Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: ORDIN nr. 4.319 din 29 august 2001 privind aprobarea Calendarului si a Metodologiei de organizare si desfasurare a examenului de bacalaureat 2002

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

ORDIN nr. 4.319 din 29 august 2001 privind aprobarea Calendarului si a Metodologiei de organizare si desfasurare a examenului de bacalaureat 2002

EMITENT: MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 162 din 7 martie 2002

Comenteaza legea

Ministrul educaţiei şi cercetãrii,
în baza <>Legii învãţãmântului nr. 84/1995 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare,
în conformitate cu <>Hotãrârea Guvernului nr. 23/2001 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei şi Cercetãrii, cu modificãrile şi completãrile ulterioare,

emite urmãtorul ordin:

ART. 1
Se aproba Calendarul examenului de bacalaureat 2002, prevãzut în anexa nr. 1 care face parte integrantã din prezentul ordin.
ART. 2
Se aproba Metodologia de organizare şi desfãşurare a examenului de bacalureat 2002, prevãzutã în anexa nr. 2 care face parte integrantã din prezentul ordin.
ART. 3
Prezentul ordin se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
ART. 4
Direcţia generalã pentru învãţãmânt preuniversitar, Direcţia generalã pentru învãţãmânt în limbile minoritãţilor, Direcţia generalã pentru coordonarea învãţãmântului superior, Serviciul naţional de examinare şi evaluare, inspectoratele şcolare judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti, şi conducerile liceelor vor aduce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Ministrul educaţiei şi cercetãrii,
Ecaterina Andronescu


     ANEXA 1

                         CALENDARUL
                 examenului de bacalaureat 2002

                   ● sesiunea iunie-iulie 2002

    15-31 mai 2002   - înscrierea candidaţilor
       14 iunie 2002 - încheierea cursurilor pentru clasa a XII-a
    24-25 iunie 2002 - limba şi literatura romana - proba orala
    26-27 iunie 2002 - limba moderna - proba orala
    28-29 iunie 2002 - limba şi literatura maternã - proba orala
        1 iulie 2002 - limba şi literatura romana - proba scrisã
        2 iulie 2002 - limba şi literatura maternã - proba scrisã
        3 iulie 2002 - proba obligatorie a profilului - proba scrisã
        4 iulie 2002 - o proba la alegere din aria curriculara
                       corespunzãtoare specializãrii - proba scrisã sau
                       practica
        5 iulie 2002 - o proba la alegere dintre disciplinele din
                       celelalte arii curriculare - proba scrisã
        7 iulie 2002 - afişarea rezultatelor
        8 iulie 2002 - depunerea contestaţiilor
     9-10 iulie 2002 - rezolvarea contestaţiilor
       11 iulie 2002 - afişarea rezultatelor finale

              ● sesiunea august-septembrie 2002

      7-9 august 2002 - înscrierea candidaţilor
    12-13 august 2002 - limba şi literatura romana - proba orala
    14-15 august 2002 - limba moderna - proba orala
    15-16 august 2002 - limba şi literatura maternã - proba orala
       19 august 2002 - limba şi literatura romana - proba scrisã
       20 august 2002 - limba şi literatura maternã - proba scrisã
       21 august 2002 - proba obligatorie a profilului - proba scrisã
       22 august 2002 - o proba la alegere din aria curriculara
                        corespunzãtoare specializãrii - proba scrisã sau
                        practica
       23 august 2002 - o proba la alegere dintre disciplinele din
                        celelalte arii curriculare - proba scrisã
       25 august 2002 - afişarea rezultatelor
       26 august 2002 - depunerea contestaţiilor
    27-28 august 2002 - rezolvarea contestaţiilor
       29 august 2002 - afişarea rezultatelor finale

ANEXA 2

METODOLOGIE
privind organizarea şi desfãşurarea examenului de bacalaureat 2002

I. Dispoziţii generale
1. Examenul de bacalaureat este modalitatea esenţialã de evaluare a sistemului de învãţãmânt liceal, a nivelului de cultura generalã şi de specializare atins de absolvenţii de liceu. Examenul de bacalaureat permite acestora accesul cãtre învãţãmântul superior.
2. Dreptul de a susţine bacalaureatul îl au promovatii ultimei clase de liceu, învãţãmânt liceal de zi, seral şi fãrã frecventa.
3. Candidaţii proveniţi din învãţãmântul de stat au dreptul sa susţinã examenul de bacalaureat, fãrã taxa, de cel mult doua ori. Prezentãrile ulterioare la examen sunt condiţionate de achitarea unor taxe.
La fiecare prezentare candidaţii susţin examenul de bacalaureat integral.
Candidaţii din învãţãmântul particular vor susţine examenul de bacalaureat, cu taxa, în centre de examen stabilite de inspectoratele şcolare judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti.
Taxa de examen va fi stabilitã de fiecare inspectorat şcolar. La stabilirea cuantumului taxelor se vor lua în calcul toate cheltuielile pentru fiecare candidat.
4. În fiecare an şcolar Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii organizeazã doua sesiuni de bacalaureat.
5. Conform <>Legii învãţãmântului nr. 84/1995 , republicatã, examenul naţional de bacalaureat consta în susţinerea a doua, respectiv trei probe comune şi a trei probe diferenţiate, în funcţie de filiera şi de profil.
Probele comune sunt:
a) limba şi literatura romana - scris şi oral;
b) una dintre limbile moderne de circulaţie internationala studiate în liceu - oral;
c) - limba maternã - scris şi oral - pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limba a minoritãţilor naţionale;
- limba şi literatura într-o limba de circulaţie internationala, pentru elevii care au urmat studiile liceale cu limba de predare în limba de circulaţie internationala respectiva.
Probele de examen, diferenţiate în funcţie de filiera, profil, specializare şi de opţiunea elevului, sunt:
Filiera teoreticã
Profil umanist:
d) istorie sau geografie - proba scrisã;
e) o proba la alegere din aria curriculara, corespunzãtoare specializãrii - proba scrisã;
f) o proba la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decât cele susţinute anterior - proba scrisã sau educaţie fizica - proba practica.
Profil real:
d) matematica - proba scrisã;
e) o proba la alegere din aria curriculara, corespunzãtoare specializãrii - proba scrisã;
f) o proba la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decât cele susţinute anterior - proba scrisã sau educaţie fizica - proba practica.
Filiera tehnologicã
d) matematica - pentru toate profilurile şi specializãrile - proba scrisã;
e) o proba la alegere din aria curriculara "Tehnologii", în funcţie de specializarea aleasã de elev - proba scrisã;
f) o proba la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decât cele alese anterior - proba scrisã sau educaţie fizica - proba practica.
Filiera vocationala
d) istorie sau geografie ori o disciplina socioumanã, respectiv matematica sau ştiinţe, în funcţie de profil - proba scrisã;
e) o proba la alegere din ariile curriculare specifice profilului şi specializãrii - proba scrisã sau practica;
f) o proba la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decât cele alese anterior - proba scrisã sau educaţie fizica - proba practica.
Stabilirea listei disciplinelor la alegere menţionate în lege, precum şi a programelor disciplinelor de examen se face printr-un ordin separat.
Pentru filierele tehnologicã şi vocationala studiile liceale se pot încheia şi cu un examen de certificare a competentelor profesionale, separat de examenul de bacalaureat, în condiţiile legii.
6. În urma promovãrii examenului de bacalaureat absolventului i se elibereazã diploma de bacalaureat.
Absolvenţilor de liceu fãrã bacalaureat li se elibereazã, la cerere, certificat de absolvire şi copie de pe foaia matricola.

