Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   ORDIN nr. 365 din 30 mai 2003  pentru aprobarea Programului national de alerta si interventie in caz de necesitate pentru febra aftoasa    Twitter Facebook
Cautare document

ORDIN nr. 365 din 30 mai 2003 pentru aprobarea Programului national de alerta si interventie in caz de necesitate pentru febra aftoasa

EMITENT: MINISTERUL AGRICULTURII, ALIMENTATIEI SI PADURILOR
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 150 din 20 februarie 2004
În temeiul prevederilor <>art. 31 alin. 1 din Legea sanitarã veterinara nr. 60/1974 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare,
vazand Referatul de aprobare nr. 153.560 din 15 mai 2003, întocmit de Agenţia Nationala Sanitarã Veterinara,
în baza prevederilor <>Hotãrârii Guvernului nr. 362/2002 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor, cu modificãrile şi completãrile ulterioare,

ministrul agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor emite urmãtorul ordin:

ART. 1
Se aproba Programul naţional de alerta şi intervenţie în caz de necesitate pentru febra aftoasa, prevãzut în anexa care face parte integrantã din prezentul ordin.
ART. 2
La data intrãrii în vigoare a prezentului ordin, orice dispoziţie contrarã se abroga.
ART. 3
Prezentul ordin se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi va intra în vigoare în termen de 15 zile de la data publicãrii lui.

p. Ministrul agriculturii,
alimentaţiei şi pãdurilor,
Petre Daea,
secretar de stat

Bucureşti, 30 mai 2003.
Nr. 365.

ANEXA



PREAMBUL

Febra aftoasa este una din bolile infectocontagioase foarte grave ale animalelor din speciile biongulate (Artiodactila) domestice şi sãlbatice, în special la bovine, porcine, ovine şi caprine.
Incubatia bolii este foarte scurta, cu excretie masiva de virus în mediul exterior, pe toate cãile şi o rezistenta deosebita a agentului cauzal la factorii fizici şi agenţii chimici. Aceste trei aspecte explica riscul considerabil pe care îl prezintã boala, prin caracterul epizootic, adesea panzootic şi introducerea facila a virusului pe teritoriile uneitari.
Aceasta boala nu a mai afectat teritoriul României din 1973, dar focare de boala au fost diagnosticate şi au evoluat în trecutul apropiat în Africa, Asia, America de Sud şi Europa de est (intreaga peninsula balcanica şi Turcia) şi de vest (Marea Britanie, Franta, Olanda).
Febra aftoasa constituie un permanent pericol potenţial şi un risc veterinar ce a fost controlat, în general, într-o maniera pozitiva, datoritã aplicãrii abatajului tuturor animalelor sensibile din focar şi datoritã mãsurilor severe de restrictionare a miscarii animalelor şi a materialelor ce pot constitui surse potenţiale de contagiu.
Febra aftoasa constituie, de asemenea, un pericol economic deosebit. Aceasta poate fi originea unor pierderi economice considerabile de septel, prin mãsurile restrictive deosebite şi prin afectarea, de o maniera fãrã echivoc, a comerţului cu animale şi produse de origine animala.
Obiectivul prezentului "Plan Naţional de Alerta şi Intervenţie în Caz de Necesitate pentru Febra Aftoasa" este organizarea unor proceduri prealabile ce trebuie puse în aplicare în cazul apariţiei unui focar de febra aftoasa.

OBIECTIVELE
Planului Naţional de Alerta şi Intervenţie în Caz de Necesitate pentru Febra Aftoasa

1. Date fiind caracteristicile epidemiologice ale febrei aftoase pentru o ţara neprotejata prin vaccinare - precum România - în caz de aparitie a unui focar de febra aftoasa, rapiditatea de a acţiona, a tuturor celor implicaţi în eliminarea acestuia, conditioneaza în totalitate succesul luptei de focalizare şi eradicare a unui focar iniţial şi prevenirea apariţiei de focare secundare.
2. Acest plan are drept scop:
a) eradicarea cat mai rapid posibil a unui focar iniţial (primar) de febra aftoasa;
b) blocarea propagarii bolii dintr-un focar primar, înainte ca acesta sa devinã necontrolabil;
c) împiedicarea declansarii unei epizootii.
3. Prezentul plan de lupta contra febrei aftoase trebuie sa ţinã cont de imperativele urmãtoare:
a) rapiditatea punerii în aplicare a mãsurilor;
b) organizarea raţionalã a comandamentului naţional şi a lantului de comanda;
c) implicarea de mijloace suficiente şi adaptate la situaţie, privind resursele umane şi materiale;
d) coordonarea în ceea ce priveşte punerea în aplicare a acestor mijloace.
4. Fata de un plan de combatere obişnuit pentru febra aftoasa, boala necesita o confirmare sigura şi rapida şi conjugarea eforturilor crescatorilor, a medicilor veterinari, a numeroase instituţii şi autoritãţi guvernamentale.

SPECIFICARE

I. Planul de lupta contra febrei aftoase - denumirea pe care o vom adopta în locul celei de "Plan Naţional de Alerta şi Intervenţie de Necesitate în Caz de Febra Aftoasa" pentru ratiuni de simplificare, comporta trei etape operationale:
1) PREALERTA (suspiciunea de boala);
2) ALERTA (confirmarea);
3) INTERVENŢIA (punerea în aplicare a mãsurilor specifice).
Pentru fiecare din cele trei faze figureazã:
a) o planificare a diferitelor intervenţii, cu menţionarea, pentru fiecare dintre acestea, a celor care intervin;
b) fise tehnice pentru majoritatea interventiilor, cuprinzând:
i) descrierea intervenţiei;
ii) mijloacele materiale şi umane necesare. Acestea sunt cifrate pentru a face fata la 5 focare de febra aftoasa în acelaşi timp şi spaţiu. În fata unui numãr crescut de focare şi/sau cu o localizare diferita, mijloacele judeţene risca rapid sa fie insuficiente;
iii) responsabilitãţile pentru fiecare dintre cei care intervin în focar.
II. Punerea în aplicare a acestui plan necesita importante mijloace materiale, financiare şi de personal.
III. Diferitele acţiuni ce trebuie asigurate trebuie sa se instaleze în totalitate în cel mult 30 de zile, cu menţinerea acestora la acelaşi nivel în funcţie de evoluţia focarului.
IV. Prezentul "Plan Naţional de Alerta şi Intervenţie în Caz de Necesitate pentru Febra Aftoasa" a fost elaborat aplicând prevederile "Normei sanitare veterinare stabilind cerinţele ce trebuie aplicate la elaborarea planului de contingenta pentru febra aftoasa" aprobat prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 482/17.10.2002 - publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 857/27.11.2002.

INTRODUCERE

"Planul Naţional de Alerta şi Intervenţie în Caz de Necesitate pentru Febra Aftoasa" este elaborat în concordanta cu:
a) Norma sanitarã veterinara ce coordoneazã regulile pentru aplicarea art. 6 al "Normei sanitare veterinare ce introduce mãsuri pentru controlul febrei aftoase".
b) "Norma sanitarã veterinara stabilind criteriile ce trebuie aplicate la elaborarea planului de contingenta pentru febra aftoasa", aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 482/2002 .
c) "Norma sanitarã veterinara privind buna practica de laborator" aprobatã prin Ordin ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 146/2000 .
d) "Norma sanitarã veterinara privind stabilirea principiilor care reglementeazã organizarea controalelor veterinare pentru animalele care intra în România din tari terţe", aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 83/2003 publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 159 şi 159 bis/12.03.2003.
e) "Norma sanitarã veterinara privind mãsurile generale pentru controlul unor boli ale animalelor şi mãsuri specifice referitoare la boala veziculoasa a porcului" aprobatã prin <>Ordin ministrului agriculturii şi alimentaţiei nr. 188/2002 , publicat în Monitorul Oficial al României Partea I, nr. 783/28.10.2002.
f) "Norma sanitarã veterinara privind controalele veterinare pentru comerţul României cu statele membre cu produse animaliere şi de origine animala" aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 21/2003 publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 şi 155 bis/11.03.2003.
g) "Norma sanitarã veterinara privind problemele de sãnãtate a animalelor ce afecteazã comerţul României cu statele membre ale Uniunii Europene cu animale din speciile bovine şi porcine" aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 236/2002 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 835/20.11.2002.
h) "Norma sanitarã veterinara privind identificarea şi înregistrarea animalelor".
i) "Norma sanitarã veterinara referitoare la controalele veterinare şi zootehnice aplicabile comerţului României cu statele membre ale ale Uniunii Europene cu animale vii şi produse de origine animala" aprobat prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 580/10.12.2002 .
j) "Norma sanitarã veterinara referitoare la transportul produselor de origine animala dintr-o ţara terta cãtre alta ţara terta, pe uscat, via România" aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 19/15.01.2003 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 şi 155 bis/11.03.2003.
k) "Norma sanitarã veterinara privind condiţiile sanitare veterinare pentru producerea, comerţul cu statele membre ale Uniunii Europene şi importul din tari terţe a unor alimente pentru animalele de companie şi a unor produse comestibile neprelucrate pentru animalele de companie" - aprobatã prin <>Ordinul ministerului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 88/2002 publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 537/23.07.2002.
l) "Norma sanitarã veterinara privind problemele de sãnãtate ce afecteazã comerţul dintre România şi statele membre ale Uniunii Europene cu carne proaspãta", aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 535/2002 publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 891/10.12.2002.
m) "Norma sanitarã veterinara privind condiţiile sanitare veterinare pentru recoltarea, importul, exportul şi comercializarea materialului seminal bovin" aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 353/2001 publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 111/11.02.2002 şi "Norma sanitarã veterinara cu privire la condiţiile de sãnãtate a animalelor şi certificarea veterinara pentru importul din tari terţe de material seminal provenit de la bovine" aprobat prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 105/2002 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556/30.07.2002.
n) "Norma sanitarã veterinara stabilind lista ţãrilor terţe şi a centrelor de colectare a materialului seminal din care se autorizeaza importul de material seminal de bovine în România" aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 24/17.01.2002 publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82/1.02.2002.
o) "Norma sanitarã veterinara privind condiţiile de sãnãtate a animalelor şi certificarea veterinara pentru importul de material seminal de porcine din tari terţe".
p) "Norma sanitarã veterinara privind condiţiile de sãnãtate a animalelor şi certificarea veterinara pentru comerţul României cu statele membre şi importul din tari terţe de material seminal de bovine din Uniunea Europeanã".
q) "Norma sanitarã veterinara stabilind condiţiile de sãnãtate a animalelor ce reglementeazã comerţul României cu statele membre ale Uniunii Europene şi importul din tari terţe de animale, material seminal, ovule şi embrioni de la specii ce nu sunt reglementate prin legislaţie specifica (balai animale)" aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 159/2002 publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 692/20.09.2002.
r) "Norma sanitarã veterinara privind condiţiile de sãnãtate a animalelor ce reglementeazã comerţul României cu statele membre ale Uniunii Europene şi importul din tari terţe de embrioni proveniţi de la animale domestice din specia bovine" aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 74/2002 publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 206/27.03.2002.
s) "Norma sanitarã veterinara ce stabileşte forma codificata şi codurile de notificare pentru bolile animalelor" aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii şi alimentaţiei nr. 156/1999 .
s) "Norma sanitarã veterinara care stabileşte procedurile de diagnostic, metodele de prelevare de probe şi criteriile pentru evaluarea rezultatelor testelor de laboratoare pentru confirmarea şi diagnosticul diferential al bolii veziculoase a porcului" aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei nr. 484/2002 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 878/5.12.2002.
t) "Norma sanitarã veterinara care stabileşte constituirea rezervelor de vaccinuri contra febrei aftoase din România" aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 42/24.01.2003 publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 şi 155 bis/11.03.2003.
u) "Norma sanitarã veterinara privind condiţiile de sãnãtate şi certificarea veterinara pentru comerţul României cu statele membre ale Uniunii Europene cu ovine şi caprine" aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 66/2002 publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 306/09.05.2002.
v) "Norma sanitarã veterinara privind condiţiile de sãnãtate ale animalelor şi certificarea veterinara pentru comerţul României cu statele membre ale Uniunii Europene şi importul din tari terţe de material seminal de la porcine domestice" aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 477/2001 publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 186/19.03.2002.
x) "Norma sanitarã veterinara privind condiţiile de sãnãtate şi certificare veterinara ce reglementeazã importul de ovine şi caprine din ţãrile terţe", aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 106/2002 publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 583/06.08.2002.
y) "Norma sanitarã veterinara privind lista ţãrilor terţe şi a centrelor de colectare a embrionilor proveniţi de la animale domestice din specia bovine", aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 189/29.04.2002 publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 377/4.06.2002.
z) "Norma sanitarã veterinara privind condiţiile de sãnãtate pentru producerea şi comercializarea carnii proaspete" aprobat prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 401/2002 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32/22.01.2003.
) "Norma sanitarã veterinara ce stabileşte reguli detaliate pentru înregistrarea exploataţiilor în baza de date nationala".
ab) "Norma sanitarã veterinara ce desemneazã laboratorul de referinta pentru identificarea virusului febrei aftoase şi determina funcţiile acestui laborator" aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 47/7.01.2003 .
ac) "Norma sanitarã veterinara stabilind principiile ce reglementeazã organizarea controalelor veterinare privind produsele ce intra în România din tari terţe", aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 71/03.02.2003 publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 157 şi 157 bis/12.03.2003.
ad) "Norma sanitarã veterinara privind stabilirea listei ţãrilor terţe din care România autorizeaza importul de bovine, porcine ovine, caprine, ecvine precum şi produse din carne" aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 242/2002 publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 750/15.10.02.
ae) "Norma sanitarã veterinara privind stabilirea protocoalelor de testare şi condiţiile de autorizare a targurilor de animale, fermelor de carantina sau centrelor de colectare în cazul importurilor de animale vii din speciile bovine şi porcine provenite din tari terţe" aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 147/2002 publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 659/5.09.2002.
af) "Norma sanitarã veterinara ce aproba lista ţãrilor terţe şi a centrelor de colectare a materialului seminal porcin aprobate pentru import în România" aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 168/2002 publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 332/20.05.2002.
ag) "Norma sanitarã veterinara privind condiţiile de sãnãtate animala şi certificarea veterinara pentru membranele destinate importului în România" aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 325/2002 publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 583/6.08.2002.
ah) "Norma sanitarã veterinara de aprobare a planului de contingenta pentru controlul febrei aftoase" şi "Norma sanitarã veterinara ce stabileşte modelul de certificat pentru comerţul României cu statele membre ale Uniunii Europene cu material seminal, ovule şi embrioni de la speciile ovine şi caprine" aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 20/15.01.2003 publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 155 şi 155 bis/11.03.2003.
ai) "Norma sanitarã veterinara ce stabileşte modelul de certificat pentru comerţul României cu statele membre ale Uniunii Europene cu ovule şi embrioni de la suine" aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 615/17.12.2002 .
aj) "Norma sanitarã veterinara ce stabileşte lista provizorie din care România autorizeaza importul de material seminal, ovule şi embrioni provenite de la speciile ovine, caprine şi ecvine precum şi ovule şi embrioni de la specia porcine" aprobat prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 69/31.01.2003 publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 157 şi 157 bis/2.03.2003.
ak) "Norma sanitarã veterinara referitoare la controalele de sãnãtate animala şi certificarea pentru import din tari terţe de embrioni de bovine".
al) "Norma sanitarã veterinara privind problemele de sãnãtate şi inspecţie veterinara dupã importul în România din tari terţe de bovine, ovine, caprine şi porcine şi carne proaspãta provenitã de la acestea" aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 544/22.11.2002 .
am) "Norma sanitarã veterinara privind mãsuri de protecţie ce trebuie aplicate impotriva bolii veziculoase a porcului".
an) "Norma sanitarã veterinara ce stabileşte condiţiile pentru controlul şi eradicarea febrei aftoase la speciile pe cale de dispariţie".

LISTA ABREVIERILOR

MAAP - Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor
MT - Ministerul lucrãrilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei
MAN - Ministerul Apãrãrii Naţionale
MI - Ministerul de Interne
ANSV - Agenţia Nationala Sanitarã Veterinara
DSA - Direcţia de Sãnãtate a Animalelor (din ANSV)
DISP - Direcţia de Igiena şi Sãnãtate Publica (din ANSV)
DPSV - Direcţia de Poliţie Sanitarã Veterinara
IDSA - Institutul de Diagnostic şi Sãnãtate Animala
ICMPBUV - Institutul pentru Controlul Medicamentelor şi Produselor de Uz Veterinar
DSV - Direcţia Sanitarã Veterinara
CAC - Comandamentul Antiepizootic Central
CAJ - Comandament Antiepizootic Judeţean
CAL - Comandamentul Antiepizootic Local (municipal, orasenesc, comunal)
MAIA - Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare
MAA - Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei
AVC - Autoritatea veterinara centrala sau Administraţia Veterinara Centrala a României
CNLCFA - Centrul Naţional de Lupta contra Febrei Aftoase
CLLCFA - Centrul Local de Lupta contra Febrei Aftoase
GNE - Grupul Naţional de Experţi
CNC - Celula Nationala de Criza
CNPD - Comitetul Naţional de Prevenirea Dezastrelor, Epizootiilor, Epidemiilor şi Supravegherea Contaminarii Radioactive, Chimice şi Biologice a Produselor Vegetale şi Animale
CCESCRCB - Comisia Centrala pentru Epizootii şi Supravegherea Contaminarii Radioactive, Chimice şi Biologice a Produselor Vegetale şi Animale
CJPD - Comitetul Judeţean de Prevenire a Dezastrelor
CJESCRCB - Comisia Judeteana pentru Epizootii şi Supravegherea Contaminarii Radioactive, Chimice şi Biologice a Produselor Vegetale şi Animale
OIE - Oficiul Internaţional de Epizootii
OMC - Organizaţia Mondialã a Comerţului
GLP - Buna Practica de Laborator

SECŢIUNEA I

PREVEDERI LEGISLATIVE

Prezentul plan detaliazã procedurile privind intervenţiile în caz de suspiciune sau de confirmare a febrei aftoase, specificand atribuţiile, responsabilitãţile şi puterile serviciilor veterinare din România pentru aplicarea imediata a mãsurilor care sa conducã la realizarea obiectivelor acestui plan. Acesta cuprinde prevederi privind:
1. Supravegherea veterinara şi diagnosticul pentru febra aftoasa;
2. Certificarea veterinara;
3. Mãsurile de protecţie;
4. Notificarea interna şi internationala;
5. Ancheta epidemiologica la suspiciune;
6. Prelevarea de probe şi examinarea de laborator;
7. Curãţenia şi dezinfectia;
8. Mãsurile de prevenire a febrei aftoase;
9. Mãsurile de combatere a febrei aftoase;
10. Vaccinarea de necesitate;
11. Taierea şi uciderea animalelor;
12. Responsabilitãţile referitoare la febra aftoasa;
13. Ecarisarea teritoriului şi procesarea carcaselor de animale;
14. Sistemul naţional de compensare;
15. Înregistrarea exploataţiilor de animale;
16. Identificarea şi înregistrarea animalelor;
17. Sancţiunile aplicate în relatie cu febra aftoasa.

1. Supravegherea veterinara pentru febra aftoasa este reglementatã de:
a) <>Legea sanitarã veterinara nr. 60/1974 republicatã cu modificãrile şi completãrile ulterioare, care prevede la cap. II - art. 5, lit. a) ca "medicii veterinari au rãspunderea sa organizeze efectuarea la timp şi în bune condiţii a operaţiunilor sanitare veterinare de depistare şi prevenire a bolilor infectioase şi parazitare la animale";
b) <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 640/2002 , publicat în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 35/22.01.2003 pentru aprobarea "Normei sanitare veterinare privind Programul acţiunilor strategice de supraveghere, profilaxie şi combatere a bolilor la animale, de prevenire a transmiterii de boli de la animale la om şi de protecţie a mediului - pentru anul 2003" prevede la secţiunea I - Acţiuni de supraveghere sanitare veterinare obligatorii: a. "Acţiuni de supraveghere sanitarã veterinara a bolilor din lista A a O.I.E." modalitãţile de realizare a supravegherii pentru febra aftoasa;





┌────┬───────┬──────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────┐
│nr. │ BOALA │ STRATEGIA ŞI CONDUITA DE EXECUŢIE │ │
│crt.│ (Cod. ├─────────────────────┬────────────────────┤ PRECIZĂRI TEHNICE │
│ │ OIE) │ PERSOANE JURIDICE │ PERSOANE FIZICE │ │
├────┼───────┼─────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
│ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │
├────┼───────┼─────────────────────┴────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
│ 1. │FEBRA │Supravegherea este obligatorie şi se │1. Notificarea se face conform │
│ │AFTOASA│realizeazã prin: │<>ordinului MAA nr. 156/27.12.1999 │
│ │A-010 ├──────────────────────────────────────────┤pentru aprobarea normei sanitare │
│ │ │I. Monitorizarea documentelor ce pot │veterinare privind anunţarea, │
│ │ │furniza date pentru supraveghere pasiva. │declararea şi notificarea unor boli │
│ │ ├──────────────────────────────────────────┤transmisibile ale animalelor. │
│ │ │II. Supraveghere activa, constrnd din: │ │
│ │ ├──────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
│ │ │1. Inspecţia vizuala planificata a │2. Acţiunile de inspecţie vizuala │
│ │ │animalelor din speciile domestice sau │planificata şi cele de evaluare │
│ │ │sãlbatice receptive la virusul febrei │ruralã rapida vor fi efectuate, │
│ │ │aftoase, aflate pe teritoriul Romrniei: │certificate şi cuantificate de cãtre │
│ │ ├──────────────────────────────────────────┤medici veterinari de stat conform │
│ │ │- în localitãţile tinta din judeţele ce au│instrucţiunilor din "Ghidul de │
│ │ │fost nominalizate ca zone cu risc major │supraveghere a sãnãtãţii animalelor",│
│ │ │sau minim de contaminare transfrontaliera;│elaborat de ANSV din MAAP. │
│ │ ├──────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
│ │ │- în unitãţile desemnate a i efectua │3. Probele pentru examenele │
│ │ │carantina pentru animale importate, pe │serologice de supraveghere se trimit │
│ │ │perioada duratei maxime de incubatie a │la IDSA iar pentru examene │
│ │ │bolii, la intervale de timp mai scurte │virusologice de diagnostic se trimit │
│ │ │decrt durata minima a perioadei de │de IDSA cu aprobarea ANSV la │
│ │ │incubatie (doua zile); │laboratoare de referinta naţionale │
│ │ ├──────────────────────────────────────────┤şi/sau internaţionale, şi sunt │
│ │ │2. Inspecţia obligatorie în abatoare şi │plãtite de cãtre DSV judeteana. IDSA │
│ │ │puncte de tãiere a animalelor din specii │va transmite toate rezultatele │
│ │ │susceptibile efectuatã de personal │obţinute la DSV judeteana care a │
│ │ │veterinar instruit pentru recunoaşterea │trimis probele, iar în caz de │
│ │ │manifestãrilor clinice şi a leziunilor │rezultat pozitiv şi la ANSV. │
│ │ │produse de evoluţia febrei aftoase. │ │
│ │ ├──────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
│ │ │3. Organizarea de acţiuni de evaluare │ │
│ │ │ruralã rapida (epizootologie │ │
│ │ │participativa) în special în zone cu risc │ │
│ │ │major, pentru obţinerea de informaţii │ │
│ │ │privind sãnãtatea animalelor sãlbatice │ │
│ │ │susceptibile şi a celor domestice nomade │ │
│ │ │sau din zone greu accesibile. │ │
│ │ ├──────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
│ │ │4. Supravegherea serologica: │4. Probele serologic pozitive sau │
│ │ │ │dubioase prin ELISA vor fi imediat │
│ │ │ │retestate prin 3 ABC ELISA şi dacã │
│ │ │ │vor fi pozitive, vor fi expediate │
│ │ │ │pentru seroneutralizare pe culturi │
│ │ │ │celulare la laboratoare de referinta.│
│ │ ├──────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
│ │ │Pentru detectia unor eventuale contaminari│5. Desemnarea judeţelor situate în │
│ │ │transfrontaliere, pe probe recoltate de la│zonele de risc I şi II, ce urmeazã a │
│ │ │specii receptive din localitãţi desemnate │efectua supravegherea pentru risc de │
│ │ │de cãtre serviciile epizootologice ca │contaminare transfrontaliera, va fi │
│ │ │fiind tinte de supraveghere situate în: │facuta de ANSV. Localitãţile tinta, │
│ │ ├──────────────────────────────────────────┤sunt stabilite de DSV judeţene cu │
│ │ │- judeţe cu risc major de contaminare │avizul IDSA │
│ │ │transfrontaliera situate în │ │
│ │ │transfrontaliera, situate în "zona I-a de │ │
│ │ │supraveghere" unde se preleveaza lunar │ │
│ │ │probe de srnge la 2% din bovine, porcine │ │
│ │ │şi 3% din ovine şi caprine din │ │
│ │ │localitãţile tinta; │ │
│ │ ├──────────────────────────────────────────┤ │
│ │ │- judeţe cu risc minim de contaminare │ │
│ │ │transfrontaliera, situate în "zona II-a de│ │
│ │ │supraveghere" unde se preleveaza lunar │ │
│ │ │0,5% din animalele speciilor │ │
│ │ │sus-menţionate, din localitãţile tinta. │ │
│ │ ├──────────────────────────────────────────┤ │
│ │ │5. Realizarea supravegherii clinice în │ │
│ │ │zonele de protecţie şi de supraveghere în │ │
│ │ │cazul suspiciunii de aparitie a bolii, │ │
│ │ │conform legislaţiei în vigoare; │ │
│ │ ├──────────────────────────────────────────┤ │
│ │ │6. În caz de suspiciune sau aparitie a │ │
│ │ │bolii, se aplica complexul de mãsuri de │ │
│ │ │diagnostic, supraveghere, profilaxie şi │ │
│ │ │combatere din structura Programului de │ │
│ │ │urgenta, conform legislaţiei veterinare în│ │
│ │ │vigoare. │ │
└────┴───────┴──────────────────────────────────────────┘─────────────────────────────────────┘



c) Ordinul ministrului agriculturii şi industriei alimentare nr. 114/1975 privind aprobarea "Normelor şi mãsurilor sanitare veterinare" de aplicare a <>Legii sanitare veterinare nr. 60/1974 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, prevede la Partea a II-a Capitolul II "Mãsuri pentru supravegherea şi controlul sanitar veterinar al circulaţiei animalelor şi produselor de origine animala".

