluãri. În urma reevaluãrii, inspectorul şcolar general poate propune, în situaţii bine justificate, aplicarea de sancţiuni, conform Statutului personalului didactic şi prezentei metodologii. Raportul anual va cuprinde informaţii despre sancţiunile aplicate şi numele persoanelor sancţionate, inclusiv despre personalul didactic cãruia comisia judeţeanã a decis sã-i retragã dreptul de a participa la examenele naţionale de bacalaureat.
ART. 53
(1) Respectarea întocmai a prezentei metodologii este obligatorie pentru toate persoanele implicate în desfãşurarea examenului naţional de bacalaureat.
(2) Orice abatere comisã şi doveditã cu probe se sancţioneazã dupã cum urmeazã:
a) candidaţii care în timpul desfãşurãrii probelor de examen au introdus în sãlile de examen materiale ajutãtoare sau mijloace electronice de calcul ori de comunicare sau care sunt surprinşi copiind ori transmiţând soluţii ale subiectelor sunt eliminaţi din examen, pierzând sesiunea respectivã;
b) cadrele didactice care, în perioada examenului, comit fapte cu caracter infracţional (furnizarea soluţiilor problemei, înlocuiri de lucrãri, falsificãri de lucrãri) sau au manifestãri care atestã neglijenţã în îndeplinirea atribuţiilor de supraveghetor (tolerarea unor acţiuni sau intenţii de fraudã ale candidaţilor, pãrãsirea nejustificatã a sãlii de examen etc.) sunt sancţionate în conformitate cu prevederile Statutului personalului didactic sau, dupã caz, ale Codului penal; aceste cadre didactice vor fi imediat înlocuite din comisie şi li se va interzice participarea în comisiile de examen în sesiunile urmãtoare;
c) profesorii evaluatori care sãvârşesc fapte cu caracter infracţional (înlocuiri de lucrãri, falsificãri de lucrãri, modificãri de note etc.) sau care manifestã neglijenţã în îndeplinirea rãspunderilor de examinator/evaluator se sancţioneazã conform prevederilor Statutului personalului didactic şi, dupã caz, ale Codului penal; acestor cadre didactice li se va interzice participarea în comisiile de examen în sesiunile urmãtoare.
(3) Procedura de sancţionare pentru abaterile personalului didactic menţionate în prezenta metodologie se desfãşoarã în conformitate cu prevederile <>art. 117-123 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic. Punctul de plecare al cercetãrii este procesul-verbal alcãtuit de organele de control. În baza aceluiaşi proces-verbal, inspectoratul şcolar propune sancţiunea. Inspectoratul şcolar va face comunicare scrisã cãtre unitatea de învãţãmânt de la care provine cadrul didactic respectiv, în care se precizeazã abaterea constatatã şi propunerea de sancţionare. Abaterile sãvârşite de cadrele didactice în timpul participãrii la comisiile pentru examenul naţional de bacalaureat sunt luate în considerare la acordarea calificativului anual.
(4) Constatarea de nereguli grave sau repetate în desfãşurarea activitãţii unei comisii de bacalaureat atrage diminuarea cu 20-70% a indemnizaţiei vicepreşedintelui şi a preşedintelui. De asemenea, constatarea de nereguli grave duce la înlocuirea din comisie a vinovaţilor. În cazul înlocuirii din comisie pentru abateri grave, persoana înlocuitã nu primeşte indemnizaţia cuvenitã respectivei funcţii din comisia de bacalaureat.
ART. 54
Candidaţii care au fost înscrişi fãrã a îndeplini condiţiile legale de înscriere la examenul naţional de bacalaureat sau care au beneficiat de pãrtinire frauduloasã, constatatã de organele în drept, sunt eliminaţi din examen, pierzând sesiunea respectivã sau, dupã caz, acestora li se anuleazã diploma.
ART. 55
(1) La organizarea şi desfãşurarea examenului naţional de bacalaureat în liceele (secţiile de liceu) pentru elevii cu deficienţe vizuale, motorii şi auditive se fac urmãtoarele precizãri speciale:
a) pentru un numãr de candidaţi care corespunde cel puţin efectivului unei clase speciale de liceu se organizeazã subcomisii de bacalaureat;
b) preşedintele comisiei de bacalaureat (din liceu/secţie) va fi, de regulã, un cadru didactic universitar cu specialitatea psihopedagogie specialã, pedagogie, psihologie sau un profesor cu gradul didactic I, având una dintre specialitãţile menţionate anterior;
c) comisiile de bacalaureat vor asigura condiiţii de egalizare a şanselor pentru candidaţii cu deficienţe, prin adaptarea procedurilor de examinare la subiectele de concurs unice, în funcţie de particularitãţile individuale şi de cele specifice deficienţei respective.
(2) Exemple de asemenea adaptãri sunt:
● asigurarea posibilitãţii de comunicare prin utilizarea sistemului Braille la elevii nevãzãtori, respectiv a limbajului mimico-gesticular la elevii cu deficienţe de auz (inclusiv posibilitatea asigurãrii, dupã caz, a unui interpret autorizat);
● mãrirea cu 1-1,5 ore a timpului destinat efectuãrii lucrãrii scrise de cãtre candidaţii cu deficienţe fizice (motorii) sau vizuale;
● asigurarea scrisului cu caractere mãrite la candidaţii ambliopi;
● transmiterea prin dictare, la elevii cu anumite deficienţe, a informaţiilor corespunzãtoare subiectelor de examen afişate/prezentate vizual;
● realizarea probei scrise prin dictarea conţinutului acesteia, de cãtre candidatul cu deficienţe, cãtre un profesor asistent de altã specialitate decât cea la care se desfãşoarã proba respectivã.
(3) Candidaţii cu deficienţe din liceele obişnuite pot beneficia, dupã caz, de prevedereile alin. (2), în baza certificatului de handicapat sau a unei adeverinţe medicale. Acolo unde nu se pot realiza condiţii de egalizare a şanselor, candidaţii vor fi orientaţi spre comisia de bacalaureat dintr-un liceu special.
(4) Comisia naţionalã de bacalaureat poate aproba şi alte proceduri de susţinere a examenului naţional de bacalaureat pentru candidaţii cu deficienţe/handicap, la propunerea comisiilor judeţene.
ART. 56
În situaţii excepţionale, pentru elevii imobilizaţi la pat, temporar sau definitiv, pentru cei şcolarizaţi la domiciliu, comisiile judeţene de bacalaureat pot organiza susţinerea probelor la locul imobilizãrii, simultan cu toţi candidaţii din ţarã. Organizarea acestor probe se face cu avizul Comisiei naţionale de bacalaureat, la cererea candidatului şi în baza unui document medical care sã ateste imposibilitatea deplasãrii.
ART. 57
Se interzice cu desãvârşire colectarea unor fonduri materiale sau bãneşti de la candidaţi, de la pãrinţii acestora sau de la orice persoanã care are rude în rândul candidaţilor la examenul naţional de bacalaureat. Cei dovediţi încãlcând aceastã dispoziţie vor fi sancţionaţi conform Statutului personalului didactic sau Codului penal, dupã caz.
-----------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016