II. Organizarea examenului naţional de bacalaureat
7. Coordonarea pe plan naţional privind organizarea bacalaureatului este asigurata de Comisia Nationala de Bacalaureat, care se constituie în fiecare an prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetãrii şi funcţioneazã în Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii. În fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti se constituie anual comisii judeţene de bacalaureat, respectiv a municipiului Bucureşti, şi comisii de examen în centrele de examen şi în centrele zonale de corectare, în conformitate cu prezenta metodologie.
8. Comisia Nationala de Bacalaureat coordoneazã organizarea şi desfãşurarea acţiunilor pentru examenul de bacalaureat din fiecare an. Comisia Nationala de Bacalaureat se compune din:
- preşedinte: secretarul de stat pentru învãţãmânt preuniversitar;
- vicepreşedinţi: directorul general pentru învãţãmânt preuniversitar, directorul general pentru învãţãmânt în limbile minoritãţilor naţionale, directorul general pentru coordonarea învãţãmântului superior, directorul Serviciului naţional de examinare şi evaluare;
- secretar: un specialist din cadrul Serviciului naţional de examinare şi evaluare;
- 5-9 membri: directori generali adjuncţi, şefi de serviciu, inspectori de specialitate la Direcţia generalã pentru învãţãmânt preuniversitar, Direcţia generalã pentru învãţãmânt în limbile minoritãţilor, specialişti din cadrul Serviciului naţional de examinare şi evaluare, profesori din învãţãmântul preuniversitar.
Componenta nominalã a acestei comisii se aproba anual, pana la data de 15 martie, prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetãrii.
9. Comisia Nationala de Bacalaureat are urmãtoarele atribuţii:
- publica, la începutul anului şcolar, Metodologia de organizare şi desfãşurare a examenului de bacalaureat, lista disciplinelor de examen, în funcţie de filiera, profil, specializare şi programele de examen;
- aproba centrele de examen şi de corectare pentru examenul de bacalaureat, pe baza propunerilor comisiilor judeţene de bacalaureat, respectiv a municipiului Bucureşti;
- instruieste preşedinţii comisiilor judeţene de bacalaureat;
- primeşte de la inspectoratele şcolare judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti, necesarul de plicuri, rezultat al opţiunii candidaţilor, centralizat pe judeţ;
- selecteaza şi numeşte, prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetãrii, preşedinţii comisiilor de bacalaureat, pe baza propunerilor instituţiilor de învãţãmânt superior şi a convenţiilor civile semnate de cãtre candidaţii pentru funcţia de preşedinte de comisie de bacalaureat;
- în situaţii deosebite poate decide, la propunerea comisiilor judeţene de bacalaureat sau la propunerea delegatului Comisiei Naţionale de Bacalaureat, înlocuirea unor presedinti de comisie;
- coordoneazã elaborarea subiectelor pentru probele orale şi stabileşte o grila orientativa de evaluare a acestora;
- coordoneazã elaborarea unui numãr de variante de subiecte pentru probele scrise şi a baremelor corespunzãtoare, folosind şi propuneri ale inspectorilor şi profesorilor din ţara; din variantele elaborate se vor extrage, prin tragere la sorţi, subiectul de examen şi subiectul de rezerva;
- coordoneazã multiplicarea subiectelor, în funcţie de numãrul centrelor de examen şi de necesarul de plicuri comunicat de judeţe;
- decide, în cazuri deosebite, folosirea subiectelor de rezerva;
- controleazã şi indruma acţiunile privind organizarea şi desfãşurarea examenului de bacalaureat;
- controleazã modul în care îşi desfãşoarã activitatea comisiile judeţene de bacalaureat şi de contestaţii, comisiile de examen din centrele de bacalaureat;
- analizeazã desfãşurarea şi rezultatele examenului naţional de bacalaureat, pe baza rapoartelor elaborate de comisiile judeţene de bacalaureat, respectiv a municipiului Bucureşti, şi prezintã concluziile conducerii Ministerului Educaţiei şi Cercetãrii;
- propune ministrului educaţiei şi cercetãrii eventualele modificãri în modul de organizare şi desfãşurare a examenului naţional de bacalaureat;
- poate decide recorectarea unor lucrãri, în perioada desfãşurãrii examenului sau ulterior.
NOTA:
-----
Comisia Nationala de Bacalaureat nu se ocupa de soluţionarea contestaţiilor referitoare la probele de examen.
10. Comisia Nationala de Bacalaureat poate delega, pe o perioada limitatã de timp, reprezentanţi pe lângã comisiile judeţene de bacalaureat, respectiv a municipiului Bucureşti. Delegatul Comisiei Naţionale de Bacalaureat are urmãtoarele atribuţii:
- controleazã modul în care îşi desfãşoarã activitatea comisia judeteana de bacalaureat şi comisia judeteana de contestaţii, respectiv ale municipiului Bucureşti, şi inspecteaza centrele de examen şi de corectare, verificand modul de cunoaştere şi respectare a Metodologiei de organizare şi desfãşurare a examenului de bacalaureat;
- consiliaza comisiile judeţene de bacalaureat şi de contestaţii, comisiile din centrele de examen şi de corectare, în privinta organizãrii şi desfãşurãrii examenului de bacalaureat;
- propune comisiei judeţene de bacalaureat sau Comisiei Naţionale de Bacalaureat, atunci când constata abateri de la metodologie, schimbãri în componenta comisiilor (supraveghetori, examinatori, vicepreşedinţi, presedinti);
- verifica numãrul de plicuri comandat de comisia judeteana de bacalaureat;
- în cazul în care constata disfunctii serioase în organizarea examenului de bacalaureat, delegatul Comisiei Naţionale de Bacalaureat poate propune comisiei judeţene de bacalaureat, respectiv a municipiului Bucureşti, sau Comisiei Naţionale de Bacalaureat, conform Statutului personalului didactic, mãsuri de sancţionare a cadrelor didactice în cauza sau suspendarea posibilitatii de a se organiza în anul şcolar urmãtor un centru de bacalaureat în unitatea şcolarã respectiva;
- în situaţii deosebite poate propune comisiei judeţene de bacalaureat, respectiv a municipiului Bucureşti, sau Comisiei Naţionale de Bacalaureat recorectarea unor lucrãri;
- analizeazã şi interpreteazã toate datele obţinute şi informeazã în scris Comisia Nationala de Bacalaureat.
11. Comisiile judeţene de bacalaureat, respectiv a municipiului Bucureşti, se compun din:
- preşedinte - inspector şcolar general;
- vicepreşedinte - inspector general adjunct sau inspector şcolar de specialitate;
- 2-3 secretari - inspectori şcolari de specialitate;
- 4-5 membri - inspectori şcolari de specialitate, directori de liceu.
Componenta nominalã a acestor comisii se transmite Ministerului Educaţiei şi Cercetãrii - Direcţia generalã pentru învãţãmânt preuniversitar pentru avizare, pana la data de 15 martie, şi se aproba, pana la data de 31 martie, prin decizie a inspectorului şcolar general.
Din comisiile judeţene de bacalaureat aflate în judeţele în care exista candidaţi care vor susţine probe în limbile minoritãţilor naţionale va face parte cel puţin un specialist aparţinând minoritãţilor naţionale.
12. Comisiile judeţene de bacalaureat, respectiv a municipiului Bucureşti, au urmãtoarele atribuţii:
- stabilesc centrele de examen pe judeţ, respectând prevederile prezentei metodologii, precum şi numãrul centrelor zonale de corectare;
- nominalizeaza, pana la data de 15 aprilie, centrele în care se susţin probele de examen, denumite în continuare centre de examen, centrele zonale de corectare, precum şi unitãţile şcolare arondate acestora;
- transmit Comisiei Naţionale de Bacalaureat şi Direcţiei generale pentru învãţãmânt preuniversitar, spre aprobare, lista centrelor de examen şi a centrelor de corectare din judeţ, respectiv din municipiul Bucureşti, pana la data de 1 mai 2002;
- organizeazã şi rãspund de desfãşurarea examenului de bacalaureat pe tot teritoriul judeţului, respectiv al municipiului Bucureşti;
- pot decide asupra organizãrii de centre de examen şi/sau de corectare fie pe licee sau grupuri de licee, fie pe filiere, profiluri, specializãri;
- iau mãsuri de rezolvare a problemelor de finanţare a acţiunilor legate de organizarea şi desfãşurarea examenului de bacalaureat;
- iau mãsuri pentru dotarea centrelor de examen şi de corectare cu logistica necesarã pentru buna desfãşurare a examenului şi a corectãrii (copiatoare în stare de funcţionare, calculatoare pentru elaborarea listelor cu rezultate şi a altor documente necesare comisiei, televizor sau radio, telefon etc.);
- desemneazã reprezentanţi ai comisiei judeţene de bacalaureat care pot controla desfãşurarea bacalaureatului în centrele de examen;
- se adreseazã inspectoratelor judeţene de sãnãtate pentru a asigura prezenta personalului medical în fiecare centru în care se susţin probe în cadrul examenului de bacalaureat;
- se adreseazã organelor Ministerului de Interne, de poliţie şi jandarmerie de la nivel judeţean, pentru a asigura prezenta politistilor sau a jandarmilor la sediul comisiei judeţene de bacalaureat, la centrele de examen şi în timpul transportului lucrãrilor scrise de la centrele de examen la cele de corectare şi invers, pentru paza subiectelor şi lucrãrilor scrise, pentru pãstrarea ordinii publice la centrele de examen şi de corectare;
- numesc vicepreşedinţii, profesorii examinatori, secretarii comisiilor de bacalaureat, precum şi cadrele didactice care asigura supravegherea în sãlile de examen;
- stabilesc fişa de atribuţii pentru fiecare membru în comisiile de bacalaureat;
- realizeazã instruirea preşedinţilor comisiilor de bacalaureat cu 24-48 de ore înaintea primei probe a examenului de bacalaureat;
- confectioneaza stampilele-tip pentru examenul de bacalaureat şi stabilesc modelul fisei individuale a candidatului pentru consemnarea rezultatelor la examinarea orala şi la probele practice; se vor confecţiona doua tipuri de ştampile, care vor avea urmãtorul conţinut:
a) pentru centrele de examen: "Bacalaureat 2002 - C.E.";
b) pentru centrele zonale de corectare: "Bacalaureat 2002 - C.Z.C."; stampilele nu vor fi numerotate;
- preiau de la Serviciul naţional de examinare şi evaluare, pe baza de delegaţie nominalã, prin preşedintele comisiei judeţene de bacalaureat şi unul dintre secretarii acesteia, plicurile cu subiectele pentru probele scrise şi orale şi baremele de corectare şi de notare;
- pãstreazã, în deplina siguranta, plicurile cu subiecte şi baremuri şi transmit comisiilor de bacalaureat din centrele de examen plicurile cu subiecte, cu cel mult o zi înainte de fiecare proba scrisã;
- multiplica şi distribuie comisiilor de bacalaureat din centrele de examen şi de corectare baremurile de corectare şi notare primite de la Comisia Nationala de Bacalaureat; distribuirea se face dupã deschiderea subiectelor de examen, în timp util, pentru a putea fi afişate în centrele de examen;
- controleazã modul de organizare şi de desfãşurare a examenului naţional de bacalaureat în centrele de examen şi de corectare din teritoriu;
- efectueazã, dacã este cazul, schimbãri ale vicepreşedinţilor, profesorilor examinatori, secretarilor şi profesorilor supraveghetori, care fac parte din comisiile din centrele de examen sau de corectare; pot propune Comisiei Naţionale de Bacalaureat, în cazuri deosebite, schimbarea unor presedinti de comisie;
- pot decide recorectarea unor lucrãri, în perioada desfãşurãrii examenului sau ulterior, şi informeazã Comisia Nationala de Bacalaureat despre rezultatele acestor recorectari (vezi pct. 52);
- sesizeazã imediat Comisia Nationala de Bacalaureat despre orice situaţie deosebita a carei rezolvare nu este prevãzutã în metodologie, precum şi despre orice situaţie care impune anularea unor subiecte (pierderea unui plic, deteriorarea sau desfacerea sigiliului unui plic etc.) şi solicita în acest caz subiecte de rezerva;
- pot decide, în funcţie de condiţiile meteorologice, schimbarea orarului probei practice de educaţie fizica, pentru a asigura desfãşurarea ei în condiţii optime şi protejarea sãnãtãţii candidaţilor; aceasta schimbare poate insemna inclusiv prelungirea cu o zi a probei practice de educaţie fizica;
- organizeazã transportul lucrãrilor scrise de la centrele de examen la centrele de corectare şi invers şi rãspund de asigurarea securitãţii acestora de la preluarea lor de la comisia de bacalaureat din centrul de examen/centrul de corectare şi pana la predarea lor cãtre comisia de bacalaureat din centrul de corectare/centrul de examen;
- organizeazã comisia judeteana de contestaţii, respectiv a municipiului Bucureşti;
- primesc contestaţiile şi lucrãrile scrise contestate de la comisiile de bacalaureat din centrele de examen şi le prezintã comisiei judeţene de contestaţii, respectiv a municipiului Bucureşti;
- primesc de la comisiile de bacalaureat din licee rapoarte analitice detaliate şi transmit Serviciului naţional de examinare şi evaluare datele parţiale ale examenului de bacalaureat, o data cu încheierea fiecãrei probe orale, astfel: numãrul de candidaţi înscrişi, numãrul de candidaţi prezenţi, numãrul de candidaţi promovati, numãrul de candidaţi cu note între 5,00 şi 5,99, numãrul de candidaţi cu note între 9,00 şi 10 şi numãrul de candidaţi eliminati din examen;
- transmit Serviciului naţional de examinare şi evaluare rezultatele examenului de bacalaureat imediat dupã afişarea acestora (înainte şi dupã contestaţii), astfel: numãrul de candidaţi înscrişi, numãrul de candidaţi prezenţi şi numãrul de candidaţi promovati;
- elaboreazã şi transmit Comisiei Naţionale de Bacalaureat, în termen de 10 zile de la încheierea sesiunii respective a bacalaureatului, raportul cu privire la rezultatele examenului (conform pct. 51).