2. Certificarea veterinara este reglementatã de:
a) Ordinul ministrului agriculturii şi industriei alimentare nr. 114/1975 privind aprobarea "Normelor şi mãsurilor sanitare veterinare" de aplicare a <>Legii sanitare veterinare nr. 60/1974 care prevede la Partea a II-a, cap. II "Supravegherea şi controlul sanitar veterinar al circulaţiei animalelor şi produselor de origine animala" reguli privind emiterea şi utilizarea certificatelor sanitare veterinare de transport pentru animale şi produse animaliere şi de origine animala;
b) Codul Internaţional de Sãnãtate a Animalelor la Titlul 1.3. "Etica veterinara şi certificarea în schimburile internaţionale", cap. 1.3.1, art. 1.3.1.1, prevede ca "schimburile internaţionale cu animale vii şi produse animaliere şi de origine animala se efectueazã în baza certificãrii veterinare" şi menţioneazã elementele de care trebuie sa se ţinã cont în acest sens, elemente ce sunt furnizate de ţara exportatoare. La cap. 1.3.2, art. 1.3.2.1 se prevãd criteriile privind etica certificãrii, iar la Partea V - modele de certificate internaţionale aprobate de O.I.E.;
c) "Acordul pentru Aplicarea Mãsurilor Sanitare şi Fitosanitare" al Organizaţia Mondialã a Comerţului conditioneaza comerţul internaţional cu animale vii şi produse animaliere şi de origine animala de existenta certificãrii veterinare.
d) <>Legea sanitarã veterinara nr. 60/1974 , republicatã cu modificãrile şi completãrile ulterioare, prevede la art. 31 alin. (5) ca "în cadrul acţiunilor de supraveghere a sãnãtãţii animalelor şi a sãnãtãţii publice, autoritatea sanitarã veterinara de stat emite (....) certificate sanitare veterinare de transport pentru animale şi certificate sanitare veterinare pentru exportul produselor, al subproduselor comestibile şi necomestibile de origine animala (....)";
e) Ordinul ministrului agriculturii şi alimentaţiei nr. 133 din 19.07.2000 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare cu privire la certificarea animalelor şi produselor de origine animala destinate exportului defineste criteriile de elaborare a certificatelor sanitare veterinare, emiterea şi gestionarea acestora;
f) Ordinul ministrului agriculturii şi alimentaţiei nr. 177/14.09.2000 stabileşte metodologia de tipãrire, emitere şi gestionare a certificatelor de sãnãtate pentru exportul de animale vii şi produse de origine animala.

3. Pentru mãsurile de protecţie, exista în aplicare, legislaţie referitoare la:
i) mãsuri de protecţie privind importul de animale vii, produse animaliere şi de origine animala, precum şi alte materii şi materiale ce pot influenta starea de sãnãtate a animalelor:
- mãsuri de protecţie privind importul de animale, produse animaliere şi de origine animala şi alte materii şi materiale ce pot influenta starea de sãnãtate a animalelor sunt reglementate de:
a) <>Legea sanitarã veterinara nr. 60/1974 , republicatã cu modificãrile şi completãrile ulterioare, cap. IV "Prevenirea şi combaterea bolilor transmisibile la animale", art. 24 - 28 stabileşte procedurile vizând importul, tranzitul şi exportul în, prin şi din România.
b) Ordinul MAIA nr. 114/1975 privind aprobarea "Normelor şi mãsurilor sanitare veterinare" pentru aplicarea <>Legii sanitare veterinare nr. 60/1974 , prevede la Partea a II-a, cap. II "Supravegherea şi controlul sanitar veterinar al circulaţiei animalelor şi produselor de origine animala", mãsuri privind "controlul sanitar veterinar asupra importului, exportului şi tranzitului de animale, produse de origine animala şi furaje".
c) <>Ordinul ministrului agriculturii şi alimentaţiei nr. 70/1998 privind condiţiile şi procedura de avizare sanitarã veterinara a importului, exportului şi tranzitului de animale, produse şi subproduse de origine animala, furaje şi alte produse şi materii ce pot influenta sãnãtatea animalelor şi sãnãtatea publica, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 499/23.12.1998.
d) Ordinul ministrului agriculturii şi alimentaţiei nr. 119/5.07.2000 ce aproba "Norma sanitarã veterinara pentru admiterea la import a produselor de origine animala".
e) <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 234/10.08.2001 pentru aprobarea "Normei sanitare veterinare privind admiterea la import a produselor de origine animala", cu modificãrile şi completãrile ulterioare publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 456/10.08.2001.
f) Actele normative menţionate la INTRODUCERE, punctele g, k, l, m, n, o, p, q, r, u, v, x, y, , ac, ae, af, ag, ai, aj, am.
g) Codul Internaţional de Sãnãtate a Animalelor al Oficiului Internaţional de Epizootii prevede la Partea I, Titlul 1.5, cap. 1.5.1. - dispoziţii privind transporturile de animale la cap. 1.5.2. - "Mãsuri zoosanitare aplicabile înainte de plecare şi la plecarea animalelor", iar la capitolul 1.5.5. "Mãsuri zoosanitare la sosire".
h) "Acordul pentru Aplicarea Mãsurilor Sanitare şi Fitosanitare" al Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC) prevede liniile generale de desfãşurare a comerţului internaţional cu animale, produse animaliere şi de origine animala.
ii) mãsuri de protecţie privind tranzitul de animale vii, produse animaliere şi de origine animala, precum şi alte materii şi materiale ce pot influenta starea de sãnãtate a animalelor:
a) <>Legea sanitarã veterinara nr. 60/1974 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare prevede la cap. IV "Prevenirea şi combaterea bolilor transmisibile la animale" - art. 24-28 mãsuri referitoare la tranzitul de animale vii, produse de origine animala şi furaje pe teritoriul României.
b) Codul Internaţional de Sãnãtate a Animalelor al OIE prevede la Partea I, Titlul 1.5 "Proceduri de Import şi de Export", cap. 1.5.3 - "Mãsuri zoosanitare aplicabile tranzitului între locul de plecare din ţara exportatoare şi locul de sosire în ţara importatoare".
c) Ordinul ministrului agriculturii şi industriei alimentare nr. 114/1975 pentru aprobarea de "Norme şi mãsuri sanitare veterinare de aplicare a <>legii sanitare veterinare nr. 60/1974 " prevede la Partea a III-a cap II "febra aftoasa", mãsuri de apãrare contra patrunderii bolii pe teritoriul tarii.
iii) mãsuri de protecţie privind monitorizarea miscarilor interne de animale reglementate de:
a) <>Legea sanitarã veterinara nr. 60/1974 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, prevede la cap. II "Prevenirea şi combaterea bolilor transmisibile la animale" reguli pentru circulaţia animalelor şi produselor de origine animala în interiorul tarii.
b) Ordinul nr. 114/1975 ce aproba "Norme şi mãsuri sanitare veterinare" prevede la Partea a II-a, cap. II "Supravegherea şi controlul sanitar veterinar al circulaţiei animalelor şi produselor de origine animala" detalii privind circulaţia animalelor pe jos, pe cale feratã, rutier, cu avionul şi aspecte de reglementare a transhumantei ovinelor şi caprinelor.
iv) mãsuri de protecţie privind supravegherea aglomerarilor temporare de animale (târguri, expoziţii, baze de livrare, ferme de carantina) sunt reglementate de:
a) Ordinul ministrului agriculturii şi industriei alimentare nr. 114/1975 ce aproba "Norme şi mãsuri sanitare veterinare" de aplicare a <>Legii sanitare veterinare nr. 60/1974 prevede la Partea a II-a, cap. II, reguli pentru organizarea şi funcţionarea locurilor cu aglomerari temporare de animale (târguri, oboare, expoziţii), organizarea bazelor de tranzit pentru export de animale, iar la cap. III "mãsuri generale pentru prevenirea bolilor infectocontagioase la animale".
b) <>Hotãrârea Guvernului nr. 19/17.01.1996 aproba "Regulamentul cadru de organizare şi funcţionare a pieţelor, targurilor şi oboarelor".
c) <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 147/10.04.2002 pentru aprobarea "Normei sanitare veterinare privind stabilirea protocoalelor de testare şi condiţiile de autorizare a targurilor de animale, fermelor de carantina sau centrelor de colectare în cazul transporturilor de animale din speciile bovine şi porcine provenite din tari terţe" publicat în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 659/5.09.2002.
d) Codul Internaţional de Sãnãtate a Animalelor al Oficiului Internaţional de Epizootii prevede la Partea I, Titlul 1.5 "Proceduri de Import şi de Export", cap. 1.5.3 - "Mãsuri zoosanitare aplicabile tranzitului între locul de plecare din ţara exportatoare şi locul de sosire în ţara importatoare".
e) Ordinul ministrului agriculturii şi industriei alimentare nr. 114/1975 pentru aprobarea de "Norme şi mãsuri sanitare veterinare" de aplicare a <>Legii sanitare veterinare nr. 60/1974 prevede la Partea a III-a, cap. II "febra aftoasa", mãsuri de apãrare contra patrunderii bolii pe teritoriul tarii.
4. Notificarea interna şi internationala este reglementatã de:
a) <>Legea sanitarã veterinara nr. 60/1974 republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, prevede la cap. II, art. 5, lit. c, "atribuţiile şi rãspunderile medicilor veterinari privind notificarea veterinara", la cap. III, art. 9, "obligaţiile deţinãtorilor de animale şi ale unitãţilor care preleveaza, depoziteaza, transporta şi valorifica produse de origine animala privind" "anunţarea fãrã întârziere, asupra apariţiei ori suspiciunii unei boli transmisibile la animale" iar la art. 10-12, - obligaţiile persoanelor fizice, ale oricãrei persoane care vine în contact cu animalele şi ale serviciilor veterinare din celelalte ministere privind notificarea imbolnavirilor la animale.
b) Ordinul ministrului agriculturii şi industriei alimentare nr. 114/1975 ce aproba "Norme şi mãsuri sanitare veterinare" prevede la Partea a II, cap. IV "mãsuri generale pentru combaterea bolilor transmisibile la animale" şi "reguli pentru anunţarea cazurilor de boala" la animale iar la Partea III, cap. II "febra aftoasa", "mãsuri pentru prevenirea difuzãrii bolii din focar".
c) Codul internaţional de Sãnãtate al Animalelor al Oficiului Internaţional de Epizootii prevede la Partea I, Titlul 1.2, proceduri pentru "notificãri şi informaţii epizootologice".
d) "Acordul pentru Aplicarea Mãsurilor Sanitare şi Fitosanitare" al Organizaţiei Mondiale a Comerţului, prevede obligativitatea notificãrii bolilor animalelor şi a tuturor mãsurilor aplicate ca urmare a acestei notificãri ce vizeazã comerţul cu animale şi produse animaliere şi de origine animala.
e) <>Ordinul ministrului agriculturii şi alimentaţiei nr. 156/27.12.1999 precizeazã regulile generale privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor.
f) <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 236/5.06.2002 care aproba "Norma sanitarã veterinara privind condiţiile de sãnãtate şi certificarea veterinara pentru comerţul României cu statele membre ale Uniunii Europene cu bovine şi porcine", publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 835/20.11.2002 precizeazã bolile obligatoriu notificabile pentru bovine şi porcine, printre care şi febra aftoasa.
g) <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 66/13.02.2002 care aproba "Norma sanitarã veterinara privind condiţiile de sãnãtate şi certificarea veterinara pentru comerţul României cu statele membre cu ovine şi caprine" precizeazã bolile obligatoriu notificabile ale acestor specii, printre care şi febra aftoasa.

5. Ancheta epidemiologica privind febra aftoasa, este reglementatã prin Ordinul nr. 114/1975 ce aproba "Norme şi mãsuri sanitare veterinare", de aplicare a <>Legii sanitare veterinare nr. 60/1974 Partea a V-a, unde sunt menţionate "indicaţii pentru efectuarea anchetei epizootologice", în general.

6. Prelevarea de probe şi examinarea de laborator, este reglementatã de:
a) Ordinul ministrului agriculturii şi alimentaţiei nr. 114/1975 de aprobare de "Norme şi mãsuri sanitare veterinare" Partea a II-a cap. III "Mãsuri generale pentru prevenirea bolilor infectocontagioase şi parazitare la animale" ce prevede la art. 110 efectuarea de cãtre serviciile veterinare a operaţiunilor de depistare a acestor boli; la Partea III cap. II a, art 5 este precizatã responsabilitatea medicului veterinar de a "recolta şi expedia prin delegat probe pentru examen de laborator".
b) <>Ordinul ministrului agriculturii alimentaţiei şi pãdurilor nr. 640/2002 aproba "Programul acţiunilor strategice de supraveghere, profilaxie şi combatere a bolilor la animale, de prevenire a transmiterii de boli de la animale la om şi de protecţia mediului pentru anul 2003", ce prevede metodele utilizate pentru supravegherea şi diagnosticul febrei aftoase.
c) "Manualul de Standarde pentru Teste de diagnostic şi Vaccinuri" prevede la secţiunea I 1.1 - metode standardizate de prelevare de probe, la cap. 1.2 elementele de management de calitate pentru laboratoarele de diagnostic veterinar, la cap. 1.3 - principiile de validare ale metodelor de diagnostic pentru bolile infectioase, la cap. 5.1 - transferul internaţional şi transportul materialelor patologice de la animale iar la partea 2 Secţiunea 2.11. metodele de supraveghere şi de diagnostic pentru febra aftoasa.
d) Prin norma sanitarã veterinara aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii şi alimentaţiei nr. 98/2000 au fost precizate condiţiile sanitare veterinare de securitate pentru laboratoarele de febra aftoasa.
e) Prin Ordinul ministrului agriculturii şi alimentaţiei nr. 53/17.07.1997 au fost stabilite criteriile pentru autorizarea laboratoarelor sanitare veterinare din România.
f) Prin Ordinul ministrului agriculturii şi alimentaţiei nr. 25/28.04.1995 s-a constituit "Comitetul Tehnic şi al Subcomitetelor pentru Omologarea Metodelor şi Metodologiilor de Diagnostic Medical Veterinar" a cãror componenta a fost modificatã prin Ordinul ministrului agriculturii şi industriei alimentare nr. 26/17.04.1997 şi Ordinul ministrului agriculturii şi alimentaţiei nr. 148/9.12.1999 .
g) Prin Ordinul ministrului agriculturii şi alimentaţiei nr. 146/17.08.2000 a fost aprobatã "Norma sanitarã veterinara privind Buna Practica de Laborator" (GLP).
h) Prin Ordinul ministrului agriculturii şi alimentaţiei nr. 109/12.08.1999 s-a aprobat "Regulamentul de organizare şi funcţionare al Comisiei pentru avizarea testarea, înregistrarea şi supravegherea produselor farmaceutice veterinare şi a altor produse de uz veterinar".
i) Prin Ordinul ministrului agriculturii şi alimentaţiei şi pãdurilor nr. 475/11.2002 s-a definit "Laboratorul Naţional de Referinta pentru Febra Aftoasa" în cadrul Institutului de Diagnostic şi Sãnãtate Animala.
j) "Codul Internaţional de Sãnãtate a Animalelor" precizeazã la Partea 4-a Titlul 4.1 "testele de diagnostic pentru certificarea animalelor pentru schimburi internaţionale".
k) Prin Ordinul ministrului agriculturii şi industriei alimentare nr. 114/1975 pentru aprobarea de "Norme şi mãsuri sanitare veterinare" se stabilesc, la Partea a II-a "Norme privind recoltarea, ambalarea şi expedierea organelor, produselor patologice şi probelor de sânge în vederea diagnosticului de laborator".

7. Lucrãrile de curãţenie şi dezinfecţie specifice febrei aftoase, sunt reglementate de:
a) <>Legea sanitarã veterinara nr. 60/1974 , republicatã cu modificãrile şi completãrile ulterioare, care prevede la cap. IV art. 21 ca "unitãţile care deţin mijloace pentru transportul animalelor şi produselor de origine animala sunt obligate sa organizeze staţii sau puncte de spalare şi dezinfecţie, cu respectarea condiţiilor tehnice stabilite de Ministerul Agriculturii Alimentaţiei şi Pãdurilor".
b) Ordinul ministrului agriculturii şi industriei alimentare nr. 114/1975 pentru aprobarea de "Norme şi mãsuri sanitare veterinare" prevede la Partea a V - "Instrucţiuni pentru efectuarea dezinfectiei, dezinsectiei şi deratizarii" iar la cap. IV Partea a II-a - prevederi privind dezinfectia de necesitate şi dezinsectia în locurile contaminate.
c) "Codul Internaţional de Sãnãtate al Animalelor" al O.I.E prevede la partea a 4-a Titlul 4, mãsuri pentru "distrugerea agenţilor patogeni şi a insectelor vectori".

8. Mãsurile de prevenire a febrei aftoase, sunt în aplicarea:
a) pe de o parte a mãsurilor de protecţie menţionate la Secţiunea I pct. 3.
b) mãsurilor de prevenire a difuzãrii din focar menţionate la pct. 9, 10, 11, 12 ale Secţiunii I.

9. Mãsurile de combatere a febrei aftoase, sunt reglementate de:
a) <>Legea sanitarã veterinara nr. 60/1974 republicatã cu modificãrile şi completãrile ulterioare, prevede la cap. IV - mãsuri pentru "prevenirea şi combaterea bolilor transmisibile ale animalelor".
b) Ordinul ministrului agriculturii şi industriei alimentare nr. 114/1975 pentru aprobarea de "norme şi mãsuri sanitare veterinare" prevede la Partea II, cap. IV mãsuri generale pentru combaterea bolilor transmisibile ale animalelor (anunţarea cazurilor de boala, obligaţia deţinãtorilor de animale, ale administraţiei publice şi ale medicului veterinar în caz de boli transmisibile ale animalelor, izolarea, observatia sanitarã veterinara, carantina de necesitate, zona epizootica, stingerea bolii şi ridicarea mãsurilor de carantina) iar la Partea III cap. II A1 - febra aftoasa - mãsurile specifice pentru combaterea acestei boli.
c) <>Legea nr. 117/1992 privind acceptarea de cãtre România a "Actului Constitutiv al Comisiei Europene de Lupta impotriva Febrei Aftoase" se stipuleazã strategiile majore de control al febrei aftoase ce trebuie aplicate de membri (România).
d) <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţie şi pãdurilor nr. 482 din 17 octombrie 2002 care aproba "Norma sanitarã veterinara privind criteriile ce trebuie aplicate la elaborarea planului de urgenta pentru febra aftoasa", publicat în Monitorul Oficial al României nr. 857/27.11.2002.
e) <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţie şi pãdurilor nr. 540/20.11.2002 se aproba "Norma sanitarã veterinara privind condiţiile de tratare a laptelui şi produselor lactate destinate consumului uman, provenite din tari sau regiuni unde exista riscul de aparitie a febrei aftoase".
f) Norma sanitarã veterinara care se detaliazã regulile stabilite pentru aplicarea art. 6 al "Normei sanitare veterinare ce introduce mãsuri pentru controlul febrei aftoase".

10. Vaccinarea de necesitate este reglementatã prin:
<>Legea nr. 117/1992 privind acceptarea de cãtre România a "Actului Constitutiv al Comisiei Europene de Lupta impotriva Febrei Aftoase", care prevede la art. 2 strategii de abordare a vaccinarii antiaftoase.

11. Taierea şi uciderea animalelor este reglementatã de:
a) <>Legea nr. 117/1992 pentru acceptarea de cãtre România a "Actului constitutiv al Comisiei Europene de Lupta impotriva Febrei Aftoase", care prevede la art. 2 strategii privind taierea de necesitate în regim de stamping-out.
b) <>Legea sanitarã veterinara nr. 60/1974 republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, prevede la art. 19, cap. IV - posibilitatea tãierii animalelor în regim de stamping-out.
c) Ordinul ministrului agriculturii şi industriei alimentare nr. 114/1975 pentru aprobarea de "Norme şi mãsuri sanitare veterinare", prevede la Partea a III, cap. II, A1 "Febra aftoasa", art. 7 posibilitatea "uciderii sau tãierii în condiţii speciale a tuturor animalelor receptive din focarele respective".
d) Acţiunea de stamping-out se efectueazã respectând prevederile "Normei sanitare veterinare privind protecţia animalelor în timpul tãierii sau uciderii" aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii şi alimentaţiei nr. 172/13.09.2000 - amendat de ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 425/19.09.2002, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 887/9.12.2002.

12. Responsabilitãţile privind febra aftoasa, sunt reglementate în legislaţia veterinara prin:
a) Structura de comanda pentru activarea şi punerea în aplicare a "Planului Naţional de Alerta şi Intervenţie în Caz de Necesitate pentru Febra Aftoasa" aparţine Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor organizat prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 362/2002 cu modificãrile şi completãrile ulterioare, în structura cãruia este organizatã şi funcţioneazã autoritatea veterinara centrala a României, reprezentatã de Agenţia Nationala Sanitarã Veterinara.
b) Organizarea şi funcţionarea serviciilor veterinare de stat care au responsabilitatea directa pentru febra aftoasa - Ordinul ministrului agriculturii şi alimentaţiei nr. 125/16.12.1998 , pentru aprobarea "Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea serviciilor sanitare veterinare de stat", cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
c) Ordinul ministrului agriculturii şi alimentaţiei nr. 63/11.09.1997 stabileşte "atribuţiile serviciilor sanitare veterinare" din cadrul altor ministere decât Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor, inclusiv în domeniul supravegherii, prevenirii şi combaterii bolilor transmisibile ale animalelor.
d) <>Hotãrârea Guvernului nr. 1.004/4.10.2001 prin care se constituie şi se stabileşte componenta Comandamentului Antiepizootic Central, a comandamentelor antiepizootice judeţene, municipale, orãşeneşti şi comunale.
e) <>Legea sanitarã veterinara nr. 60/1974 republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, prevede la Capitolul IV "Prevenirea şi combaterea bolilor transmisibile ale animalelor", la art. 15 atribuţiile Comandamentului Antiepizootic Central, ale celor judeţene, municipale, orãşeneşti şi comunale pentru controlul bolilor transmisibile, ale animalelor şi la art. 16 responsabilitãţile administraţiei publice teritoriale în acest domeniu.
f) <>Ordonanta Guvernului României nr. 47/12.08.1994 , art. 5 precizeazã ca se organizeazã "apãrarea impotriva dezastrelor" şi se constituie "Comisia Guvernamentalã de apãrare impotriva dezastrelor" condusã de Primul ministru, cu atribuţii prevãzute la art. 14, iar în subordinea acesteia "Comisia centrala pentru epizootii şi supraveghere a contaminarii radioactive chimice şi biologice a produselor vegetale şi animale", a carei componenta a fost stabilitã şi reactualizata prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 72/16.03.2001 (art. 7 lit. g) cu atribuţii stabilite la art. 15 al ordonanţei menţionate, în conformitate cu art. 11 al aceleiaşi ordonanţe "în teritoriu se organizeazã comisii judeţene şi a municipiului Bucureşti de apãrare impotriva dezastrelor", cu atribuţii stabilite la art. 16 al ordonanţei menţionate. La cap. I şi III al aceleiaşi ordonanţe se stabilesc atribuţiile specifice ale autoritãţilor administraţiei publice centrale şi locale pentru apãrarea impotriva dezastrelor (Ministerul Administraţiei Publice, Ministerul Apãrãrii Naţionale, Ministerul de Interne, Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului, Ministerul Comunicaţiilor, Ministerul Transporturilor şi al lucrãrilor Publice, Ministerul Sãnãtãţii) precum şi ale autoritãţilor administraţiei publice locale şi a prefecţilor.
g) <>Legea sanitarã veterinara nr. 60/1974 , republicatã cu modificãrile şi completãrile ulterioare, la cap. II se stabilesc "atribuţiile şi rãspunderile medicilor veterinari inclusiv pentru prevenirea şi combaterea bolilor transmisibile ale animalelor"; la cap. III se stabilesc "obligaţiile deţinãtorilor de animale şi ale unitãţilor care colecteazã, prelucreaza, depoziteaza, transporta şi valorifica produse de origine animala", iar la cap. IV atribuţiile administraţiei publice centrale şi locale privind "prevenirea şi combaterea bolilor transmisibile ale animalelor".
h) Ordinul ministrului agriculturii şi alimentaţiei nr. 19/1.04.1991 privind aprobarea "Regulamentului de organizare şi desfãşurare a activitãţilor medicale veterinare particulare" amendat prin "Regulamentul privind atribuţiile şi competentele medicilor veterinari liber profesionisti", precum şi îndeplinirea unor îndatoriri publice (nr. 04/22.12.98/85130/23.12.98) prevede la capitolele IV şi V aceste atribuţii şi responsabilitãţi ale structurilor implicate pentru supravegherea, prevenirea şi combaterea bolilor transmisibile ale animalelor.
i) Contractul de concesionare încheiat între medicii veterinari concesionari şi Ministerului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor prin Agenţia Domeniilor Statului, prevede atribuţiile şi responsabilitãţile acestora.
j) Ordinul ministrului agriculturii şi alimentaţiei şi pãdurilor nr. 475/15.10.2002 stabileşte regulamentul de organizare şi funcţionare a Institutului de Diagnostic şi Sãnãtate Animala în privinta supravegherii bolilor transmisibile ale animalelor.
k) Ordinul ministrului agriculturii şi industriei alimentare nr. 114/1975 pentru aprobarea de "Norme şi mãsuri sanitare veterinare" prevede la Partea III, cap. II "Mãsuri speciale pentru prevenirea şi combaterea bolilor infectocontagioase şi parazitare", "boli supuse declarãrii oficiale şi mãsurilor de carantina", responsabilitãţile specifice ale medicilor veterinari, ale organelor administraţiei publice centrale şi teritoriale şi ale persoanelor fizice şi juridice privind febra aftoasa.
l) "Codul Internaţional de Sãnãtate a Animalelor" al O.I.E. Partea a 2-a "Boli din lista A a O.I.E." prevede la Capitolul 2.1.1. "Febra aftoasa", responsabilitãţile administraţiilor veterinare centrale în comerţul cu animale şi produse animaliere şi de origine animala şi alte materii şi materiale ce pot influenta starea de sãnãtate a animalelor.
m) <>Legea nr. 117/15.12.1992 privind acceptarea de cãtre România a "Actului Constitutiv al Comisiei Europene de Lupta impotriva Febrei Aftoase" stabileşte "obligaţiile membrilor (n.a. României) în domeniul politicii naţionale şi de cooperare internationala privind lupta impotriva febrei aftoase".

13. Pentru ecarisarea teritoriului şi procesarea carcaselor de animale, legislaţia veterinara este reprezentatã de:
a) <>Hotãrârea Guvernului nr. 92/4.02.1991 - prin care se înfiinţeazã societatea comercialã "Protan" - S.A. care are responsabilitatea ecarisarii teritoriului, colectãrii şi procesarii deşeurilor animaliere;
b) Ordinul ministrului agriculturii şi alimentaţiei şi pãdurilor nr. 114/1975 - privind aprobarea de "Norme şi mãsuri sanitare veterinare", prevede la cap. III mãsuri pentru "distrugerea şi valorificarea cadavrelor de animale, a confiscatelor şi deşeurilor de abator", "reglementarea folosirii în hrana animalelor a resturilor de la abatoare şi de la unitãţile de alimentaţie publica", mãsuri privind "prevenirea difuzãrii bolilor prin furajarea animalelor cu deşeuri alimentare menajere", mãsuri pentru " prevenirea difuzãrii germenilor patogeni din unitãţile care efectueazã lucrãri cu astfel de germeni", precum şi "reglementãri privind folosirea produselor provenite de la animalele utilizate în industria de biopreparate";
c) prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 373/26.09.2001 care aproba "Norma sanitarã veterinara privind gestionarea deşeurilor toxice şi de risc din laboratoarele sanitare veterinare", publicat în Monitorul Oficial al României nr. 703/6.11.2001 modificat şi completat prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 483/12.12.2001, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 22/16.01.2002;
d) <>Hotãrârea Guvernului nr. 856/16.08.2002 stabileşte modalitãţile privind evidenta gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile inclusiv deşeurile periculoase;
e) <>Hotãrârea Guvernului nr. 162/20.02.2002 stabileşte principiile şi condiţiile de depozitare a deşeurilor;
f) <>Hotãrârea Guvernului nr. 128/14.02.2002 stabileşte condiţiile şi organizarea incinerarii deşeurilor;

14. Sistemul naţional de compensare a pierderilor suferite de proprietarii sau deţinãtorii de animale prin taierea sau uciderea animalelor sau aplicarea altor mãsuri din planul de combatere a bolii, este reglementatã în legislaţia veterinara prin:
a) <>Legea nr. 381/2002 - privind "acordarea despãgubirilor în caz de calamitati naturale în agricultura" prevede "constituirea sumei destinate despãgubirii producãtorilor agricoli", "constatarea şi evaluarea pagubelor produse de calamitatile naturale", precum şi "drepturile şi obligaţiile producãtorilor agricoli".
b) <>Hotãrârea Guvernului nr. 614/1995 , art. 1.2 - aproba "Programul de ecarisare a efectivelor de animale purtãtoare de boli transmisibile la om şi refacerea septelului" pus în aplicare prin "Normele metodologice privind finanţarea cheltuielilor pentru combaterea bolilor la animale", nr. 5415/3.09.1993 şi respectiv nr. 41540/4.08.1993 elaborate de Ministerul Finanţelor şi Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
c) <>Hotãrârea Guvernului nr. 614/1.08.1995 , aproba "Programul de supraveghere, prevenire şi combatere a bolilor la animale şi a celor transmisibile de la animale la om, precum şi de refacere a septelului".
d) <>Ordinul comun al ministrului agriculturii şi alimentaţiei nr. 35/20.09.1994 şi al MF nr. 1238/20.09.1994 se stabileşte Comisia de apreciere a valorii de înlocuire a animalelor în cadrul acţiunilor de asanare a bolilor la animale.
e) <>Legea sanitarã veterinara nr. 60/1974 , republicatã cu modificãrile şi completãrile ulterioare - art. 19 care statueazã "acordarea de compensãri în cazul uciderii sau tãierii animalelor în cadrul unor programe de asanare sau de combatere a unor boli".

15. Înregistrarea exploataţiilor de animale este reglementatã în legislaţia veterinara prin:
a) <>Ordonanta de urgenta nr. 108/27.06.2001 aprobatã prin <>Legea nr. 166//10.04.2002 privind exploatatiile agricole, care stabileşte la art. 4 "dimensionarea exploataţiilor agricole comerciale".
b) Norma sanitarã veterinara, stabileşte "reguli detaliate pentru înregistrarea exploataţiilor în baza de date nationala pentru porcine".

16. Identificarea şi înregistrarea animalelor este reglementatã în legislaţia veterinara prin:
a) <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 113/2002 aprobatã prin <>Legea nr. 25/13.01.2003 care stabileşte modalitãţile de "identificare şi înregistrare a bovinelor în România".
b) <>Hotãrârea Guvernului nr. 269/22.02.2001 stabileşte regimul registrului agricol pentru perioada 2001-2005 - completat de Ordinul comun al Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor şi Ministerul Administraţiei Publice nr. 136/282/2001 pentru aprobarea "Normelor tehnice privind completarea registrului agricol pentru perioada 2001-2005".
c) <>Ordinul nr. 320/2002 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind condiţiile detaliate de implementare a sistemului de identificare şi înregistrare a bovinelor, referitoare la înregistrarea exploataţiilor, crotalii auriculare, registrele de exploatatie şi pasapoartele bovinelor (Monitorul Oficial al României Partea I nr. 774/24.10.2002).
d) <>Ordinul nr. 345/2002 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare stabilind un sistem de identificare şi înregistrare a bovinelor, corelat cu etichetarea carnii de bovine şi a produselor din carne de bovine, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 872/3.12.2002.

17. Sancţiunile aplicate în ceea ce priveşte febra aftoasa prevederile legislative sunt reglementate prin:
a) <>Legea sanitarã veterinara nr. 60/1974 republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, prevede la cap. VII sancţiuni penale şi contravenţionale corelate cu nerespectarea prevederilor legale privind cu febra aftoasa.
b) <>Hotãrârea Guvernului nr. 1247/7.11.2002 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele sanitare veterinare.
c) <>Hotãrârea Guvernului nr. 1247/7.11.2002 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele sanitare veterinare.

SECŢIUNEA II

A. STRUCTURI SPECIFICE PERMANENTE CE AU REPONSABILITATI ÎN RELATIE CU FEBRA AFTOASA

I. LA NIVEL GUVERNAMENTAL
1. Comisia Guvernamentalã de Apãrare impotriva Dezastrelor instituitã prin <>Ordonanta Guvernului nr. 47/12.08.1994 , cap. II art 16.
2. Comandamentul Antiepizootic Central - instituit prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 1004/4.10.2001 cu atributiuni stabilite de <>art. 15 al Legii sanitare veterinare nr. 60/1974 republicatã cu modificãrile şi completãrile ulterioare.

II. LA NIVELUL MINISTERULUI AGRICULTURII, ALIMENTAŢIEI ŞI PĂDURILOR
1. "Comisia Centrala pentru Epizootii şi Supravegherea Contaminarii Radioactive, Chimice şi Biologice a Produselor Vegetale şi Animale" instituitã prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 72/16.03.2001 şi <>Ordonanta Guvernului nr. 47/12.08.1994 , cap. II art. 17 lit. g.
2. Agenţia Nationala Sanitarã Veterinara din structura Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor ce reprezintã autoritatea veterinara centrala (AVC), a carei organizare şi funcţionare este prevãzutã de <>Hotãrârea Guvernului nr. 362/2002 cu modificãrile şi completãrile ulterioare şi Ordinul nr. 125/16.12.1998 pentru aprobarea "Regulamentului de organizare şi funcţionare a serviciilor sanitare veterinare de stat", cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
3. Institutul de Diagnostic şi Sãnãtate Animala, organizat conform Ordinului ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 475/10.11.2002 .

III. LA NIVEL JUDEŢEAN
1. "Comisia Judeteana pentru Prevenirea Dezastrelor" constituitã în fiecare judeţ în baza <>Ordonanţei Guvernului nr. 47/12.08.1994 , art. 11.
2. Comandamentul Antiepizootic Judeţean - instituit în fiecare judeţ prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 1004/4.10.2001 cu atribuţii stabilite de <>art. 15 al Legii sanitare veterinare nr. 60/1974 , republicatã cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
3. Direcţia sanitarã veterinara judeteana şi respectiv a Municipiului Bucureşti - organizatã conform Ordinului ministrului agriculturii şi alimentaţiei nr. 125/16.12.1998 pentru aprobarea "Regulamentului de organizare şi funcţionare a serviciilor sanitare veterinare de stat", cu modificãrile şi completãrile ulterioare

IV. LA NIVEL LOCAL (municipii, oraşe comune)
Comandamentul Antiepizootic Local (municipal, orasenesc şi comunal) instituit în baza <>art. 15 al Legii sanitare veterinare nr. 60/1974 republicatã cu modificãrile şi completãrile ulterioare, cap. II.

B. ÎN CAZ DE NECESITATE activeazã structuri specifice acestei situaţii ce sunt activate împreunã cu structurile permanente şi care sunt:
1. CELULA NATIONALA DE CRIZA - pentru febra aftoasa ce se constituie în baza prezentului program, compusa din:
a) Ministrul agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor şi numai în caz de forta majorã (lipsa din ţara, incapacitate cauzatã de boala) inlocuitorul de drept al acestuia;
b) directorul general al "Direcţiei Generale de Patrimoniu Public şi de Gestiunea Mijloacelor Financiare" din Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor;
c) subsecretarul de stat care coordoneazã activitatea Agenţiei Naţionale Sanitare Veterinare din structura Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor;
d) Directorul General al Agenţiei Naţionale Sanitare Veterinare;
e) Ministrul finanţelor publice;
f) Ministrul Transporturilor şi lucrãrilor Publice;
g) Ministrul de Interne;
h) Ministrul Administraţiei Publice;
i) Preşedintele "Comisiei Guvernamentale de Apãrare impotriva Dezastrelor".
La lucrãrile celulei de criza pot participa ca invitaţi şi fãrã drept de vot şi alţi specialişti, medici veterinari sau nu ce pot fi utili procesului de luare a deciziilor în cadrul celulei.
2. CENTRUL NAŢIONAL DE LUPTA CONTRA FEBREI AFTOASE are sediul la Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor - Agenţia Nationala Sanitarã Veterinara instituit prin prezentul program.
Centrul Naţional are urmãtoarele coordonate: Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor - Agenţia Nationala Sanitarã Veterinara - Centrul Naţional De Lupta Contra Febrei Aftoase - Bulevardul Carol I, No. 24, sector 3, Bucureşti, telefon (021) - 315.78.75, fax 312.49.67, E-mail: ansv.disp@m.ro.
Centrul Naţional este instituit în baza prezentului ordin şi are urmãtoarea componenta:
a) preşedinte - responsabilul activitãţii de intervenţie şi supraveghere - medic veterinar - directorul general al Agenţiei Naţionale Sanitare Veterinare;
b) vicepreşedinte - directorul general adjunct al Agenţiei Naţionale Sanitare Veterinare;
c) secretar - directorul Direcţiei de Sãnãtate Animala din Agenţia Nationala Sanitarã Veterinara;
d) membri - directorul general al Institutului de Diagnostic şi Sãnãtate Animala;
e) preşedintele Asociaţiei Naţionale de Creştere a Animalelor;
f) specialist în diagnosticul febrei aftoase, şeful de secţie "Virusologie" din cadrul Institutului de Diagnostic şi Sãnãtate Animala;
g) directorul Direcţiei de Poliţie Sanitarã Veterinara din Agenţia Nationala Sanitarã Veterinara;
h) specialist epizootolog, un medic din cadrul Direcţiei de Sãnãtate Animala din Agenţia Nationala Sanitarã Veterinara responsabil de legatura cu centrele locale de lupta contra febrei aftoase;
i) specialist în diagnosticul de supraveghere, directorul adjunct al Institutului de Diagnostic şi Sãnãtate Animala responsabil cu aspectele de supraveghere şi de diagnostic al febrei aftoase şi cu legatura cu laboratorul comunitar de referinta;
j) un medic veterinar din cadrul Direcţiei de Sãnãtate Animala din structura Institutului de Diagnostic şi Sãnãtate Animala, responsabil cu monitorizarea şi gestionarea materialelor necesare Centrului Naţional şi a centrelor locale de lupta contra febrei aftoase.
Centrul Naţional de Lupta contra Febrei Aftoase este coordonat de subsecretarul de stat din cadrul Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor care coordoneazã Agenţia Nationala Sanitarã Veterinara
3. GRUPUL NAŢIONAL DE EXPERŢI compus din trei echipe, este organizat central şi are sediul la Institutul de Diagnostic şi Sãnãtate Animala,
a) are coordonatele: Institutul de Diagnostic şi Sãnãtate Animala, str. Dr. Staicovici nr. 63, sector 5, Bucureşti, telefon (021) - 410.12.99; (021) - 410.15.04; (021) - 410.13.90; Fax (021) - 411.33.94, E-mail: office@idah.ro;
b) are urmãtoarea componenta:
- şeful grupului este directorul adjunct al Institutului de Diagnostic şi Sãnãtate Animala;
- responsabil pentru diagnosticul febrei aftoase;
● specialist în patologia speciei (speciilor) afectate, pentru examinare clinica;
● specialist epidemiolog;
- specialist culturi celulare;
- specialist serologie;
● specialist responsabil cu materialele pentru prelevare de probe şi transportul acestora la laboratorul naţional de referinta;
- specialist epidemiologie moleculara;
● specialist pentru probleme de biosecuritate;
- meteorolog;
- responsabilii cu bunãstarea animalelor din cadrul Agenţiei Naţionale Sanitare Veterinare şi Institutului de Diagnostic şi Sãnãtate Animala.
În structura grupului de experţi pot fi cooptati şi alţi specialişti ce exista la nivel naţional şi care pot realiza competentele de expert al grupului de experţi (experienta profesionalã), structuri private ce pot fi atrase în managementul corect al oricãrei suspiciuni sau focar de febra aftoasa.
Grupul Naţional de Experţi se împarte în doua:
a) subgrupul ce face deplasarea în teren la nivelul Centrului Local de Lupta Contra Febrei Aftoase (specialiştii mentionati la pct. 3, 4, 7 şi 9 de la lit. B, pct. IV) şi care va colabora cu grupul de experţi locali;
b) subgrupul care rãmâne la nivelul Institutului de Diagnostic şi Sãnãtate Animala şi al Laboratorului Naţional de Referinta pentru Febra Aftoasa (specialiştii mentionati la pct. 1, 2, 5, 6 şi 8 de la lit. B, pct. IV).
4. CENTRUL LOCAL DE LUPTA CONTRA FEBREI AFTOASE (CLLCFA)
a) se organizeazã la nivelul direcţiilor sanitare veterinare judeţene, prin responsabilitatea conducerilor executive ale acestora (director);
b) pentru fiecare judeţ are coordonatele direcţiei sanitare veterinare judeţene;
c) este instituit în baza prezentului program;
d) are urmãtoarea componenta.
5. GRUPUL LOCAL DE EXPERŢI
a) este organizat la nivelul fiecãrui judeţ, la sediul direcţiilor sanitare veterinare judeţene;
b) are coordonatele direcţiilor sanitare veterinare judeţene;
c) are o compoziţie diferita de grupul naţional de experţi, astfel:
- şeful grupului este directorul adjunct al direcţiei sanitare veterinare judeţene;
- specialist (specialişti) cu patologia speciei respective din cadrul Laboratorului Sanitar Veterinar Judeţean;
- responsabil cu materialele şi pentru prelevarea de probe;
- specialist epidemiolog din partea serviciului de sãnãtate animala al direcţiei sanitare veterinare judeţene;
- specialist responsabil din compartimentul de protecţia şi bunãstarea animalelor din cadrul direcţiei sanitare veterinare judeţene;
- specialist din cadrul serviciului de poliţie sanitarã veterinara;
- specialist din partea serviciului de igiena şi sãnãtate publica veterinara.

SECŢIUNEA III

LANT DE COMANDA - RESPONSABILITĂŢI

I. LA NIVEL GUVERNAMENTAL:
A) COMANDAMENTUL ANTIEPIZOOTIC CENTRAL
1. Este instituit prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 1.004/04.10.2000 .
2. Este format din:
a. preşedinte - ministrul agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor;
b. secretar - directorul general al Agenţiei Naţionale Sanitare Veterinare;
c. membri: reprezentanţi ai conducerilor:
- Ministerului Finanţelor Publice;
- Ministerului de Interne;
- Ministerului Apãrãrii Naţionale;
- Ministerului Afacerilor Externe;
- Ministerului Justiţiei;
- Ministerului Sãnãtãţii şi Familiei;
- Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiilor;
- Ministerului Turismului;
- Ministerului pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii;
- Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului
- Ministerului lucrãrilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei;
- Ministerului Administraţiei Publice;
- Secretariatul General al Guvernului.
3. Stabileşte mãsurile ce se impun în toate sectoarele social-economice şi rãspunde de aplicarea acestora în condiţiile legii.
4. Coordonatele acestuia sunt: coordonatele Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor.
B) COMISIA GUVERNAMENTALĂ DE APĂRARE IMPOTRIVA DEZASTRELOR
1. Este instituitã prin <>Ordonanta Guvernului nr. 47/12.08.1994 , cap. II, art. 1.5.
2. Conform <>Ordonanţei Guvernului nr. 47/1994 , cap. II, art. 1.5 "Din comisie fac parte miniştri şi conducatori ai autoritãţii administraţiei publice centrale care pot contribui la activitãţile impotriva dezastrelor, numiţi prin decizie de Primul Ministru".
3. Are urmãtoarele atribuţii principale (<>Ordonanta Guvernului nr. 47/1994 , art. 14)
a) fundamenteazã şi propune strategia nationala de apãrare impotriva dezastrelor;
b) iniţiazã elaborarea de acte normative privind apãrarea impotriva dezastrelor;
c) asigura organizarea şi aplicarea unitarã, pe întreg teritoriul tarii, a mãsurilor de apãrare impotriva dezastrelor;
d) propune Guvernului includerea în bugetul de stat anual a fondurilor necesare apãrãrii impotriva dezastrelor şi inlaturarii efectelor acestora;
e) informeazã Guvernul asupra situaţiilor create în teritoriu printr-un sistem informaţional propriu;
f) urmãreşte respectarea convenţiilor internaţionale în domeniul apãrãrii impotriva dezastrelor;
g) urmãreşte îndeplinirea mãsurilor stabilite în zonele de dezastru declarate;
h) avizeazã regulamentele Comisiilor centrale specializate pe tipuri de dezastre şi le supune spre aprobare Guvernului;
i) analizeazã cauzele şi urmãrile dezastrelor şi stabileşte mãsuri de apãrare, promoveazã studii de evaluare a riscului potenţial şi a urmãrilor dezastrelor şi coopereazã cu organismele de profil pe plan internaţional, pe baza convenţiilor la care statul roman este parte;
j) coordoneazã programele naţionale de pregãtire şi planurile de protecţie şi intervenţie pentru apãrarea impotriva dezastrelor;
k) asigura informarea populaţiei prin mass-media despre iminenta producerii unor dezastre, precum şi asupra mãsurilor de limitare a efectelor acestora;
4. Coordonatele acesteia sunt stabilite prin Agenţia Nationala Sanitarã Veterinara.
5. Preşedintele Comisiei Guvernamentale de Apãrare contra Dezastrelor este Primul Ministru.

II. LA NIVELUL MINISTERULUI AGRICULTURII, ALIMENTAŢIEI ŞI PĂDURILOR
A. AGENŢIA NATIONALA SANITARĂ VETERINARA
1. Este organizatã în structura Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor, prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 362/15.04.2002 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
2. Are în structura trei direcţii:
- Direcţia de Sãnãtate Animala;
- Direcţia de Igiena şi Sãnãtate Publica Veterinara;
- Direcţia de Poliţie Sanitarã Veterinara.
3. Agenţia Nationala Sanitarã Veterinara este condusã de directorul general - medic veterinar şi coordonat de un subsecretar de stat.
Directorul general adjunct - medic veterinar, organizeazã, coordoneazã, avizeazã şi controleazã activitatea privind elaborarea, promovarea şi aplicarea legislaţiei în domeniul sanitar veterinar, precum şi armonizarea acesteia cu reglementãrile în materie ale Uniunii Europene.
Directorul general - directorii celor trei direcţii şi şefii serviciilor în coordonarea subsecretarului de stat organizeazã, coordoneazã şi controleazã intreaga activitate sanitarã veterinara.
4. Coordonatele acesteia sunt: Bulevardul Carol I nr. 24, sect. 3, etaj 1, cam. 90, tel. 0040-21-315.78.75, fax 0040-21-312.49.67, e-mail: ansv@m.ro sau ansv.disp@m.ro.
5. Agenţia Nationala Sanitarã Veterinara este condusã de un director general şi coordonata de un subsecretar de stat.
B. COMISIA CENTRALA PENTRU EPIZOOTII ŞI SUPRAVEGHEREA CONTAMINARII RADIOACTIVE CHIMICE ŞI BIOLOGICE A PRODUSELOR VEGETALE ŞI ANIMALE
1. Instituitã prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 72/16.03.2001 .
2. Este organizatã în cadrul Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor.
3. Are urmãtoarele atribuţii: conform <>Ordonanţei Guvernului nr. 47/1994 , art. 15):
a) elaboreazã regulamente de apãrare pentru dezastrele produse în domeniul specific şi participa la elaborarea strategiei naţionale de apãrare impotriva dezastrelor;
b) elaboreazã planurile operative de apãrare, specifice;
c) indruma, controleazã şi activeazã modul de întocmire a planurilor de apãrare în teritoriu;
d) participa la elaborarea planurilor şi programelor generale de apãrare în caz de dezastru;
e) supune spre avizare Comisiei guvernamentale regulamente şi reglementãri specifice referitoare la prevenirea, intervenţia şi înlãturarea efectelor dezastrelor;
f) face anual propuneri Comisiei guvernamentale pentru asigurarea mijloacelor materiale şi financiare necesare organizãrii apãrãrii în cazuri de dezastru şi inlaturarii efectelor dezastrelor;
g) prezintã anual rapoarte privind efectele eventualelor dezastre şi stadiul realizãrii mãsurilor de prevenire şi refacere;
h) informeazã operativ Comisia guvernamentalã asupra producerii dezastrelor, a efectelor acestora şi a mãsurilor întreprinse;
i) asigura informarea opiniei publice prin mass-media asupra zonelor de risc potenţial, iminentei producerii şi efectelor dezastrelor, precum şi a mãsurilor luate;
j) propun mecanisme şi instrumente de control social al riscurilor care pot genera dezastre, precum şi metode de identificare şi evaluare a riscurilor.
4. Coordonatele acesteia sunt: Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor, Bulevardul Carol I nr. 24, sect. 3, tel. 0040-21-315.78.75, fax 0040-21-312.49.67, e-mail: ansv@m.ro sau ansv.disp@m.ro.
5. Preşedintele Comisiei este ministrul agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor.
C. INSTITUTUL DE DIAGNOSTIC ŞI SĂNĂTATE ANIMALA
1. Regulamentul de organizare şi funcţionare este prevãzut în baza Ordinului ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 475/10.11.2002 .
2. Are în structura:
- Direcţia laboratoarelor centrale sanitare veterinare şi de referinta naţionale;
- Direcţia de Integrare Europeanã, Programe şi Relaţii Internaţionale;
- Direcţia de Inspecţii Sanitare Veterinare de Frontiera;
- Direcţia Economicã - Financiarã;
3. Are urmãtoarele atribuţii şi responsabilitãţi specifice în relatie cu febra aftoasa (Ord. 475/15.10.2002):
- coordoneazã tehnic, metodologic, controleazã şi verifica activitatea tehnica a laboratoarelor sanitare veterinare de diagnostic de stat şi particulare, organizeazã verificarea capacitãţii de diagnostic prin testãri intra şi interlaboratoare cu seturi de probe de control, pentru care acorda calificative;
- elaboreazã şi difuzeazã în teritoriu instrucţiuni şi precizãri tehnice în domeniul sau de activitate;
- verifica respectarea normei pentru buna practica de laborator, Manualul calitãţii şi aplicarea Sistemului calitãţii pentru analizele de laborator efectuate;
- verifica metodele de diagnostic paraclinic rezultate din cercetarea ştiinţificã şi propune comisiei omologarea şi standardizarea lor pentru introducerea în practica de laborator;
- participa la verificarea calitãţii kiturilor de diagnostic şi la testarea clinica a altor produse de uz veterinar în vederea înregistrãrii lor în România;
- investigheaza, elaboreazã şi asimileazã metode noi de diagnostic şi le perfectioneaza pe cele existente;
- promoveazã metode noi de diagnostic în activitatea proprie şi în activitatea celorlalte laboratoare de profil din teritoriu;
- coordoneazã la scara nationala activitatea de omologare şi standardizare a metodelor de diagnostic paraclinic veterinar;
- organizeazã instruirea periodicã a personalului de specialitate din laboratoarele sanitare veterinare de stat şi particulare, acorda calificative şi elibereazã certificate de instruire;
- tine legatura cu laboratoarele internaţionale de referinta ale Oficiului Internaţional de Epizootii şi laboratoarele comunitare de referinta, adopta şi implementeaza metodele oficiale de analiza comunicate de acestea şi difuzeazã în teritoriu informaţiile primite;
- verifica periodic cunoştinţele tehnice ale specialiştilor de profil, sefilor de secţii şi de servicii precum şi ale sefilor laboratoarelor sanitare veterinare de stat, acorda calificative şi elibereazã certificate de atestare;
- participa la elaborarea şi realizarea prevederilor "Programului acţiunilor de supraveghere, profilaxie şi combatere a bolilor la animale, prevenirea transmiterii de boli de la animale la om şi protecţia mediului" prin investigaţii de laborator;
- participa împreunã cu alte organisme de specialitate la realizarea activitãţilor de protecţie şi bunastare a animalelor;
- executa lucrãri de diagnostic care, prin complexitatea lor, nu pot fi efectuate de cãtre laboratoarele sanitare veterinare de stat, precum şi expertize şi contraexpertize de diagnostic dispuse de autoritãţi sau la solicitarea altor persoane fizice şi juridice;
- avizeazã, coordoneazã şi controleazã tehnic amenajarea şi dotarea Institutului de Diagnostic şi Sãnãtate Animala şi a laboratoarelor sanitare veterinare de stat cu aparatura, reagenti, kituri şi reactivi necesari pentru realizarea Programului de supraveghere, profilaxie şi combatere a bolilor la animale, de prevenire a transmiterii de boli de la animale la om şi de protecţie a mediului şi face propuneri corespunzãtoare la Agenţia Nationala Sanitarã Veterinara din cadrul Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor;
- participa la întocmirea proiectelor de norme şi instrucţiuni tehnice specifice domeniului sau de activitate;
- participa la întocmirea de programe sanitare veterinare de supraveghere, urgenta şi asanare a unor boli la animale şi a celor transmisibile de la animale la om;
- participa la acţiunea de armonizare legislativã în domeniul sãnãtãţii animalelor, sãnãtãţii publice, igienei, bunastarii, protecţiei animalelor şi a mediului în vederea integrãrii în Uniunea Europeanã;
- înregistreazã, prelucreaza, interpreteazã şi transmite la Agenţia Nationala Sanitarã Veterinara, datele tehnice primite de la direcţiile sanitare veterinare cuprinzând starea de sãnãtate a animalelor şi realizarea acţiunilor strategice;
- administreazã, coordoneazã şi controleazã activitatea inspectoratelor de poliţie sanitarã veterinara de frontiera sub directa îndrumare a Agenţiei Naţionale Sanitare Veterinare. Încadrarea cu personal a punctelor de inspecţie sanitarã veterinara de frontiera se va face numai cu aprobarea Agenţiei Naţionale Sanitare Veterinare, care va stabili condiţiile, tematica şi condiţiile de examinare;
- realizeazã amenajarea, întreţinerea şi dotarea punctelor de inspecţie veterinara de frontiera;
- colecteazã, prelucreaza şi stocheaza pe calculator datele rezultate din domeniul sau de activitate prin sisteme de prelucrare automatizata a datelor (PAD);
- colaboreazã cu organisme de specialitate interne şi internaţionale şi cu alte organisme abilitate de lege în domeniul sau de activitate;
- cerceteazã, produce şi supune omologãrii reagentii utilizaţi în diagnostic, pe care îi foloseşte şi valorifica în condiţiile legii;
- acorda autorizaţie sanitarã veterinara de funcţionare punctelor şi statiilor de decontaminare din cadrul punctelor de inspecţie la frontiera, a cãror activitate a fost concesionata de Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei;
- participa la testele interlaboratoare organizate de Oficiul Internaţional de Epizootii sau Uniunea Europeanã.
4. Coordonatele acestuia sunt: str. Dr. Staicovici nr. 63, sect. 5, tel. 0040-21-410 12 99; 004021-410 13 90; 004-21-410 14 05; fax: 0040-21411 33 94; e-mail: office@idah.ro.
5. Este condus de un director general.