13. Se stabilesc doua tipuri de centre de bacalaureat: centrele de examen, în care se desfãşoarã probele scrise, orale şi, eventual, cele practice ale examenului, şi centrele zonale de corectare. În fiecare centru de bacalaureat (de examen şi de corectare) se organizeazã câte o comisie de bacalaureat, coordonata de un preşedinte numit de Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii prin ordin al ministrului.
Comisiile de bacalaureat din centrele de examen se compun din:
● preşedinte - cadru didactic universitar de predare, având titlul ştiinţific de doctor, numit prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetãrii;
● vicepreşedinte - director sau director adjunct ori profesor cu gradul I;
● secretar - secretar de şcoala sau cadru didactic; pentru funcţia de secretar vor fi propuse cu precãdere persoane care au competente în operarea pe calculator; vor fi desemnaţi câte un secretar pentru fiecare comisie de examen şi câte un secretar pentru fiecare comisie din centrele zonale de corectare;
● membri: - câte doi supraveghetori pentru fiecare sala în care se desfãşoarã probe scrise de examen;
- câte doi profesori examinatori pentru fiecare disciplina de examen la care se susţin probe orale sau practice.
Pentru comisiile de bacalaureat din centrele zonale de corectare se pãstreazã aceeaşi structura, cu excepţia membrilor, care se înlocuiesc cu profesori corectori pentru fiecare disciplina de examen la care se desfãşoarã probe scrise. Numãrul profesorilor corectori din fiecare centru de corectare, pe discipline, va fi stabilit în funcţie de numãrul lucrãrilor scrise care trebuie corectate în centrul respectiv, dar nu mai puţin de 100 de lucrãri pentru un profesor corector.
Profesorii care examineazã probele orale sau practice în centrele de examen fac parte şi din comisia de bacalaureat din centrul de corectare la care este arondat centrul de examen (dacã la disciplina respectiva se susţine şi proba scrisã).
Preşedinţii comisiilor de bacalaureat vor fi propuşi de cãtre universitãţi din rândul cadrelor didactice având titlul de doctor, recunoscute prin probitate şi competenta profesionalã. Se va tine seama de starea de sãnãtate a acestora, precum şi de calendarul activitãţilor ce trebuie desfãşurate în cadrul examenului, care presupun prezenta şi activitatea pe întreg parcursul zilei în centrul de bacalaureat.
Vicepreşedinţii, secretarii şi membrii comisiilor de bacalaureat din centrele de examen sau de corectare vor fi selecţionaţi din alte unitãţi şcolare decât cele din care provin candidaţii arondati centrelor. Lista profesorilor examinatori (corectori) cuprinde profesori de specialitate care predau la liceu, de regula cu gradul I sau II. În situaţii excepţionale, despre care va fi informatã Comisia Nationala de Bacalaureat, pot fi numiţi ca profesori corectori şi profesori care predau la gimnaziu, care vor corecta în echipa cu un profesor de liceu.
Membrii comisiilor de bacalaureat din centrele de examen şi din centrele zonale de corectare, cu excepţia preşedinţilor, se stabilesc prin tragere la sorţi. Tragerea la sorţi se va efectua, în fiecare judeţ, cu cel mult doua zile înainte de începerea examenului, în şedinţa publica, din lista aprobatã de comisia judeteana de bacalaureat, urmând ca inspectorul şcolar general sa emita decizii scrise. Aceasta lista se alcãtuieşte la nivel judeţean, pe baza propunerilor transmise de licee, cuprinzând numele profesorilor care doresc sa participe la bacalaureat şi care în sesiunile anterioare au respectat spiritul şi exigenţele examenului. Aceste propuneri vor fi transmise inspectoratelor şcolare cu cel puţin 30 de zile înaintea începerii examenului naţional de bacalaureat. Inspectoratele şcolare judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti, aproba lista profesorilor care vor participa la tragerea la sorţi cu cel puţin doua sãptãmâni înainte de începerea examenului. Lista aprobatã va cuprinde cadre didactice cu prestanta şi autoritate profesionalã şi morala.
Nu vor fi numite în comisiile de bacalaureat şi nu vor primi nici o sarcina legatã de examen persoanele care au rude în rândul candidaţilor. Toţi membrii comisiilor de bacalaureat vor da declaraţii scrise în acest sens, care vor fi pãstrate împreunã cu celelalte documente de examen.
14. a) Numãrul candidaţilor înscrişi ce revin unei comisii de examen de bacalaureat nu poate fi mai mic de 150. Fiecare comisie din centrele de examen se poate organiza în subcomisii coordonate de un vicepreşedinte subordonat preşedintelui comisiei. Subcomisia are componenta şi atribuţiile unei comisii de bacalaureat, cu excepţia semnãrii diplomelor de bacalaureat şi a listei cu rezultatele finale. Numãrul de candidaţi ce revin unei subcomisii nu poate fi mai mic de 75. Organizarea de comisii sau subcomisii sub efectivul prevãzut nu se poate face decât în cazuri foarte bine justificate, cu aprobarea Comisiei Naţionale de Bacalaureat.
În cazul în care una dintre subcomisii îşi desfãşoarã activitatea în alta localitate sau în alt local decât în centrul de examen, pe lângã vicepreşedintele rãspunzãtor de desfãşurarea examenului comisia de bacalaureat judeteana deleagã un membru al sau pe toatã perioada desfãşurãrii examenului.
b) Centrele zonale de corectare se organizeazã pentru minimum 1.000 de candidaţi.
15. Dacã numãrul candidaţilor dintr-o localitate este sub efectivul minim stabilit pentru a organiza o comisie sau o subcomisie, aceştia vor fi de regula repartizaţi de cãtre comisia judeteana de bacalaureat la centre de examen din alte localitãţi, la care se organizeazã bacalaureatul. În aceste cazuri inspectoratul şcolar judeţean este obligat sa asigure pe toatã durata examenului cazarea candidaţilor care se prezintã prima data sau a doua oara la bacalaureat.
16. De regula comisiile/subcomisiile de bacalaureat se organizeazã pe profiluri, respectiv pe specializãri, eventual în funcţie de limba de predare. În fiecare comisie sau subcomisie de bacalaureat candidaţii sunt înscrişi în ordine alfabetica, indiferent de forma de învãţãmânt la care au absolvit ultima clasa - învãţãmânt de zi, seral sau fãrã frecventa.
17. În comisiile de bacalaureat organizate pentru candidaţii aparţinând minoritãţilor naţionale, care au studiat în limba maternã şi solicita susţinerea probelor de examen în limba respectiva - la obiectele studiate în aceasta limba în liceu -, vor fi numiţi profesori de specialitate care cunosc bine limba maternã a candidaţilor şi care au predat disciplina respectiva în limba maternã. Comisia judeteana de bacalaureat va desemna un profesor care a predat disciplina respectiva în limba maternã pentru a fi prezent la fiecare dintre probele pentru care sunt necesare traduceri, pentru a gira corectitudinea acestora.
18. Atribuţiile comisiilor de bacalaureat din centrele de examen sunt urmãtoarele:
- organizeazã şi rãspund de desfãşurarea examenului de bacalaureat în centrul respectiv;
- preiau, sub semnatura preşedinţilor, de la directorul unitãţii de învãţãmânt în care se afla centrul de examen de bacalaureat documentele necesare desfãşurãrii examenului de bacalaureat. Conducerile unitãţilor de învãţãmânt rãspund de corectitudinea datelor transmise, a actelor predate şi a listelor de înscriere la bacalaureat. Conducerea unitãţii de învãţãmânt asigura condiţiile necesare pentru organizarea şi desfãşurarea bacalaureatului - sãlile de concurs, imprimatele pentru lucrãrile scrise, multiplicatoare, o sala cu fisete pentru pãstrarea documentelor de bacalaureat în deplina securitate;
- verifica autenticitatea actelor, respectarea condiţiilor de participare la examen şi întocmirea listelor de înscriere;
- completeazã cataloagele de examen tipizate cu numele, iniţialã tatãlui şi prenumele candidaţilor, cu disciplinele de examen pe care aceştia le susţin. Cataloagele de examen tipizate se completeazã în doua exemplare identice, se numeroteaza şi se stampileaza pe fiecare pagina;
- repartizeazã candidaţii pe sali pentru probele scrise, în ordine alfabetica, şi afişeazã listele respective, cu 24 de ore înainte de prima proba, la avizierul liceului şi pe uşile salilor în care se desfãşoarã probele;
- preiau, sub semnatura preşedintelui şi a unui delegat, plicurile cu subiecte şi le pãstreazã, în condiţii de securitate deplina, la sediul unitãţii de învãţãmânt în care se gãseşte centrul de examen, în case de fier sau în fisete metalice sigilate; comisiile de bacalaureat vor respecta metodologia pãstrãrii secretului, a deschiderii şi a resigilarii, dupã caz, a plicurilor;
- sesizeazã imediat comisia judeteana de bacalaureat despre orice situaţie care impune anularea unor subiecte (pierderea unui plic, deteriorarea sau desfacerea sigiliului unui plic etc.) sau despre orice alta situaţie deosebita aparuta în timpul desfãşurãrii probelor;
- stabilesc prin tragere la sorţi repartizarea pe sali a cadrelor didactice supraveghetoare;
- instruiesc cadrele didactice care asigura supravegherea în sãlile de examen;
- multiplica subiectele pentru proba scrisã, imediat dupã extragerea variantei de examen, sigiland apoi originalul;
- asigura traducerea subiectelor în limbile minoritãţilor naţionale, pentru acele discipline care au fost studiate în limba respectiva; pentru ca traducerea sa se facã în timp cat mai scurt, asigura un numãr corespunzãtor de cadre didactice care efectueazã traducerea; distribuie candidaţilor care au studiat în limbile minoritãţilor naţionale atât subiectul în limba romana, cat şi în limba maternã;
- controleazã, indruma şi asigura organizarea şi desfãşurarea corespunzãtoare a probelor scrise;
- controleazã şi indruma activitatea tuturor persoanelor din liceu care au sarcini privind organizarea şi desfãşurarea bacalaureatului;
- iau mãsuri pentru ca în spaţiile în care îşi desfãşoarã activitatea comisia de bacalaureat sau în care se desfãşoarã probele scrise de examen sa nu pãtrundã persoane strãine, neautorizate de comisia judeteana de bacalaureat sau de Comisia Nationala de Bacalaureat;
- alcãtuiesc şi afişeazã lista alfabetica a candidaţilor pentru probele orale şi practice, cu precizarea orei la care aceştia trebuie sa se prezinte;
- examineazã şi noteaza candidaţii la probele orale şi la cele practice;
- afişeazã zilnic rezultatele la probele orale şi practice, precum şi rezultatele finale, la încheierea corectãrii tuturor lucrãrilor scrise;
- transcriu în catalog notele la probele orale sau practice;
- prin preşedinte şi vicepreşedinte asigura transportul în deplina siguranta şi predarea, cu proces-verbal, a lucrãrilor scrise şi a cataloagelor de examen, completate cu numele candidaţilor şi cu probele susţinute de aceştia, la centrele zonale de corectare;
- preşedintele şi vicepreşedintele centrului de examen primesc de la centrele zonale de corectare, cu proces-verbal, lucrãrile scrise corectate şi cataloagele completate cu notele obţinute de candidaţi, asigurând transportul acestora, în deplina siguranta, la centrul de examen;
- calculeazã mediile generale, conform prevederilor prezentei metodologii, le trec în catalog şi precizeazã rezultatul final pentru fiecare candidat: reuşit, respins, neprezentat, eliminat din examen;
- afişeazã listele cu rezultate, dupã primirea acestora de la centrele zonale de corectare;
- primesc eventualele contestaţii la probele scrise şi soluţioneazã prima etapa a acestora;
- transmit cãtre comisia judeteana de contestaţii, în deplina siguranta, lucrãrile scrise sigilate, ale cãror note au fost contestate de cãtre candidaţi/pãrinţii acestora;
- afişeazã rezultatele definitive, dupã rezolvarea contestaţiilor la comisia judeteana de contestaţii;
- dispun completarea diplomelor de bacalaureat (vezi pct. 50);
- elaboreazã şi transmit comisiilor judeţene de bacalaureat, în cel mai scurt timp, rapoarte privind organizarea şi desfãşurarea examenului de bacalaureat;
- predau directorului unitãţii de învãţãmânt în care s-a organizat centrul de examen, cu proces-verbal, lucrãrile scrise, copiile de pe borderourile cu note, autentificate de preşedintele comisiei centrului de corectare, şi celelalte documente întocmite pentru organizarea examenului.
19. Atribuţiile comisiilor de bacalaureat din centrele zonale de corectare sunt urmãtoarele:
- desemneazã, prin decizie a preşedintelui centrului de corectare, câte un profesor pentru fiecare disciplina şi pentru fiecare centru de examen arondat, care se va deplasa, în ziua probei scrise, la centrul respectiv pentru verificarea corectitudinii subiectelor prezentate elevilor;
- primesc, prin proces-verbal semnat de preşedinte şi de vicepreşedinte, lucrãrile scrise aduse de delegaţii de la fiecare centru de examen arondat, spre a fi corectate;
- asigura securitatea lucrãrilor scrise, pe perioada în care acestea se afla în centrul de corectare, din momentul preluãrii şi pana la predarea lor spre a fi transportate la centrele de examen;
- corecteaza lucrãrile scrise, respectând baremul de corectare şi de notare (conform pct. 35);
- calculeazã şi înscriu pe lucrãri notele celor doi profesori corectori şi nota finala;
- transcriu în cataloage notele la fiecare proba scrisã, pentru fiecare candidat arondat centrului;
- predau, prin preşedinte şi vicepreşedinţi, cu proces-verbal, lucrãrile scrise corectate şi cataloagele de examen completate şi semnate de profesorii corectori cãtre preşedintele şi vicepreşedintele din centrul de examen;
- predau cu proces-verbal, prin preşedinte şi vicepreşedinţi, borderourile de corectare originale cãtre directorul unitãţii de învãţãmânt în care s-a organizat centrul zonal de corectare.

III. Înscrierea candidaţilor
20. Înscrierea candidaţilor pentru bacalaureat se face la secretariatele liceelor, în perioada prevãzutã în grafic, dupã cum urmeazã:
- pentru candidaţii din seria curenta tabelele sunt întocmite de profesorii diriginti, în conformitate cu evidentele din licee;
- pentru candidaţii din anii precedenti înscrierea se face de secretarii liceelor la care candidaţii au absolvit, pe baza actelor prezentate de aceştia (certificate de naştere şi, dupã caz, de cãsãtorie, foaia matricola şi situaţia şcolarã din clasele liceale). În situaţia schimbãrii domiciliului în alta localitate, menţionatã ca atare în buletinul de identitate, candidaţii din seriile precedente se pot înscrie pentru a susţine bacalaureatul la un liceu de acelaşi profil, stabilit de comisia judeteana de bacalaureat din judeţul în care se afla noul domiciliu al candidatului.
În situaţia în care liceul la care candidatul a absolvit este arondat unui alt centru de examen, înscrierea se face direct la secretariatul centrului de examen respectiv.
21. Pana la data de 15 martie toţi elevii din clasa a XII-a (a XIII-a) învãţãmânt de zi şi a XIII-a învãţãmânt seral sau cu frecventa redusã îşi vor exprima în scris opţiunile pentru obiectele de studiu prevãzute cu probe la alegere la care doresc sa susţinã bacalaureatul.
22. Directorii de licee centralizeazã opţiunile şi transmit situaţia inspectoratelor şcolare judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti, pana la data de 1 aprilie.
23. Inspectoratele şcolare judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti, centralizeazã opţiunile comunicate de licee şi transmit Serviciului naţional de examinare şi evaluare necesarul de plicuri pana la data de 1 mai.
Tabelele întocmite iniţial se actualizeazã dupã încheierea semestrului al II-lea, prin eliminarea candidaţilor corigenti, repetenti, cu situaţia neincheiata sau exmatriculati, şi se transmit în termen de 3 zile de la încheierea cursurilor, semnate şi stampilate de director, centrului de examen la care şcoala este arondata.
Pentru a doua sesiune de bacalaureat înscrierile candidaţilor se fac conform graficului anuntat, iar numãrul de centre şi necesarul de plicuri se transmit Serviciului naţional de examinare şi evaluare cu cel puţin 15 zile înainte de începerea sesiunii.