III. LA NIVEL JUDEŢEAN
A. COMANDAMENTUL ANTIEPIZOOTIC JUDEŢEAN
1. Instituit în baza <>Legii sanitare veterinare nr. 60/1974 republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, cap. IV, art. 15 care precizeazã ca "pentru sprijinirea acţiunilor de lupta impotriva bolilor transmisibile, prin decizia consiliului judeţean sau local (municipal, orasenesc, comunal) se constituie comandamente epizootice" la aceste nivele.
2. Sunt constituite din "conducatori ai unitãţilor de pe teritoriul respectiv şi alte persoane cãrora le revin sarcini în aplicarea mãsurilor transmise de la Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor" prin Comandamentul Antiepizootic Central şi Agenţia Nationala Sanitarã Veterinara, cu privire la combaterea bolilor. "Aceste comandamente rãspund de aplicarea tuturor mãsurilor pentru prevenirea şi lichidarea epizootiilor". "La propunerea comandamentelor antiepizootice locale, consiliile judeţene şi al Municipiului Bucureşti pot suspenda operaţiunile de încãrcare şi descãrcare a animalelor, a produselor de origine animala şi furajelor, în staţii de cale feratã, locuri de încãrcare-descãrcare, în mijloace de transport auto, porturi şi aeroporturi situate în zona de carantina sau sa conditioneze aceste operaţiuni de respectarea unor restrictii sanitare veterinare speciale". Aplicarea acestor mãsuri "se va face cu anunţarea organelor centrale care coordoneazã activitãţile de transport afectate".
3. Coordonatele acestuia sunt identice cu ale Consiliului Judeţean.
4. Preşedintele Comandamentului Antiepizootic Judeţean este prefectul judeţului.
B. COMISIA JUDETEANA PENTRU PREVENIREA DEZASTRELOR
1. Instituitã prin <>Ordonanta Guvernului nr. 47/1994 , art. 11.
2. Este formatã din "specialişti din aparatul descentralizat al ministerelor şi din aparatul consiliilor judeţene, respectiv al Municipiului Bucureşti".
3. Are urmãtoarele atribuţii principale (<>Ordonanta Guvernului nr. 47/1994 , cap. II, art. 16):
a) inventariaza şi supravegheazã sursele potenţiale de producere a dezastrelor;
b) coordoneazã pregãtirea populaţiei pe localitãţi, instituţii, agenţi economici şi cartiere de locuinţe privind prevenirea, protecţia şi intervenţia în caz de dezastru;
c) stabileşte şi asigura funcţionarea sistemului informaţional pe plan local pentru alarmare în caz de dezastru;
d) elaboreazã planurile judeţene de protecţie şi intervenţie în cazul dezastrelor şi aproba planurile localitãţilor şi ale agenţilor economici;
e) urmãresc punerea în aplicare a mãsurilor de apãrare impotriva dezastrelor;
f) asigura culegerea de informaţii şi transmiterea fluxului informaţional din teritoriu spre comisiile centrale specializate pe tipuri de dezastre;
g) formuleazã propuneri cu privire la constituirea şi utilizarea rezervelor materiale şi a mijloacelor pentru intervenţie, pãstrarea şi refacerea lor prin aprovizionare curenta şi, dupã caz, clasarea sau casarea la depãşirea termenelor de funcţionare sau de valabilitate, în limita fondurilor anuale alocate în acest scop;
h) asigura informarea populaţiei asupra iminentei producerii unor dezastre, precum şi a mãsurilor luate pentru limitarea efectelor acestora;
i) organizeazã, dupã producerea dezastrelor, echipe de specialişti pentru inventarierea, expertizarea şi evaluarea rapida a efectelor şi a pagubelor produse, în vederea comunicãrii acestora comisiilor centrale specializate pe tipuri de dezastre, şi Comisiei guvernamentale de apãrare impotriva dezastrelor şi iau sau propun mãsuri pentru asigurarea funcţiilor vitale.
4. Coordonatele acesteia sunt similare cu ale Consiliului Judeţean
5. Preşedintele Comisiei Judeţene pentru Prevenirea Dezastrelor este prefectul.
C. DIRECŢIA SANITARĂ VETERINARA JUDETEANA ŞI RESPECTIV A MUNICIPIULUI BUCUREŞTI
1. Este instituitã prin Ordinul ministrului agriculturii şi alimentaţiei nr. 125/16.12.1998 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
2. Are în structura:
a) laboratoarele sanitare veterinare judeţene;
b) administraţia veterinara judeteana, reprezentatã prin:
- serviciul antiepizootic;
- serviciul de igiena şi sãnãtate publica veterinara;
- serviciul de poliţie sanitarã veterinara;
- serviciul financiar-contabil investiţii.
3. Are urmãtoarele atribuţii şi responsabilitãţi: (Ord. nr. 125/1998, art. 33)
a) laboratoarele sanitare veterinare judeţene cu responsabilitãţi pentru planificarea, monitorizarea şi controlul acţiunilor de supraveghere, prelevarea de probe şi transportul acestora la Laboratorul Naţional de Referinta din IDSA;
b) la nivelul administraţiei se organizeazã Centrul Local de Lupta contra Febrei Aftoase, dar împreunã cu specialişti din laboratorul judeţean constituie Grupul de Experţi Local;
c) directorul direcţiei sanitare veterinare judeţene şi respectiv a Municipiului Bucureşti este secretarul Comandamentului Antiepizootic Judeţean.

IV. LA NIVEL LOCAL
A) COMANDAMENTUL ANTIEPIZOOTIC LOCAL
1. Instituit prin <>Legea sanitarã veterinara nr. 60/1974 , republicatã cu modificãrile şi completãrile ulterioare ulterioare, cap. III, art. 15.
2. Are componenta similarã cu Comandamentul Antiepizootic Judeţean, la nivel local.
3. Are atribuţii şi responsabilitãţi similare cu ale Comandamentului Antiepizootic Judeţean, la nivel local.
4. Coordonatele acestora sunt similare cu ale consiliului municipal, orasenesc sau comunal.

V. CELULA DE CRIZA pentru febra aftoasa
1. Se activeazã şi se reuneste ori de câte ori exista o suspiciune de febra aftoasa şi rãmâne operationala pana la ridicarea mãsurilor de carantina şi repopularea exploataţiilor.
2. Activarea celulei de criza se efectueazã de cãtre subsecretarul de stat care coordoneazã Agenţia Nationala Sanitarã Veterinara.
3. Aceasta are ca principala atribuţie stabilirea, la suspiciunea de febra aftoasa şi la confirmarea bolii, împreunã cu Centrul Naţional de Lupta contra Febrei Aftoase, a:
a) mãsurilor specifice veterinare, pe care le pune în aplicare prin Centrul Naţional de Lupta contra Febrei Aftoase şi centrele locale de lupta contra febrei aftoase;
b) mãsurilor generale nespecifice, de combatere a bolii în focar şi de prevenire a difuzãrii din focar, pe care le pune în aplicare prin "Comandamentul Antiepizootic Central" şi comandamentele antiepizootice judeţene şi locale şi prin "Comisia Centrala de Apãrare impotriva Dezastrelor", "Comisia Centrala de Apãrare impotriva Epizootiilor, Contaminarii Radioactive, Chimice şi Biologice a Produselor Vegetale şi Animale" şi comisiile judeţene de apãrare impotriva dezastrelor;
c) Celula de criza se organizeazã la nivelul Agenţiei Naţionale Sanitare Veterinare;
d) Coordonatele acesteia sunt: Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor, Bulevardul Carol I nr. 24, sect. 3, etaj 1, tel. 0040-21-315.78.75, fax 0040-21-312.49.67, e-mail: ansv@m.ro sau ansv.disp@m.ro.

VI. CENTRUL NAŢIONAL DE LUPTA CONTRA FEBREI AFTOASE
1. Are ca principale responsabilitãţi:
a) stabilirea, împreunã cu celula de criza, a mãsurilor specifice veterinare, pentru elucidarea suspiciunii de febra aftoasa şi a celor ce sunt necesare dupã confirmarea bolii, precum şi a mãsurilor nespecifice generale, de combatere a febrei aftoase;
b) monitorizeazã, urmãreşte şi controleazã punerea în aplicare a mãsurilor specifice veterinare, împreunã cu centrele locale de lupta contra febrei aftoase;
c) elaboreazã şi imbunatateste strategia de intervenţie în caz de necesitate pentru febra aftoasa;
d) elaboreazã şi realizeazã în practica programul de instruire a centrelor locale de lupta contra febrei aftoase şi a grupelor de experţi de la nivel central şi local privind conduita de abordare în cazul unei situaţii de necesitate create de febra aftoasa;
e) informeazã celula de criza, conducerea Agenţiei Naţionale Sanitare Veterinare şi celelalte structuri centrale de lupta contra febrei aftoase asupra evoluţiei bolii;
f) asigura şi gestioneazã materialele necesare la nivel central şi la nivelul centrelor locale de lupta contra febrei aftoase;
g) stabilirea şi gestionarea necesarului de vaccin în caz ca se aplica vaccinarea antiaftoasa de necesitate pentru controlul bolii;
h) coordonarea tuturor acţiunilor din prezentul program, pe teritoriul României.
2. La nivelul "Centrului Naţional de Lupta contra Febrei Aftoase", trebuie sa existe:
a) mijloace de comunicare - computere, telefoane fixe şi mobile, fax-uri, ale cãror coordonate trebuie cunoscute de centrele locale de lupta contra febrei aftoase, de cãtre celula de criza şi de grupele de experţi centrali şi locali;
b) lista cu numele, adresa, numãrul de telefon, fax, calificarea şi experienta în combaterea bolilor din lista A a Oficiul Internaţional de Epizootii a persoanelor responsabile de la centrele locale şi toate structurile centrale, judeţene şi locale implicate în controlul febrei aftoase.
VII. CENTRELE LOCALE DE LUPTA CONTRA FEBREI AFTOASE
1. Centrele locale de lupta contra febrei aftoase au urmãtoarele responsabilitãţi:
a) impun, monitorizeazã, urmãresc şi controleazã punerea în aplicare a:
- mãsurilor specifice veterinare impuse de "Centrul Naţional de Lupta contra Febrei Aftoase" prin intermediul direcţiei sanitare veterinare judeţene şi respectiv a municipiului Bucureşti;
- mãsurilor generale nespecifice impuse de "Comandamentul Antiepizootic Central", prin comandamentele antiepizootice judeţene şi locale (municipale, orãşeneşti, comunale) şi de "Comisia Centrala de Apãrare impotriva Dezastrelor" şi "Comisia de Apãrare contra Epizootiilor, Contaminarii Radioactive, Chimice şi Biologice a Produselor Vegetale şi Animale" prin comisiile judeţene de apãrare contra dezastrelor;
b) coordonarea tuturor acţiunilor cuprinse în prezentul program de alerta şi de intervenţie, pe raza judeţului respectiv;
c) definirea unei exploataţii ca fiind contaminata, dupã consultarea cu grupurile de experţi centrali şi locali şi cu Centrul Naţional de Lupta contra Febrei Aftoase;
d) autorizarea miscarilor de animale, oameni şi alte materiale ce pot constitui vectori ai virusului febrei aftoase;
e) organizarea transportului şi taierea sau uciderea animalelor bolnave, a celor suspecte de imbolnavire şi a celor suspecte de contaminare şi ulterior a celorlalte animale din speciile sensibile;
f) impunerea, urmãrirea şi controlul efectuãrii dezinfectiilor şi dezinsectiilor, dezinfectia spaţiilor de cazare şi a incintelor, precum şi a mijloacelor de transport, a ustensilelor şi echipamentelor dintr-o exploatatie contaminata cu virusul febrei aftoase ori dezinfectia unor subproduse obţinute în focar;
g) stabilirea zonei de protecţie şi a zonei de supraveghere, nominalizand limitele, cãile de acces şi punctele de control din aceste zone, planul deplasarilor de animale în interiorul acestor zone, interzicerea accesului de animale din exteriorul acestor zone, organizarea aglomerarilor temporare de animale, ecarisarea, colectarea şi procesarea animalelor moarte sau ucise şi a deşeurilor animaliere;
h) asigurarea legãturii cu autoritãţile locale - poliţie, primãrii, prefecturi - nominalizate pentru impunerea mãsurilor de carantina de gradul I;
i) sensibilizarea crescatorilor, medicilor veterinari, celor care intervin în exploataţii din domeniul public sau privat, populaţiei rurale prin exploatarea tuturor suporturilor mediatice, recomandand drumul de parcurs pe lângã organismele din teren (administraţia judeteana, serviciile veterinare, laboratoarele veterinare, asociaţiile de crescatori de animale);
j) evaluarea şi participarea la întocmirea planului judeţean de alerta şi intervenţie de urgenta în caz de febra aftoasa prin:
- analiza factorilor şi situaţiilor particulare ce implica un risc de propagare a unei epizootii;
- adaptarea planului naţional cadru de alerta şi intervenţie de necesitate în caz de febra aftoasa la particularitãţile judeţene şi locale;
- aprobarea planului judeţean de alerta şi intervenţie în caz de necesitate pentru febra aftoasa;
k) evaluarea costurilor directe şi indirecte induse de un focar de boala susţinute de bugetul public, a celor suportate de crescatori sau de asociaţiile de crescatori;
l) în caz de existenta a unui focar de boala acesta se reuneste frecvent pentru a face bilanţul actiunilor întreprinse şi a emite noi abordari ce trebuie sa conducã la eliminarea focarului;
m) dupã un focar de febra aftoasa, acesta se reuneste pentru a face bilanţul acţiunilor, al prejudiciilor, al sancţiunilor şi al punctelor slabe ce trebuie corijate (evaluarea şi controlul punctelor critice);
n) instruirea trimestriala a posturilor de comandament fix şi operational şi a grupelor de experţi privind febra aftoasa.
2. La nivelul centrelor locale de lupta contra febrei aftoase, localizate la nivelul direcţiilor sanitare veterinare judeţene şi respectiv a municipiului Bucureşti trebuie sa existe:
a) mijloace de comunicare: computere, telefoane fixe şi mobile, fax cu linie directa cu Centrul Naţional de Lupta contra Febrei Aftoase;
b) mijloace de deplasare în teritoriu;
c) sistem informatizat de colectare, procesare şi stocare a datelor;
d) o harta a teritoriului, în detaliu;
e) lista unitãţilor ce trebuie contactate la o suspiciune de febra aftoasa (abatoare, servicii de insamantari artificiale, fabrici de lapte, pieţe judeţene, autoritãţi locale - poliţie, primãrie, vama, prefecturi, medicii veterinari de libera practica, reţelele de transport animale şi produse animaliere şi de origine animala, serviciul de recoltare a pieilor, societãţile de dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare, fabricile de preparate din carne, unitãţi ale M.A.N., unitãţile de ecarisare, aglomerarile temporare de animale, parcurile şi rezervaţiile naturale de animale);
f) un plan de intervenţie, mijloace de informare mass-media;
g) stoc de materiale şi echipament de intervenţie, conform anexei nr. 1;
3. La nivelul Centrului Local de Lupta contra Febrei Aftoase se organizeazã doua grupuri:
a) postul de comandament fix - localizat la nivelul direcţiei sanitare veterinare judeţene şi respectiv a municipiului Bucureşti;
b) postul de comandament operational - implantat lângã exploatatia contaminata.
4. La nivelul prefecturii se organizeazã o celula de informare ce are urmãtoarele responsabilitãţi:
a) preia toate informaţiile referitoare la situaţia din focar de la serviciile veterinare şi de la postul de comandament fix;
b) rãspunde la apelurile populaţiei şi ale mass-media;
c) pentru a fi difuzate toate informaţiile furnizate mass-media trebuie sa aibã girul tehnic al serviciilor veterinare şi aprobarea prefectului;

POSTUL DE COMANDAMENT FIX
1. Postul de comandament fix are urmãtoarele responsabilitãţi:
a) centralizarea tuturor informaţiilor, în special a celor provenite de la diferite instituţii şi organisme implicate în gestionarea focarului şi din anchetele epizootologice;
b) analizarea datelor şi identificarea punctelor critice;
c) evaluarea situaţiei şi evoluţia focarului;
d) definirea zonelor de protecţie şi de supraveghere, împreunã cu posturile de dezinfecţie şi de control;
e) contactarea primãriei situate în zona de supraveghere pentru instituirea mãsurilor de cãtre postul de comandament operational;
f) pregãtirea deciziilor administraţiei locale;
g) asigurarea transmiterii, urmãririi şi execuţiei deciziilor "Comandamentului Antiepizootic Judeţean" şi local şi ale "Comisiei Judeţene de Apãrare impotriva Dezastrelor";
h) întocmirea raportului epizootic şi a altor rapoarte;
i) ţinerea la zi a bilanţului mijloacelor materiale, financiare şi de personal angajate în focarul de boala;
2. Acest post este localizat la nivelul direcţiei sanitare veterinare judeţene şi respectiv a municipiului Bucureşti.
3. Acest post are coordonatele direcţiilor sanitare veterinare judeţene şi respectiv a municipiului Bucureşti.

POSTUL DE COMANDAMENT OPERATIONAL
1. Postul de comandament operational are urmãtoarele responsabilitãţi:
a) colectarea datelor privind importanta focarului şi evoluţia bolii, evaluarea prejudiciilor produse de prezenta acesteia, reactiile vecinilor, starea de spirit a crescatorilor şi a celor care intervin în focar;
b) organizarea şi dirijarea operaţiunilor veterinare şi de supraveghere, veghind la efectuarea acestora;
c) asigurarea ca echipele specializate (grupele de experţi centrali şi locali) pot, la sfârşitul zilei:
- sa se decontamineze;
- sa evalueze acţiunile întreprinse în timpul zilei;
- sa primeascã informaţiile necesare pentru a doua zi;
d) angajarea tuturor mijloacelor disponibile pentru eliminarea focarului;
e) ţinerea la zi a tabloului operaţiunilor de pus în aplicare;
f) solicitarea de noi mijloace de intervenţie;
g) contactarea postului de comandament fix pentru a-i furniza informaţiile necesare, pentru a-i transmite solicitarile de noi mijloace materiale, financiare şi de personal;
h) punerea în aplicare a dispoziţiilor "Comandamentului Antiepizootic Judeţean" şi local şi ale "Comisiei Judeţene de Apãrare impotriva Febrei Aftoase" transmise prin intermediul postului de comandament fix.
2. Postul de comandament operational este situat în zona de supraveghere a focarului şi conlucreaza strâns cu echipele de experţi ce activeazã în zona de protecţie a focarului.
3. Postul de comandament operational trebuie sa dispunã de:
a) o sala de lucru;
b) o magazie care sa se poatã închide cu cheie;
c) un local pentru repararea materialelor;
d) un loc de decontaminare cu dus şi masina de spãlat;
e) un loc de odihna;
f) un loc pentru spalarea şi dezinfectia vehiculelor;
g) echipamente: post de telefon şi materiale radio pentru legatura cu poliţia şi jandarmeria, cu pompierii, cu primãria şi prefectura;
h) pompe de curãţenie mecanicã cu apa sub presiune;
i) substanţe letale şi alte mijloace de ucidere a animalelor;
j) panouri de avertizare;
k) mijloace de deplasare;
l) materiale de recoltare a probelor (conform anexei);
m) mijloace transport carcase de animale;
n) materiale de birotica;
o) avize speciale pentru mãsuri restrictive;
p) avize de afişare şi informare a publicului.
4. Postul de comandament operational trebuie sa aibã în stoc:
- echipament de protecţie complet, cizme, manusi de cauciuc, combinezoane, sosete, chiloti, bonete, bluze groase în trei exemplare: una pentru focar, una pentru ancheta epizootologica şi una de schimb;
- materiale de contentie, pentru prelevare de probe şi pentru abatorizarea animalelor;
- materiale şi produse pentru spalare şi dezinfecţie.
5. Postul de comandament operational tine un registru unde sunt consemnate sistematic:
a) dispoziţiile transmise de postul de comandament fix;
b) informaţiile furnizate de grupele de experţi;
c) informaţiile transmise postului de comandament fix;
d) dispoziţiile transmise grupelor de experţi;
e) solicitarile de resurse materiale şi de personal ale grupelor de experţi.
Centrele locale de lupta contra febrei aftoase sunt trimestrial instruite la nivelul "Centrului Naţional de Lupta contra Febrei Aftoase" privind:
a) responsabilitãţile grupului de experţi centrali;
b) responsabilitãţile grupului de experţi locali;
c) responsabilitãţile postului de comandament fix;
d) responsabilitãţile postului de comandament operational;
e) procedurile de anuntare şi notificare a suspiciunii de boala;
f) procedurile de stamping-out şi ucidere a animalelor;
g) procedurile de ecarisare, colectare şi procesare a cadavrelor animalelor ucise şi a deşeurilor animale;
h) procedurile de dezinfecţie, deratizare, dezinsecţie şi de decontaminare a echipamentelor şi utilajelor;
i) procedurile de prelevare de probe, prelucrarea şi transmiterea probelor la "Laboratorul Naţional de Referinta pentru Febra Aftoasa".

VIII. GRUPELE DE EXPERŢI sunt constituite:
A) la nivel central
B) la nivel local
A) GRUPUL DE EXPERŢI CENTRAL este constituit din:
1. ECHIPA DE EPIDEMIOLOGI este formatã pentru fiecare din speciile receptive din:
a) şeful Sectiei de Epidemiologie, Analiza de Risc, Statistica şi Prognoza Sanitarã Veterinara din cadrul Institutului de Diagnostic şi Sãnãtate Animala;
b) responsabilul pentru specia respectiva din cadrul A.N.S.V.;
c) specialist din partea Direcţiei de Poliţie Sanitarã Veterinara din A.N.S.V.
Echipa de epidemiologi are urmãtoarele responsabilitãţi:
a) în cazul unui focar primar, sa conducã imediat ancheta epizootologica care sa realizeze o evaluare detaliatã a riscului indus de focar;
b) în timpul evoluţiei bolii şi a controlului acesteia, se ocupa de problemele particulare ce apar şi acorda asistenta directorului general al A.N.S.V. pentru evaluarea situaţiei;
c) permanent efectueazã expertizarea riscului potenţial în relatie cu febra aftoasa şi dezvolta noi strategii de control al bolii;
d) instruieste şi asista structurile locale şi centrale implicate în lichidarea unui focar de febra aftoasa privind mãsurile în caz de necesitate.
2. ECHIPA DE SPECIALIŞTI DE SĂNĂTATE ANIMALA constituitã din:
a) responsabilul pentru specia respectiva din cadrul I.D.S.A.;
b) un specialist din cadrul sectiei de "Virusologie" din I.D.S.A.
Echipa de specialişti de sãnãtate animala se deplaseaza la nivelul postului de comandament operational pentru a evalua:
a) situaţia în exploatatia contaminata;
b) numãrul şi speciile de animale susceptibile şi din alte specii; metodele de creştere;
c) numãrul animalelor clinic afectate şi estimarea "vârstei" celor mai vechi leziuni;
d) prelevarea de probe de la animale cu forme clinice, prelucrarea şi trimiterea acestora la "Laboratorul Naţional de Referinta pentru Febra Aftoasa" prin grija postului de comandament fix de la direcţia sanitarã veterinara judeteana;
e) evaluarea dimensiunii şi localizarii exploatatiei contaminate şi relaţiile cu alte exploataţii;
f) miscarile recente (de animale din speciile susceptibile şi de personal) cãtre şi din exploatatia în cauza.

B) GRUPUL DE EXPERŢI LOCALI
1. Grupul de experţi locali este constituit din specialişti din structura direcţiei sanitare veterinare judeţene şi respectiv a municipiului Bucureşti, serviciile veterinare private locale şi alte persoane ajutatoare specializate pe diferite domenii
2. Grupul de experţi locali este constituit din cinci echipe de experţi
a) echipa de epidemiologi;
b) echipa de screening;
c) echipa de trasabilitate;
d) echipa de stamping-out şi evaluare;
e) echipa de instruire;
f) alţi experţi.
a) ECHIPA DE EPIDEMIOLOGI ESTE FORMATĂ DIN:
- şeful serviciului antiepizootic de la nivelul direcţiei sanitare veterinare judeţene şi respectiv a municipiului Bucureşti;
- un reprezentant al serviciilor private locale; medicul veterinar de stat care are responsabilitatea pentru exploatatia respectiva;
Echipa de epidemiologi lucreazã împreunã şi sub coordonarea echipei de epidemiologi de la nivel central;
Echipa de epidemiologi evalueaza eficienta acţiunilor de dezinfecţie şi dezinsecţie;
Echipa de epidemiologi are urmãtoarele responsabilitãţi: pe baza informaţiilor furnizate de echipa de specialişti de sãnãtate animala şi de echipa de trasabilitate, combinate cu informaţiile primite despre exploatatiile din jur - asista postul de comandament operational asupra:
● posibilei origini a infectiei;
● perioadei iniţiale de contaminare a exploatatiei;
● punctelor de risc din exploatatia contaminata şi riscul pentru exploatatiile din apropiere, ţinând cont de rãspândirea agentului etiologic pe calea aerului sau prin miscari de animale infectate;
● determinãrii limitelor de posibila rãspândire a agentului febrei aftoase
b) ECHIPA DE SCREENING este formatã din specialişti de la direcţia sanitarã veterinara judeteana şi respectiv a municipiului Bucureşti.
● screening-ul de inventariere - se executa la începutul fazei de prealerta, pentru a avea o evaluare exactã a rãspândirii virusului în zona de protecţie, cat de repede posibil şi inventarierea numãrului de animale din aceasta zona;
● screening-ul în perioada de suspiciune şi control - se efectueazã pentru a avea o situaţie exactã a animalelor moarte, ucise, suspecte de boala, suspecte de contaminare şi a animalelor nereceptive din zona de protecţie;
● screening-ul final: realizarea screening-ului serologic în fermele din zona de protecţie şi zona de supraveghere. Aceasta este obligatorie pentru a motiva ridicarea mãsurilor de carantina.
c) ECHIPA DE TRASABILITATE - realizeazã, în funcţie de miscarile de animale vii, produse animaliere şi de origine animala, persoane, furaje şi alte materii şi materiale ce pot constitui purtãtori de virus aftos şi în funcţie de perioada maxima a posibilei contaminari:
● trasabilitatea "amonte" şi
● trasabilitatea "aval" de exploatatia contaminata, în timp şi spaţiu, pentru a evalua posibilele contacte ale exploatatiei înainte de perioada de contaminare, în perioada de incubatie şi dupã suspiciunea bolii în exploatatie;
● tine sub observatie exploatatiile "de contact" şi toate exploatatiile suspecte pana la eliminarea suspiciunii de febra aftoasa;
● recolteaza probele necesare examenului de laborator şi utilizeazã probele prelevate din exploatatia contaminata pentru a determina originea virusului febrei aftoase prin metode de biotehnologie şi lungimea perioadei între contaminare, suspiciune şi diagnostic;
d) ECHIPA DE STAMPING-OUT ŞI EVALUARE are urmãtoarele responsabilitãţi:
● coordoneazã uciderea animalelor susceptibile din exploatatia contaminata;
● determina valoarea animalelor, a furajelor, a ustensilelor şi a altor materiale ce se supun distrugerii;
● determina valoarea produselor de origine animala ce se distrug;
● supervizeaza prima dezinfecţie, dezinfectiile periodice şi controleazã eficienta dezinfectiei şi a dezinsectiei finale.
e) ECHIPA DE INSTRUIRE realizeazã instruirea personalului din focar privind depistarea şi aplicarea mãsurilor de control al bolii.
Grupul de experţi locali realizeazã, de asemenea:
a) întocmirea, împreunã cu şeful centrului local de lupta contra febrei aftoase, a raportului epizootic periodic;
b) avizarea recoltarilor de probe în zonele de protecţie şi de supraveghere.
Raportul epizootic trebuie sa conţinã:
a) situaţia în zona infectata;
b) speciile de animale sensibile şi metodele de creştere;
c) numãrul de animale cu semne clinice, suspecte de boala, suspecte de contaminare şi numãrul de cazuri;
d) detalii privind mãrimea şi amplasarea exploatatiei, relaţiile cu alte exploataţii, existenta soselelor naţionale ori a drumurilor principale în apropiere;
e) situaţia meteorologica localã şi mijloacele de legatura cu cea mai apropiatã statie meteorologica;
f) evaluarea necesitãţilor materiale şi de personal pentru punerea în aplicare a diferitelor mãsuri dispuse de postul de comandament operational.
Grupul de experţi locali este la dispoziţia postului de comandament operational.
În fiecare seara informeazã postul de comandament operational asupra:
a) evoluţiei focarului;
b) aplicarea dispoziţiilor primite;
c) aspectelor particulare apãrute;
d) solicita resursele materiale şi de personal pentru urmãtoarele acţiuni;
e) preia de la postul de comandament operational dispoziţiile pentru a doua zi.