IV. Conţinutul examenului de bacalaureat
24. Disciplinele de studiu la care se organizeazã probele pentru bacalaureat sunt anunţate de Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii. Precizarea exactã a acestora, a temelor alese din programa şcolarã şi a manualelor şcolare valabile se realizeazã prin ordin special al ministrului.

V. Stabilirea subiectelor pentru probele de examen
25. Pentru fiecare proba scrisã se stabilesc variante de subiecte (probleme) din care se aleg, prin tragere la sorţi, subiectul probei scrise şi subiectul de rezerva.
Subiectele pentru probele de examen se realizeazã la Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii şi se stabilesc ţinându-se seama de urmãtoarele criterii:
- sa fie în concordanta cu conţinutul programelor de bacalaureat aprobate şi publicate de Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii;
- sa fie astfel formulate încât tratarea lor sa angajeze cat mai multe posibilitãţi de analiza, de abstractizare şi de generalizare ale candidaţilor, stimuland competentele acestora;
- sa asigure o cuprindere echilibrata a materiei studiate, sa aibã grad de complexitate la nivelul conţinutului programelor şi manualelor şcolare, pentru a fi tratate în timpul stabilit;
- subiectele şi baremurile se vor elabora astfel încât sa se asigure unitatea de evaluare şi notare la nivel naţional.
26. Subiectele pentru probele orale se elaboreazã, pentru fiecare disciplina de studiu, la nivel naţional şi cuprind teme (probleme) din programele pentru bacalaureat. Acestea vor fi fãcute publice şi transmise inspectoratelor şcolare cu cel puţin 30 de zile înaintea începerii probelor.
Comisiile de examen vor asigura, prin profesorii examinatori, întocmirea biletelor de examene în preziua începerii probelor orale.
Biletele de examen vor avea un grad de complexitate care sa permitã tratarea lor integrala în maximum 10-15 minute.