SECŢIUNEA IV

RESURSE DE PERSONAL

A. La nivelul Agenţiei Naţionale Sanitare Veterinare - va exista situaţia la zi nominalã şi coordonatele (telefon, fax, e-mail) pentru:
1. Comandamentul Antiepizootic Central.
2. Comisia Guvernamentalã de Apãrare impotriva Dezastrelor.
3. Comisia Centrala pentru Epizootii, Contaminare Radioactiva, Chimica şi Biologica a Produselor Vegetale şi Animale.
4. Agenţia Nationala Sanitarã Veterinara:
a) conducerea de coordonare (Subsecretar de Stat);
b) conducerea executivã - Director General;
- Director General Adjunct;
- directorii celor trei direcţii;
c) toţi specialiştii din A.N.S.V. şi funcţiile acestora.
5. Institutele centrale de profil:
a) conducerea;
b) toţi specialiştii din cele trei institute cu funcţia;
6. Celula de criza.
7. Centrul Naţional de Lupta contra Febrei Aftoase.
8. Grupul Naţional de Experţi:
a) Echipa de epidemiologi;
b) Echipa de specialişti de sãnãtate animala.

B. La nivelul direcţiilor sanitare veterinare judeţene şi respectiv a municipiului Bucureşti va exista situaţia la zi nominalã şi coordonatele (telefon, fax, e-mail) pentru:
1. Comandamentul Antiepizootic Judeţean.
2. Comisia Judeteana pentru Prevenirea Dezastrelor.
3. Direcţia Sanitarã Veterinara Judeteana şi respectiv a municipiului Bucureşti:
a) conducerea - director;
- director adjunct;
b) şefii de servicii - antiepizootic;
- de igiena şi sãnãtate publica;
- de poliţie sanitarã veterinara;
c) ceilalţi specialişti cu funcţia.
4. Centrul Local de Lupta contra Febrei Aftoase.
5. Grupul Local de experţi:
a) echipa de epidemiologi;
b) echipa de screening;
c) echipa de trasabilitate;
d) echipa de stamping-out şi evaluare;
e) echipa de instruire;
f) alţi experţi.

C. ACORDURI DE COLABORARE
1. Agenţia Nationala Sanitarã Veterinara trebuie sa elaboreze şi sa agreeze cu Colegiul Medicilor Veterinari din România acordul de colaborare ce implica participarea directa a medicilor veterinari concesionari la toate acţiunile implicate de prezentul program.
2. Agenţia Nationala Sanitarã Veterinara trebuie sa efectueze demersurile necesare pentru ca România sa aibã în bãncile de vaccin din Europa, un stoc de intervenţie ce urmeazã a fi dimensionat.
3. Agenţia Nationala Sanitarã Veterinara trebuie sa elaboreze şi sa agreeze cu Colegiul Medicilor Veterinari sau Asociaţia Generalã a Medicilor Veterinari din România acordul de colaborare în caz de necesitate pentru febra aftoasa ce implica participarea directa a medicilor particulari la toate acţiunile implicate de prezentul program.
4. Agenţia Nationala Sanitarã Veterinara va încheia cu conducerile direcţiilor medicale din ministerele în care sunt organizate servicii veterinare protocoale privind implementarea particularã a prevederilor prezentului program în unitãţile cu animale ce aparţin acestor ministere.
5. Agenţia Nationala Sanitarã Veterinara şi direcţiile sanitare veterinare judeţene şi respectiv a municipiului Bucureşti au dreptul sa angajeze temporar personal calificat şi necalificat pentru punerea în aplicare operativã a mãsurilor specifice şi generale de control al bolii.

SECŢIUNEA V

PREVEDERI FINANCIARE

Prevederile legale financiare trebuie sa acopere necesitãţile de:
A. Personal;
B. Echipamente şi consumabile;
C. Taierea, uciderea, transportul cadavrelor, carcaselor şi deşeurilor, transportul şi distrugerea materialelor contaminate;
D. Curatare, sanitatie, dezinfecţie, dezinsecţie;
E. Plati de compensare a deţinãtorilor de animale;
F. Identificarea animalelor;
G. Vaccinare de necesitate;
H. Plata orelor suplimentare efectuate de personalul cu competente în eradicarea focarului;
I. Plata medicilor veterinari privati şi concesionari implicaţi în eradicarea focarului;
J. Plata personalului ajutator angajat temporar pentru aplicarea mãsurilor dispuse.
Baza legalã pentru prevederile financiare a fost precizatã la secţiunea I.
Prin <>Legea sanitarã veterinara nr. 60/1974 , republicatã cu modificãrile şi completãrile ulterioare, se prevede la art. 19 faptul ca: "în cazul acţiunilor de importanta deosebita ce se întreprind pentru lichidarea rapida a focarelor de boli transmisibile, prin sacrificarea unor animale şi prin alte mãsuri ce se impun pentru prevenirea difuzãrii epizootiilor şi pentru apãrarea sãnãtãţii efectivelor de animale, se acorda despãgubiri, proprietarilor animalelor sacrificate sau altfel afectate, indiferent dacã animalele respective sunt asigurate sau nu".
Sacrificarea unor animale şi alte mãsuri ce se impun pentru prevenirea epizootiilor şi apãrarea sãnãtãţii efectivelor de animale, în cazul acţiunilor de importanta deosebita prevãzute la alin. (1), se aproba în condiţiile stabilite prin hotãrâre a Guvernului.
Proprietarii de animale care nu au anuntat fãrã întârziere îmbolnãvirea animalelor, nu au izolat animalele bolnave şi cei care nu au respectat mãsurile stabilite de autoritãţile sanitare veterinare, nu au drept la despãgubiri.
Plata despãgubirilor se face din fondurile prevãzute pentru combaterea epizootiilor, la valoarea de înlocuire la preţul pieţei a animalului sacrificat, dupã caz, la suma pierderii suferite de proprietar prin redarea, indisponibilizarea ori afectarea în alt fel a animalului, la data când a avut loc acţiunea de lichidare a focarelor de boala sau de asanare a acestora, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
Suma pierderii suferite de proprietar prin sacrificarea, redarea, indisponibilizarea ori afectarea în alt fel a animalului la data când a avut loc acţiunea de lichidare sau de asanarea a focarului de boala se stabileşte de o comisie de apreciere, constituitã din medicul veterinar de stat al circumscripţiei sanitare veterinare teritoriale, un specialist de la Centrul local de consultanţa agricolã, un specialist de la Oficiul de reproducţie şi selecţie a animalelor, agentul agricol, primarul localitãţii sau reprezentantul acestuia.
Valoarea de înlocuire a animalului se stabileşte în funcţie de valoarea genetica, zootehnica, sex, varsta, greutate, starea fiziologica, categoria de producţie, la preţul pieţei la data când a avut loc acţiunea de lichidare sau de asanare a focarului de boala.
Prin <>Legea nr. 381 din 13 iunie 2002 privind acordarea despãgubirilor în caz de calamitati naturale în agricultura se prevede, la cap. I art. 1, ca "sunt considerate calamitati naturale pierderile cantitative şi calitative şi/sau sacrificarea de necesitate a animalelor, produse printr-o manifestare distructiva a bolilor".
La art. 2 al aceleiaşi legi se prevede ca "Nominalizarea şi încadrarea în categoria bolilor care genereazã calamitati naturale la plante şi animale se realizeazã de Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor", febra aftoasa fiind inclusã în aceasta categorie.
La art. 4 al legii menţionate se precizeazã ca "Pentru aplicarea prevederilor prezentei legi, prin bugetul de stat se va aloca Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor o suma destinatã despãgubirii producãtorilor agricoli", "ca urmare a efectelor negative ale fenomenelor naturale şi ale bolilor prevãzute la art. 2".
La <>art. 5 al Legii nr. 381/2002 se prevede ca "Plata despãgubirii producãtorilor agricoli, persoane fizice sau juridice, pentru calamitatile naturale produse de fenomenele naturale şi bolile prevãzute la art. 2 se efectueazã numai pentru animalele care au fost asigurate de cãtre societãţile de asigurare şi asigurare-reasigurare".
Conform art. 8 al aceleiaşi legi, "Despãgubirile se acorda producãtorilor agricoli pentru animale," şi "despãgubirea reprezintã maximum 80% din valoarea de asigurare".
Conform <>art. 9 al Legii nr. 381/2002 , "Constatarea pagubelor se face în prezenta producãtorului agricol afectat şi a unei comisii numite de prefectul judeţului".
Prin <>Hotãrârea de Guvern nr. 614/1993 privind aprobarea "Programului de asanare a efectivelor de animale purtãtoare de boli transmisibile la om şi refacerea septelului", se prevede ca "se aproba acţiunile cuprinse în programul de asanare a efectivelor de animale purtãtoare de boli transmisibile la om şi refacerea septelului şi modul de utilizare a sumelor prevãzute în acest scop în fondul special pentru agricultura, constituit potrivit Legii bugetului".
Prin acest act normativ se specifica faptul ca "se suporta în totalitate de la bugetul statului cheltuielile pentru acţiunile de combatere a bolilor epizootice la animale, pãsãri şi albine, boli cu caracter epizootic, precum şi cele care au evoluat sau care au fost eradicate pe teritoriul tarii (.... febra aftoasa produsã de tipuri clasice de virus)".
"Toate operaţiunile privind asanarea efectivelor de animale de boli transmisibile şi despãgubirea acestora din fondurile special constituite pentru agricultura se face în conformitate cu Legea bugetului şi respectarea prevederilor din <>Legea sanitarã veterinara nr. 60/1974 " şi a "Normelor metodologice privind finanţarea cheltuielilor pentru combaterea bolilor la animale" elaborate de Ministerul Agriculturii şi alimentaţiei cu nr. 41540/4.08.1993 şi Ministerul Finanţelor nr. 5415/3.09.1993 cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
<>Hotãrârea de Guvern nr. 614/1993 privind "Programul de supraveghere, prevenire, combatere şi asanare a bolilor la animale şi a celor transmisibile de la animale la om precum şi de refacere a septelului", cu modificãrile şi completãrile ulterioare prevede la pct. I A:
A. Realizarea integrala a acţiunilor de supraveghere şi depistare a vaccinarilor obligatorii şi de necesitate, în cazul apariţiei unor epizootii, se asigura din fonduri bugetare cu respectarea "Normelor metodologice nr. 5.415/1993 privind finanţarea cheltuielilor pentru combaterea bolilor la animale" elaborate de Ministerul Finanţelor şi Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei.
B. Operaţiunile şi acţiunile cuprinse în normele sanitare veterinare privind profilaxia şi combaterea bolilor epizootice şi a zoonozelor de la capitolul "Cheltuieli materiale pentru combaterea epizootiilor" se realizeazã cu respectarea normelor metodologice comune ale Ministerului Finanţelor şi Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei, prevãzute la lit. A.
C. Acţiunile de asanare se realizeazã de cãtre proprietarii animalelor şi pasarilor prin taierea sau uciderea animalelor şi a pasarilor concentrate în ferme, centre de izolare, precum şi a celor din gospodãriile populaţiei, inclusiv prin efectuarea tuturor lucrãrilor necesare acestor operaţiuni, potrivit legii, în cazul apariţiei febrei aftoase.
Aprobarea acţiunilor care se realizeazã pentru asanarea efectivelor de animale purtãtoare de boli transmisibile la om, în cazul apariţiei febrei aftoase, este data de Agenţia Nationala Sanitarã Veterinara din Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, de cãtre direcţiile sanitare veterinare judeţene şi a municipiului Bucureşti sau de cãtre medicul veterinar de stat, dupã caz.
D. Acţiunile de asanare prevãzute la lit. C se realizeazã sub supravegherea Agenţiei Naţionale Sanitare Veterinare din Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei, a direcţiilor sanitare veterinare judeţene şi a municipiului Bucureşti, a circumscriptiilor sanitare veterinare teritoriale.
II. "În vederea refacerii septelului, din creditele bugetare alocate prin Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, la capitolul "Cheltuieli materiale pentru combaterea epizootiilor", se plãtesc despãgubiri - în afarã celor cuvenite prin asigurãri şi a sumelor recuperate prin valorificarea produselor şi subproduselor de la animalele tãiate, moarte sau ucise - celor care înregistreazã daune în urma tãierii, morţii sau uciderii animalelor".
Beneficiazã de despãgubiri, potrivit legii, persoanele juridice, indiferent de tipul de proprietate, şi persoanele fizice deţinãtoare de animale, care au suferit pagube în cazul aplicãrii acţiunilor de importanta deosebita ce se întreprind pentru lichidarea rapida a focarelor de boli transmisibile, cuprinse la pct. 1 lit. C din prezenta anexa, şi a celor prevãzute în normele metodologice comune ale Ministerului Finanţelor şi Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei, în baza documentaţiei întocmite de autoritatea sanitarã veterinara de stat. În cazul lichidãrii rapide a focarelor de boli transmisibile, despãgubirile se acorda indiferent dacã animalele sunt asigurate sau nu.
III. Prin acţiuni de importanta deosebita se înţelege mãsurile care se aplica pentru lichidarea focarelor şi pãstrarea teritoriului tarii liber de boli cu mare difuzabilitate la animale şi a celor transmisibile de la animale la om (tuberculoza, leucoza enzootica bovina, rabie, trichineloza şi alte boli); prin lichidarea rapida a focarelor de boli transmisibile se înţelege taierea sau uciderea animalelor diagnosticate ca fiind bolnave (abataj sanitar), operaţiuni de profilaxie zoosanitara efectuate sub supravegherea administraţiei şi autoritãţii veterinare de stat, precum şi alte mãsuri ce se impun pentru prevenirea difuzãrii epizootiilor şi apãrarea sãnãtãţii efectivelor de animale.
Prin acordurile pe care trebuie sa le perfecteze administraţia veterinara centrala a României cu Colegiul Medicilor Veterinari din România şi cu Asociaţia Medicilor Veterinari Privati trebuie sa fie stipulate:
a) obligativitatea participãrii medicilor veterinari concesionari şi privati (particulari) la implementarea procedurilor "Planului Naţional de Alerta şi Intervenţie de necesitate pentru Febra Aftoasa";
b) modalitãţi de plata pentru acţiunile întreprinse de acestea.
De asemenea, în contextul temeiului legal privind legislaţia muncii, trebuie prevãzute modalitãţile de plata pentru orele suplimentare şi modalitãţile de plata pentru personalul necalificat angajat temporar pentru punerea în aplicare a mãsurilor planului menţionat.
Trebuie sa fie prevãzutã decontarea cheltuielilor auxiliare determinate de repararea sau înlocuirea unor utilaje şi echipamente utilizate în focarul de boala.
Autoritatea veterinara centrala a României va cuantifica cheltuielile grevate de dotarea Centrului Naţional de Lupta contra Febrei Aftoase şi a centrelor locale de Lupta Impotriva Febrei Aftoase cu toate echipamentele, utilajele şi materialele necesare ce trebuie sa existe şi sa rãmânã în permanenta la aceste nivele.

SECŢIUNEA VI

RESURSE DE ECHIPAMENTE ŞI ALTE FACILITĂŢI MATERIALE

A) FACILITĂŢI MATERIALE
Din moment ce controlul febrei aftoase depinde de disponibilizarea imediata a unui set de echipamente, utilaje şi materiale, la nivelul Centrului Naţional de Lupta contra Febrei Aftoase şi la nivelul centrelor locale de lupta contra febrei aftoase trebuie sa existe, suplimentar de cele deja menţionate, urmãtoarele:
● echipament de protecţie;
● dezinfectante eficiente fata de virusul febrei aftoase, detergenti şi sapun;
● pompe de curatare şi dezinfecţie, lopeti, razuri;
● personal instruit pentru uciderea animalelor şi substanţe letale;
● echipament de necropsie şi de prelevare de probe;
● afişe şi pancarte de avertizare ori de interzicere;
● harti detaliate;
● echipament de vaccinare.
B) ACCES
Medicii veterinari care au responsabilitatea punerii în aplicare a mãsurilor specifice şi a celor generale trebuie sa aibã acces la:
1. Vehicule;
2. Combustibili;
3. Utilaje de dezgropare şi îngropare;
4. Aruncatori cu flacari (pentru sterilizarea metalelor);
5. Echipament de pulverizare şi alte mijloace de sanitatie.
C) MIJLOACE DE TRANSPORT A CARCASELOR ŞI A DEŞEURILOR
Dacã nu exista posibilitatea ca deşeurile, cadavrele şi carcasele de animale tãiate sau ucise sa fie procesate şi distruse pe loc şi trebuie sa fie transportate la unitãţi de procesare specializate, autoritatea sanitarã veterinara trebuie sa aibã acces la mijloace de transport specializate pentru acest tip de transport.
D) MIJLOACE DE BIROTICA ŞI DE INSTRUIRE
1. Materiale de birotica;
2. Aparatura de birotica.

SECŢIUNEA VII

ETAPELE PLANULUI NAŢIONAL DE ALERTA ŞI INTERVENŢIE DE NECESITATE PENTRU FEBRA AFTOASA

"Planul Naţional de Alerta şi Intervenţie de Necesitate pentru Febra Aftoasa" are doua etape:
A. PREALERTA = suspiciunea de focar de febra aftoasa;
B. ALERTA = confirmarea prezentei virusului într-o exploatatie de animale receptive.

A. PREALERTA
Declanşarea primei etape are loc dupã anunţarea unor aspecte epidemiologice, clinice sau patologice ce suspicioneaza prezenta virusului febrei aftoase într-o exploatatie de animale receptive.
I. În sensul prezentei secţiuni urmãtorii termeni se definesc astfel:
a) unitate - orice întreprindere care produce, transporta, colecteazã, depoziteaza, proceseaza sau comercializeazã produse supuse controlului veterinar oficial;
b) autoritate competenta - autoritatea veterinara centrala care are stabilitã prin lege competenta de a administra şi controla activitatea sanitarã veterinara din România sau orice autoritate cãreia i-a fost delegata aceasta competenta;
c) medic veterinar oficial - orice medic veterinar împuternicit de autoritatea veterinara centrala a României;
d) exploatatie - o întreprindere agricolã sau clãdirile ce aparţine unui angrosist asa cum sunt definite de legislaţia în vigoare, situate pe teritoriul României şi în care animalele supuse controlului veterinar oficial, cu excepţia equideelor, sunt cazate sau ţinute în mod regulat, precum şi exploatatia definitã pentru comerţul internaţional cu ecvidee;
e) centru sau organizaţie - orice întreprindere care produce, depoziteaza, proceseaza sau manipuleaza produse supuse controlului veterinar oficial;
f) turma, lot, cireada - un animal sau un grup de animale ţinute într-o unitate sau într-o gospodãrie a populaţiei ce se constituie ca o unitate epidemiologica: dacã mai multe turme, loturi sau cirezi sunt cazate sau crescute într-o exploatatie, fiecare din acestea va forma o unitate distinctã şi va avea acelaşi status de sãnãtate;
g) animal de tãiere (sau de macelarie) - orice animal definit conform lit. r) al art. 2 al Ordinului ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 36/2002 destinat a fi supus tãierii sau pentru un centru de colectare de unde urmãtoarea destinaţie este abatorul;
h) animale de creştere sau producţie - orice animal definit conform lit. g) a art. 2 al Ordinului ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 36/2002 incluzând pe cele destinate pentru înmulţire, pentru producţia de carne ori pentru munca, prezentãri sau expoziţie, cu excepţia animalelor care iau parte la evenimente culturale sau sportive şi care sunt destinate tãierii imediate;
i) boli cu notificare obligatorie - cele specificate de Norma sanitarã veterinara privind anunţarea, declararea, notificarea şi stingerea unor boli transmisibile ale animalelor aprobat prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 159/1999;
j) centru de colectare - exploatatiile, centrele de strangere a animalelor şi târgurile de animale, în care animalele definite la lit. r) a art. 2 al Ordinului ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 36/2002 în care animalele originare din diferite exploataţii sau gospodãrii ale populaţiei sunt grupate împreunã pentru a forma loturi de transport de animale destinate comerţului;
k) animal din speciile sensibile - orice animal rumegator, domestic sau salbatic ori porcine prezente într-o unitate, exploatatie sau gospodãrie a populaţiei;
l) animal receptiv - orice animal din speciile sensibile care nu este vaccinat sau care este vaccinat dar imunizarea acestuia este consideratã, de cãtre autoritatea veterinara competenta, a fi inadecvata;
m) animal infectat - orice animal din speciile sensibile:
- la care au fost evaluate simptomele clinice sau leziunile post mortem ca fiind produse de febra aftoasa sau
- la care prezenta febrei aftoase a fost oficial constatatã, urmare a examenelor de laborator;
n) animal suspect a fi infectat - orice animal din speciile de animale sensibile care prezintã simptome clinice sau leziuni post mortem care sunt astfel încât prezenta febrei aftoase poate fi suspectata în mod rezonabil;
o) animal suspectat de a fi contaminat - orice animal din speciile sensibile care poate - în conformitate cu informaţiile epizootologice colectate - sa fie direct sau indirect expus la virusul febrei aftoase;
p) abataj sanitar - operaţiunea de profilaxie zoosanitara efectuatã sub supravegherea autoritãţii competente pentru confirmarea unei boli, ce consta în sacrificarea tuturor animalelor bolnave şi contaminate dintr-un efectiv şi, dacã este cazul, a tuturor celor din alte efective care au putut fi expuse la contaminare, fie direct, fie prin intermediul unor mijloace susceptibile de a asigura transmiterea. Toate animalele sensibile vaccinate sau nu, trebuie sa fie tãiate şi carcasele lor incinerate, ingropate sau distruse prin orice alt mijloc ce permite evitarea propagarii bolii prin carcase sau produse ale animalelor tãiate
q) abator - o întreprindere utilizata pentru taierea animalelor destinate alimentaţiei umane sau animale şi agreatã de autoritatea competenta pentru export.
Acest abator trebuie sa satisfacã cerinţele internaţionale în vigoare, în ceea ce priveşte amenajarea unei zone de igiena veterinara;
r) animal - orice mamifer din specii domestice sau sãlbatice;
s) aeroport internaţional - un aeroport desemnat de ţara pe teritoriul cãreia este situat, ca aeroport de intrare sau de ieşire pentru traficul aerian internaţional de animale, material seminal, ovule, embrioni, larve, albine, produse biologice şi patologice;
s) caz - animal atins de febra aftoasa, fiind înţeles ca trebuie precizat criteriul (clinic, serologic, etc.), ce permite a afirma ca animalul este bolnav;
t) carnuri proaspete - carnurile ce nu au fost supuse nici unui tratament care sa le modifice ireversibil caracterele organoleptice fizico-chimice, carnurile simplu refrigerate sau congelate sunt carnuri proaspete;
t) focare de boala - orice exploatatie, unitate, gospodãria populaţiei sau clãdire unde sunt prezente animale, ca şi locurile din apropierea lor, unde au apãrut cazuri de febra aftoasa;
u) târg de animale - un târg care corespunde urmãtoarelor condiţii:
- este plasat sub controlul unui medic veterinar oficial;
- nu este situat într-o zona infectata şi este dezinfectat înainte şi dupã folosire;
- nu serveşte decât animalelor pentru ingrasat, de munca, sau animalelor de macelarie;
v) tipuri de virus aftos exotic - serotipurile şi tulpinile (inclusiv tulpinile noi), prezentând o diferenţa suficienta pentru ca animalele sensibile sa nu fie protejate de vaccinarile clasice;
x) ţara exportatoare - o ţara din care sunt expediate, cu destinaţie spre o alta ţara, produse agricole supuse controlului veterinar oficial;
y) ţara importatoare - o ţara de destinaţie cãtre care sunt fãcute expeditii de produse agricole supuse controlului veterinar oficial;
z) ţara de tranzit - o ţara care este traversata sau în care fac numai escala la nivelul unui post de frontiera produse agricole, supuse controlului veterinar oficial;
w) ţara indemna de febra aftoasa - unde se practica vaccinarea - o ţara care trebuie:
- sa poatã face dovada rapiditatii şi regularitatii în declararea bolilor la animale;
- sa expedieze o declaraţie la Oficiul Internaţional de Epizootii atestând absenta focarului de febra aftoasa şi a oricãrei vaccinari contra acestei boli, timp de cel puţin 12 luni cu o documentaţie care sa demonstreze existenta unui sistem eficace de supraveghere sanitarã şi a unui dispozitiv complet de reglementare şi de lupta contra bolii;
- sa nu importe nici un animal vaccinat contra febrei aftoase, dupã oprirea vaccinarii;
) ţara indemna de febra aftoasa unde se practica vaccinarea - o ţara care trebuie:
- sa poatã dovedi rapiditate şi regularitate în declararea bolii la animale;
- sa expedieze o declaraţie la Oficiul Internaţional de Epizootii atestând absenta focarelor de febra aftoasa în ultimii 2 ani cu o documentaţie care sa demonstreze existenta unui sistem eficace de supraveghere sanitarã şi a unui dispozitiv complet de reglementare şi de lupta contra bolii şi conformitatea vaccinului utilizat cu normele Oficiului Internaţional de Epizootii.
Dacã o ţara indemna de febra aftoasa unde este practicatã vaccinarea, doreşte obţinerea statutului de ţara indemna de febra aftoasa unde nu se practica vaccinarea, o perioada de asteptare de 12 luni e necesarã dupã oprirea acesteia.
ab) zona indemna de febra aftoasa unde se practica vaccinarea - este o zona ce poate fi stabilitã într-o ţara indemna unde este practicatã vaccinarea sau într-o ţara indemna unde nu este practicatã vaccinarea, sau într-o ţara ale cãror anumite pãrţi au rãmas infectate.
Zona infectata este separatã de restul tarii şi de ţãrile vecine infectate printr-o zona de supraveghere. O ţara în care exista o zona indemna de febra aftoasa unde se practica vaccinarea este necesar sa:
- poatã face dovada de rapiditate şi regularitate în declararea bolii la animale;
- sa expedieze o declaraţie la Oficiul Internaţional de Epizootii indicând dorinta sa de a stabili o astfel de zona şi atestând absenta în aceasta a oricãrui focar de febra aftoasa în ultimii 2 ani şi a oricãrei vaccinari contra acestei boli, timp de cel puţin 12 luni şi absenta introducerii oricãrui animal vaccinat în zona, dupã oprirea vaccinarii;
- sa furnizeze o documentaţie care sa demonstreze existenta unui sistem eficace de supraveghere sanitarã în zona indemna de febra aftoasa şi în zona de supraveghere;
- sa descrie în detaliu limitele acestor doua zone, demonstrand eficacitatea supravegherii ce se exercita şi existenta unui dispozitiv de reglementare complet de protecţie şi de lupta contra febrei aftoase. Zona de supraveghere trebuie sa aibã cel puţin 10 km în profunzime.
ac) ţara infectata - ţara în care nu sunt respectate condiţiile pentru a putea fi consideratã ca indemna de febra aftoasa;
ad) zona infectata de febra aftoasa - o zona în care boala este prezenta, într-o ţara pana atunci indemna. Zona infectata trebuie sa aibã o raza de cel puţin 10 km în jurul focarelor de febra aftoasa.
Ea este separatã de restul tarii printr-o zona de supraveghere, având cel puţin 10 km în profunzime. În cele doua zone, deplasarile de animale trebuie sa fie controlate. În zona infectata de febra aftoasa animalele vii aparţinând speciilor sensibile la febra aftoasa nu pot pãrãsi zona infectata decât cu un mijloc de transport şi dirijate cãtre un abator desemnat, situat într-o zona de supraveghere, unde vor fi tãiate imediat.
ae) suspiciunea de febra aftoasa - starea patologica a unui animal aparţinând artiodactilelor (animalelor biongulate sau cu copita despicata) ce permite sa se suspicioneze ca virusul aftos este la originea exprimarilor epidemiologice, clinice şi patologice.
II. Etapa de prealerta are urmãtoarele faze:
A) Faza de anuntare a suspiciunii de febra aftoasa;
B) Faza de notificare interna a suspiciunii de febra aftoasa.
A) ANUNŢAREA - unei suspiciuni de febra aftoasa este elementul esenţial pentru declanşarea primei etape a "Planului Naţional de Alerta şi Intervenţie de Necesitate pentru Febra Aftoasa".
1. <>Legea sanitarã veterinara nr. 60/1974 republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare prevede la cap. II "Atribuţiile şi rãspunderile medicilor veterinari", art. 5 lit. c) ca "în cazul semnalarii unor boli epizootice sau al suspiciunii acestor boli, medicii veterinari au obligaţia sa precizeze diagnosticul, sa stabileascã şi sa controleze aplicarea mãsurilor de combatere şi sa informeze asupra bolii şi mãsurilor luate, în cel mult 12 ore de la constatare, autoritãţile sanitare veterinare ierarhic superioare şi celelalte unitãţi interesate";
2. La cap. III al aceleiaşi legi, privind "Obligaţiile deţinãtorilor de animale şi ale unitãţilor care prelucreaza, depoziteaza, transporta şi valorifica produse de origine animala" se prevede ca "în vederea desfãşurãrii activitãţii în condiţiile stabilite prin normele sanitare veterinare, unitãţile de stat, publice şi orice alte unitãţi deţinãtoare de animale precum şi cele care prelucreaza, depoziteaza, transporta şi valorifica produse de origine animala, au dupã caz, urmãtoarele obligaţii": sa anunţe, fãrã întârziere, circumscripţiei sanitare veterinare şi consiliului local apariţia ori suspiciunea unei boli transmisibile la animale, iar pana la sosirea medicului veterinar, sa izoleze animalele bolnave, moarte sau tãiate din necesitate, fiind interzisã folosirea sau vânzarea carnii şi a altor produse de la aceste animale, fãrã aprobarea medicului veterinar de stat. Se excepteazã de la obligaţia anunţãrii cazurile de îmbolnãviri provocate în scopul producţiei de biopreparate sau pentru efectuarea de cercetãri ştiinţifice.
3. La art. 10 al cap. II al aceleiaşi legi, se prevede ca, pentru prevenirea apariţiei şi difuzãrii bolilor epizootice, persoanele fizice deţinãtoare de animale au urmãtoarele obligaţii:
a) sa anunţe în maximum 24 de ore autoritãţile sanitare veterinare locale atunci când dobândesc animale provenite din alte localitãţi, aparţinând speciilor bovina, ovina, caprina sau porcina şi sa nu introducã în turme sau cirezi timp de cel puţin 15 zile aceste animale;
b) sa anunţe fãrã întârziere circumscripţiei sanitare veterinare ori consiliului local apariţia cazurilor de boala la animale, moartea sau taierea din necesitate a acestora, iar pana la sosirea personalului sanitar veterinar, sa izoleze animalele bolnave, cadavrele, carnea, organele şi alte produse rezultate din tãiere, fiind interzisã folosirea sau vânzarea carnii şi a altor produse de la aceste animale fãrã aprobarea medicului veterinar de stat.
4. La art. 11 al cap. II, al aceleiaşi legi, se prevede ca "orice persoana care prin activitatea pe care o desfãşoarã vine în contact cu animale, are obligaţia sa anunţe fãrã întârziere autoritãţii sanitare veterinare sau consiliului local, despre apariţia cazurilor de boli la animale".
5. La art. 12 al cap. II al aceleiaşi legi, se prevede ca "unitãţile Ministerului Apãrãrii Naţionale şi Ministerului de Interne sunt obligate sa anunţe fãrã întârziere medicului veterinar de stat local, cazurile de boli transmisibile apãrute la animalele pe care le poseda, sa-l informeze despre evoluţia acestor boli".
Anunţarea se face de cãtre cei mentionati la pct. 1-5, la:
a) autoritatea veterinara localã (medic veterinar concesionar sau medic veterinar zonal);
b) Consiliul local (comunal, orasenesc, municipal).
În cazuri deosebite anunţarea se poate face:
a) la direcţia sanitarã veterinara judeteana şi respectiv a municipiului Bucureşti;
b) la Consiliul Judeţean.
Procedura de anuntare a suspiciunii sau a evoluţiei febrei aftoase se realizeazã conform prevederilor <>Ordinului ministrului agriculturii şi alimentaţiei nr. 156/27.12.1999 pentru aprobarea "Normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor".
1. Acest act normativ prevede ca: "anunţarea suspiciunii ori a apariţiei unei boli transmisibile la animale sau de la animale la om, precum şi a cazurilor de tãieri de necesitate sau de moarte a animalelor constituie o obligaţie legalã pentru toţi deţinãtorii de animale (persoane fizice sau juridice), pentru orice persoana care, prin activitatea pe care o desfãşoarã, vine în contact cu animalele sau cu produsele de origine animala, pentru unitãţile care prelucreaza, colecteazã, depoziteaza, transporta, valorifica ori comercializeazã produse de origine animala, pentru personalul care activeazã la punctele de control pentru trecerea frontierei de stat, precum şi pentru administraţia publica localã şi personalul sanitar veterinar".
2. Febra aftoasa face parte din bolile transmisibile ale animalelor care fac obiectul anunţãrii, declarãrii şi notificãrii interne, conform prevederilor <>Ordinului ministrului agriculturii şi alimentaţiei nr. 156/1999 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor.
3. Apariţia sau suspicionarea unor boli transmisibile ale animalelor ori transmiterea acestora de la animale la om, precum şi cazurile de tãieri de necesitate sau de moarte a animalelor se anunta imediat autoritãţii sanitare veterinare şi administraţiei publice locale, pentru efectuarea investigatiilor de specialitate, stabilirea diagnosticului şi aplicarea operativã a mãsurilor adecvate.
4. Anunţarea suspiciunii de boala sau a unor îmbolnãviri ale animalelor se face de cãtre deţinãtorii sau proprietarii de animale, de conducãtorii sau reprezentanţii firmelor, societãţilor, asociaţiilor, unitãţilor şi ai fermelor zootehnice, de insotitorii şi ingrijitorii de animale, de responsabilii stanelor şi taberelor de vara, de conducãtorii unitãţilor care colecteazã, prelucreaza, depoziteaza transporta şi comercializeazã produse de origine animala, de personalul care are în supraveghere rezervaţiile naturale, parcurile zootehnice, fondurile silvice şi de vanatoare, precum şi de cãtre orice alte persoane care pot da relaţii privind starea de sãnãtate a animalelor sau apariţia eventualelor îmbolnãviri la om prin contact cu animalele bolnave ori prin consumul unor alimente de origine animala.
5. Serviciile medicale veterinare particulare, precum şi formaţiunile de asistenta sanitarã veterinara ale regiilor autonome, societãţilor şi asociaţiilor agricole anunta în mod obligatoriu orice situaţie în care se suspicioneaza febra aftoasa, la circumscripţia sanitarã veterinara zonala şi la administraţia publica localã pe teritoriul cãreia se afla.
6. Anunţarea cazurilor de suspiciune de boala sau de imbolnavire a animalelor aflate sub controlul sanitar veterinar al serviciilor sanitare veterinare proprii din alte ministere decât Ministerul agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor se face de cãtre aceste servicii sau de comandantii ori conducerile acestora la circumscripţia sanitarã veterinara zonala pe teritoriul cãreia se afla şi la direcţia sanitarã veterinara a judeţului respectiv sau a municipiului Bucureşti.
7. Fac excepţie de la anuntare imbolnavirile provocate şi cazurile de tãiere sau de moarte a animalelor, înregistrate în activitatea de cercetare, taierile de animale pentru producţia de biopreparate sau în scop de diagnostic, care se efectueazã în instituţiile şi unitãţile autorizate.
8. Anunţarea imbolnavirii sau a suspiciunii de febra aftoasa, precum şi a cazurilor de tãiere de necesitate şi de moarte a animalelor se face prin telefon, telex, fax sau prin comunicare directa, precizându-se: specia, categoria şi numãrul de animale bolnave sau suspecte, tãiate de necesitate sau moarte, numele şi adresa proprietarului, locul, data şi factorii favorizanti, simptomele şi intervenţiile efectuate.
B) NOTIFICAREA INTERNA A FEBREI AFTOASE
1. Notificarea interna consta în anunţarea oficialã facuta de medicul veterinar al circumscripţiei sanitare veterinare zonale, de serviciile veterinare aparţinând altor ministere decât Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor sau de conducerile acestora ori de serviciile medicale veterinare particulare, prin telefon, telex, fax ori prin comunicare scrisã directa cãtre autoritatea veterinara competenta, reprezentatã de direcţia sanitarã veterinara judeteana şi respectiv a municipiului Bucureşti.
2. În toate cazurile în care se suspicioneaza febra aftoasa şi care este suspicionata sau apare pentru prima data pe teritoriul României, autoritatea sanitarã veterinara localã sau celelalte servicii sanitare veterinare menţionate la pct. 2 anunta imediat prin telefon (nota telefonica), fax, telex, email etc. direcţia sanitarã veterinara judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, Institutul de Diagnostic şi Sãnãtate Animala şi Agenţia Nationala Sanitarã Veterinara.
3. Pentru apariţia de focare noi de febra aftoasa, notificarea interna se face periodic (lunar, trimestrial, anual), în scris, conform dispoziţiilor Agenţiei Naţionale Sanitare Veterinare sau ale Institutului de Diagnostic şi Sãnãtate Animala.
4. Notificarea interna a febrei aftoase se efectueazã atât la suspiciunea de boala, cat şi dupã ce boala a fost confirmatã şi declarata oficial, în acest ultim caz, notificarea fãcându-se şi la circumscripţiile sanitare veterinare invecinate.
III. Mãsuri aplicate la suspiciunea de febra aftoasa
Febra aftoasa este boala supusã declarãrii oficiale obligatorii şi carantinei de gradul I.
Dacã într-o exploatatie exista unul sau mai multe animale suspecte de a fi infectate sau de a fi contaminate cu virusul febrei aftoase, autoritatea veterinara localã va pune imediat în aplicare mijloacele oficiale de investigatie pentru confirmarea sau infirmarea prezentei bolii, incluzând iniţial prelevarea de probe, conform instrucţiunilor specifice, pe care le va expedia în regim de urgenta prin delegat cu cel mai rapid mijloc de transport la laboratorul naţional de referinta pentru febra aftoasa.
1. Pana la sosirea medicului veterinar al circumscripţiei sanitare veterinare zonale persoanele fizice şi juridice au urmãtoarele obligaţii:
a) sa izoleze animalele bolnave sau suspecte de boala;
b) sa pãstreze cadavrele animalelor moarte, carnea ori produsele obţinute prin taierea de necesitate, fãrã a le instraina ori valorifica;
c) sa nu permitã circulaţia animalelor şi a persoanelor în locurile predispuse a fi contaminate;
d) sa pãstreze furajele care au venit în contact cu animalele bolnave sau care sunt suspecte de contaminare, fãrã a le administra altor animale;
e) sa pãstreze în locul respectiv ustensilele de grajd, asternutul, mijloacele de transport folosite şi orice alte obiecte care pot fi purtãtoare de contagiu.
2. În cazul exploataţiilor care aparţin regiilor autonome, societãţilor şi asociaţiilor agricole ori care se afla sub controlul sanitar veterinar al serviciilor sanitare veterinare proprii din alte ministere decât Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor, obligaţiile privind aplicarea şi respectarea acestor mãsuri pana la sosirea medicului veterinar revin conducerilor, respectiv comandantilor acestor unitãţi.
3. Administraţia publica localã, imediat ce a fost anunţatã despre apariţia sau suspiciunea de febra aftoasa, verifica dacã a fost anuntat reprezentantul autoritãţii sanitare veterinare teritoriale - medicul veterinar al circumscripţiei sanitare veterinare zonale - şi pana la sosirea acestuia controleazã dacã deţinãtorul sau proprietarul animalelor în cauza a luat mãsurile prevãzute la pct. 1.
Din moment ce este alertat de cãtre serviciile veterinare, Prefectul realizeazã:
a) activarea structurilor permanente şi de necesitate cu rol în lupta contra febrei aftoase;
b) evaluarea situaţiei în legatura cu febra aftoasa, împreunã cu Centrul Local de Lupta contra Febrei Aftoase;
c) prealertarea structurilor centrale permanente şi de necesitate ce au rol în lupta contra febrei aftoase;
d) declanşarea acţiunilor de prealerta;
e) avertizarea deţinãtorului şi proprietarului privind mãsurile ce trebuie aplicate;
f) interzicerea circulaţiei animalelor, a produselor de origine animala şi a altor materii şi produse care pot fi purtãtoare de contagiu, precum şi a persoanelor în zona suspectata de a fi contaminata şi, de asemenea, ieşirea din locurile contaminate a animalelor, produselor de origine animala şi a obiectelor care ar putea rãspândi boala;
g) interzicerea eliberãrii biletelor de adeverire a proprietãţii animalelor şi retragerea celor eliberate anterior, dacã animalele nu au fost vândute;
h) oprirea în localitate şi sechestrarea într-un loc izolat a turmelor de animale aflate în tranzit sau în transhumanta.
4. Imediat ce suspiciunea de febra aftoasa este notificatã, autoritatea veterinara competenta localã, zonala şi judeteana anunta structurile judeţene implicate în lupta contra febrei aftoase, se deplaseaza în exploatatia în cauza; pune exploatatia suspecta de boala sub supraveghere şi restrictii oficiale, impune şi controleazã luarea în particular a urmãtoarelor mãsuri:
a) înregistrarea oficialã a evaluãrii tuturor categoriilor de animale din speciile sensibile la virusul febrei aftoase şi care, corelata cu fiecare din aceste categorii, se va specifica numãrul de animale care pot fi infectate sau suspecte de a fi infectate sau contaminate;
b) evaluarea trebuie înregistratã oficial, la zi, luându-se în considerare animalele nou nãscute în perioada de suspiciune: aceasta trebuie efectuatã la cerere şi trebuie controlatã la fiecare deplasare a persoanelor acreditate sa activeze în exploatatia suspecta de febra aftoasa;
c) toate animalele din speciile sensibile la virusul febrei aftoase din exploatatia suspecta trebuie ţinute (sechestrate) la locurile lor de cazare sau în alte locuri în care acestea pot fi izolate;
d) nici un animal din speciile sensibile la boala nu va intra şi nu va pãrãsi unitatea suspecta;
e) nici un animal din alte specii decât cele sensibile nu va intra şi nu va pãrãsi exploatatia suspecta, fãrã autorizare oficialã a autoritãţii veterinare competente;
f) toate miscarile din exploatatia suspecta, de carne sau produse de origine animala, carcase provenite de la animale sensibile la febra aftoasa, furaje, ustensile, obiecte sau alte materii precum lana, deşeurile, rebuturile, ori alte materii şi produse prin care se poate transmite boala, se interzic dacã nu sunt autorizate de autoritatea veterinara competenta;
g) livrarea laptelui din exploatatia suspecta se interzice: în eventualitatea existenţei unor dificultãţi privind stocarea laptelui în aceasta exploatatie, autoritatea veterinara competenta poate autoriza ca laptele sa poatã fi livrat din exploatatie, sub supraveghere veterinara, cãtre o unitate de prelucrare pentru a fi supus unui tratament termic care sa asigure distrugerea virusului febrei aftoase;
h) miscarea persoanelor în şi din exploatatia suspecta de febra aftoasa va face subiectul autorizãrii de cãtre autoritatea veterinara competenta;
i) intrarea şi ieşirea vehiculelor şi a persoanelor în şi din exploatatia suspecta va face subiectul autorizãrii de cãtre Comandamentul Antiepizootic Local şi autoritatea veterinara competenta care vor stabili condiţiile necesare pentru prevenirea difuzãrii virusului febrei aftoase, incluzând aplicarea unor mãsuri deosebite de dezinfecţie;
j) mijloace adecvate de dezinfecţie vor fi folosite la intrãrile şi ieşirile din adãposturile care gazduiesc animale din speciile sensibile şi în aceeaşi maniera pentru exploatatia suspecta;
k) efectuarea anchetei epizootologice care va urmãri stabilirea:
- duratei de timp de când febra aftoasa este suspicionata ca exista în exploatatia suspecta, înainte de suspectarea ei sau notificarea oficialã a acesteia;
- originii posibile a bolii în unitate şi identificarea altor exploataţii în care se afla animale din speciile sensibile ce ar putea fi contaminate ori infectate din aceeaşi sursa;
- miscarilor de persoane, vehicule, sau ale oricãrui produs sau materii prin care s-ar fi putut vehicula virusul febrei aftoase sau din exploatatiile menţionate anterior;
l) anunţarea oficialã a tuturor structurilor locale, judeţene şi centrale ce au competenta pentru lupta contra febrei aftoase;
m) prelevarea de probe, prelucrarea acestora şi trimiterea la Laboratorul Naţional de Referinta pentru Febra Aftoasa, prin grija postului de comandament fix din structura Centrului Local de Lupta contra Febrei Aftoase;
n) autoritatea veterinara competenta poate extinde mãsurile fata de exploatatiile vecine cu exploatatia suspecta, dacã prin localizarea şi configuraţia lor ori prin contactele cu animalele din exploatatia unde boala este suspecta, pot fi suspectate de o posibila contaminare;
o) mãsurile menţionate anterior nu vor fi ridicate pana ce suspiciunea de febra aftoasa nu este oficial infirmata.
5. Medicul veterinar al circumscripţiei veterinare zonale, imediat dupã ce a fost anuntat sau dupã ce a aflat despre apariţia sau suspiciunea de febra aftoasa, se deplaseaza la locul menţionat şi:
a) controleazã mãsurile luate de proprietarii sau deţinãtorii de animale şi de administraţia publica localã şi, dupã caz, le completeazã;
b) examineazã animalele bolnave ori suspecte de boala, carnea şi produsele rezultate de la animalele tãiate de necesitate;
c) executa necropsia animalelor moarte, recolteaza probe şi le trimite pentru efectuarea examenelor de laborator, în vederea confirmãrii sau infirmarii diagnosticului.
6. În situaţia în care nu se confirma apariţia febrei aftoase, medicul veterinar al circumscripţiei sanitare veterinare zonale dispune ridicarea restrictiilor impuse la anunţarea suspiciunii.
În situaţia în care, prin examenul de laborator, se confirma apariţia febrei aftoase, autoritatea veterinara localã:
a) stabileşte mãsurile ce se impun pentru combaterea şi prevenirea rãspândirii bolii în teritoriu;
b) efectueazã ancheta epizootologica, prin care se stabileşte data prezumtiva a apariţiei bolii, originea, sursele de contaminare şi extinderea acesteia;
c) controleazã starea de sãnãtate a animalelor din speciile receptive din localitatea contaminata.

ETAPA DE ALERTA cuprinde urmãtoarele faze:
I. Declararea oficialã a febrei aftoase
II. Notificarea internationala a febrei aftoase
III. Notificarea febrei aftoase la Comisia Europeanã
IV. Notificarea febrei aftoase la Oficiul Internaţional de Epizootii
V. Combaterea febrei aftoase
VI. Stingerea febrei aftoase şi ridicarea restrictiilor sanitare veterinare
I. Declararea oficialã a febrei aftoase
1. Declararea oficialã a febrei aftoase se face de cãtre medicul veterinar al circumscripţiei locale, pe baza diagnosticului prezumtiv stabilit în urma investigatiilor şi confirmat prin examene de laborator.
2. Declararea consta în întocmirea unui act sanitar veterinar la primãria localitãţii pe teritoriul cãreia a apãrut febra aftoasa ce cuprinde urmãtoarele:
a) denumirea bolii;
b) speciile de animale afectate;
c) data apariţiei bolii;
d) localitatea şi judeţul;
e) numãrul de curţi sau de exploataţii de animale contaminate şi efectivele de animale existente în acestea;
f) numãrul de animale bolnave, tãiate de necesitate sau moarte;
g) originea bolii, sursele şi modul de contaminare;
h) mãsurile şi restricţiile sanitare veterinare stabilite în focare şi în localitate.
3. Actul sanitar veterinar de declarare a febrei aftoase se înregistreazã în evidenta primãriei, sub semnatura primarului de luare la cunostinta.
4. În baza actului sanitar veterinar de declarare a febrei aftoase, administraţia publica localã emite o decizie pentru instituirea restrictiilor sanitare veterinare în teritoriu, anunţuri şi publicaţii pentru înştiinţarea populaţiei.
II. Notificarea internationala a febrei aftoase
1. Notificarea oficialã internationala a febrei aftoase se efectueazã numai de cãtre Agenţia Nationala Sanitarã Veterinara.
2. Notificarea internationala a febrei aftoase este prevãzutã de legislaţia veterinara nationala şi este precizatã în convenţiile ori în acordurile bilaterale privind colaborarea în domeniul sanitar veterinar, semnate de Guvernul României şi guvernele statelor cu care ţara noastrã face comerţ cu animale vii şi cu produse supuse controlului sanitar veterinar oficial.
3. Notificarea internationala a febrei aftoase trebuie sa se efectueze:
a) la serviciile sanitare veterinare ale Comisiei Europene, din cadrul direcţiilor generale XXIV şi VI, şi la administraţiile veterinare centrale ale statelor membre;
b) la Biroul central al Oficiului Internaţional de Epizootii (Paris, Franta);
c) la Comitetul Veterinar al Organizaţiei Mondiale a Comerţului de la Geneva, Elvetia;
d) la Comisia Europeanã de Lupta impotriva Febrei Aftoase, în cazul bolilor veziculoase ale animalelor (Roma, Italia);
e) la autoritãţile veterinare centrale ale ţãrilor vecine şi dupã caz, ale ţãrilor cu care România a efectuat schimburi comerciale cu animale vii şi cu produse supuse controlului sanitar veterinar oficial într-o perioada ce nu depãşeşte perioada maxima de incubatie specifica febrei aftoase.
4. Notificarea internationala a bolilor transmisibile se face în termen de 24 de ore de la declararea oficialã a bolii, prin fax, telex, e-mail sau prin alte sisteme electronice de comunicaţie rapida, cu referire la apariţia unui focar primar de boala declarat, precum şi cu privire la ridicarea mãsurilor restrictive de carantina din teritoriul tarii noastre, referitor la un focar al uneia dintre bolile menţionate.
III. Notificarea febrei aftoase la Comisia Europeanã
1. Autoritatea veterinara centrala a României va notifica direct serviciilor sanitare veterinare ale Comisiei Europene din cadrul direcţiilor generale XXIV şi VI orice focar primar de febra aftoasa şi, cel puţin în prima zi lucrãtoare a fiecãrei sãptãmâni, focarele secundare de febra aftoasa confirmate pe teritoriul sau.
2. Notificarea menţionatã la pct. 1 va acoperi perioada sãptãmânii care se încheie la ora 24,00 a zilei de duminica, anterioarã notificãrii.
3. Neprimirea nici unei informaţii de cãtre serviciile sanitare veterinare ale Comisiei Europene din cadrul direcţiilor generale XXIV şi VI, este consideratã ca însemnând ca nici un focar secundar nu a apãrut în cursul perioadei la care se face referire la pct. 3
4. Notificarea la serviciile sanitare veterinare ale Comisiei Europene din cadrul direcţiilor generale XXIV şi VI şi la autoritãţile veterinare centrale ale statelor membre ale Uniunii Europene a febrei aftoase, se face conform sistemului codificat ADNS (Animal Disease Notification System - Sistemul de notificare a bolilor la animale).
IV. Notificarea febrei aftoase la Oficiul Internaţional de Epizootii
1. În baza prevederilor Statutului Oficiului Internaţional de Epizootii, România, ca ţara fondatoare, recunoaşte dreptul Biroului Central al Oficiului Internaţional de Epizootii de a comunica direct cu autoritatea veterinara centrala a unei tari membre a acestui organism.
2. Toate notificãrile şi informaţiile transmise la Oficiul Internaţional de Epizootii de Agenţia Nationala Sanitarã Veterinara sunt evaluate ca fiind transmise de ţara noastrã, iar toate notificãrile şi informaţiile transmise de Oficiul Internaţional de Epizootii Agenţiei Naţionale Sanitare Veterinare sunt evaluate ca fiind transmise tarii noastre.
3. România, ca ţara membra a Oficiului Internaţional de Epizootii, pune la dispoziţie altor tari membre, prin intermediul Oficiului Internaţional de Epizootii, orice informaţie necesarã pentru a reduce pe cat posibil riscul rãspândirii febrei aftoase şi acorda sprijin pentru lupta impotriva acestei boli la nivel mondial.
4. Agenţia Nationala Sanitarã Veterinara trimite Oficiului Internaţional de Epizootii:
4.1. notificare prin telex, telegrama, fax ori prin alte mijloace electronice, în termen de 24 de ore, a oricãruia dintre urmãtoarele evenimente:
a) prima aparitie sau reaparitie a febrei aftoase deoarece România este consideratã libera de febra aftoasa care nu practica vaccinarea;
b) apariţia unor aspecte importante noi care au semnificatie epidemiologica pentru alte tari;
c) stabilirea diagnosticului bolii, dacã acesta reprezintã o informaţie noua şi importanta cu semnificatie epidemiologica pentru alte tari;
4.2. rapoarte saptamanale prin telex, telegrame sau fax ori prin posta electronica, suplimentar fata de informaţiile menţionate la pct. 4.1, pentru a preciza informaţiile suplimentare asupra unui aspect care justifica o notificare urgenta. Aceste rapoarte continua pana la eradicarea febrei aftoase sau pana când situaţia este suficient de stabilã, astfel încât raportul lunar sa satisfacã obligaţiile României cãtre Oficiul Internaţional de Epizootii;