VI. Desfãşurarea probelor, corectarea şi notarea
27. Sãlile pentru susţinerea probelor vor fi în prealabil adaptate acestor activitãţi, prin:
- dotarea corespunzãtoare;
- eliminarea oricãror materiale didactice care ar putea influenta candidaţii în elaborarea lucrãrilor;
- afişarea pe usa fiecãrei sali a listei nominale cu candidaţii repartizaţi în sala respectiva şi a prevederilor care îi informeazã pe aceştia ca pãtrunderea în sala cu materiale ajutatoare, frauda sau tentativa de frauda atrage eliminarea din examen (conform pct. 29).
Probele scrise
--------------
28. Repartizarea pe sali a personalului de supraveghere - cadre didactice de alta specialitate decât cea la care se susţine proba, din alt liceu decât cel din care provin candidaţii - se face de preşedintele comisiei de bacalaureat prin tragere la sorţi - câte doi pentru fiecare sala - în ziua fiecãrei probe, cu o ora înainte de începerea acesteia, luându-se mãsuri sa nu rãmânã aceleaşi formaţii de supraveghere pentru aceleaşi sali, la probe diferite.
Supraveghetorii care intra în sali, dupã ce au fost instruiti şi au semnat fişa de atribuţii, primesc din partea preşedintelui listele cu candidaţii, modelul de proces-verbal de predare a lucrãrilor scrise, hârtie tipizata pentru lucrãri şi hârtie stampilata pentru ciorne.
29. Accesul candidaţilor în sali este permis, pe baza buletinului de identitate, cel mai târziu cu 30 de minute înainte de începerea probei. Se interzice candidaţilor sa pãtrundã în sala cu orice fel de lucrãri, manuale, dictionare, notite, însemnãri, tabele de logaritmi etc. (cu excepţia celor prevãzute în mod expres în foaia cu subiectele de examen), care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, precum şi cu orice mijloc electronic de calcul sau comunicare. Nerespectarea acestor dispoziţii duce la eliminarea din sala a candidatului de cãtre preşedintele de comisie.
Înainte de aducerea subiectelor în sali supraveghetorii vor explica elevilor modul de desfãşurare a probei şi modul de completare a datelor personale pe foaia tipizata. Se va insista asupra faptului ca rezolvarea subiectelor se face exclusiv pe foaia tipizata şi ca soluţiile scrise pe ciorne sau pe foaia cu subiectele nu se iau în considerare.
Candidaţii se asaza câte unul în banca, în ordine alfabetica, conform listelor afişate. Fiecare candidat primeşte o coala de hârtie tipizata pe care îşi scrie cu majuscule numele, prenumele şi completeazã citeţ celelalte date de pe coltul ce urmeazã sa fie lipit. Coltul colii tipizate va fi lipit numai dupã ce profesorii care supravegheazã în sali au verificat identitatea candidaţilor şi completarea corecta a tuturor datelor prevãzute.
Pentru lipirea coltului lucrãrii se va folosi acelaşi tip de etichete pentru toate centrele de examen din judeţ.
Coltul lipit al fiecãrei lucrãri va fi semnat de cãtre preşedinte sau vicepreşedinte, iar secretarul comisiei de bacalaureat va pune ştampila "Bacalaureat 2002" peste semnatura autorizata.
Înscrierea numelui candidatului pe foile tipizate în afarã rubricii care se sigileaza şi orice alte semne distinctive care ar permite identificarea lucrãrii atrag anularea lucrãrii scrise respective. Pentru ciorne candidaţii vor primi coli obişnuite de hârtie, marcate cu ştampila "Bacalaureat 2002".
NOTA:
-----
Se interzice atât candidaţilor, cat şi profesorilor supraveghetori pãtrunderea în sala de examen cu telefoane mobile.
30. a) În prezenta preşedintelui şi a vicepreşedinţilor, a reprezentantului comisiei de corectare, cadru didactic de specialitate desemnat pentru a participa la proba scrisã respectiva, se verifica integritatea plicului cu subiecte primit de la comisia judeteana de bacalaureat, pentru fiecare proba scrisã. Un membru al comisiei extrage varianta anunţatã, dupã care plicul se resigileaza, se semneazã de toţi cei prezenţi şi este pãstrat în condiţii de securitate deplina în casa de fier sau în dulap metalic sigilat. La deschiderea plicurilor se va alcãtui un proces-verbal semnat de cãtre toţi cei prezenţi.
b) În cazul centrelor de examen în care exista candidaţi care au studiat în limbile minoritãţilor naţionale, subiectele vor fi traduse în limbile respective de cãtre membrii comisiei desemnaţi în acest scop.
c) Se multiplica subiectele în numãr egal cu numãrul salilor de examen sau cu numãrul candidaţilor, dupã care se introduc în plicuri care se sigileaza, urmând sa fie distribuite în sali. Candidaţii care susţin probele în limbile minoritãţilor naţionale vor primi atât subiect în limba maternã, cat şi subiect în limba romana.
d) Profesorul de specialitate, membru al comisiei de corectare, rãmâne în sala în care s-a efectuat multiplicarea pana la terminarea distribuirii plicurilor în sãlile de examen.
Nici un membru al comisiei nu poate pãrãsi centrul şi nu poate comunica în afarã conţinutul subiectelor de examen pana la ieşirea primului candidat din centrul de examen. Candidaţii pot pãrãsi centrul de examen cel mai devreme dupã o ora şi jumãtate de la distribuirea subiectelor în sali.
e) Supraveghetorii de sali primesc plicurile cu subiecte de la preşedinte sau vicepreşedinte, verifica integritatea acestora, le deschid şi transcriu subiectele pe tabla sau distribuie subiectele multiplicate fiecãrui candidat.
f) Punctajul acordat fiecãrui subiect se va transmite candidaţilor o data cu subiectul, iar baremul de corectare va fi afişat la avizierul unitãţii de învãţãmânt dupã încheierea probei scrise.
31. Preşedintele sau vicepreşedintele, însoţit de cãtre profesorul de la disciplina respectiva, verifica în toate sãlile de examen exactitatea transcrierii subiectelor pe tabla, cu excepţia situaţiei în care fiecare candidat a primit un subiect xeroxat. Dacã subiectele se traduc în limbi ale minoritãţilor naţionale, se verifica şi exactitatea traducerii.
Din momentul deschiderii plicului cu subiecte nici un candidat nu mai poate intra în sala şi nici un candidat nu poate pãrãsi sala decât dacã preda lucrarea scrisã şi semneazã de predarea acesteia. Candidaţii care nu se afla în sala în momentul deschiderii plicului cu subiecte pierd dreptul de a mai susţine proba respectiva. În cazuri excepţionale, dacã un candidat se simte rau şi solicita pãrãsirea temporarã a sãlii, el va fi însoţit de unul dintre profesorii care supravegheazã, pana la înapoierea în sala de examen.
32. Timpul destinat elaborãrii unei lucrãri scrise este de 3 ore, socotit din momentul în care s-a încheiat scrierea subiectelor pe tabla sau distribuirea subiectelor xeroxate pentru fiecare candidat.
Pentru elaborarea lucrãrii scrise candidaţii vor folosi numai cerneala sau pasta de culoare albastra, iar pentru executarea schemelor şi a desenelor vor folosi numai creion negru. Se interzice folosirea în timpul probelor scrise a minicalculatoarelor, a riglelor de calcul, a altor mijloace de calcul. Nu se va folosi alta hârtie decât cea distribuita candidaţilor de cãtre supraveghetori.
Fiecare candidat va primi atâtea coli tipizate sau de ciorna câte îi sunt necesare.
În cazul în care unii candidaţi, din diferite motive (corecturi numeroase şi greşeli care ar putea fi interpretate drept semn de recunoaştere), doresc sa îşi transcrie lucrarea, fãrã sa depãşeascã timpul stabilit, vor primi alte coli tipizate. Colile folosite iniţial se anuleazã pe loc de cãtre supraveghetori, menţionându-se pe ele "anulat", se semneazã de cãtre cei doi supraveghetori şi se pãstreazã în condiţiile stabilite pentru lucrãrile scrise.
33. În timpul desfãşurãrii probelor scrise supraveghetorii de sali nu vor da candidaţilor nici o indicaţie, nu vor discuta între ei şi nu vor rezolva subiectul de examen. Unul dintre supraveghetori va sta în fata clasei, celãlalt în spatele ei şi nu vor avea alte preocupãri. În cazul în care aceştia incalca dispoziţiile anterioare, vicepreşedintele sau preşedintele comisiei poate decide înlocuirea lor şi, dacã este cazul, poate face şi propuneri de sancţionare.
În timpul desfãşurãrii probelor scrise supraveghetorii de sali rãspund de asigurarea ordinii şi liniştii în sala de clasa, de respectarea de cãtre candidaţi a tuturor prevederilor prezentei metodologii.
Supraveghetorii au obligaţia sa verifice dacã elevii au patruns în sala cu materiale interzise prin prezenta metodologie sau cu alte materiale care le-ar permite sau le-ar facilita rezolvarea subiectelor de examen. De asemenea, supraveghetorii nu vor permite candidaţilor sa comunice în nici un fel între ei şi îl vor sesiza pe preşedintele comisiei despre orice încãlcare a prezentei metodologii.
În timpul desfãşurãrii probelor scrise, în sãlile de examen au voie sa între numai:
- preşedintele;
- vicepreşedintele;
- profesorul de specialitate din comisia de corectare, însoţit de unul dintre cei doi mentionati anterior, pentru eventuale corecturi;
- reprezentanţii Comisiei Naţionale de Bacalaureat;
- persoane împuternicite cu delegaţie de cãtre comisia judeteana de bacalaureat, respectiv a municipiului Bucureşti, pentru a controla desfãşurarea bacalaureatului.
34. Pe mãsura ce îşi încheie lucrãrile candidaţii le vor preda supraveghetorilor. La expirarea celor 3 ore acordate candidaţii vor preda lucrãrile în faza în care se afla, fiind interzisã depãşirea timpului stabilit. Ultimii trei candidaţi vor rãmâne în sala pana la predarea ultimei lucrãri.
La predarea lucrãrilor supraveghetorii bareaza spaţiile nescrise, verifica numãrul de pagini şi îl trec în procesele-verbale de predare pe care le semneazã candidaţii, precum şi în rubrica prevãzutã pe prima pagina a lucrãrii.
Ciornele şi lucrãrile anulate se strang separat şi se pãstreazã în centrul de examen. Supraveghetorii, în prezenta membrilor comisiei, predau lucrãrile scrise, sub semnatura, preşedintelui sau vicepreşedintelui, care verifica dacã numãrul lucrãrilor predate corespunde cu numãrul semnaturilor din procesul-verbal de predare a lucrãrilor scrise şi dacã numãrul de pagini al fiecãrei lucrãri coincide cu cel înscris pe lucrare şi în procesul-verbal.
Pe mãsura ce se încheie susţinerea probelor scrise toate lucrãrile scrise se transporta şi se predau de cãtre preşedintele şi vicepreşedintele centrului de examen, pe baza de proces-verbal, preşedintelui şi vicepreşedintelui comisiei din centrul zonal de corectare.
35. a) Preşedintele şi vicepreşedintele comisiei din centrul zonal de corectare primesc, pe baza de proces-verbal, lucrãrile scrise aduse de la fiecare centru de examen arondat, spre a fi corectate.
b) Toate lucrãrile de la aceeaşi disciplina, din cadrul aceleiaşi probe de examen, având acelaşi tip de subiect, sunt amestecate de cãtre preşedintele şi vicepreşedintele comisiei de corectare, apoi sunt grupate în seturi şi numerotate de la 1 la n.
Seturile de lucrãri se introduc în dosare (plicuri), dupã ce pe fiecare lucrare s-a scris şi numãrul de ordine al dosarului (plicului).
c) Dosarele cu lucrãrile numerotate sunt predate de preşedinte sau vicepreşedinte, cu proces-verbal de predare-primire, pentru corectare, profesorilor corectori desemnaţi de preşedinte. Procesul-verbal va conţine data, ora, numele persoanelor care predau/preiau lucrãri, disciplina de examen, numãrul lucrãrilor predate/preluate şi numerele de ordine ale acestora.
Profesorii corectori nu vor cunoaşte de la care centru de examen provin lucrãrile pe care trebuie sa le corecteze.
d) Corectarea şi notarea lucrãrilor scrise se efectueazã de cei doi profesori examinatori, în mod obligatoriu în încãperi separate, stabilite de preşedintele comisiei. În fiecare sala de corectare se vor afla cel puţin trei profesori corectori. Schimbarea lucrãrilor de la mana I la mana a II-a şi invers se va face în prezenta preşedintelui sau a vicepreşedintelui comisiei. Pe perioada corectãrii au voie sa între în sali, în afarã profesorilor corectori, doar preşedintele şi vicepreşedintele comisiei judeţene de bacalaureat, respectiv a municipiului Bucureşti, preşedintele şi vicepreşedintele centrului zonal de corectare, reprezentanţii Comisiei Naţionale de Bacalaureat, persoane împuternicite cu delegaţie de cãtre comisia judeteana de bacalaureat, respectiv a municipiului Bucureşti, pentru a controla desfãşurarea bacalaureatului.
e) Fiecare lucrare se corecteaza şi se apreciazã de fiecare profesor corector, separat, cu note de la 10 la 1, respectându-se baremurile de corectare şi notare stabilite de Comisia Nationala de Bacalaureat.
Corectarea şi notarea, pe baza baremului, se înregistreazã în borderouri separate pentru fiecare profesor corector.
f) Zilnic, dupã terminarea programului de corectare, seturile de lucrãri şi borderourile individuale de notare, închise în plicuri sigilate, se predau, cu proces-verbal asemãnãtor celui de la lit. c), preşedintelui sau vicepresedintelul pentru a fi pãstrate în case de fier sau dulapuri metalice, închise şi sigilate. Procesele-verbale fac parte din documentele de examen şi se pãstreazã în acelaşi regim cu lucrãrile scrise.
Cheile şi sigiliul de la fisetele în care sunt depozitate lucrãrile scrise şi celelalte documente de bacalaureat vor fi pãstrate separat de cãtre preşedinte şi unul dintre vicepreşedinţi.
36. Dupã încheierea de cãtre ambii profesori corectori a acţiunii de corectare şi notare borderourile întocmite şi semnate de fiecare profesor examinator sunt predate preşedintelui comisiei o data cu lucrãrile corectate. Dupã ce preşedintele comisiei verifica dacã sunt diferenţe mai mari de un punct între notele acordate de cei doi profesori examinatori notele obţinute se înscriu pe fiecare lucrare, cu cerneala roşie, de cãtre profesorii corectori şi se semneazã de aceştia. Media finala se înscrie pe lucrare, în prezenta profesorilor corectori, de cãtre preşedintele comisiei. Preşedintele comisiei verifica media finala, ca medie aritmetica cu doua zecimale fãrã rotunjire, şi semneazã alãturi de profesorii corectori.
În cazul în care se constata o diferenţa mai mare de un punct între notele celor doi profesori corectori, preşedintele repartizeazã lucrarea spre recorectare unui alt profesor de specialitate, care, în prezenta profesorilor corectori iniţiali, stabileşte nota finala a lucrãrii. Nota data la recorectare este nota care se înscrie pe lucrare şi va fi semnatã de cãtre cei trei profesori corectori şi de cãtre preşedintele comisiei. Aceste situaţii care necesita o a treia corectare sunt consemnate într-un proces-verbal semnat de cei amintiti anterior.
37. Dupã ce toate lucrãrile scrise au fost corectate acestea se deschid, în prezenta preşedintelui, vicepreşedintelui şi a tuturor profesorilor corectori, iar notele finale se înregistreazã imediat în cataloagele de examen de cãtre secretari, cu cerneala sau pasta albastra. Eventualele corecturi de transcriere a notelor finale în cataloagele de examen se fac numai cu cerneala roşie de cãtre persoana din comisie care a greşit, sub semnatura, iar preşedintele comisiei contrasemneazã şi stampileaza.
Lucrãrile scrise corectate şi cataloagele completate cu notele de la probele scrise şi semnate de cãtre profesorii corectori pe fiecare pagina, de preşedintele, vicepreşedintele şi secretarul comisiei de corectare se predau, cu proces-verbal, preşedintelui şi vicepreşedintelui comisiilor din centrele de examen, pentru a fi transportate la centrele respective.
Probele orale
-------------
38. Candidaţii intra în sala de examen în ordinea afişatã, respectându-se ora prevãzutã pentru fiecare grupa. Comisia de bacalaureat verifica identitatea fiecãrui candidat.
Candidatul ia un bilet şi primeşte hârtie stampilata pentru ciorna. El are dreptul sa ia un al doilea bilet în cazul în care constata, dupã o reflectie de 1-2 minute, ca temele înscrise pe bilet nu îi sunt cunoscute. În acest caz în catalogul de examen sunt înscrise numerele ambelor bilete, iar candidatului i se scade nota cuvenitã cu 2 (doua) puncte.
Pentru elaborarea soluţiilor se acorda fiecãrui candidat 15-20 de minute.
Examinarea orala se realizeazã de cãtre cei doi profesori examinatori, membri ai comisiei. Profesorii examinatori pot interveni cu întrebãri lamuritoare sau suplimentare, de regula dupã ce candidatul şi-a prezentat rãspunsurile.
39. Subiectele pentru oral vor conţine un punctaj orientativ în aprecierea şi notarea elevului; punctele acordate pentru fiecare subiect vor fi consemnate într-un borderou de lucru al profesorilor, care va rãmâne la dosarul comisiei de bacalaureat.
Fiecare profesor examinator apreciazã rãspunsul candidaţilor cu note întregi de la 10 la 1. Dacã baremul conduce la punctaje fractionare, acestea se rotunjesc la cel mai apropiat întreg (în cazul fracţiunilor de 50 de sutimi rotunjirea se face în favoarea elevului). Diferenţa dintre notele acordate de cei doi profesori examinatori nu poate fi mai mare de un punct. Preşedintele comisiei mediazã situaţiile în care diferenţa de notare este mai mare de un punct, iar hotãrârea sa este definitiva.
Fiecare profesor înscrie în catalog nota acordatã, iar preşedintele sau vicepreşedintele, nota finala.
Nota finala la examenul oral se înscrie în catalog şi în fişa individualã a candidatului, cu semnatura celor doi profesori examinatori. Fişa se înmâneazã candidatului dupã consemnarea notei la fiecare proba orala sau practica.
Dupã susţinerea probei orale candidatul preda biletul de examen şi ciorna semnatã.
40. Desfãşurarea probelor orale şi practice are caracter public. În unele situaţii preşedintele poate dispune întreruperea examinãrii şi eliminarea din sala a persoanelor cu atitudine şi comportament necorespunzãtoare.
41. Notele de la probele practice se înscriu în fişa individualã a candidatului imediat dupã încheierea sustinerii probei de cãtre acesta.

VII. Stabilirea şi comunicarea rezultatelor
42. Dupã încheierea probelor din cadrul bacalaureatului şi dupã corectarea tuturor lucrãrilor scrise se comunica rezultatele finale pentru toţi candidaţii.
Pentru candidaţii care au obţinut note de promovare (cel puţin 5) la toate probele de examen se calculeazã media generalã de bacalaureat, ca medie aritmetica cu doua zecimale fãrã rotunjire, din notele obţinute la probele de examen.
Nu se calculeazã media generalã pentru candidaţii care nu au promovat una sau mai multe probe sau care nu s-au prezentat la toate probele.
Candidaţilor declaraţi respinsi li se consemneazã aceasta pe foaia matricola. În cazul candidaţilor proveniţi de la alte unitãţi de învãţãmânt secretariatul comisiei de examen va anunta în scris rezultatul la liceul de unde provine candidatul.
Sunt declaraţi reusiti candidaţii care au obţinut cel puţin nota 5 la fiecare proba de examen şi media generalã minima 6,00.
Pentru candidaţii care obţin media generalã 5,99 se rotunjeste media generalã la 6,00.
Candidaţii care nu îndeplinesc condiţiile menţionate sunt declaraţi respinsi sau, dupã caz, neprezentati sau eliminati din examen.
Pentru comunicarea rezultatelor finale ale examenului de bacalaureat se întocmesc şi se afişeazã liste nominale care cuprind: numele şi prenumele candidaţilor, notele obţinute la fiecare proba scrisã şi orala, media generalã şi rezultatul final ("reuşit", "respins", "neprezentat", "eliminat din examen"). Un candidat se considera neprezentat dacã a absentat la cel puţin una dintre probele de examen.
43. Pentru candidaţii proveniţi de la alte licee decât cele arondate centrului de examen comisia de examen întocmeşte extrase din catalog, care cuprind situaţia lor la examen, şi le transmite liceelor respective în vederea completãrii diplomelor de bacalaureat.

VIII. Depunerea şi rezolvarea contestaţiilor
44. Nu se admit contestaţii la probele orale sau practice. Contestaţiile la probele scrise se depun şi se înregistreazã la centrul de examen, în ziua prevãzutã de graficul de desfãşurare a examenului de bacalaureat. Ele se rezolva în doua etape distincte:
- la comisia de bacalaureat din centrul de examen, unde nota nu poate fi modificatã;
- la comisia judeteana de bacalaureat.
În prima etapa preşedintele comisiei de bacalaureat din centrul de examen repartizeazã contestaţiile de la fiecare disciplina profesorilor de specialitate, cu recomandarea de a revedea lucrãrile. Profesorii de specialitate sunt nominalizaţi de preşedintele centrului de corectare la care a fost arondat centrul de examen respectiv, dintre profesorii corectori ai acestui centru.
Profesorii de specialitate prezintã candidatului lucrarea în cauza, urmãrind exactitatea aplicãrii baremurilor de corectare şi de notare şi precizia calculelor efectuate pentru stabilirea notei. La convorbirea cu candidaţii pot asista şi pãrinţii, fãrã dreptul de a interveni în discuţii. În cazul în care între nota iniţialã şi nota de la recorectare exista diferenţe de notare mai mici de 0,50 puncte, concluziile sunt comunicate candidaţilor, cu argumentatia necesarã care sa dovedeascã netemeinicia contestaţiei. Candidatul consemneazã pe cerere dacã îşi menţine sau îşi retrage contestaţia. În cazul în care se constata o diferenţa de cel puţin 0,50 puncte între nota iniţialã şi nota de la recorectare sau în cazul în care candidaţii ale cãror lucrãri nu prezintã diferenţe în notare de cel puţin 0,50 puncte îşi menţin totuşi cererea de contestaţie, lucrãrile contestate se inchid pentru a deveni secrete atât în ceea ce priveşte numele candidatului, cat şi notele acordate; se aplica ştampila de bacalaureat şi se înainteazã, cu baremele de corectare şi de notare, prin delegat, comisiei judeţene sau a municipiului Bucureşti, singura în mãsura sa acorde o noua nota lucrãrii. Secretizarea se va face cu acelaşi tip de hârtie pus la dispoziţie de comisia judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti.
Totodatã se transmite un borderou în care se menţioneazã obiectul de studiu, numãrul de ordine al lucrãrilor şi numãrul de pagini pentru fiecare lucrare.
45. Comisiile judeţene de contestaţii, respectiv a municipiului Bucureşti, au urmãtoarea componenta:
● preşedinte - inspector şcolar general adjunct al inspectoratului judeţean respectiv, altul decât cel numit eventual în comisia judeteana de bacalaureat, respectiv a municipiului Bucureşti;
● vicepreşedinte - inspector şcolar de specialitate;
● 1-2 secretari - inspectori şcolari, cadre didactice;
● membri - câte doi profesori pentru fiecare disciplina şi pentru maximum 100 de lucrãri contestate.
În fiecare an membrii comisiei de contestaţii vor fi alţi profesori decât cei din anul anterior. Alegerea profesorilor corectori se face prin tragere la sorţi dintr-o lista de profesori recunoscuţi pentru competenta profesionalã şi probitatea lor morala şi care nu au fãcut parte în sesiunea respectiva din comisiile centrelor de examen şi de corectare.
46. Comisiile judeţene de contestaţii, respectiv a municipiului Bucureşti, recorecteaza lucrãrile primite şi acorda note lucrãrilor contestate, conform baremurilor pentru probele scrise.
Nota acordatã iniţial se modifica, prin creştere sau descrestere, dacã între nota iniţialã şi nota acordatã de comisia de contestaţii se va constata o diferenţa de cel puţin 0,50 puncte pana la nota 9,50. Dacã diferenţa dintre cele doua note este mai mica de 0,50 puncte, nota iniţialã rãmâne neschimbata pentru notele de pana la 9,50. Pentru lucrãrile corectate cu note de peste 9,50 se acorda nota de la recorectare.
Hotãrârile comisiei judeţene de contestaţii, respectiv a municipiului Bucureşti, se consemneazã într-un proces-verbal care este semnat de cãtre toţi membrii comisiei şi de preşedinte.
Lucrãrile scrise, baremurile de corectare şi de notare şi borderourile se restituie comisiilor din centrele de examen împreunã cu o copie de pe procesul-verbal. În cazul în care se constata diferenţe mai mari de 1,50 puncte - în plus sau în minus - între nota iniţialã şi nota de la contestaţii, inspectoratele şcolare analizeazã situaţia în termen de 30 de zile de la terminarea contestaţiilor, consultând profesorii corectori din ambele comisii (cea din centrul zonal de corectare şi cea de contestaţii) şi decid sancţionarea celor vinovaţi. Comisia Nationala de Bacalaureat va fi instiintata de sancţiunile aplicate pana la data de 1 octombrie a anului în care s-a desfãşurat examenul.
În perioada de corectare a probelor scrise sau ulterior Comisia Nationala de Bacalaureat poate desemna, dupã caz, comisii de recorectare prin sondaj a unui numãr de lucrãri, urmãrindu-se corectitudinea respectãrii baremelor. Comisia Nationala de Bacalaureat poate propune inspectoratelor şcolare sancţiuni în cazul constatãrii unor nereguli flagrante.
47. Comisiile de bacalaureat din centrele de examen opereazã în cataloage schimbãrile ce se impun dupã aflarea rezultatelor la contestaţii, recalculeazã, dupã caz, media generalã de bacalaureat şi rectifica în mod corespunzãtor rezultatul examenului.
Rezultatele la contestaţii se comunica celor în drept prin afişare la avizierul centrului de examen, conform graficului.

IX. Dispoziţii finale
48. Comisiile de bacalaureat din centrele de examen şi din centrele zonale de corectare şi comisiile judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, au obligaţia sa informeze telefonic şi în cel mai scurt timp Comisia Nationala de Bacalaureat cu privire la neregulile care apar în organizarea şi desfãşurarea bacalaureatului, precum şi despre neprezentarea unor presedinti, în vederea înlocuirii acestora.
49. Toate documentele şi lucrãrile scrise din cadrul examenului de bacalaureat se pãstreazã în arhiva centrului de examen timp de 2 ani, cu excepţia cataloagelor, care se pãstreazã permanent.
Plicurile care se deschid la comisiile din centrele de examen vor purta semnãturile preşedintelui, vicepreşedintelui şi ale membrilor comisiei, ora şi data deschiderii; ele vor fi stampilate şi se vor pãstra timp de 2 ani în arhiva centrului.
50. Diplomele de bacalaureat se completeazã cu datele din cataloagele de examen numai de cãtre secretarii liceelor la care absolvenţii au promovat ultima clasa şi vor fi semnate de preşedintele comisiei din centrul de examen, în termen de cel mult 15 zile de la terminarea examenului de bacalaureat. În cazuri excepţionale diplomele pot fi semnate de preşedintele comisiei judeţene de bacalaureat.
51. Raportul comisiei judeţene privind rezultatele examenului de bacalaureat organizat şi desfãşurat în liceele din judeţ se transmite, prin delegat sau prin posta, Ministerului Educaţiei şi Cercetãrii - Direcţia generalã pentru învãţãmânt preuniversitar, în doua exemplare, în termen de 10 zile de la afişarea rezultatelor.
Raportul va cuprinde:
- situaţia numericã a tuturor candidaţilor, pe ansamblu şi la fiecare proba de examen;
- semnalarea situaţiilor deosebite - folosirea subiectelor de rezerva, înlocuirea unor presedinti şi a unor membri ai comisiei;
- numãrul plicurilor care nu s-au deschis;
- aprecieri cu privire la subiectele probelor scrise din punct de vedere al complexitatii, al concordanţei cu programele şcolare, cu privire la modul în care subiectele au solicitat capacitatile intelectuale ale candidaţilor etc.;
- sugestii şi soluţii pentru perfecţionarea organizãrii şi a desfãşurãrii examenului de bacalaureat;
- analiza modului de desfãşurare a contestaţiilor şi rezultatele statistice ale acestora, concluzii şi propuneri.
Anexele 9 şi 10 vor fi trimise şi prin posta electronica la Direcţia de informatizare din cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetãrii.
52. Pana la data de 1 noiembrie inspectoratele şcolare vor alcãtui un raport special despre examenele naţionale din anul în curs, care va fi trimis în copie şi Ministerului Educaţiei şi Cercetãrii. Un exemplar al raportului anual va fi trimis fiecãrei unitãţi şcolare din judeţ.
Raportul va cuprinde informaţii despre monitorizarea desfãşurãrii acestui examen, inclusiv date despre esantioanele de lucrãri recorectate la decizia Comisiei Naţionale de Bacalaureat sau judeţene. Comisia judeteana de bacalaureat va decide recorectarea de lucrãri la cel puţin trei discipline de examen, pentru examenul de bacalaureat. Numãrul minim de lucrãri recorectate la o disciplina va fi de 50, iar criteriile de selectare a lucrãrilor vor fi stabilite de inspectoratul şcolar. Inspectorii şcolari de specialitate vor coordona corectarea esantioanelor şi vor prezenta în scris inspectorului şcolar general concluziile acestei recorectari. În urma recorectarii inspectorul şcolar general poate decide, în situaţii bine justificate, aplicarea de sancţiuni conform Statutului personalului didactic şi prezentei metodologii. Raportul anual va cuprinde informaţii despre sancţiunile aplicate şi numele persoanelor sancţionate, inclusiv despre personalul didactic cãruia comisia judeteana a decis sa-i retragã dreptul de a participa la examenele naţionale.
53. Respectarea întocmai a prezentei metodologii este obligatorie pentru toate persoanele implicate în examen.
Orice abatere comisã şi doveditã cu probe se sancţioneazã dupã cum urmeazã:
- candidaţii care în timpul desfãşurãrii probelor de examen au introdus în sãlile de examen materiale ajutatoare sau mijloace electronice, care sunt surprinsi copiind ori transmitand soluţii ale subiectelor sunt eliminati din examen, pierzand sesiunea respectiva;
- cadrele didactice care în timpul supravegherii candidaţilor comit fapte cu caracter infractional (furnizarea soluţiilor problemei, înlocuiri de lucrãri, falsificãri de lucrãri) sau au manifestãri care atesta neglijenţa în îndeplinirea atribuţiilor de supraveghetor (tolerarea unor acţiuni sau intentii de frauda ale candidaţilor, pãrãsirea nejustificatã a sãlii de examen, transcrierea subiectelor pe tabla cu erori care le aparţin etc.) vor fi sancţionate în conformitate cu prevederile Statutului personalului didactic sau, dupã caz, ale Codului penal; acestor cadre didactice li se va interzice participarea în comisiile de examen în sesiunile urmãtoare;
- profesorii corectori care savarsesc fapte cu caracter infractional (înlocuiri de lucrãri, falsificãri de lucrãri, modificãri de note etc.) sau manifesta neglijenţa în îndeplinirea raspunderilor de examinator sau profesor corector vor fi sancţionaţi conform prevederilor Statutului personalului didactic şi, dupã caz, ale Codului penal; acestor cadre didactice li se va interzice participarea în comisiile de examen în sesiunile urmãtoare.
Constatarea de nereguli grave sau repetate în desfãşurarea activitãţii unei comisii de bacalaureat duce la diminuarea cu 20-70% a indemnizaţiei vicepreşedintelui şi a preşedintelui.
Sancţiunile vor fi aplicate de inspectoratele şcolare judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti, în baza unui proces-verbal de constatare alcãtuit de organele de control (membrii Comisiei Naţionale de Bacalaureat, delegaţii Ministerului Educaţiei şi Cercetãrii, membrii comisiei judeţene de bacalaureat, respectiv a municipiului Bucureşti). Pentru personalul didactic care a încãlcat prevederile prezentei metodologii comisia judeteana de bacalaureat va face comunicare scrisã cãtre unitatea de învãţãmânt de la care provine cadrul didactic respectiv, în care se vor preciza abaterea constatatã şi eventuala sancţiune acordatã. Aceste abateri vor fi luate în considerare la acordarea calificativului anual.
54. Candidaţii care au fost înscrişi fãrã a îndeplini condiţiile legale de înscriere la examen sau care au beneficiat de partinire frauduloasã constatatã de organele în drept sunt eliminati din examen, pierzand sesiunea respectiva sau, dupã caz, li se anuleazã diploma.
55. La organizarea şi desfãşurarea examenului de bacalaureat în liceele (secţiile de liceu) pentru elevii cu deficiente vizuale, motorii şi auditive se fac urmãtoarele precizãri speciale:
- Pentru un numãr de candidaţi care corespunde cel puţin efectivului unei clase speciale de liceu se organizeazã subcomisii de bacalaureat.
- Vicepreşedintele comisiei de bacalaureat (din liceu/secţie) va fi de regula un cadru didactic universitar cu specialitatea psihopedagogie specialã, pedagogie, psihologie sau un profesor cu gradul didactic I, având una dintre specialitatile menţionate anterior.
- Comisiile de bacalaureat vor asigura condiţii de egalizare a sanselor pentru candidaţii cu deficiente, prin adaptarea procedurilor de examinare la subiectele de concurs unice, în funcţie de particularitãţile individuale şi de cele specifice deficientei respective.
Exemple ale unor asemenea adaptari sunt:
- asigurarea posibilitatii de comunicare prin utilizarea sistemului Braille la elevii nevãzãtori, respectiv a limbajului mimico-gesticular la elevii cu deficiente de auz (inclusiv posibilitatea asigurãrii, dupã caz, a unui interpret autorizat);
- mãrirea cu 1-2 ore a timpului destinat efectuãrii lucrãrii scrise de cãtre candidaţii cu deficiente fizice (motorii) sau vizuale;
- asigurarea scrisului cu caractere mãrite la candidaţii ambliopii:
- transmiterea prin dictare, elevilor cu anumite deficiente, a informaţiilor corespunzãtoare subiectelor de examen afişate/prezentate vizual;
- realizarea probei scrise prin dictarea conţinutului acesteia de cãtre candidatul cu deficiente unui profesor asistent, de alta specialitate decât cea la care se desfãşoarã proba respectiva.
Candidaţii cu deficiente din licee obişnuite pot beneficia, dupã caz, de prevederile punctului anterior, în baza certificatului de handicap sau a unei adeverinte medicale. Acolo unde nu se pot realiza condiţii de egalizare a sanselor candidaţii vor fi orientati spre comisia de bacalaureat dintr-un liceu special.
Comisia Nationala de Bacalaureat poate aproba şi alte proceduri de sustinere a examenului de bacalaureat pentru candidaţii cu deficiente/handicap, la propunerea comisiilor judeţene de bacalaureat.
56. În situaţii excepţionale, pentru elevii imobilizati la pat, temporar sau definitiv, comisiile judeţene de bacalaureat pot organiza susţinerea probelor la locul imobilizarii, simultan cu toţi candidaţii din ţara. Organizarea acestor probe se face cu avizul Comisiei Naţionale de Bacalaureat, la cererea candidatului şi în baza unui document medical care sa ateste imposibilitatea deplasarii.
57. Inspectoratele şcolare judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti, pun la dispoziţie candidaţilor, prin unitãţile de învãţãmânt, fise individuale ale candidaţilor pentru notarea probelor orale şi a probelor practice. Fişele individuale stampilate cu ştampila "Bacalaureat 2002" se înmâneazã candidaţilor la prima proba orala. Imediat dupã încheierea sustinerii de cãtre candidat a fiecãrei probe orale sau practice profesorii examinatori înscriu nota acordatã în fişa individualã şi semneazã.
58. Pentru marcarea documentelor de bacalaureat - lucrãri scrise, cataloage, bilete pentru examenul oral, fise individuale pentru examinarea orala - inspectoratele şcolare judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti, confectioneaza ştampile rotunde, speciale, cu înscrisul "Bacalaureat 2002", care se pun la dispoziţie preşedintelui fiecãrei comisii de examen.
59. Se interzice cu desãvârşire colectarea unor fonduri materiale sau bãneşti de la candidaţi, de la pãrinţi sau de la orice persoana care are rude în rândul candidaţilor la bacalaureat. Cei care vor fi dovediţi ca incalca aceasta dispoziţie vor fi sancţionaţi conform Statutului personalului didactic.

-------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Ordin, Ministerul Educatiei si Cercetarii, ORDIN nr. 4.319 din 29 august 2001

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"