C. Combaterea febrei aftoase
I. Mãsuri aplicate în focarul de boala - exploataţii de animale - la confirmarea febrei aftoase.
1. Autoritatea veterinara centrala a României trebuie sa ia în consideraţie, în vederea aplicãrii de mãsuri specifice şi adecvate pentru fiecare situaţie, faptul ca febra aftoasa poate fi suspectata şi diagnosticata:
a) în exploataţii - colectivitãţi de animale, ferme zootehnice sau anexe;
b) în exploataţii - gospodãrii ale populaţiei;
c) la animale aflate la pasune;
d) la animale aduse în târguri, baze de achiziţii, expoziţii sau alte locuri ce constituie aglomerari temporare de animale;
e) în abatoare;
f) în timpul transportului animalelor din speciile sensibile la febra aftoasa.
2. Din moment ce febra aftoasa a fost confirmatã la unul sau mai multe animale din speciile sensibile, animale receptive, animale infectate, suspecte de a fi infectate ori contaminate prezente în exploatatia suspecta. Comandamentul Antiepizootic Central şi cel judeţean şi autoritatea veterinara competenta vor pune în aplicare urmãtoarele mãsuri:
2.1. Dacã în timpul perioadei de suspiciune nu au fost prelevate astfel de probe şi examinari, medicul veterinar oficial sau autoritatea veterinara localã preleveaza probe adecvate în vederea examinãrii de cãtre laboratorul naţional de referinta.
2.2. Dacã febra aftoasa a fost confirmatã, notificatã şi declarata oficial, comandamentele antiepizootice din zonele indemne stabilesc mãsuri de apãrare bazate pe acţiuni de depistare, dezinfecţie, restrictii în circulaţia animalelor şi a produselor de origine animala de la speciile sensibile. Aceste mãsuri vor fi gradate ca aspect restrictiv, în funcţie de distanta fata de focarul de boala şi legãturile ce au existat sau exista în zona contaminata. Unitãţile, exploatatiile, localitatea sau curtea infectata cu febra aftoasa se supun mãsurilor de carantina de gradul I.
2.3. Pentru combaterea şi lichidarea febrei aftoase, comandamente antiepizootice, prin autoritatea veterinara localã vor pune în aplicare fãrã întârziere planuri complexe de mãsuri stabilite în corelatie cu situaţia concretã din fiecare focar şi instituirea zonelor epizootice, precum şi instituirea mãsurilor de carantina de gradul I, indiferent de forma de proprietate a exploatatiei (gospodãrie a populaţiei, ferma zootehnica sau ferma anexa, etc.);
2.3.1. La propunerea comandamentelor antiepizootice judeţene şi a Comandamentului Antiepizootic Central, autoritatea veterinara centrala a României poate dispune ca toate animalele din speciile sensibile din exploatatia suspecta sa fie tãiate pe loc, sub supraveghere veterinara oficialã, în asa fel încât sa se evite orice risc de difuzare a virusului febrei aftoase din focar;
2.3.2. În cazul unor colectivitãţi mari de porcine, autoritatea veterinara centrala a României poate lua decizii de derogare de la prevederile paragrafului anterior, solicitând urgent sprijinul Comisiei Europene de Lupta contra Febrei Aftoase, Oficiului Internaţional de Epizootii şi Comisiei Europene pentru adoptarea celei mai adecvate strategii în aceste condiţii speciale, incluzând practicarea vaccinarii de necesitate;
2.3.3. Dupã taierea animalelor sensibile din exploatatie, aceste animale precum şi cele moarte vor fi distruse sub supraveghere veterinara oficialã, în asemenea maniera încât sa nu existe nici un risc de difuzare a virusului febrei aftoase din exploatatia contaminata. Procedurile pot consta în îngropare adanca cu substanţe dezinfectante în incinta exploatatiei vizate, sau acolo unde exista instalaţiile necesare, animalele ucise şi moarte se ard în crematorii;
2.3.4. Carnea animalelor din speciile sensibile la febra aftoasa ce provin din exploatatia contaminata şi tãiate într-o perioada cuprinsã între introducerea probabila a bolii în exploatatie şi implementarea mãsurilor oficiale va fi, dacã este posibil, supusã procesului de trasabilitate pentru stabilirea originii ei şi distrusa, sub supraveghere veterinara oficialã, de asa maniera încât sa se previnã orice risc al diseminarii virusului febrei aftoase. Carcasele animalelor din speciile sensibile care au murit în exploatatie, unitate sau gospodãrie a populaţiei vor fi distruse sub supraveghere sanitarã veterinara oficialã, în asa fel încât sa se previnã orice risc de rãspândire virusului aftos;
2.3.5. Carnea şi organele de la alte specii decât speciile de animale sensibile la febra aftoasa ori carnea provenitã de la alte specii dar tãiate înainte de perioada menţionatã la paragraful anterior va putea, prin decizia autoritãţii veterinare competente, sa fie dirijata pentru prelucrare în exploatatia contaminata sub forma de preparate fierte sau conserve ori gatita prin fierbere, prelucrare în cuptoare ori uscare dupã sarare conform instrucţiunilor speciale, dupã confiscarea şi distrugerea prin procedeele menţionate a capului, limbii, ugerului, masei intestinale, coarnelor şi extremitatilor picioarelor, în condiţii care sa evite difuzarea virusului aftos şi sub supravegherea veterinara oficialã;
2.3.6. Oasele provenite de la animalele din speciile sensibile tãiate de necesitate, se vor steriliza prin fierbere timp de 2-3 ore;
2.3.7. Produsele de origine animala destinate uzului industrial ce provin de la animalele din speciile sensibile tãiate de necesitate, se vor prelucra conform prevederilor specifice;
2.3.8. Orice produs, materie sau substanta, va fi distrus sau tratat astfel încât sa se asigure distrugerea oricãrei particule de virus aftos; toate tratamentele trebuie puse în practica în conformitate cu instrucţiunile autoritãţii veterinare locale;
2.3.9. Laptele şi produsele din lapte vor fi distruse în asa fel încât sa se previnã orice risc de diseminare a virusului febrei aftoase;
2.3.10. Este interzisã scoaterea din exploatatia contaminata a animalelor din orice specie, a produselor provenite de la acestea, a furajelor, dejectiilor ori a oricãror produse sau materiale prin care se poate disemina virusul febrei aftoase, fãrã autorizarea autoritãţii veterinare competente;
2.3.11. Este interzisã ieşirea din exploatatie, pana la eliminarea oricãrui risc de diseminare a virusului aftos, a personalului implicat în activitãţile de combatere a bolii în focar;
2.3.12. Nici un animal din speciile sensibile la febra aftoasa nu va fi introdus în exploatatia contaminata decât dupã cel puţin 21 de zile dupã terminarea operaţiunilor de curãţenie şi dezinfecţie care trebuie sa respecte urmãtoarele condiţii:
- substantele dezinfectante folosite şi concentratiile lor sa fie aprobate oficial de cãtre autoritatea veterinara competenta;
- operaţiunile de curãţenie şi dezinfecţie sunt efectuate sub supraveghere veterinara oficialã, în concordanta cu instrucţiunile date de medicul veterinar oficial;
2.3.13. Se continua ancheta epizootologica;
2.3.14. Aprovizionarea cu toate cele necesare din afarã se va face prin transbordare, sub supraveghere veterinara oficialã, prin grija conducerii exploatatiei contaminate;
2.3.15. Animalele neproductive (caini, pisici, porumbei) vor fi sechestrate la locurile lor de cazare, luându-se în acelaşi timp mãsuri de distrugere a pasarilor sãlbatice (vrabii, ciori etc.) şi rozatoarelor, iar cele din speciile productive vor fi supuse mãsurilor prevãzute la paragraful 2.1 al partii a II-a;
2.3.16. Dupã eliminarea animalelor din speciile receptive fata de virusul febrei aftoase şi a substanţelor, produselor şi materiilor cum ar fi furajele, ustensilele, obiectele, lana, deşeurile, rebuturile ori alte materii şi produse prin care se poate transmite boala, toate adãposturile din exploatatia contaminata în care au fost cazate aceste animale, curtea, împrejurimile şi vehiculele utilizate pentru transportul lor şi tot echipamentul, obiectele, ustensilele, padocurile, instalaţiile, etc., considerate a fi contaminate vor fi curatate şi dezinfectate în concordanta cu prevederile paragrafului 2.3.12, de cãtre personal îngrijitor instruit special în acest scop;
2.3.17. Se interzice efectuarea oricãror acţiuni sanitare veterinare ce ar putea facilita diseminarea virusului aftos (tratamente, vaccinari, serumizari, etc.), cu excepţia interventiilor ce privesc febra aftoasa. Tratamentele cu antiseptice şi dezinfectiile în adãposturile contaminate se vor efectua numai de cãtre personalul îngrijitor blocat în aceste adaposturi, instruit special în acest scop;
2.3.18. Activitatea de reproducţie se suspenda pe toatã perioada de suspiciune şi pana la eliminarea animalelor din exploatatia contaminata;
2.3.19. Se interzice scoaterea din exploatatia sau curtea contaminata a produselor agricole cultivate în incinta acesteia; acestea pot fi consumate numai în exploatatie;
2.3.20. Pentru prevenirea difuzãrii virusului aftos de la adãposturile contaminate la celelalte adaposturi necontaminate şi incinta exploatatiei contaminate, acestea vor fi:
- izolate de restul exploatatiei;
- acţiunile ce se efectueazã în aceste adaposturi vor fi efectuate de personal propriu ce va fi blocat în aceste adaposturi şi va fi dotat cu doua randuri de echipament de protecţie, dezinfectat zilnic alternativ şi care va evita contactul cu restul personalului din exploatatie;
- animalele bolnave dintr-un adapost sau curte vor fi grupate separat;
- amenajarea la fiecare adapost a dezinfectoarelor pentru picioare şi mâini;
- dezinfectia zilnica a grajdurilor, ustensilelor şi a incintei exploatatiei, unitãţii sau gospodãriei populaţiei contaminate;
- amenajarea de dezinfectoare pentru dezinfectia autovehiculelor şi incaltamintei personalului administrativ sau a oricãrei persoane;
2.3.21. În cazul în care autoritatea veterinara centrala a României şi Comandamentul Antiepizootic Central decid ca unele animale sa nu fie ucise (animale de rasa de mare valoare zootehnica ori alte cazuri speciale) aceste animale vor fi cazate separat şi dupã ce au trecut prin boala vor fi marcate în asa fel încât sa poatã fi uşor identificate dupã ridicarea mãsurilor de carantina;
2.3.22. În cazul exploataţiilor sau unitãţilor care constau în 2 sau mai multe unitãţi de producţie separate, autoritatea competenta poate acorda derogãri de la prevederilor punctelor 2.3.1 şi 2.3.3, cu referire la unitãţile de producţie cu animale sanatoase ale unei exploataţii infectate, prevãzându-se ca un medic veterinar oficial sa confirme ca structura şi mãrimea acestor unitãţi, precum şi operaţiile care au loc sunt astfel organizate astfel încât sunt complet separate de unitatea contaminata, cu referire la cazare, adãpostire, furajare şi adapare şi ca virusul nu se poate rãspândi de la una la alta. Aceleaşi mãsuri şi posibilitatea de derogare de la cerinţele punctului 2.3.9 se pot extinde la exploatatiile ce produc lapte, prevãzându-se ca, inplus, laptele din fiecare unitate de producţie sa fie colectat separat;
2.3.23. Prevederile de la punctul 2.1 nu se vor aplica în cazul apariţiei unei surse secundare de virus care este legatã epidemiologic cu o sursa primara, pentru care deja au fost prelevate probe;
2.3.24. Autoritatea competenta poate extinde mãsurile prevãzute la punctul 2.1 la exploatatiile invecinate dacã localizarea lor, configuraţia acestora sau contactele cu animalele din exploatatia unde s-a înregistrat oficial febra aftoasa oferã motive de a suspecta posibila contaminare;
2.3.25. Autoritatea veterinara centrala a României poate amenda prevederile prezentului program pentru o mai buna coordonare a acţiunilor în scopul eliminãrii în cel mai scurt timp posibil a febrei aftoase.

Mãsuri aplicate la confirmarea febrei aftoase în alte locuri decât exploatatiile de animale
1. În cazul apariţiei febrei aftoase la animale aflate pe pasune, acestea vor fi supuse mãsurilor de carantina pe pasunea respectiva sau în situaţii speciale, cu avizul Comandamentului Antiepizootic Judeţean şi sub supraveghere veterinara oficialã, animalele vor putea fi evacuate de pe pasune şi aduse în adaposturi, în condiţii de transport care sa evite diseminarea virusului.
2. În cazul apariţiei febrei aftoase la animale aduse în târguri, baze de achiziţii, expoziţii sau alte locuri de aglomerare temporarã de animale, se aplica mãsurile prevãzute la partea I, adaptate la condiţiile existente.
2.1. Animalele bolnave sau suspecte de imbolnavire se scot imediat în vecinãtatea imediata a targului, se ucid şi se ingroapa sub supraveghere sanitarã veterinara, zona unde au loc aceste acţiuni fiind protejata de târg şi de imprejurimi şi riguros dezinfectata.
Restul animalelor din speciile receptive existente în targul contaminat se considera suspecte de contaminare; conduita fata de aceste animale se va stabili de cãtre Comandamentul Antiepizootic Judeţean, în funcţie de numãrul şi specia animalelor şi alte criterii.
2.2. Animalele din speciile nereceptive, existente în locul de aglomerare temporarã de animale, vor fi ţinute în acest loc pana la eliminarea celor din speciile sensibile şi efectuarea acţiunilor de curãţenie şi dezinfecţie menţionate la pct. 2.3.12. dupã care se va efectua dezinfectia corporalã şi generalã a acestora şi vor putea fi scoase din târg dupã o perioada de 21 zile, în localitatea contaminata, în exploataţii în care nu exista specii sensibile la febra aftoasa.
2.3. Aglomerarea temporarã de animale contaminate se închide, iar dupã evacuare se supune curãţeniei mecanice, se distruge gunoiul şi oricare deseu, prin ardere şi se efectueazã dezinfectia riguroasã şi repetatã a întregului teritoriu.
2.4. Prin grija Comandamentului Antiepizootic Judeţean se vor anunta comandamentele antiepizootice ale localitãţilor de pe raza cãrora au fost aduse în aglomerarea temporarã animale suspecte de boala sau bolnave ori suspecte de contaminare, pentru organizarea de depistari şi instituirea preventivã a mãsurilor de carantina.
3. În cazul suspectarii sau apariţiei febrei aftoase în abator, se vor aplica mãsurile prevãzute la partea I adaptate specific, iar comandamentele antiepizootice judeţene vor elabora şi pune în aplicare mãsuri specifice privind taierea animalelor, dirijarea carnii, produselor şi subproduselor rezultate din aceste tãieri, a celor rezultate din taierile de animale efectuate anterior suspicionarii bolii precum şi a celor provenite de la speciile nereceptive la febra aftoasa, tãiate în acelaşi abator, înainte şi dupã instituirea suspiciunii de boala pana la asanarea abatorului contaminat se interzice orice transport de animale cãtre acest abator.
4. În cazul apariţiei suspiciunii de febra aftoasa sau a bolii în timpul transportului, Comandamentul Antiepizootic Judeţean poate hotãrî, în raport cu situaţia concretã, dirijarea animalelor la un abator şi aplicarea prevederilor de la pct. 3, returnarea lor la locul de origine sau dirijarea lor dintr-un loc din localitatea pe raza cãreia a apãrut suspiciunea sau boala, cu aplicarea mãsurilor stipulate la partea I.

Mãsuri de trasabilitate
1. Dacã medicul veterinar oficial considera, pe baza unor date confirmate, ca febra aftoasa ar fi putut fi introdusã din alte exploataţii în exploatatia suspecta a fi contaminata sau din aceasta în alte exploataţii, ca rezultat al miscarii de persoane, animale sau vehicule pe orice alta cale sau mijloc, acele alte exploataţii vor fi plasate sub supraveghere sanitarã veterinara oficialã şi acţiunile de supraveghere nu vor fi ridicate pana când suspiciunea prezentei febrei aftoase în exploatatia suspecta de contaminare nu este oficial eliminata.
2. Dacã medicul veterinar oficial considera, pe baza unor date confirmate, ca febra aftoasa ar fi putut fi introdusã în exploatatia contaminata din alte exploataţii ca rezultat al miscarii de persoane, animale sau vehicule ori pe orice alta cale sau mijloc, acele alte exploataţii vor fi plasate sub supraveghere veterinara oficialã.
3. Dacã medicul veterinar oficial gãseşte sau considera, pe baza unor date confirmate, ca febra aftoasa ar fi putut fi introdusã din exploatatia contaminata în alte exploataţii ca rezultat al miscarii de persoane, animale sau vehicule ori pe orice alta cale sau mijloc, acele alte exploataţii vor fi plasate sub supraveghere veterinara oficialã.
4. Când o exploatatie a fost supusã prevederilor pct. 1, 2 şi 3, autoritatea veterinara competenta va interzice miscarea animalelor din aceasta exploatatie cu alta destinaţie decât pentru transport direct la un abator, sub supraveghere veterinara oficialã, cu scopul tãierii de necesitate. Înainte de a se acorda o astfel de autorizare, medicul veterinar oficial trebuie sa efectueze o examinare a întregului efectiv din exploatatia respectiva şi sa confirme ca nici un animal nu este suspect de a fi infectat.
5. Dacã se considera ca, condiţiile permit, autoritatea veterinara competenta poate limita mãsurile prevãzute la pct. 1 şi 2 pentru o parte a exploatatiei incriminate şi a animalelor existente acolo, cu condiţia ca animalele existente sa fi fost cazate, ţinute şi furajate complet separat de cele care fac obiectul celor specificate la pct. 1 şi 2.
6. Când animalele din speciile sensibile la febra aftoasa sunt livrate sau scoase din exploatatia în care sunt ţinute, ele trebuie sa fie identificate în asa fel încât, pentru a fi posibila stabilirea exploataţiilor de origine sau exploatatia de unde provin şi toate miscarile lor sa poatã fi repede identificate (trasabilitate).
7. Totuşi, pentru unele categorii de animale, autoritatea veterinara competenta poate, în unele circumstanţe şi având în vedere starea de sãnãtate a animalelor, sa autorizeze alte proceduri de trasabilitate rapida a exploataţiilor de origine sau exploatatia de unde provin acestea şi toate miscarile lor.
8. Aranjamentele pentru identificarea animalelor sau pentru identificarea exploatatiei de origine vor fi determinate de cãtre autoritatea veterinara competenta.

Mãsuri aplicate în zona de protecţie
1. Se efectueazã o evaluare a tuturor exploataţiilor din zona cu animale din speciile sensibile.
2. Exploatatiile care sunt surprinse în aceasta evaluare trebuie sa fie supuse periodic unor inspecţii veterinare.
3. Animalele din speciile sensibile la febra aftoasa nu pot fi scoase din exploatatiile sau locurile (pãşuni, etc.) în care sunt ţinute, situate în zona de protecţie în primele 15 zile de la confirmarea bolii în exploatatia infectata, cu excepţia dacã sunt transportate direct la un abator localizat în aceasta zona, pentru tãiere de necesitate şi sub supraveghere veterinara oficialã.
4. Dacã aceasta zona nu are nici un abator aflat sub supraveghere veterinara oficialã, animalele la care se face referire la pct. 3 vor fi transportate la un abator stabilit de cãtre autoritatea veterinara competenta.
5. Asemenea miscari de animale stipulate la pct. 3 şi 4 pot fi autorizate de autoritatea veterinara competenta, numai dupã ce examinarea de cãtre un medic veterinar oficial a tuturor animalelor din speciile sensibile din exploatatie elimina prezenta de animale suspecte de boala.
6. Se interzice activitatea de reproducţie pentru animalele din speciile sensibile la febra aftoasa iar insamantarile artificiale se interzic în primele 15 zile, cu excepţia dacã ele sunt efectuate de cãtre fermier cu material seminal ce provine din aceeaşi exploatatie sau care provine direct de la un centru de insamantare agreat oficial.
7. Se interzic toate aglomerarile temporare de animale din speciile sensibile (târguri, balciuri, expoziţii, mori, baze de colectare şi recepţie, etc.), incluzând colectarea şi distribuirea lor, precum şi locurile comune de adapare.
8. Animalele din speciile receptive la virusul febrei aftoase vor fi sechestrate la grajd sau pe pasune şi vor fi inspectate zilnic. Exploatatiile şi unitãţile constituite în colectivitãţi de animale din specii receptive la virusul aftos, din localitãţile aflate în zone de protecţie, se supun unor mãsuri de carantina preventivã, implicând inasprirea regimului de filtru sanitar veterinar, respectare mãsurilor stabilite de Comandamentul Antiepizootic Judeţean privind livrãrile de produse şi aprovizionarea cu furaje, produse şi materiale prin transbordare.
9. Se interzice preluarea animalelor contractate, pana la ridicarea mãsurilor de carantina precum şi introducerea în zona de protecţie de animale din speciile receptive, provenind din alte localitãţi.
10. Se interzice colectarea laptelui, acesta va fi prelucrat în exploatatiile în care a fost produs.
11. Carnea rezultatã din tãieri de animale, din speciile receptive în exploataţii situate în zona de protecţie, poate fi consumatã în aceste exploataţii ori în consum colectiv din aceasta zona, sau transformata în preparate din carne supuse procesului termic, comercializate în zona menţionatã, sub supraveghere sanitarã veterinara.
12. Cadavrele animalelor din speciile sensibile la febra aftoasa se distrug prin ardere şi îngropare adanca cu var cloros, iar cele de alte specii pot fi ecarisate şi prin put sec sau prelucrare în întreprinderi specializate situate în zone de protecţie şi utilizarea produselor obţinute în aceasta zona.
13. Circulaţia în zona de protecţie este permisã numai autovehiculelor şi utilajelor hipo, acestea trebuie sa fie parcate şi respectiv adapostite în locuri fãrã animale din speciile sensibile la febra aftoasa; este obligatorie, de asemenea, legarea cainilor, închiderea pasarilor şi a pisicilor.
14. Ieşirea persoanelor din zona de protecţie se admite numai cu aprobarea Comandamentului Antiepizootic Local şi cu respectarea unor mãsuri de dezinfecţie, sub supraveghere veterinara oficialã.
15. Se interzice practicarea navetei, persoanele în cauza vor rãmâne în localitãţile de domiciliu, eliberandu-li-se dovezi oficiale justificative.
16. Se interzic orice acţiuni sanitare veterinare ce ar putea facilita rãspândirea virusului aftos, cu excepţia celor corelate cu combaterea bolii (deratizari, dezinfectii, etc.).
17. Cerealele, furajele fibroase şi suculente inmagazinate în zona de protecţie, dar în afarã focarului de boala (exploatatia infectata, etc.) vor putea fi transportate la bazele de colectare dupã 21 de zile de la terminarea mãsurilor de curãţenie şi dezinfecţie în focarul de febra aftoasa. Cele în curs de recoltare vor fi depozitate astfel încât sa se evite contaminarea lor sau vor fi dirijate direct de la locul de recoltare la bazele de colectare, fãrã a traversa focarul de boala.
18. Pana la stabilizarea focarului de boala, hotãrâtã de cãtre Comandamentul Antiepizootic Judeţean, se interzice în zona de protecţie orice aglomerare temporarã de animale, activitate obsteasca şi care ar putea contribui la diseminarea virusului, precum şi expedierea de colete din aceasta zona. Efectuarea muncilor agricole în zone de protecţie se face cu persoane, atelaje hipo sau autovehicule din aceasta zona, din curţi şi exploataţii indemne.
19. În situaţii deosebite, Comandamentul Antiepizootic Judeţean poate suspenda temporar oprirea trenurilor în staţiile localitãţilor din zona de protecţie şi poate devia traseul curselor auto.
20. Fabricile de nutreturi combinate din zona de protecţie vor putea livra produsele lor la unitãţile şi în condiţiile stabilite de Comandamentul Antiepizootic Judeţean iar abatoarele şi întreprinderile de producere a fainurilor proteice din aceasta zona vor putea funcţiona sub supraveghere veterinara specialã, în condiţiile stabilite de acelaşi comandament.
21. La intrarea şi ieşirea din zona de protecţie se vor organiza puncte permanente de control pentru supravegherea respectãrii restrictiilor de circulaţie între aceasta zona şi zona de supraveghere. În acest sens, în baza convenţiei bilaterale, autoritatea veterinara centrala a României poate face apel la ajutorul Ministerului Apãrãrii Naţionale şi Ministerului de Interne.
22. Fãrã a se aduce atingere prevederilor pct. 3 al partii a V-a, transportul animalelor din speciile sensibile prin zona de protecţie este interzis, cu excepţia tranzitului pe autostrazi sau principalele rute de cale feratã.
23. Mãsurile aplicate în zona de protecţie vor fi menţinute cel puţin 15 zile dupã eliminarea tuturor animalelor din exploatatia sau locurile în care s-a declarat oficial boala şi efectuarea operaţiunilor de curãţire şi dezinfecţie cu respectarea prevederilor paragrafului 2.3.12 al partii I (C).
24. Totuşi, mãsurile descrise pentru zona de supraveghere va rãmâne în aplicare în zona de protecţie pentru o perioada de 15 zile.

Mãsuri aplicate în zona de supraveghere
1. Înregistrarea oficialã a evaluãrii tuturor exploataţiilor care au cazate animale din speciile sensibile la febra aftoasa.
2. Miscarea de animale din speciile sensibile, pe drumurile publice, va fi interzisã, cu excepţia celor care sunt duse la pasunat. Aceste animale se sechestreaza la grajd. Cu aprobarea Comandamentului Antiepizootic Judeţean, animalele din speciile receptive aflate la pasune vor putea fi carantinate pe pãşunile respective.
3. Transportul animalelor din speciile sensibile în zona de supraveghere va fi supus autorizãrii autoritãţii veterinare competente.
4. Animalele nu pot fi miscate din zona de supraveghere în primele 15 zile. Între a 15-a şi a 30-a zi animalele nu pot fi miscate din zona menţionatã, cu excepţia transportului lor, sub supraveghere veterinara directa, la un abator cu scopul de a fi tãiate de necesitate.
5. Astfel de activitãţi de transport pot fi autorizate de autoritatea veterinara competenta, numai dupã ce medicul veterinar oficial a efectuat o examinare a tuturor animalelor la care se face referire la pct. 4 şi a confirmat ca nici un animal nu este suspectat a fi infectat.
6. În zona de supraveghere se interzice activitatea de reproducţie pentru animalele din speciile sensibile la febra aftoasa.
7. Se interzice ţinerea targurilor, expozitiilor, activitãţii bazelor de achiziţii sau a altor locuri de aglomerare temporarã de animale din speciile sensibile la febra aftoasa.
8. Se executa controlul zilnic al stãrii de sãnãtate al animalelor sensibile din exploatatiile - ferme - sub raportul febrei aftoase şi la interval de doua zile în gospodãriile populaţiei.
9. Se interzice introducerea de animale din speciile receptive din afarã zonei de supraveghere în aceasta zona.
10. Se interzic achiziţiile de animale şi a produselor de origine animala precum şi scoaterea din zona de cãtre producãtori a produselor de origine animala, pentru a fi comercializate sau expediate.
11. Turmele de ovine aflate în transhumanta în momentul instituirii zonelor epizootice (de protecţie şi de supraveghere) vor fi sechestrate pe loc. Dupã identificarea lor exactã, individualã se va stabili trasabilitatea miscarii acestora.
12. Aceste turme de ovine vor fi supuse examinãrii zilnice, efectuatã de cãtre autoritatea veterinara localã şi în funcţie de rezultatul acestor examene (animale bolnave, animale suspecte, animale fãrã manifestãri clinice de boala) se vor institui mãsurile stabilite de Comandamentul Antiepizootic Judeţean.
13. Se sechestreaza şi se ţin sub mãsuri de carantina profilactica timp de 14 zile, turmele de ovine în transhumanta, clinic sanatoase dar care au trecut prin localitãţi contaminate.
14. Taierea de necesitate a animalelor şi valorificarea carnii rezultate se vor efectua în aceleaşi condiţii ca şi în cazul zonei de protecţie.
15. În raport cu rãspândirea focarelor de febra aftoasa şi pericolul de difuzare a bolii, Comandamentul Antiepizootic Judeţean va stabili modalitatea preluãrii laptelui din zona de supraveghere şi destinaţia lui, întreprinderile de industrializare a laptelui adaptandu-şi activitatea de preluare în acest sens.
16. Când boala este confirmatã într-o exploatatie din care s-a preluat lapte într-o perioada anterioarã de zile egala cu perioada de incubatie a bolii, întreprinderea de prelucrare a laptelui se considera contaminata şi se aplica mãsurile pentru un focar de boala.
17. Întreprinderile de producere a nutreturilor combinate şi abatoarele din zonele epizootice vor funcţiona cu aprobarea şi în condiţiile stabilite de cãtre Comandamentul Antiepizootic Judeţean respectiv al Municipiului Bucureşti.
18. Întreprinderile de producere a fainii proteice furajere situate în zonele epizootice pot prelua cadavre sau deşeuri animaliere numai din localitãţi libere de boala, în condiţiile stabilite de Comandamentul Antiepizootic Judeţean, cu excepţia celor care sunt destinate special pentru distrugerea animalelor tãiate sau moarte în zone de protecţie.
19. Personalul silvic şi de vanatoare are obligaţia sa anunţe imediat comandamentele antiepizootice locale ori de câte ori gãsesc cadavre ori depisteaza animale sãlbatice din specii receptive la febra aftoasa bolnave sau suspecte de boala. Dacã este posibil, acestea vor fi capturate şi examinate de autoritatea veterinara localã.
20. În zonele epizootice se interzice vânãtoarea.
21. Mãsurile în zona de supraveghere vor fi menţinute în aplicare cel puţin 30 de zile dupã eliminarea tuturor animalelor la care se face referire la paragraful 2 al partii I lit. c) din exploatatiile sau locul contaminat şi efectuarea în aceasta exploatatie a curatirii preliminare şi operaţiunile de dezinfecţie, în concordanta cu prevederile paragrafului 2.3.12 al partii I (C).

Dispoziţii privind vaccinarea antiaftoasa
1. Utilizarea vaccinurilor contra febrei aftoase este interzisã pe teritoriul României, cu excepţia unor strategii extreme de combatere a bolii dispuse de autoritatea veterinara centrala, dupã consultarea Comisiei Europene de Lupta contra Febrei Aftoase şi a Comisiei Europene.
2. Se interzice producerea, stocarea, comercializarea şi distribuţia pe teritoriul României de vaccinuri antiaftoase, ce trebuie sa fie sub control oficial.
3. Se interzice importul pe teritoriul României de animale vaccinate antiaftos, din tari, zone sau exploataţii în care se practica vaccinarea antiaftoasa.
4. Manipularea virusului aftos pentru probleme de cercetare, diagnostic ori producerea de vaccinuri pentru cazuri de criza extrema, când se dispune aplicarea strategiei de vaccinare, se efectueazã în clãdiri speciale şi laboratoare oficial aprobate de autoritatea veterinara centrala a României, oficial recunoscute de Oficiul Internaţional de Epizootii, Laboratorul comunitar de referinta pentru febra aftoasa şi Comisia Europeanã de Lupta contra Febrei Aftoase.
5. Clãdirile şi laboratoarele la care se referã pct. 4 vor fi aprobate numai dacã ele îndeplinesc standardele minime recomandate de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Agricultura şi Alimentaţie pentru laboratoarele care lucreazã cu virusul febrei aftoase în vitro şi în vivo.
6. Experţii veterinari de la Comisia Europeanã în colaborare cu autoritatea veterinara centrala a României pot efectua controale ad-hoc pentru a evalua dacã sistemele de securitate aplicate în aceste clãdiri şi laboratoare corespund cu standardele minime ale Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Agricultura şi Alimentaţie.
7. Comisia Europeanã va efectua aceste controale cel puţin o data pe an şi va trimite un raport în acest sens la Comitetul Veterinar Permanent.
8. Lista clãdirilor şi laboratoarelor autorizate oficial poate fi modificatã ţinând cont de rezultatul acestor controale iar lista lor actualizatã de fiecare data.
9. În concordanta cu aceeaşi procedura, trebuie luatã o decizie pentru adoptarea unui cod de buna practica pentru sistemele de securitate aplicate în clãdirile şi laboratoarele oficial agreate pentru a manipula virusul aftos.
10. Fãrã a aduce atingere prevederile paragrafelor 1-5 referitoare la utilizarea vaccinurilor antiaftoase, se poate decide, când febra aftoasa a fost confirmatã şi tinde sa devinã extensiva, sa poatã fi introdusã vaccinarea antiaftoasa de necesitate, utilizând procedurile tehnice care sa garanteze imunitatea totalã la animalele vaccinate.
11. În cazul precizat la pct. 10 mãsurile care se vor lua vor tine cont de:
- mãrimea zonei geografice în care vaccinarea de necesitate trebuie efectuatã;
- speciile şi varsta animalelor de vaccinat;
- durata campaniei de vaccinare;
- interdicţiile specifice animalelor vaccinate şi produselor acestora;
- identificarea specialã şi înregistrarea specialã a animalelor vaccinate;
- alte activitãţi necesare pentru situaţia de necesitate.
12. Decizia de introducere a vaccinarii de necesitate va fi luatã de autoritatea veterinara centrala a României cu acordul conducerii Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor, dupã expunerea tuturor consecinţelor imediate şi de durata de natura sanitarã şi economicã şi consultarea forurilor menţionate la pct. 4.
13. Decizia de vaccinare va tine, în particular, seama de concentratia de animale din speciile sensibile din unele regiuni şi necesitatea de a proteja loturile de animale speciale.
14. Totuşi, prin derogare de la prevederile pct. 10 decizia de a introduce vaccinarea de necesitate în jurul focarelor poate fi luatã de autoritatea veterinara centrala dupã notificarea oficialã la Comisia Europeanã, ca prin aceasta, interesele de baza ale Comunitãţii Europene şi României sa nu fie periclitate, decizie care va fi imediat revazuta de Comitetul Veterinar Permanent.
15. Pendinte instituirea rezervelor comunitare de vaccinuri antiaftoase, autoritatea veterinara centrala a României solicita oficial anual la Oficiul Internaţional de Epizootii, Comisia de Lupta contra Febrei Aftoase şi Comisia Europeanã constituirea la Laboratorul Naţional de referinta a unei rezerve de material brut vaccinai, produs din subtipurile care au evoluat în România şi în zona balcanica.
16. În scopul precizat la pct. 15 se vor încheia contracte între aceste organizaţii şi instituţii şi autoritatea veterinara centrala a României, contracte care vor specifica, în particular, cantitatea necesarã de doze de vaccin, ţinând cont de cerinţele estimate prin programele de vaccinare, pentru un maxim de 10 serotipuri.
17. Dupã aceasta perioada tranzitionala, autoritatea veterinara centrala a României va fi autorizata, sub supravegherea Comunitãţii Europene, a Oficiul Internaţional de Epizootii şi a Comisiei Europene de Lupta contra Febrei Aftoase sa stabileascã clãdirile pentru prelucrarea şi stocarea vaccinurilor gata de a fi utilizate pentru vaccinarea de necesitate.
18. Decizii asupra solicitãrilor autoritãţii veterinare centrale a României privind utilizarea în cazuri de necesitate a vaccinarii antiaftoase şi a instituirii rezervelor naţionale de material vaccinai brut se soluţioneazã în cadrul sistemului decizional comunitar.

Laboratoare de referinta pentru febra aftoasa
1. Autoritatea veterinara centrala a României se va asigura ca:
a) examenele de laborator pentru depistarea prezentei febrei aftoase sunt efectuate de un laborator naţional;
b) aceste examene de laborator trebuie sa precizeze dacã este necesar şi în special dupã prima aparitie a bolii, tipul, subtipul şi eventual varianta de virus în cauza; dacã este necesar, acestea pot fi confirmate de un laborator de referinta desemnat de Comunitatea Europeanã;
c) unul din laboratoarele naţionale este responsabil pentru coordonarea metodelor de diagnostic şi aplicarea standardelor în România. Laboratoarele naţionale vor tine legatura cu laboratorul de referinta desemnat de Comunitatea Europeanã.
2. Sarcinile şi responsabilitãţile laboratorului naţional de referinta vor fi urmãtoarele:
a) asigurarea legãturii cu laboratoarele statelor membre, cu referire la standardele şi metodele de diagnostic pentru febra aftoasa şi diagnosticul diferential, dacã este necesar, în special prin:
- recepţia probelor din teren în vederea stabilirii identitãţii lor;
- tipizarea şi caracterizarea tulpinilor de virus aftos din probele primite şi comunicarea rezultatelor acestor investigaţii autoritãţii veterinare centrale a României;
- constituirea şi ţinerea la zi a unei colecţii de tulpini ale virusului aftos;
- constituirea şi ţinerea la zi a unei colecţii de seruri contra tulpinilor virusului aftos.
b) sprijinirea activitãţii laboratoarelor naţionale, în special prin:
- stocarea şi furnizarea cãtre celelalte laboratoare naţionale a liniilor celulare folosite în diagnostic împreunã cu virusul şi/sau serurile antigenice inactivate standardizate şi a celorlalţi agenţi de referinta;
- organizarea şi executarea testelor comparative periodice de diagnostic al febrei aftoase şi transmiterea periodicã a rezultatelor acestor teste la autoritatea veterinara centrala a României.
c) furnizarea informaţiilor şi efectuarea de instruiri ulterioare, în special prin:
- colectarea datelor şi a informaţiilor despre metodele de diagnostic şi de diagnostic diferential utilizate şi transmiterea acestor informaţii la autoritatea veterinara centrala a României;
- elaborarea şi implementarea planurilor necesare pentru instruirea ulterioara a experţilor în diagnostic de laborator în vederea armonizarii tehnicilor de diagnostic;
- organizarea unei intalniri anuale unde reprezentanţii laboratoarelor naţionale pot analiza tehnicile de diagnostic şi progresele fãcute.
3. Laboratorul naţional de referinta va funcţiona în conformitate cu condiţiile recunoscute de stricta securitate asa cum sunt indicate în Standardele minime pentru laboratoarele care lucreazã cu virusul aftos, elaborate de Comisia Europeanã de Lupta contra Febrei aftoase, la a 26-a sa sesiune de la Roma, din aprilie 1985.
4. Laboratorul de referinta va formula şi va recomanda mãsurile de securitate ce trebuie luate de laboratoarele naţionale cu privire la diagnosticul febrei aftoase, în conformitate cu standardele minime la care se face referire în pct. 3.
5. Fondurile necesare acoperirii cheltuielilor implicate de activitãţile la care se face referire la pct. 2-4 vor fi incluse în bugetul general al Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor.

Stingerea unui focar de febra aftoasa şi ridicarea restrictiilor sanitare veterinare
1. Stingerea unui focar de febra aftoasa reprezintã momentul ridicãrii tuturor mãsurilor şi restrictiilor, când se constata ca:
1.1. pe teritoriul localitãţii nu mai exista animale bolnave sau ţinute sub observatie pentru febra aftoasa;
1.2. de la ultima vindecare, tãiere de necesitate sau moarte a animalelor au trecut 21 de zile;
1.3. rezultatele examenelor de laborator efectuate pe probele recoltate din focar, zona de protecţie ori de supraveghere sunt negative;
1.4. s-au realizat integral mãsurile de profilaxie şi combatere stabilite;
2. În acest sens medicul veterinar al circumscripţiei sanitare veterinare zonale întocmeşte un act sanitar veterinar de stingere a epizootiei. Actul sanitar veterinar de stingere a epizootiei se înregistreazã în evidenta primãriei localitãţii pe teritoriul cãreia a evoluat epizootia, sub semnatura primarului de luare la cunostinta.
3. Situaţia la sfârşitul evoluţiei bolii se confirma pe baza actului sanitar veterinar de stingere a epizootiei, întocmit de cãtre reprezentantul autoritãţii sanitare veterinare teritoriale - medicul veterinar al circumscripţiei sanitare veterinare zonale, pe baza constatãrilor fãcute, dupã caz, de direcţiile sanitare veterinare judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, sau de instituţiile centrale de specialitate.
4. O zona infectata cu agenţii etiologici ai febrei aftoase va fi consideratã libera de aceasta boala dupã ce a trecut o perioada care depãşeşte perioada de incubatie, prevãzutã de Codul internaţional de sãnãtate animala al Oficiului Internaţional de Epizootii, dupã ultimul caz de imbolnavire, moarte sau tãiere a animalelor, datoritã bolii respective, şi când au fost aplicate toate mãsurile profilactice şi alte mãsuri specifice de control al bolii, care sa previnã o reaparitie sau o diseminare a bolii respective.
5. România ca ţara, o zona sau o exploatatie de animale din ţara noastrã este consideratã ca fiind din nou libera de febra aftoasa când toate condiţiile corespunzãtoare, prevãzute de Codul internaţional de sãnãtate animala, specifice fiecãrei boli, sunt îndeplinite.
6. Agenţia Nationala Sanitarã Veterinara comunica, la cererea Biroului central al Oficiului Internaţional de Epizootii prevederile legale referitoare la reglementãrile de carantina, import, export, tranzit şi reglementãrile referitoare la programele de supraveghere a sãnãtãţii animalelor, care se aplica în ţara noastrã.
7. Agenţia Nationala Sanitarã Veterinara comunica, de asemenea, conţinutul modificãrilor aduse reglementãrilor menţionate la pct. 6, imediat ce au fost aprobate sau cel mai târziu înaintea Sesiunii generale anuale a Comitetului Internaţional al Oficiului Internaţional de Epizootii.
8. Notificarea la serviciile sanitare veterinare ale Comisiei Europene, din cadrul direcţiilor generale XXIV şi VI, şi la autoritãţile veterinare centrale ale statelor membre ale Uniunii Europene a ridicãrii restrictiilor într-o zona sau pe tot teritoriul României se transmite conform <>Ordinului ministrului agriculturii şi alimentaţiei nr. 156/1999 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor.

SECŢIUNEA VIII

PROGRAME DE INSTRUIRE

Instruirea privind diferite aspecte corelate cu febra aftoasa se adreseazã:
1. CENTRULUI NAŢIONAL DE LUPTA CONTRA FEBREI AFTOASE
2. GRUPELOR DE EXPERŢI LA NIVEL NAŢIONAL
3. ECHIPELOR DE EXPERŢI NATIONALI
4. LABORATORULUI NAŢIONAL DE REFERINTA
5. CENTRELOR LOCALE DE LUPTA CONTRA FEBREI AFTOASE
6. GRUPELOR DE EXPERŢI LOCALI
7. ECHIPELOR DE EXPERŢI LOCALI
Fiecare din aceste structuri trebuie sa fie instruita în sistem piramidal de cãtre structura direct ierarhica pentru subiecte vizând responsabilitãţile specifice în controlul febrei aftoase.
Structurile centrale se vor instrui lunar.
Structurile teritoriale menţionate sunt instruite de cãtre structurile centrale trimestrial.
La nivelul CNLCFA se tine un registru în care se înregistreazã fiecare instruire, tematica, participanţii, lectorii, evaluarea.
Semestrial, şeful CNLCFA trebuie sa se instruiascã la Laboratorul Comunitar de Referinta al Uniunii Europene.

SECŢIUNEA IX

PUBLICITATE ŞI AVERTIZARE ASUPRA BOLII

1. Agenţia Nationala Sanitarã Veterinara va întocmi lunar un raport privind situaţia febrei aftoase în lume, raport ce este distribuit:
a) tuturor direcţiilor sanitare veterinare judeţene şi respectiv a municipiului Bucureşti;
b) asociaţiilor de crescatori de animale din speciile sensibile la nivelul febrei aftoase.
2. În cazul existenţei unui risc privind febra aftoasa în Europa ori în ţãrile din vecinãtatea tarii noastre, Agenţia Nationala Sanitarã Veterinara va iniţia emisiuni televizate şi intervenţii prin intermediul mass-media pentru a explica populaţiei despre aceste aspecte şi riscul crescut pentru România. Serviciile veterinare de la punctele de trecere a frontierei de stat vor fi în stare de alerta.
3. Populaţia va fi instiintata ca animalele bolnave gãsite în exploataţii nu se vor despãgubi.
4. Periodic vor fi publicate în Jurnalul Medicilor Veterinari aspecte practice privind supravegherea, prevenirea şi combaterea febrei aftoase şi implicatiile sanitare şi în special economice ale acesteia.
5. În facultãţile de medicina veterinara, o atentie deosebita se va acorda bolilor din lista A a Oficiului Internaţional de Epizootii şi în special febrei aftoase. Studenţii vor fi înştiinţaţi despre prevederile legale în vigoare şi se foloseşte sistemul video de instruire privind aspectele clinice ale bolii, diagnosticul diferential, aspecte de diagnostic diferential şi principiile majore de combatere a bolii.
6. Colegiul Medicilor Veterinari din România va prezenta la intalnirile zonale sau naţionale cu medicii veterinari concesionari aspectele menţionate anterior.
7. Prefecturile vor fi informate trimestrial privind situaţia mondialã a febrei aftoase, privind structurile judeţene şi responsabilitãţile acestora.
8. La fiecare direcţie sanitarã veterinara judeteana şi respectiv a municipiului Bucureşti va exista cel puţin un exemplar din planul Naţional de Alerta şi Intervenţie de Necesitate în Caz de Febra Aftoasa.

ANEXA
la Programul Naţional de Alerta contra Febrei Aftoase

ECHIPAMENTUL DE PROTECŢIE NECESAR INTERVENŢIEI ÎN TERITORIU A ECHIPELOR DE EXPERŢI

● Salopete sau combinezoane (cover-all);
● Halate;
● Bonete;
● Manusi lungime 1/2 de examinare (cauciuc rezistent);
● Manusi pentru prelevare probe (latex);
● Galosi sau cizme de cauciuc;
● Complet masca-ochelari.
Pentru personalul tehnic instruit, desemnat sa efectueze la locul de intervenţie operaţiuni de decontaminare, în plus:
● Combinezon sau sort cauciucat;
● Ochelari de protecţie;
● Masca de protecţie;
● Manusi de dezinfecţie (lungime 1/2, rezistente la substantele decontaminate uzual folosite).
Dimensiunile echipamentului destinat acestor acţiuni vor fi potrivite fiecãrui membru al echipelor de experţi locali sau nationali şi se vor pãstra sub forma de set individual, în saci de plastic etichetati cu numele utilizatorilor, alãturi de trusele destinate recoltarii de probe, în locuri special destinate şi închise, la care vor putea avea acces permanent persoanele desemnate sau, în afarã orelor de program, ofiţerii de serviciu.
Este interzis a se da echipamentului de intervenţie alte utilizãri.
Dupã utilizare, echipamentul folosit este, dupã caz, fie sterilizat prin fierbere şi rãmâne în incinta cu animale afectate în vederea utilizãrii în acţiuni de intervenţie în presupusul focar de boala, fie se ambaleaza în saci de plastic dubli ce sunt supuşi separat dezinfectiei chimice exterioare şi se supun ulterior decontaminarii prin autoclavare în laborator.

Modul de recoltare, ambalare şi expediere a probelor

Proba ideala de la orice specie afectatã este cea de epiteliu a aftelor recent sparte sau lichid din afte nesparte, extras cu seringa şi ulterior, epiteliul respectivei afte recoltate cu forfecuta, cel puţin 1 gram de epiteliu pentru fiecare proba. Astfel de probe se pot recolta în tuburi sterile dacã au sanse de a ajunge în laboratorul examinator în câteva ore sau se mixeaza în tuburi cu 2 ml mediu de transport şi glicerol () şi se menţin la temperaturi de congelare, dacã se apreciazã ca transportul poate dura mai mult. Astfel de fragmente de epiteliu sau vezicole trebuie cautate pe picioare, în orificiul bucal şi zonele invecinate ale acestuia, iar la femele şi pe mamele. Gãsirea unor leziuni "tipice" şi deci a unor probe de acest fel este mai dificila la ovine şi chiar la porcine. Este preferabil ca recoltarea sa se facã de la animale în prealabil sedate.
Probe de sânge şi lapte se pot recolta relativ steril direct în seringi de unica folosinta, dupã care acestea se astupa cu ceara la nivelul orificiului din care se scoate acul. Probele astfel recoltate se pot expedia laboratorului în seringa, ca atare.
De la animalele moarte se poate recolta, în plãci Petri, sânge coagulat, fragmente de cord sau alte organe din care virusul se poate izola.
Acolo unde nu se gãsesc probe de epiteliu vezicular, la animale deja trecute prin aceasta etapa a afectiunii sau care sunt suspecte a avea o evoluţie subclinica, este de preferat a se recolta o proba de lichid esofago-faringian de la bovine şi ovine sau tampoane faringo-esofagiene de la porcine.
Este de menţionat ca virusul poate persista în faringele bovinelor trecute prin boala o perioada lungã, chiar pana la 2 ani.
În lipsa unor cupe pentru "probang" (cum este denumita aceasta modalitate de recoltare), ce arata ca nişte mici "polonice" de supa cu diametrul de 5 cm pentru bovine şi 2,5 cm pentru ovine, având marginile taioase, se vor putea recolta probe de lichid esofago-faringian cu lingurile (la bovine) sau linguritele (la ovine), incluse în trusa de recoltare a probelor. Acestea, având marginile uşor polizate, vor putea acţiona ca nişte chiurete.
Cel ce recolteaza proba, introduce lingura pana la nivel faringo-esofagian şi efectueazã 2-3 miscari laterale, pentru a recolta lichid şi celule epiteliale printr-o radare blanda (probele recoltate violent, ce conţin sânge nu sunt acceptate de laborator). Se scoate lingura plinã cu lichid şi se descarca într-un flacon steril cu gura larga. În acest flacon se apreciazã calitatea materialului recoltat (sa nu conţinã conţinut ruminal şi sa aibã turbiditatea datoratã existenţei materialului celular) şi se determina pH-ul acestuia, cu banda de hârtie indicatoare. Dacã proba este acida, datoritã eventualului conţinut ruminal, se arunca şi se recolteaza din nou, dupã ce se spala gura animalului cu apa şi apoi se usucã.
Din conţinutul flaconului, se recolteaza 2 ml şi se amesteca într-un tub cu 2 ml mediu de transport (fãrã glicerol), se agita uşor şi se determina pH-ul ce nu trebuie sa depãşeascã 7,6.
Tampoanele faringiene recoltate de la porci se introduc în tuburi sterile, cu câte 2 ml mediu de transport.
Aceste probe se recolteaza în criotuburi, sunt imediat congelate şi expediate pe gheaţa carbonica sau în mici containere cu azot lichid.
Se va suplini lipsa facilitãţilor pentru transportul probelor în condiţii de congelare prin rapiditatea cu care se transporta probele spre laborator.

Ambalarea, transportul şi asigurarea securitãţii probelor pe timpul transportului

Probele ce conţin material cu mare potenţial infectant (lichid, perete vezicular sau lichid faringo-esofagian), se protejeaza prin închidere în cutiile de plastic cu închidere etansa, în vata imbibata cu soluţie decontaminata.
Probele astfel recoltate se ambaleaza dupã individualizarea vizibila cu creionul de scris pe sticla, în cel puţin doua pungi de plastic. Ambalajul exterior este stropit şi apoi acoperit cu vata imbibata cu soluţie 4% acid citric. Totul se introduce în alte doua pungi de plastic în care se introduce o eticheta scrisã vizibil cu urmãtorul conţinut:
PERICOL - Prezentul pachet se poate deschide doar de persoane autorizate. Pe acest ambalaj exterior se aplica primele sigilii. Se efectueazã o a doua dezinfecţie a ambalajului extern. Pachetul astfel ambalat şi sigilat se introduce în lada izoterma (pentru care în aceasta perioada este bine sa existe în permanenta refrigeratoarele puse la congelator) sau pe cuburi de gheaţa în termos.
Lada izoterma sau termosurile se inchid şi se sigileaza şi ele, efectuandu-se dezinfectia exterioarã a acestora prin ştergerea energica cu vata imbibata cu acid citric 4%.
Nota de însoţire va avea menţiunea URGENTA - solicitare de examene de diagnostic pentru A010.
În afarã datelor curente, pe nota se va mentiona obligatoriu numele medicului care a recoltat probele, data şi ora la care s-au recoltat, numele persoanei care a efectuat ambalarea şi dezinfectia ambalajelor ce conţin probe, precum şi numele persoanei rãspunzãtoare de securitatea probelor pe timpul transportului. Nu este lipsit de importanta ca pe delegaţia celor ce însoţesc probele sa se menţioneze data şi ora la care acestea au fost predate.
Echipamentul folosit de cãtre cel care a examinat animalele şi au recoltat probe, precum şi restul materialelor nefolosite din trusa de recoltare, se imbiba cu acid citric 4% şi se introduc în sacii de plastic ce vor fi şi ei dezinfectati la exterior şi sigilati. Aceşti saci se deschid doar în camera de autoclavare din laboratorul judeţean. Conţinutul refolosibil se dezinfecteaza prin autoclavare sau fierbere.
Probele astfel recoltate şi ambalate, se transporta în cel mai scurt timp posibil la Institutul de Diagnostic şi Sãnãtate Animala.
Pana la asigurarea unei incinte de lucru adecvate efectuãrii de examene virusologice în ţara, probele destinate diagnosticului prin aceste teste vor fi ambalate şi conservate în zapada carbonica la I.D.S.A., în recipientii de transport standardizat asiguraţi de laboratorul internaţional de referinta ce va primi probele pe calea aerului, în conformitate cu exigenţele celor ce preiau probele şi normele internaţionale în vigoare.

Elemente constitutive ale truselor pentru recoltare de probe:

La nivelul fiecãrei direcţii sanitare veterinare trebuie sa existe 3-5 astfel de truse pregãtite, ambalate şi stocate într-un dulap sau fiset a cãrui cheie se va gãsi în permanenta la dispoziţia persoanelor autorizate sau a ofiţerului de serviciu.
În aceste truse trebuie sa fie incluse urmãtoarele materiale:
● 20 de tuburi criorezistente sau tuburi conice de centrifugare sterile, de 5-10 ml, cu dop infiletat;
● 20 de tuburi cu tampoane sterile;
● 10 flacoane de 20, 50 sau 100 ml, cu gat larg şi dop infiletat (spalate şi sterilizate);
● 10 flacoane sterile de 5 ml cu gat larg şi dop infiletat;
● 10 plãci Petri, 9-12 cm diametru;
● 10 pipete sterile de 2 sau 5 ml;
● 20 de seringi de 1+ ml (unica folosinta);
● 10 seringi de 2 ml (unica folosinta);
● sedative adecvate speciilor receptive de la care se poate recolta material virulent din afte;
● 20 de dispozitive cu vacuum pentru recoltare sterila de sânge;
● 20 de dispozitive cu vacuum pentru recoltare de sânge pe anticoagulant;
● un mic bulgare de ceara galbena, de lumanare;
● 2 foarfeci chirurgicale (sterile şi ambalate);
● 2 forfecute de tip trichineloscopic (sterile şi ambalate);
● 5 linguri de supa cu marginea adanciturii uşor polizata (invelite în hârtie şi sterilizate în pupinel);
● 5 lingurite cu marginea adanciturii uşor polizata, preparate în acelaşi mod;
● 3 perechi manusi chirurgicale;
● 2 pachete de vata hidrofila;
● 1 creion de scris pe sticla;
● 2 flacoane x 200 ml cu mediu de transport cu glicerol (cu pH verificat, 7,2-7,6);
● 1/2 kg acid citric;
● banda de hârtie pentru indicarea pH-ului;
● 20 de pungi de plastic de mãrime medie;
● 5 saci din material plastic;
● 10 foi de hârtie de impachetat;
● 2 containere dreptunghiulare sau patrate de material plastic, dezinfectabil, cu posibilitãţi de închidere etansa. Se pot folosi cutiile de congelat alimente din comerţ;
● sfoara de impachetat;
● benzi de hârtie cu sigiliu şi pasta de lipit;
● lada frigorifica sau doua termosuri.
Ca mediu de transport, se poate utiliza tampon fosfat salin cu pH 7,2-7,4 cu antibiotice (1.000.000 UI penicilina şi 1 gram streptomicina/litru) posibil şi 0,1 g/litru albumina serica bovina. În final, se verifica şi se ajusteaza pH-ul la 7,2.
Mediul de transport cu antibiotice şi glicerol în pãrţi egale va avea, de asemenea, un pH verificat şi stabilizat între valorile 7,2-7,4.

Suportul financiar necesar pentru:

1. Acţiuni de instruire:

● Pentru instruirea preliminarã a unui expert local 5.000.000/persoana;
● Pentru instruirea preliminarã a unui poliţist veterinar 3.000.000/persoana;
● Pentru instruirea unui tehnician de intervenţie în acţiuni de decontaminare 2.000.000/persoana

Procurarea şi reconditionarea echipamentului, instrumentarului şi materialelor
componente ale truselor de intervenţie

● Aproximativ 7.000.000 lei/trusa pentru procurarea iniţialã a componentelor;
● Aproximativ 300.000 lei/trusa pentru reconditionarea şi completarea consumabilelor în vederea refolosirii. Se pot lua în calcul 2-3 acţiuni de reconditionare - completare pe an pentru fiecare trusa.

Acţiuni în teritoriu pentru precizare de diagnostic

● Pentru acţiuni infirmate ca urmare a coroborarii elementelor epizootologice, clinice şi lezionale la nivelul echipelor de experţi locali 500.000 lei/acţiune;
● Pentru acţiuni infirmate ca urmare a coroborarii elementelor epizootologice, clinice şi lezionale, cu participarea echipelor de experţi nationali 3.000.000 lei/acţiune;
● Pentru acţiuni finalizate cu expediere de probe la Laboratorul Mondial de Referinta (Anglia), aproximativ 20-25.000.000 lei/set mediu de probe.

------------
Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice