Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina: ORDIN nr. 322 din 6 mai 2003 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind conditiile de sanatate care reglementeaza producerea si comercializarea produselor din carne si a altor produse de origine animala Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

ORDIN nr. 322 din 6 mai 2003 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind conditiile de sanatate care reglementeaza producerea si comercializarea produselor din carne si a altor produse de origine animala

EMITENT: MINISTERUL AGRICULTURII, ALIMENTATIEI SI PADURILOR
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 356 din 26 mai 2003
Comenteaza legea
ORDIN nr. 322 din 6 mai 2003
pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind condiţiile de sãnãtate care reglementeazã producerea şi comercializarea produselor din carne şi a altor produse de origine animala
EMITENT: MINISTERUL AGRICULTURII, ALIMENTAŢIEI ŞI PÃDURILOR
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 356 din 26 mai 2003

În temeiul prevederilor <>art. 31 alin. 1 din Legea sanitarã veterinara nr. 60/1974 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare,
în baza <>Hotãrârii Guvernului nr. 362/2002 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor, cu modificãrile şi completãrile ulterioare,
vazand Referatul de aprobare nr. 152.680 din 4 aprilie 2003, întocmit de Agenţia Nationala Sanitarã Veterinara,

ministrul agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor emite urmãtorul ordin:

ART. 1
Se aproba Norma sanitarã veterinara privind condiţiile de sãnãtate care reglementeazã producerea şi comercializarea produselor din carne şi a altor produse de origine animala, prevãzutã în anexa care face parte integrantã din prezentul ordin.
ART. 2
Agenţia Nationala Sanitarã Veterinara, institutele centrale de profil şi direcţiile sanitare veterinare judeţene şi a municipiului Bucureşti vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
ART. 3
Agenţia Nationala Sanitarã Veterinara va controla modul de aplicare a prevederilor prezentului ordin.
ART. 4
La data intrãrii în vigoare a prezentului ordin se abroga orice alta dispoziţie contrarã.
ART. 5
Prezentul ordin se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.



p. Ministrul agriculturii,
alimentaţiei şi pãdurilor,
Petre Daea,
secretar de stat

Bucureşti, 6 mai 2003.
Nr. 322.


ANEXA

NORMA SANITARÃ VETERINARA
privind condiţiile de sãnãtate care reglementeazã producerea şi comercializarea produselor din carne şi a altor produse de origine animala

CAP. I
Prevederi generale

ART. 1
(1) Prezenta norma sanitarã veterinara stabileşte condiţiile de sãnãtate pentru producerea şi comercializarea produselor din carne şi a altor produse de origine animala destinate, dupã tratament, consumului uman sau preparãrii altor produse alimentare;
(2) Prezenta norma sanitarã veterinara nu se aplica pentru prepararea şi depozitarea, în magazine en-detail sau în spaţii adiacente punctelor de vânzare, a produselor din carne şi a altor produse de origine animala destinate consumului uman, atunci când prepararea şi depozitarea sunt realizate numai în scopul aprovizionarii directe a consumatorului.

CAP. II
Definiţii

ART. 2
Urmãtorii termeni se definesc astfel:
a) produse din carne: produsele obţinute din sau cu carne care au fost supuse unui tratament, astfel încât, pe secţiune, produsul nu mai are caracteristicile carnii proaspete.
Totuşi, urmãtoarele produse nu pot fi considerate ca produse din carne:
1. carnea care a fost supusã numai unui tratament de rãcire; aceasta carne trebuie sa corespundã cerinţelor menţionate la lit. d);
2. produsele la care face referire "Norma sanitarã veterinara privind condiţiile pentru producerea şi comercializarea carnii tocate şi a carnii preparate";
b) alte produse de origine animala:
1. extracte din carne;
2. grãsimi animale prelucrate: grãsimi derivate din carnea prelucrata incluzând oase şi destinate consumului uman;
3. jumari: resturi cu conţinut de proteine de prelucrare, dupã separarea parţialã a grasimii şi a apei;
4. pudra de carne, sorici pudra, sânge sarat şi uscat, plasma sanguina sarata şi uscata;
5. stomace, vezici urinare şi intestine: curatate, sarate şi deshidratate, şi/sau fierte;
c) mancare preparata din carne: produsele din carnea ambalata corespunzand preparatelor culinare, gatite sau semipreparate pãstrate la rece;
d) carne: carnea, asa cum este definitã în:
1. Norma sanitarã veterinara privind condiţiile de sãnãtate pentru producerea şi comercializarea carnii proaspete aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 401/2002 publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32/22.01.2003;
2. Norma sanitarã veterinara privind problemele de sãnãtate care reglementeazã producerea şi comerţul cu carne proaspãta de pasare aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 402/2002 publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 71 din 02/04/2003;
3. Norma sanitarã veterinara privind condiţiile de sãnãtate care reglementeazã comerţul dintre România şi statele membre ale Uniunii Europene, cu carne proaspãta, aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 535/2002 publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 891 din 10.12.2003;
4. Norma sanitarã veterinara privind problemele de sãnãtate şi inspecţia veterinara dupã importul în România din tari terţe de bovine, ovine, caprine, porcine, carne proaspãta sau produse din carne provenite de la acestea.
5. Norma sanitarã veterinara privind condiţiile pentru producerea şi comercializarea carnii tocate şi a carnii preparate aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 490/2002 publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 187 din 25/03/2003;
6. Norma sanitarã veterinara privind problemele de sãnãtate publica şi sãnãtate a animalelor care reglementeazã producerea şi comercializarea carnii de iepure şi a carnii de vanat de crescatorie.
7. Norma sanitarã veterinara privind cerinţele de sãnãtate pentru uciderea vânatului salbatic şi comercializarea carnii de vanat salbatic aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 119/2003 publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 159/03.02.2003;
e) materie prima: orice produs de origine animala folosit ca ingredient pentru obţinerea produselor la care se face referire la lit. a) şi b) sau folosite pentru prepararea mancarii;
f) tratament: procesul chimic sau fizic, cum ar fi fierberea, afumarea, sararea, marinarea, conservarea sau deshidratarea sau o combinatie a acestor procedee, destinat a prelungi conservarea carnii sau a produselor de origine animala, indiferent dacã sunt sau nu asociate cu alte alimente;
g) fierbere: utilizarea caldurii uscate sau umede;
h) sarare: utilizarea sarii;
i) conservare: distribuirea agenţilor de conservare în întregul produs;
j) maturare: tratamentul carnii crude cu sare, aplicatã în condiţii de climatizare care, pe durata unei reduceri lente şi gradate a umiditatii, este capabil sa genereze fermentatii naturale sau procese enzimatice, implicând modificãri care dupã o perioada de timp, dau produsului caracteristici organoleptice tipice şi care asigura conservarea şi integritatea acestuia la temperatura normalã a mediului ambiant;
k) deshidratarea: reducerea naturala sau artificiala a conţinutului de apa din produs;
l) lot: o cantitate de produse din carne încãrcate în acelaşi mijloc de transport la care se referã un document comercial sau certificat de sãnãtate;
m) preambalare: protecţia produselor la care se referã alin. (1) al art. 1 prin folosirea preambalajului iniţial sau a containerului iniţial în contact direct cu produsul respectiv, precum şi preambalarea iniţialã sau containerul iniţial în sine;
n) ambalare: plasarea unuia sau a mai multor produse preambalate sau nepreambalate, la care se referã alin. (1) al art. 1 într-un container, precum şi containerul în sine;
o) ambalaj ermetic închis: ambalajul/containerul impermeabil pentru aer destinat sa protejeze conţinutul impotriva patrunderii microorganismelor, pe durata şi dupã tratamentul prin încãlzire;
p) întreprindere: orice unitate care fabrica produsele la care se referã lit. a), b) şi c);
q) centru de reambalare: un atelier sau depozit unde produsele destinate comercializãrii sunt reasamblate sau reambalate;
r) comercializare: dispunerea sau etalarea în vederea vânzãrii, oferirii pentru vânzare, vânzãrii, livrãrii sau a oricãrei alte modalitãţi de distribuire a produselor, cu excepţia comerţului cu amãnuntul;
s) autoritatea veterinara competenta: autoritatea veterinara centrala a României competenta sa efectueze controale veterinare sau orice autoritate veterinara cãreia i s-a încredinţat aceasta competenta.

CAP. III
Cerinţe privind prepararea şi comercializarea produselor din carne şi a altor produse de origine animala

ART. 3
(1) Autoritatea veterinara competenta trebuie sa se asigure ca produsele destinate comercializãrii:
1. au fost preparate şi depozitate într-o întreprindere autorizata şi supravegheatã sanitar veterinar:
a) în conformitate cu prevederile art. 8, întruneşte cerinţele din prezenta norma sanitarã veterinara şi în special cele din anexa nr. 1 şi cap. I şi II ale anexei nr. 2, sau
b) în conformitate cu prevederile art. 9, alin. (1);
c) sau, care au fost înregistrate şi inspectate în conformitate cu prevederile alin. (2) al art. 9;
2. au fost preparate din carne proaspãta asa cum este definitã la art. 2, lit. d) iar carnea importata dintr-o ţara terta întruneşte condiţiile din Norma sanitarã veterinara privind problemele de sãnãtate care reglementeazã producerea şi comerţul cu carne proaspãta de pasare aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 402/2002 şi au fost inspectate în conformitate cu prevederile Normei sanitare veterinare care reglementeazã organizarea controalelor veterinare pentru produsele importate din tari terţe în România;
a) carnea importata dintr-o ţara terta trebuie sa fie controlatã în conformitate cu prevederile Normei sanitare veterinare care reglementeazã organizarea controalelor veterinare pentru produsele importate din tari terţe în România;
b) carnea importata în conformitate cu cerinţele Normei sanitare veterinare privind problemele de sãnãtate care reglementeazã producerea şi comerţul cu carne proaspãta de pasare aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 402/2002 şi ale Normei sanitare veterinare privind problemele de sãnãtate publica şi sãnãtate a animalelor care reglementeazã producerea şi comercializarea carnii de iepure şi a carnii de vanat de crescatorie, nu poate fi utilizata în afarã de cazul când:
(i) - produsele obţinute din aceasta carne îndeplinesc cerinţele stabilite în prezenta norma sanitarã veterinara,
(ii) - aceste produse nu poarta mãrcile de sãnãtate stabilite la cap. VI al anexei nr. 2,
(iii) - punerea pe piata a acestor produse rãmâne supusã reglementãrilor naţionale ale tarii terţe de destinaţie.
3. Carnea declarata necorespunzãtoare pentru consum uman în conformitate cu cerinţele Normei sanitare veterinare privind condiţiile de sãnãtate pentru producerea şi comercializarea carnii proaspete, aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 401/2002 şi a Normei sanitare veterinare privind condiţiile de sãnãtate care reglementeazã producerea şi comerţul cu carne proaspãta de pasare aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 402/2002 şi cu orice carne declarata necorespunzãtoare pentru consumul uman, conform legislaţiei în vigoare, şi urmãtoarele pãrţi anatomice sau organe, nu pot fi utilizate la fabricarea produselor din carne:
a) organele genitale ale femelelor şi ale masculilor, cu excepţia testiculelor;
b) organele urinare, cu excepţia rinichilor şi a vezicii urinare;
c) cartilajul laringelui, traheea şi bronhiile extralobulare;
d) ochii şi pleoapele;
e) conductul auditiv extern;
f) tesuturile cornoase;
g) la carnea de pasare: capul (exceptând creasta şi urechile), esofagul, gusa, intestinele şi organele genitale.
4. alte pãrţi ale corpului pot fi adãugate şi eliminate din cele enumerate mai sus, în conformitate cu procedura nationala stabilitã de autoritatea veterinara competenta.
5. au fost preparate în conformitate cu cerinţele cap. III al anexei nr. 2 iar în cazul pasteurizarii sau al sterilizarii produselor în ambalaje ermetic închise sau în cazul preparãrii de mancare, sunt conforme cu prevederile anexei nr. 2, cap. VII, sau cap. IX;
6. au fost supuse autocontroalelor efectuate în întreprinderi conform prevederilor art. 7 şi sunt supravegheate de autoritatea veterinara competenta în conformitate cu prevederile cap. IV al anexei nr. 2;
7. dacã este necesar, de asemenea, trebuie sa îndeplineascã cerinţele stabilite în art. 7, alin. (2);
8. când are loc preambalarea, ambalarea şi etichetarea, sunt preambalate, ambalate şi etichetate pe loc, în conformitate cu prevederile cap. V al anexei nr. 2 în unitãţi sau în centre de ambalare special autorizate de cãtre autoritatea veterinara competenta, în acest scop;
9. produsele au fost marcate, sub responsabilitatea operatorului sau a managerului întreprinderii, cu:
a) o marca nationala de sãnãtate, atunci când materia prima utilizata este marcata cu aceasta marca,
b) o marca stabilitã în conformitate cu procedura nationala;
c) în alte cazuri, o marca de sãnãtate în conformitate cu prevederile cap. VI al anexei nr. 2. Marca trebuie sa fie imprimata pe eticheta produsului sau pe ambalaj, iar imprimarea sau reimprimarea etichetelor sau a marcilor trebuie autorizata de autoritatea veterinara competenta;
10. au fost manipulate, depozitate şi transportate conform prevederilor cap. VII al anexei nr. 2 şi dacã sunt depozitate într-o unitate separatã de întreprindere, aceasta trebuie sa fie autorizata şi inspectata conform prevederilor art. 10 din Norma sanitarã veterinara privind condiţiile de sãnãtate pentru producerea şi comercializarea carnii proaspete aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 401/2002 ;
11. sunt însoţite pe durata transportului de:
a) un document comercial de însoţire care trebuie:
(1) sa aibã în plus fata de prevederile din anexa nr. 2, cap. VI, pct. 4 un numãr de cod dupã care poate fi identificata autoritatea veterinara competenta responsabilã pentru supravegherea întreprinderii de origine,
(2) sa fie pãstrat de destinatar cel puţin 1 an, astfel încât, sa poatã fi prezentat la cererea autoritãţii veterinare competente,
b) un certificat de sãnãtate în conformitate cu prevederile anexei nr. 4, în cazul produselor la care se referã, obţinute din carne de la un abator situat într-o regiune sau o zona supusã restrictiilor din motive de sãnãtate a animalelor, sau din carne la care se referã Norma sanitarã veterinara privind condiţiile de sãnãtate pentru producerea şi comercializarea carnii proaspete aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 401/2002 , sau din produse care sunt destinate unui stat membru al Uniunii Europene, dupã tranzitarea unei tari terţe într-un mijloc de transport sigilat. Aceasta prevedere nu se aplica produselor din carne în ambalaje ermetic închise şi care au fost supuse unuia dintre tratamentele la care se refer a anexa nr. 2, cap. VI, lit. b), dacã marca de sãnãtate este de nesters pe container în conformitate cu prevederile elaborate în baza procedurilor naţionale. Procedurile detaliate pentru aplicarea prevederilor lit. a), pct. 1, şi în special cele referitoare la stabilirea numerelor de cod şi întocmirea uneia sau a mai multor liste identificand autoritatea veterinara competenta, trebuie adoptate în conformitate cu procedura nationala stabilitã de autoritatea veterinara centrala a României.
(2) Pana la stabilirea unor prevederi naţionale privind ionizarea, produsele din carne nu trebuie sa fie supuse radiatiilor de ionizare. Aceste prevederi nu trebuie sa afecteze prevederile naţionale aplicabile ionizarii în scopuri medicale.
ART. 4
Autoritatea veterinara competenta trebuie sa se asigure fata de cerinţele stabilite în art. 3 ca:
a) produsele din carne:
1) au fost preparate prin încãlzire, sarare, marinare sau deshidratare, procedee care pot fi combinate cu afumarea sau maturarea, în condiţii speciale microclimatice sau asociate, în special, cu unii agenţi de deshidratare, în conformitate cu prevederile art. 16, alin. (2). Produsele din carne pot, de asemenea, sa fie asociate cu alte alimente şi condimente;
2) au fost, dupã caz, obţinute din produse din carne sau din carne preparata;
b) pana la expirarea derogarilor prevãzute de "Norma sanitarã veterinara privind condiţiile de sãnãtate care reglementeazã producerea şi comerţul cu carne proaspãta de pasare" şi "Norma sanitarã veterinara privind condiţiile de acordare a derogarilor temporare şi limitate de la regulile comunitare specifice privind producerea şi comercializarea carnii proaspete", spaţiile, ustensilele şi echipamentul utilizat pentru prepararea produselor din carne sau şi cu carne purtând marca de sãnãtate nu pot fi utilizate pentru prepararea produselor din carne sau cu carne care nu poarta acea marca decât dupã autorizarea de cãtre autoritatea veterinara competenta şi cu condiţia ca sa fie luate toate precautiile încât autoritatea veterinara competenta sa fie asigurata ca se evita orice confuzie între produsele din carne cu marca şi cele fãrã marca;
c) produsele din carne la care se referã alin. (1) şi (2) al art. 3, pct. 9 nu pot fi trimise pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene, iar comercializarea lor localã sau nationala trebuie strict supravegheatã.
ART. 5
(1) Autoritatea veterinara competenta, trebuie sa stabileascã condiţiile de sãnãtate şi de igiena pentru mancarea preparata, alta decât mancarea preparata din carnea obţinutã din materie prima de origine animala care nu este reglementatã de prezenta norma sanitarã veterinara.
(2) Autoritatea veterinara competenta trebuie sa se asigure ca atunci când acestea sunt fabricate într-o întreprindere definitã conform prevederilor art. 2, lit. p), mancarea preparata corespunde condiţiilor de igiena stabilite în cap. II al anexei nr. 1, carnea întruneşte cerinţele specifice stabilite în cap. IX al anexei nr. 2, cap. IX, şi este supravegheatã în conformitate cu prevederile art. 7.
ART. 6
(1) Autoritatea veterinara competenta trebuie sa se asigure de faptul ca alte produse de origine animala:
a) au fost obţinute în întreprinderi care întrunesc cerinţele art. 7, autorizate şi înregistrate conform prevederilor art. 11, întrunesc cerinţele anexei nr. 1 şi sunt inspectate în conformitate cu prevederile art. 8,
b) sunt fabricate în conformitate cu condiţiile specifice stabilite în anexa nr. 3,
c) sunt inspectate asa cum se prevede la cap. IV al anexei nr. 2,
d) sunt însoţite, asa cum este prevãzut în art. 3, alin. (1), pct. 11 de un document comercial care specifica originea produselor.
(2) În baza procedurii naţionale stabilite de autoritatea veterinara competenta, pot fi stabilite condiţii suplimentare pentru alte produse de origine animala în scopul asigurãrii protecţiei şi a sãnãtãţii publice.
ART. 7
(1) Autoritatea veterinara competenta trebuie sa se asigure de faptul ca managerul sau conducãtorul întreprinderii sau al centrului de reambalare aplica toate mãsurile necesare pentru a garanta ca toate etapele producţiei şi ale reambalarii, sunt conforme cu prevederile din prezenta norma sanitarã veterinara. În acest scop, persoanele responsabile menţionate trebuie sa dispunã constant efectuarea propriilor controale, bazate pe urmãtoarele principii:
a) identificarea punctelor critice în întreprinderile lor în baza procedeelor utilizate,
b) stabilirea şi implementarea metodelor pentru monitorizarea şi controlul unor astfel de puncte critice,
c) prelevarea de probe pentru analize într-un laborator autorizat de cãtre autoritatea veterinara competenta, în scopul verificãrii metodelor de spalare şi de dezinfecţie şi în scopul verificãrii conformitatii cu standardele stabilite de prezenta norma sanitarã veterinara;
d) ţinerea unei evidente scrise sau înregistrate a informaţiilor stabilite la lit. a-c ale prezentului articol, în vederea prezentãrii acestora autoritãţilor veterinare competente. Rezultatele diferitelor controale şi testãri trebuie sa fie ţinute pe o perioada de cel puţin doi ani, cu excepţia cazului produselor la care se referã alin. (2), pentru care aceasta perioada poate fi redusã la 6 luni dupã data minima de conservare a produsului,
e) garanţii în ceea ce priveşte gestionarea marcii de sãnãtate, în special privind eticheta ce poarta marca de sãnãtate,
f) când examenul de laborator sau orice alta informaţie indica faptul ca exista un risc major pentru sãnãtate, informarea autoritãţii veterinare competente despre aceasta,
g) în eventualitatea unui risc imediat pentru sãnãtatea publica, retragerea de pe piata a cantitãţii de produse obţinute în condiţii tehnologice similare şi susceptibile sa prezinte acelaşi risc. Cantitatea retrasã trebuie sa rãmânã sub supravegherea şi controlul autoritãţii veterinare competente, pana ce va fi distrusa, utilizata în alte scopuri decât pentru consumul uman sau, dupã autorizarea de cãtre autoritatea veterinara competenta, reprocesata într-o maniera corespunzãtoare, pentru a se asigura siguranta sa,
h) cerinţele precizate la lit. a) şi b) a prezentului articol trebuie sa fie elaborate în coroborare cu autoritatea veterinara competenta, care trebuie sa monitorizeze frecvent conformitatea cu aceasta.
(2) Responsabilul sau managerul întreprinderii sau al centrului de reambalare, trebuie sa se asigure de faptul ca ambalarea produselor din carne care nu au fost depozitate la temperatura mediului ambiant poarta o indicaţie clara şi lizibila a temperaturii la care aceste produse trebuie sa fie transportate şi depozitate, precum şi data maxima a termenului de valabilitate sau, în cazul produselor perisabile microbiologic, data expirãrii.
(3) Responsabilul sau managerul întreprinderii trebuie sa stabileascã un program de instruire a personalului care sa permitã muncitorilor sa se conformeze condiţiilor de producţie igienica, adaptate structurii producţiei, în afarã de cazul când acest personal are deja calificarile adecvate, atestate de o diploma. Acest program de instruire poate fi al unui tip specific de întreprindere la care se referã art. 9. Autoritatea veterinara competenta care acorda asistenta veterinara întreprinderii trebuie sa fie implicata în întocmirea planului şi în implementarea programului.

CAP. IV
Autorizarea veterinara a întreprinderilor

ART. 8
(1) Autoritatea veterinara competenta trebuie sa elaboreze o lista a întreprinderilor autorizate, alta decât cea la care se referã art. 11, fiecare întreprindere având un numãr de autorizare. Aceasta lista trebuie sa fie trimisa Comisiei Europene. Un singur numãr de autorizare poate fi atribuit pentru:
a) o întreprindere sau centru de reambalare sau prelucrare a produselor obţinute din sau cu materie prima reglementatã de prevederile legislaţiei naţionale la care se referã art. 2, lit. d);
b) o întreprindere localizata în acelaşi loc ca şi întreprinderea autorizata în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale la care se referã art. 2, lit. d).
(2) Autoritatea veterinara competenta nu trebuie sa autorizeze decât întreprinderile care se conformeazã prevederilor din prezenta norma sanitarã veterinara. Totuşi, dacã o întreprindere solicita autorizaţia în conformitate cu prevederile din prezenta norma sanitarã veterinara şi o parte integrala a unei întreprinderi a fost autorizata în baza Normei sanitare veterinare privind condiţiile de sãnãtate pentru producerea şi comercializarea carnii proaspete, a Normei sanitare veterinare privind condiţiile de sãnãtate care reglementeazã producerea şi comerţul cu carne proaspãta de pasare sau a Normei sanitare veterinare privind problemele de sãnãtate publica şi sãnãtate a animalelor care reglementeazã producerea şi comercializarea carnii de iepure şi a carnii de vanat de crescatorie, spaţiile, echipamentul şi instalaţiile pentru personal şi toate spaţiile în care nu exista riscul de contaminare a materiei prime sau a produselor ambalate, pot fi comune ambelor întreprinderi.
(3) Când autoritatea veterinara competenta constata nerespectarea evidenta a conformitatii cu regulile de igiena stabilite de prezenta norma sanitarã veterinara sau piedici în efectuarea unei inspecţii adecvate de sãnãtate:
a) este imputernicita sa intervinã în ceea ce priveşte utilizarea echipamentului sau a spaţiilor şi sa ia toate mãsurile necesare, de la reducerea ratei de producţie la suspendarea temporarã a procesului de producţie;
b) când aceste mãsuri sau mãsurile prevãzute la alin. (2) al art. 7 s-au dovedit a fi insuficiente pentru remedierea situaţiei, trebuie suspendatã temporar autorizaţia, pentru tipul de produs în cauza.
(4) Dacã directorul sau managerul întreprinderii nu remediaza toate deficientele, în cursul perioadei stabilite de autoritatea veterinara competenta, acestei întreprinderi i se va retrage autorizaţia.
(5) Autoritatea veterinara competenta responsabilã de întreprindere, trebuie sa fie obligatã sa se conformeze în special cu concluziile fiecãrui control efectuat în concordanta cu prevederile art. 12.
(6) Comisia Europeanã trebuie sa fie informatã despre suspendarea sau retragerea autorizaţiei.
(7) Inspectarea şi supravegherea întreprinderilor trebuie efectuatã de autoritatea veterinara competenta.
(8) Întreprinderea trebuie sa rãmânã sub supravegherea permanenta a autoritãţii veterinare competente, cu prezenta permanenta sau periodicã a autoritãţii veterinare competente într-o întreprindere stabilitã în funcţie de mãrimea întreprinderii, de tipul produsului fabricat, de evaluarea riscului şi de garanţiile prevãzute de art. 7, alin. (1).
(9) Autoritatea veterinara competenta trebuie sa aibã acces liber în toatã întreprinderea pentru a se asigura ca aceasta îndeplineşte condiţiile din prezenta norma sanitarã veterinara şi atunci când exista vreun dubiu asupra originii carnii, sa verifice documentele care sa permitã identificarea abatorului sau a efectivului privind originea materiei prime.
(10) Autoritatea veterinara competenta trebuie sa analizeze frecvent rezultatele controalelor stabilite la art. 7, alin. (1), în baza acestor analize sa poatã extinde investigaţiile viitoare pentru toate stadiile de producţie sau asupra produselor. Natura acestor controale, frecventa lor şi metodele de prelevare de probe precum şi efectuarea examenelor microbiologice trebuie stabilite în baza procedurii stabilite de autoritatea veterinara competenta. Rezultatele acestor analize trebuie sa fie înscrise într-un raport iar concluziile sau recomandãrile trebuie sa fie notificate responsabilului, operatorului sau managerului întreprinderii, care are obligaţia sa remedieze deficientele notificate, în vederea îmbunãtãţirii condiţiilor de igiena.
(11) În eventualitatea unor deficiente repetate, controalele trebuie sa creascã ca frecventa, sau când se considera necesar, etichetele sau sigiliile care poarta marca de sãnãtate sa fie retrase.
(12) Procedurile pentru implementarea prezentului articol trebuie adoptate în conformitate cu prevederile stabilite de autoritatea veterinara competenta.
ART. 9
(1) Autoritatea veterinara competenta poate, în scopul autorizãrii acestor întreprinderi, sa acorde derogãri de la cerinţele cap. I, pct. 2, lit. g) al anexei nr. 1 în ceea ce priveşte robinetele şi pct. 11 al anexei nr. 1 pentru înlocuirea dulapioarelor din vestiare, întreprinderilor producãtoare de produse din carne fãrã o structura industriala sau fãrã o capacitate de producţie. Derogarile pot fi acordate şi de la cap. I pct. 3 al anexei nr. 1, în ceea ce priveşte camerele unde materia prima şi produsele finite sunt depozitate. Totuşi, în acest caz, întreprinderea trebuie sa aibã cel puţin:
a) o camera sau un loc sigur care asigura condiţiile de refrigerare corespunzãtoare, pentru depozitarea materiei prime, dacã o astfel de depozitare are loc;
b) o camera sau un loc sigur care asigura condiţiile de refrigerare corespunzãtoare pentru stocarea produselor finite, dacã o astfel de depozitare are loc.
(2) Autoritatea veterinara competenta poate extinde derogarile prevãzute la alin. (1) cãtre întreprinderile la care se referã art. 4, pct. 1, lit. a) şi pct. 3, 4 şi 5 ale Normei sanitare veterinare privind condiţiile de sãnãtate pentru producerea şi comercializarea carnii proaspete, intelegandu-se faptul ca prelucrarea produselor în aceste întreprinderi trebuie sa întruneascã celelalte cerinţe ale prezentei norme sanitare veterinare.
(3) Prevederile cap. VII al anexei nr. 2, nu trebuie aplicate operaţiunilor de depozitare în întreprinderile la care se referã alin. (1), nici transportului de produse, altele decât cele la care se referã art. 7, alin. (2).
(4) Autoritatea veterinara competenta trebuie sa comunice Comisiei Europene criteriile pe care le-a adoptat pentru a evalua dacã o întreprindere sau o categorie de întreprindere este supusã prevederilor prezentului articol.
(5) Dacã dupã examinarea acestor criterii sau ca urmare a controalelor efectuate în conformitate cu prevederile art. 12, Comisia Europeanã apreciazã ca aceste criterii adoptate pot impieta aplicarea uniforma a prezentei norme sanitare veterinare, asemenea criterii pot fi amendate sau completate, în conformitate cu procedura nationala stabilitã de autoritatea veterinara competenta. Condiţiile în baza cãrora autoritatea veterinara competenta trebuie sa reclasifice astfel de întreprinderi se va face dupã aceeaşi procedura.
ART. 10
Întreprinderile care beneficiazã de autorizaţie nationala, trebuie sa solicite autoritãţii veterinare competente clasificarea lor, fie în baza art. 8, fie în baza art. 9. Pana la luarea unor decizii de cãtre autoritatea veterinara competenta, toate produsele provenind dintr-o întreprindere care nu a fost clasificata trebuie sa poarte numai marca nationala de sãnãtate.
ART. 11
(1) Prin derogare de la prevederile art. 8 şi atunci când produsele respective nu sunt fabricate într-o întreprindere autorizata conform prevederilor art. 8, autoritatea veterinara competenta trebuie sa autorizeze şi sa înregistreze toate întreprinderile care produc alte produse de origine animala, definite în art. 2, lit. b) şi sa acorde fiecãreia dintre ele un numãr oficial special pentru scopurile inspecţiei şi pentru a fi capabilã sa stabileascã întreprinderile de origine ale produselor respective. Atunci când producţia are loc în clãdirile adiacente ale unui abator autorizat, aceasta autorizaţie poate fi extinsã şi la clãdirile adiacente în cauza, cu condiţia ca cerinţele prezentei norme sanitare veterinare sa fie îndeplinite.
(2) Inspectarea şi monitorizarea întreprinderilor trebuie sa fie efectuatã de autoritatea veterinara competenta care trebuie sa aibã acces liber, tot timpul, la toate pãrţile întreprinderii, pentru a se asigura de conformitatea cu cerinţele prezentei norme sanitare veterinare.
(3) Dacã astfel de inspecţii releva faptul ca cerinţele prezentei norme sanitare veterinare nu sunt întrunite, autoritatea veterinara competenta trebuie sa ia mãsurile corespunzãtoare, prevãzute de art. 8, alin. (1).
(4) Analizele şi testarile trebuie efectuate în concordanta cu metodele acceptate şi recunoscute ştiinţific, în special cele stabilite de prevederile comunitare sau de standardele internaţionale. Autoritatea veterinara competenta trebuie sa stabileascã metodele de referinta în concordanta cu procedura nationala stabilitã de autoritatea veterinara centrala a României.
ART. 12
(1) Experţii Comisiei Europene pot, în mãsura în care este necesar, sa evalueze aplicarea uniforma a prezentei norme sanitare veterinare şi în cooperare cu autoritatea veterinara competenta, sa efectueze controale în ţara la fata locului. Pentru a realiza acest lucru, aceştia pot verifica, prin controlul unui procentaj reprezentativ de întreprinderi, dacã autoritatea veterinara competenta verifica întreprinderile autorizate sa se conformeze prezentei norme sanitare veterinare.
(2) Comisia Europeanã trebuie sa informeze autoritatea veterinara competenta despre rezultatele controalelor efectuate.
(3) România, pe al cãrui teritoriu este efectuat un control, trebuie sa ofere toatã asistenta necesarã experţilor comunitari în îndeplinirea sarcinilor lor.
(4) Prevederi generale pentru implementarea prezentului articol trebuie adoptate în concordanta cu procedura nationala stabilitã de autoritatea veterinara competenta.
ART. 13
(1) Prin derogare de la condiţiile stipulate în art. 3, se poate decide, în conformitate cu procedura nationala ca unele prevederi ale prezentei norme sanitare veterinare sa nu se aplice produselor din carne care conţin alte alimente sau doar un procent mic de carne, produse din carne sau carne preparata. Aceste derogãri trebuie sa se refere doar la:
a) condiţiile pentru autorizarea întreprinderilor asa cum este stabilit în cap. I al anexei nr. 1, şi cap. I al anexei nr. 2;
b) cerinţele de inspecţie din cap. IV al anexei nr. 2;
c) cerinţele marcarii stabilite în cap. VI al anexei nr. 2;
(2) Când se ia în considerare acordarea unei derogãri la fel ca cele prevãzute în baza acestui articol, trebuie luate în considerare atât natura cat şi compozitia produsului.
(3) Autoritatea veterinara competenta trebuie sa se asigure ca toate produsele din carne destinate comercializãrii sunt sanatoase, preparate din carne proaspãta, produse din carne sau produse reglementate de prezenta norma sanitarã veterinara.
ART. 14
Prevederile Normei sanitare veterinare privind controalele veterinare pentru comerţul dintre România şi statele membre ale Uniunii Europene, cu produse animaliere şi produse de origine animala trebuie aplicate ca atare, în special în privinta organizãrii şi acţiunilor care trebuie sa fie întreprinse în vederea controalelor efectuate de statele de destinaţie precum şi a mãsurilor de protecţie aplicate.
ART. 15
Autoritatea veterinara competenta poate, dacã considera necesar, sa stabileascã proceduri referitoare la buna practica de fabricare aplicabilã diferitelor stadii ale producţiei şi comercializãrii produselor la care se referã art. 1.
ART. 16
Întreprinderile care utilizeazã carnea de vanat salbatic şi fabrica produse din carne conţinând o astfel de carne, aplica prevederile naţionale pentru aceasta. Utilizarea aditivilor în fabricarea produselor din carne este permisã cu condiţia respectãrii cerinţelor din legislaţia nationala. Prevederile naţionale nu trebuie sa facã distincţie între producţia interna şi cea destinatã comerţului cu statele membre ale Uniunii Europene.

CAP. V
Dispoziţii finale

ART. 17
În conformitate cu procedura nationala, trebuie stabilite urmãtoarele:
a) condiţii speciale pentru autorizarea întreprinderilor situate în pieţele de gros şi în centrele de reambalare,
b) prevederi pentru marcarea produselor din centrele de reambalare şi supravegherea procedurilor permitand întreprinderii de origine a materiei prime sa fie supusã trasabilitatii,
c) cerinţe care trebuie aplicate oricãrui produs autorizat pentru a putea fi comercializat în România, dar a cãrui compoziţie sau prezentare poate da naştere la interpretãri în diferite state membre ale Uniunii Europene şi metodele pentru verificarea sigilarii corecte a containerelor la care se referã cap. VIII, lit. A, pct. 1, lit. f) al anexei nr. 2.
d) standardele microbiologice, incluzând planurile de prelevare de probe şi metodele de analiza pentru produsele la care se referã art. 7, alin. (2).
ART. 18
(1) Autoritatea veterinara competenta trebuie, atunci când se suspecteaza faptul ca prevederile prezentei norme sanitare veterinare nu au fost respectate sau exista un dubiu dacã produsele la care se referã art. 1 sunt apte pentru consum, sa efectueze controalele pe care le considera necesare.
(2) Autoritatea veterinara competenta trebuie sa ia mãsurile corespunzãtoare, pentru a sanctiona orice încãlcare a prezentei norme sanitare veterinare, în special când se constata ca certificatele sau documentele elaborate nu corespund produselor la care se referã art. 1, ca mãrcile produselor respective nu sunt conforme cu prevederile stabilite, ca produsele nu au fost supuse controalelor conform prezentei norme sanitare veterinare sau ca acestea nu au fost utilizate pentru scopul destinat.
ART. 19
(1) Autoritatea veterinara competenta, prin Ministerul Agriculturii Alimentaţiei şi Pãdurilor, poate adopta acte normative sau prevederi administrative suplimentare prezentei norme sanitare veterinare pentru a se asigura implementarea şi conformitatea cu prevederile acesteia.
(2) Autoritatea veterinara competenta, prin Ministerul Agriculturii Alimentaţiei şi Pãdurilor, poate dispune mãsuri administrative pentru a sanctiona, potrivit legii, orice încãlcare a prevederilor prezentei norme sanitare veterinare.
ART. 20
Anexele nr. 1, 2, 3 şi 4 fac parte integrantã din prezenta norma sanitarã veterinara.

ANEXA 1
-------
la norma sanitarã veterinara
----------------------------

CAP. I
Condiţii generale pentru autorizarea întreprinderilor

Întreprinderile trebuie sa detina cel puţin urmãtoarele facilitãţi:
1. Spaţii de producţie de mãrime suficienta pentru activitatea care trebuie sa se desfãşoare în condiţii de igiena adecvate. Amplasarea lor trebuie sa fie în asa fel încât sa excludã contaminarea materiei prime şi a produselor la care se referã prezenta norma sanitarã veterinara;
2. În spaţiile unde materia prima este manipulata, preparata şi prelucrata şi sunt fabricate produsele la care se referã prezenta norma sanitarã veterinara:
a) pardoseala din materiale impermeabile şi rezistente, uşor de curatat şi de dezinfectat cu o panta suficienta care sa faciliteze drenajul apei sau prevãzutã cu echipament pentru eliminarea apei;
b) pereţi prezentând suprafeţe netede şi uşor de curatat, durabili şi impermeabili, acoperiţi cu vopsea lavabila de culoare deschisã, pana la o înãlţime de cel puţin doi metri, sau cel puţin pana la înãlţimea de depozitare în camerele de refrigerare şi depozitare;
c) tavan uşor de curatat;
d) usi din material necorodabil şi uşor de curatat;
e) ventilatia adecvatã, şi când este necesar, facilitãţi pentru evacuarea aburului şi a condensului, pentru a se evita condensarea apei pe suprafata pereţilor, a tavanelor sau pe captuseala tavanelor;
f) lumina adecvatã, naturala sau artificiala;
g) un numãr suficient de dispozitive pentru apa potabilã rece şi calda, sau apa premixata în prealabil la o temperatura potrivita, pentru curatarea şi dezinfectarea mainilor, în spaţiile de lucru şi toalete, robinetele nu trebuie acţionate manual. Dispozitivele trebuie prevãzute cu substanţe pentru curatare şi dezinfectare şi mijloace igienice de uscare a mainilor.
h) facilitãţi pentru curatarea utilitãţilor, a echipamentului şi a ustensilelor;
3. În camerele unde sunt depozitate materia prima şi produsele reglementate de prezenta norma sanitarã veterinara, sunt aplicate aceleaşi condiţii ca cele de la pct. 2, exceptând:
a) spaţiile de refrigerare, unde este suficient un paviment uşor de curatat şi dezinfectat, dispus în asa fel încât sa faciliteze drenarea apei,
b) spaţii de congelare unde este suficient un paviment rezistent la apa şi imputrescibil care sa fie uşor de curatat iar în acest caz trebuie sa fie asigurata o instalatie cu putere frigorifica suficienta încât sa menţinã materia prima şi produsele la temperaturile prescrise de prezenta norma sanitarã veterinara. Capacitatea spaţiilor de depozitare trebuie sa fie adecvatã pentru a depozita materia prima utilizata şi produsele la care se referã prezenta norma sanitarã veterinara;
4. Facilitãţi pentru manipularea igienica şi protecţia materiei prime şi a produselor finite neambalate şi ambalate pe durata încãrcãrii şi descãrcãrii;
5. Dispozitive pentru protecţia impotriva dãunãtorilor, cum ar fi: insectele, rozatoarele şi pasarile, etc.
6. Dispozitive şi echipament de lucru cum ar fi: mese de transare, containere, benzi transportoare, ferastraie şi cutite, care intra în contact direct cu materiile prime şi ustensilele, fabricate din materiale rezistente la coroziune şi uşor de curatat şi de dezinfectat;
7. Recipienţi speciali, etansi, din materiale rezistente la apa şi necorozive, dotate cu capace şi încuietori pentru colectarea materiei prime sau a produselor care nu sunt destinate consumului uman sau o camera care se poate incuia pentru asemenea scopuri, dacã, cantitãţile rezultate sunt destul de mari pentru a necesita aceasta sau dacã ele nu sunt indepartate sau distruse la sfârşitul fiecãrei zile de lucru. Când asemenea materii prime sau produse sunt eliminate direct prin conducte, acestea trebuie sa fie construite şi instalate pentru a evita orice risc de contaminare a altor materii prime sau produse;
8. Instalaţii corespunzãtoare pentru curatarea şi dezinfectarea echipamentului şi a ustensilelor. Pentru dezinfectarea echipamentului şi a ustensilelor, trebuie sa fie utilizata o apa a carei temperatura sa nu fie mai mica de 82 °C, sau alte metode de dezinfecţie autorizate de cãtre autoritatea veterinara competenta;
9. Un sistem de eliminare a apelor reziduale care întruneşte cerinţele de igiena;
10. Un echipament furnizand apa potabilã, în înţelesul Normei sanitare veterinare referitoare la calitatea apei potabile destinate consumului uman. Totuşi, utilizarea apei nepotabile este autorizata în cazuri excepţionale, pentru producerea de vapori, pentru echipamentele de refrigerare şi de lupta contra incendiilor, cu condiţia ca, conductele instalate în acest scop, sa excludã utilizarea apei în alte scopuri şi sa nu prezinte nici un risc direct sau indirect de contaminare a produsului. Conductele de apa nepotabila trebuie sa fie clar deosebite de cele utilizate pentru apa potabilã.
11. Un numãr corespunzãtor de vestiare, cu pereţi netezi şi lavabili, chiuvete şi toalete cu apa. Acestea din urma nu trebuie sa se deschidã direct cãtre camerele de lucru. Chiuvetele trebuie echipate cu sisteme de spalare a mainilor şi sa aibã mijloace igienice pentru uscarea mainilor, robinetele chiuvetelor nu trebuie acţionate manual;
12. Dacã volumul produselor care au fost tratate necesita o prezenta frecventa sau permanenta a medicului veterinar oficial, trebuie sa existe o camera care se incuie, echipata adecvat pentru utilizarea exclusiva de cãtre serviciul de inspecţie veterinara. Când nu se solicita prezenta permanenta a autoritãţii veterinare competente, este suficient un dispozitiv care se poate incuia, de capacitate suficienta pentru depozitarea echipamentului şi a materialelor;
13. O camera sau un loc sigur pentru depozitarea detergentilor, dezinfectantilor sau a substanţelor similare;
14. O camera sau un dulap pentru depozitarea materialelor de curatare şi pentru pãstrarea acestora;
15. Facilitãţi adecvate pentru curatarea şi dezinfectarea mijloacelor de transport; în baza unui acord cu autoritatea veterinara competenta, se pot utiliza spaţii care nu sunt situate în întreprindere.
16. Când tratamentul aplicat necesita absenta apei pentru fabricarea produselor, unele cerinţe ale prezentului capitol, în special cele stabilite în pct. 2, lit. a) şi g), pot fi adaptate. În caz ca se recurge la o astfel de derogare, procedeele de curatare şi de dezinfectare care nu utilizeazã apa, se aplica în pãrţile respective ale întreprinderii, cu autorizarea autoritãţii veterinare competente.

CAP. II
A. Condiţiile generale de igiena pentru clãdiri, echipamente şi ustensile

1. Echipamentul şi instrumentele utilizate pentru materia prima şi ustensilele, pardoselile, pereţii şi despartiturile, tavanele sau captuselile tavanelor, trebuie ţinute într-o stare corespunzãtoare de curãţenie şi întreţinere, astfel încât acestea sa nu constituie o sursa de contaminare pentru materiile prime sau produse. Curatarea şi dezinfectarea trebuie efectuate cu o frecventa şi prin proceduri care se aliniaza principiilor stabilite de art. 7.
2. Nici un animal nu trebuie sa între în întreprinderi. Distrugerea rozatoarelor, a insectelor şi a oricãror alţi daunatori trebuie sa se efectueze sistematic în clãdiri sau pe echipament; raticidele, insecticidele, dezinfectantii şi orice alte potenţiale substanţe toxice trebuie depozitate în spaţii şi dulapuri care pot fi incuiate; utilizarea lor nu trebuie sa prezinte nici un risc de contaminare a produselor.
3. Zonele de producţie, instrumentele şi echipamentul de lucru nu pot fi utilizate decât pentru fabricarea produselor pentru care au fost aprobate. Autoritatea veterinara competenta poate autoriza utilizarea lor în acelaşi timp, sau în momente diferite pentru fabricarea altor produse alimentare proprii consumului uman. Aceasta restrictie nu se aplica echipamentului de transport utilizat în spaţiile unde nu se lucreazã cu materii prime sau produse reglementate de prezenta norma sanitarã veterinara.
4. Apa potabilã, în sensul prevederilor legii cu privire la calitatea apei potabile destinate consumului uman, trebuie utilizata pentru toate scopurile. Totuşi, ca excepţie, apa nepotabila poate fi utilizata pentru producerea de vapori de apa, pentru lupta contra incendiilor şi pentru racirea echipamentului, cu condiţia ca, conductele instalate în acest scop sa nu permitã utilizarea unei astfel de ape pentru alte scopuri şi sa nu prezinte risc de contaminare pentru materiile prime şi produse.
5. Detergentii, dezinfectantele şi substantele similare trebuie utilizate în concordanta cu instrucţiunile de fabricare, în asa fel încât sa nu aibã efecte adverse asupra instalaţiilor, a echipamentului, a materiilor prime şi a produselor. Utilizarea lor trebuie urmatã de clatirea completa a acestor instalaţii şi a echipamentului de lucru, cu apa potabilã, exceptând situaţiile când indicaţiile pentru utilizarea acestor substanţe face clatitul inutil.
6. Produsele pentru întreţinere şi curatare trebuie sa fie depozitate în spaţiul prevãzut la cap. I, lit. A pct. 14 al prezentei anexe.
7. Este interzisã rãspândirea talasului sau a oricãrei substanţe similare pe pardoseala camerelor de lucru şi a camerelor de depozitare pentru materiile prime şi pentru produsele la care se referã prezenta norma sanitarã veterinara.

B. Condiţii generale de igiena a personalului

1. Se solicita o curãţenie perfecta a personalului, în special:
a) Personalul trebuie sa poarte haine de lucru potrivite, curate şi bonete care sa acopere complet parul. Acestea se aplica în special persoanelor care manipuleaza materiile prime expuse şi produsele neimpachetate;
b) Personalul cãruia i s-a încredinţat manipularea manualã şi prepararea materiilor prime şi a produselor, trebuie sa se spele pe mâini cel puţin de fiecare data când reîncepe activitatea sau când a avut loc contaminarea; orice rana trebuie acoperitã cu un bandaj rezistent la apa;
c) Este interzis fumatul, scuipatul, mancatul sau bautul în spaţiile unde se lucreazã cu sau sunt depozitate materiile prime sau produsele.
2. Responsabilul unitãţii trebuie sa ia toate mãsurile necesare pentru a evita ca personalul sa contamineze materiile prime şi produsele prin manipularea lor, pana ce se dovedeşte ca aceste persoane pot sa facã acest lucru fãrã risc. La angajare, oricãrei persoane care va lucra la sau va manipula materii prime şi produse, îi este solicitat sa dovedeascã, pe baza unui certificat medical, ca nu exista nici un impediment pentru o astfel de angajare. Supravegherea medicalã a personalului se efectueazã în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale.

ANEXA 2
-------
la norma sanitarã veterinara
----------------------------

CONDIŢII SPECIALE PENTRU PRODUSELE DIN CARNE

CAP. I
Condiţii speciale pentru autorizarea întreprinderilor care fabrica produse din carne

1. Fata de cerinţele stabilite în cap. I al anexei nr. 1, întreprinderile care fabrica, manipuleaza sau ambaleaza produse din carne trebuie sa aibã cel puţin:
a) camere corespunzãtoare, suficient de largi pentru depozitarea separatã:
1. a materiilor prime, sub regim de frig;
2. a produselor din carne la temperatura mediului ambiant sau, când se considera corespunzãtor, în funcţie de natura produselor, sub regim de frig; Materiile prime neambalate, produsele din carne sau alte produse de origine animala trebuie depozitate separat de materiile prime sau de produsele ambalate;
b) unul sau mai multe spaţii corespunzãtoare, suficient de largi pentru fabricarea şi preambalarea produselor din carne. Se permite efectuarea acestor operaţiuni în aceeaşi încãpere, cu condiţia ca ele sa constituie un singur ciclu de producţie conform cerinţelor prezentei norme sanitare veterinare şi garantand siguranta materiilor prime şi a produselor finite, şi cu condiţia ca dimensiunile spaţiilor de fabricaţie sa permitã aceasta.
c) un spaţiu sau un dispozitiv, pentru depozitarea unor ingrediente ca aditivii alimentari;
d) un spaţiu pentru ambalare, în afarã de cazul când condiţiile stabilite pentru ambalare prevãzute la cap. V, pct. 3 sunt realizate, şi pentru expediere;
e) un spaţiu pentru depozitarea materialelor de preambalare şi de ambalare;
f) un spaţiu pentru curatarea echipamentului şi a instrumentelor, cum ar fi carligele şi containerele;
2. În funcţie de tipul produsului fabricat, întreprinderea trebuie sa aibã:
a) un spaţiu sau - dacã nu exista riscul contaminarii - o zona unde se pãstreazã ambalajele;
b) un spaţiu sau - dacã nu exista pericol de contaminare - o zona pentru decongelarea materiilor prime;
c) un spaţiu pentru transare;
d) un spaţiu sau echipament pentru uscare sau maturare;
e) un spaţiu sau echipament pentru afumare;
f) un spaţiu pentru desarare, inmuiere sau orice alt tratament, îndeosebi a intestinelor naturale, când aceste materii prime nu au fost supuse la asemenea operaţii în întreprinderea de origine;
g) un spaţiu pentru curãţirea prealabilã a materiilor prime necesare pentru prepararea produselor din carne;
h) un spaţiu pentru sarare, dacã este necesar cu aer condiţionat pentru ca sa se menţinã temperatura prevãzutã în cap. II, pct. (4);
i) un spaţiu pentru curãţirea prealabilã, dacã este necesar, a produselor din carne care vor fi tãiate felii sau tãiate şi ambalate;
j) un spaţiu, dacã este necesar prevãzut cu aer condiţionat, pentru portionarea sau taierea şi impachetarea produselor din carne destinate vânzãrii sub forma preambalata;
k) încãperi speciale prevãzute în anexa nr. 3, pentru produsele fabricate în întreprinderi la care se face referire în acest capitol;
l) când condiţiile stabilite la pct. 1, lit. b) al acestui capitol sunt întrunite, se poate decide, urmare a unui acord al autoritãţii veterinare competente, ca unele din aceste operaţiuni sa poatã fi efectuate în aceeaşi încãpere.
3. Când condiţiile stabilite la pct. 1, lit. b) al acestui capitol nu sunt întrunite, operaţiunile care pot constitui un risc pentru sãnãtate, în cazul unor produse fabricate simultan şi operaţiunile asociate cu producerea excesiva de caldura, trebuie efectuate în încãperi separate.

CAP. II
Condiţii speciale de igiena pentru întreprinderile care fabrica produse din carne

1. Spaţiile în care sunt depozitate sau fabricate produse alimentare, altele decât carnea şi produsele din carne, susceptibile de a intra în compozitia produselor din carne, trebuie sa fie supuse regulilor generale referitoare la igiena stabilite în prezenta norma sanitarã veterinara.
2. Materiile prime şi ingredientele care intra în compozitia produselor din carne precum şi produsele în sine, şi produsele de origine animala şi containerele lor nu trebuie sa între în contact direct cu solul şi trebuie sa fie manipulate asa încât sa excludã orice risc de contaminare. Trebuie aplicate toate mãsurile care sa asigure ca nu exista nici un contact între materiile prime şi produsele finite.
3. Utilizarea lemnului este permisã în încãperile în care produsele din carne sunt afumate, sarate, maturate, saramurate, depozitate şi expediate, când din motive tehnologice esenţiale, se garanteazã ca nu exista nici un risc de contaminare a produselor. Paletele de lemn pot fi aduse în încãperile menţionate pentru transportul carnii ambalate sau a produselor din carne şi nu pentru alte scopuri. În plus, utilizarea metalelor galvanizate poate fi autorizata pentru uscarea suncilor şi a carnatilor, cu condiţia ca acestea sa nu fie corodate şi sa nu vina în contact cu produsele din carne.
4. Temperatura în spaţiile unde se prelucreaza carne, carne tocata utilizata ca materie prima, produse din carne sau se realizeazã preparate din carne, trebuie sa asigure igiena producţiei. Aceste spaţii trebuie prevãzute cu instalaţii de condiţionare a aerului.
5. În timpul operaţiunilor de transare, portionare sau sarare, în spaţiile pentru transare şi sarare trebuie sa se asigure o temperatura care sa nu depãşeascã 12°C, exceptând cazul întreprinderilor la care se referã art. 9.
6. În cazul altor întreprinderi, autoritatea veterinara competenta poate acorda derogãri de la aceasta cerinta, atunci când o astfel de derogare se considera justificatã, ţinând cont de tehnologia utilizata la prepararea produselor din carne.

CAP. III
Cerinţe pentru materiile prime care se utilizeazã la fabricarea produselor din carne

1. Carnea care urmeazã sa fie utilizata pentru fabricarea produselor din carne trebuie:
a) sa provinã dintr-o întreprindere autorizata şi sa fi fost transportatã în condiţii de igiena corespunzãtoare în concordanta cu normele sanitare veterinare la care se referã art. 2, lit. d)
b) din momentul sosirii în întreprinderea de prelucrare, pana în momentul utilizãrii acesteia, sa fie pastrata în concordanta cu cerinţele normelor sanitare veterinare la care se referã art. 2, lit. d);
2. Carnea tocata şi carnea preparata, în afarã de cazul când sunt produse în spaţiile de fabricaţie la care se referã cap. I, pct. 1, lit. b) al prezentei anexe, trebuie:
a) sa provinã dintr-o întreprindere autorizata în concordanta cu Norma sanitarã veterinara privind condiţiile pentru producerea şi comercializarea carnii tocate şi a carnii preparate şi sa fi fost transportatã în condiţii de sãnãtate satisfãcãtoare în concordanta cu prezenta norma sanitarã veterinara,
b) din momentul sosirii în întreprinderea de prelucrare, şi pana în momentul utilizãrii, sa fie pãstrate în concordanta cu cerinţele Normei sanitare veterinare privind condiţiile pentru producerea şi comercializarea carnii tocate şi a carnii preparate.
3. Produsele de origine animala, altele decât carnea care este definitã la art. 2, lit. d), conţinute în produsele din carne, sunt autorizate numai dacã acestea corespund cerinţelor stabilite în legislaţia nationala.

CAP. IV
Supravegherea producţiei

1. Întreprinderile se supun supravegherii de cãtre autoritatea veterinara competenta, care trebuie sa se asigure ca cerinţele prezentei norme sanitare veterinare sunt întrunite şi în special:
a) se verifica:
1. starea de curãţenie a spaţiilor, echipamentului şi a igienei personalului;
2. eficacitatea controalelor efectuate de întreprindere, în concordanta cu art. 7, îndeosebi prin examinarea rezultatelor şi prelevarea de probe;
3. calitatea microbiologica şi igienica a altor produse de origine animala;
4. eficacitatea tratamentului produselor din carne;
5. ermeticitatea ambalajelor prin intermediul prelevarii randomizate de probe;
6. marcarea de sãnãtate a produselor din carne, identificarea produselor declarate improprii pentru consumul uman şi destinaţia acestora;
7. condiţiile de depozitare şi transport;
b) prelevarea de probe necesare testelor de laborator;
c) efectuarea oricãror altor controale considerate necesare pentru a se asigura conformitatea cu prezenta norma sanitarã veterinara;
d) asigurarea ca un produs din carne a fost fabricat din carne în care au fost încorporate alte alimente, aditivi sau condimente prin supunerea acestui produs unei inspecţii corespunzãtoare şi stabilirea dacã acesta respecta criteriile de producţie stabilite de producãtor şi în special dacã compozitia produsului corespunde informaţiilor de pe eticheta.
2. Autoritatea veterinara competenta trebuie sa aibã acces liber, permanent, la depozitele frigorifice şi în toate spaţiile de lucru, pentru a verifica dacã se respecta prevederile prezentei norme sanitare veterinare.

CAP. V
Preambalarea, ambalarea şi etichetarea

1. Preambalarea, ambalarea şi etichetarea trebuie sa se efectueze în condiţii de igiena satisfãcãtoare, în încãperi destinate acestui scop. Materialele de preambalare şi ambalare trebuie sa fie conforme regulilor de igiena şi sa fie suficient de rezistente pentru a proteja eficient produsele din carne.
2. Materialele de preambalare şi ambalare nu pot fi reutilizate pentru produsele din carne, cu excepţia unor tipuri speciale de containere, ca cele din ceramica, sticla şi plastic care pot fi reutilizate dupã curatarea şi dezinfectarea completa.
3. Fabricarea produselor din carne şi operaţiunile de ambalare pot avea loc în aceeaşi încãpere, dacã ambalarea este cea descrisã la pct. 2 sau supusã urmãtoarelor condiţii:
a) spaţiul trebuie sa fie suficient de mare şi astfel echipat încât sa se asigure igiena operaţiunilor;
b) materialele de preambalare şi de ambalare trebuie sa fie protejate de un invelis protector, sigilat imediat dupã producere. Pe durata transportului cãtre întreprindere acest invelis trebuie sa fie protejat impotriva distrugerii şi depozitat în condiţii de igiena, într-o camera destinatã acestui scop;
c) încãperile pentru depozitarea materialelor de preambalare şi de ambalare trebuie sa fie fãrã praf şi insecte dãunãtoare şi separate de încãperile care conţin substanţe ce pot contamina carnea, carnea tocata, carnea preparata şi produsele din carne. Ambalajele nu trebuie sa fie ţinute direct pe pardosea;
d) ambalajele trebuie asamblate în condiţii igienice înainte sa fie introduse în spaţii. O derogare de la aceasta cerinta poate fi acordatã în cazul asamblarii automate a (cutiilor) ambalaj, cu condiţia sa nu existe nici un risc de contaminare a produselor din carne;
e) ambalajele trebuie aduse în încãpere în condiţii igienice şi utilizate imediat. Acestea nu pot fi manipulate de cãtre personalul care lucreazã cu carnea neambalata, carne tocata, carne preparata şi produse din carne;
f) imediat dupã ambalare, produsele din carne trebuie stocate în spaţii de depozitare destinate acestui scop.
4.1. Pe ambalajul sau pe eticheta care trebuie sa însoţeascã produsele din carne pana la faza de consum final, cu excepţia cazului la care se referã lit. c), informaţia trebuie sa fie afişatã vizibil şi citeţ:
a) specia de la care carnea a fost obţinutã, dacã aceasta nu rezulta clar din descrierea produsului vândut sau din lista de ingrediente;
b) o menţiune care sa permitã identificarea cantitãţii de produse obţinute în condiţii tehnologice similare, şi care prezintã probabil acelaşi risc,
c) pentru ambalajele care nu sunt destinate consumatorului final, data producerii sau un cod care sa poatã fi interpretat de cãtre destinatar şi de cãtre autoritatea veterinara competenta şi sa permitã identificarea acelei date;
d) descrierea vânzãrii (produsului), urmatã de o referire la standardul naţional sau la legislaţia nationala care o autorizeaza;
e) când legislaţia nationala autorizeaza utilizarea amidonului sau a proteinelor de origine animala sau vegetala pentru alte scopuri decât cele tehnologice, o referire la o astfel de utilizare în legatura cu descrierea vânzãrii.
4.2. Termenul de "standard naţional" sau "legislaţie nationala" se referã la:
a) condiţiile - de producţie sau de fabricaţie autorizate conform legislaţiei naţionale;
b) regulile particulare din legislaţia nationala care impun constrângeri specifice asupra unitãţilor de producţie sau de preparare a unor produse
c) toate descrierile (fise tehnice) de vânzãri care, în absenta standardelor naţionale care le limiteazã, sunt permise de legislaţia nationala atunci când o asemenea descriere a fost confirmatã de utilizare.

CAP. VI
Marca de sãnãtate

1. Produsele din carne trebuie sa poarte o marca de sãnãtate. Marcarea trebuie sa fie efectuatã în timpul sau imediat dupã fabricare în unitatea producãtoare sau într-un centru de ambalare. Marca de sãnãtate se aplica vizibil şi trebuie sa aibã caractere lizibile care nu se pot şterge şi care sunt uşor de distins. Marca de sãnãtate poate sa fie aplicatã direct pe produs sau pe ambalajul sau în concordanta cu prevederile pct. 4, lit. b) al acestui capitol. Totuşi, când un produs din carne este preambalat şi ambalat individual, este suficienta o marca de sãnãtate aplicatã pe ambalaj.
2. Când produsele din carne poarta o marca de sãnãtate în conformitate cu prevederile pct. 1 şi sunt ambalate ulterior, marca de sãnãtate trebuie, de asemenea, sa fie aplicatã pe ambalaj.
3. Prin derogare de la prevederile pct. 1 şi 2, marca de sãnãtate a produselor din carne nu este necesarã atunci când:
a) marca de sãnãtate, în concordanta cu prevederile pct. 4, este aplicatã pe suprafata externa a fiecãrei unitãţi de vânzare pe care le conţine;
b) produsele din carne sunt destinate pentru prelucrari sau ambalare ulterioara într-o unitate autorizata şi:
(i) transportul menţionat poarta marca de sãnãtate a unitãţii autorizate aplicatã pe acesta într-un loc vizibil, pe suprafata externa, împreunã cu indicarea clara a destinaţiei;
(ii) unitatea de destinaţie deţine şi pãstreazã pentru perioada prevãzutã la art. 7 al prezentei norme sanitare veterinare o evidenta a cantitãţilor, tipurilor şi a originii produselor din carne primite în concordanta cu acest punct. Totuşi, produsele din carne în ambalaje mari, destinate vânzãrii imediate fãrã prelucrare sau ambalare ulterioara, trebuie sa poarte o marca de sãnãtate în concordanta cu pct. 1, 2 şi 3, lit. a).
c) produsele din carne nu sunt preambalate sau ambalate dar sunt vândute en-gros, de cãtre producãtor, direct unui detailist:
(i) marca de sãnãtate se aplica containerului care le transporta, în conformitate cu prevederile pct. 1;
(ii) producãtorul tine o evidenta a cantitãţilor şi a tipurilor de produse din carne transportate în concordanta cu acest punct precum şi a numelui destinatarului şi pãstreazã aceasta evidenta pentru perioada stabilitã la art. 7 al prezentei norme sanitare veterinare.
4. a) Marca de sãnãtate pentru export sau pentru produsele importate trebuie sa ofere urmãtoarele indicaţii, în interiorul unei ştampile de forma ovala:
(i) în partea superioarã numele complet sau iniţialã (initialele) tarii expeditoare cu majuscule, urmate de numãrul de aprobare a întreprinderii sau a centrului de reambalare şi, dacã este necesar, însoţit de un cod numeric ce stabileşte tipul produsului pentru care întreprinderea este autorizata;
(ii) în partea inferioarã: INSPECŢIA GUVERNAMENTALÃ
b) marca de sãnãtate pentru produsele fabricate în România pentru comercializare pentru piata interna va fi stabilitã de cãtre autoritatea veterinara centrala a României.
c) marca de sãnãtate poate fi aplicatã direct pe produs, prin mijloace autorizate sau poate sa fie imprimata pe preambalaj sau ambalaj, sau pe o eticheta fixatã pe produs, astfel încât, ştampila trebuie sa fie distrusa când ambalajul este deschis. Nedistrugerea ştampilei nu poate fi admisã decât atunci când deschiderea ambalajului determina distrugerea lui. În cazul produselor în containere ermetic închise, marca trebuie aplicatã lizibil fie pe capac, fie pe cutie;
d) marca de sãnãtate poate, de asemenea, sa fie confectionata dintr-o placuta din material rezistent care nu se poate îndepãrta, conformându-se cu cerinţele de igiena şi purtând informaţia specificatã la pct. 4, lit. a).
5. Când un produs din carne conţine alte alimente de origine animala, ca de exemplu, produse din peste, produse din lapte sau produse din oua, trebuie aplicatã doar o singura marca de sãnãtate.

CAP. VII
Depozitarea şi transportul

1. Produsele din carne trebuie depozitate în spaţiile prevãzute în cap. I, pct. 1, lit. a). Totuşi, produsele din carne pot, de asemenea, sa fie depozitate în afarã spaţiilor prevãzute la acest punct, în urmãtoarele condiţii:
a) produsele din carne care nu pot fi ţinute la temperatura mediului ambiant pot fi depozitate în spaţiile frigorifice ale unitãţii la care se face referire în art. 3, lit. A, pct. 8) al prezentei norme sanitare veterinare sau în spaţiile frigorifice ale întreprinderilor aprobate în concordanta cu alte norme sanitare veterinare relevante;
b) produsele din carne care pot fi ţinute la temperatura mediului ambiant pot fi depozitate în spaţii de depozitare construite din materiale solide, uşor de curatat şi de dezinfectat, şi autorizate de autoritatea veterinara competenta.
2. Produsele din carne pentru care unele temperaturi de depozitare sunt în conformitate cu prevederile art. 7, alin. (2) al prezentei norme sanitare veterinare, trebuie sa fie ţinute la aceste temperaturi.
3. Produsele din carne trebuie sa fie expediate în asa fel încât acestea sa fie protejate pe parcursul transportului de cauzele susceptibile sa le contamineze sau sa le afecteze nefavorabil. Trebuie sa se ţinã cont de durata cãlãtoriei, de mijloacele de transport folosite şi de condiţiile meteorologice.
4. Produsele din carne trebuie, dacã este necesar, sa fie transportate în vehicule echipate care sa asigure temperatura cerutã şi în special temperatura indicatã, în conformitate cu prevederile art. 7, alin. (2) al prezentei norme sanitare veterinare.
5. Documentul comercial insotitor la care se referã art. 3, alin. (1), pct. 10, lit. b) al prezentei norme sanitare veterinare, trebuie sa însoţeascã produsele din carne în primul stadiu al comercializãrii. Pentru transportul şi comercializarea în etapele ulterioare, produsele trebuie sa fie însoţite de un document comercial care poarta numãrul de autorizare a întreprinderii de expediere şi care identifica autoritatea veterinara competenta responsabilã pentru control.

CAP. VIII
Condiţii speciale pentru produsele pasteurizate sau sterilizate în recipienţi ermetic inchisi

A. Fata de condiţiile stabilite în anexa nr. 1, întreprinderile care fabrica produse pasteurizate sau sterilizate în recipienţi ermetic inchisi trebuie:
1. sa detina:
a) un dispozitiv pentru transportul igienic al cutiilor goale cãtre spaţiul de lucru;
b) un echipament pentru curatarea eficienta a cutiilor imediat înainte de umplere;
c) un echipament pentru spalarea recipienţilor în apa potabilã suficient de calda pentru îndepãrtarea murdariei, dupã ce au fost închise ermetic şi înainte de retortare;
d) un spaţiu, zona sau instalatie, corespunzãtoare pentru racirea şi uscarea recipienţilor dupã tratamentul termic;
e) amenajãri pentru incubarea probelor prelevate din produsele din carne ambalate în recipienţi ermetic inchisi;
f) echipament corespunzãtor pentru a se verifica dacã recipientii sunt inchisi ermetic şi sunt intacti;
2. sa se asigure ca:
a) recipientii ermetic inchisi sunt scoşi din echipamentul de încãlzire la o temperatura suficient de ridicatã pentru a se asigura evaporarea rapida a umiditatii şi faptul ca nu sunt atinse cu mana înainte sa fie complet uscate;
b) recipientii în care este posibil sa apara gaze, se supun unei examinari ulterioare;
c) termometrele echipamentului pentru tratare termica sunt verificate fata de termometre calibrate;
d) recipientii sunt:
(i) refuzati dacã pot crea daune sau sunt confectionati necorespunzãtor;
(ii) refuzati sau curatati dacã sunt murdari şi, în cazul cutiilor, curatate corespunzãtor imediat înainte de umplere, cu ajutorul echipamentului de curatare la care se referã pct. 1, lit. b); utilizarea apei stãtãtoare nu este autorizata;
(iii) dacã este necesar, scursi un timp suficient dupã curatare şi înainte de umplere;
(iv) dacã este necesar, spalati în apa potabilã, suficient de calda dupã închiderea ermetica şi înainte de retortare, prin intermediul echipamentului la care se referã pct. 1, lit. c), pentru a se îndepãrta grasimea;
(v) raciti, dupã încãlzire, în apa care întruneşte cerinţele prevãzute la lit. B, pct. 5;
(vi) manipulati, înainte şi dupã tratamentul prin încãlzire, în asa fel încât sa se evite orice deteriorare sau contaminare,
B. Conducãtorul sau managerul unei întreprinderi care fabrica produse din carne în recipienţi ermetic inchisi, trebuie, de asemenea, sa verifice faptul ca:
1. a fost aplicat un tratament termic adecvat produselor din carne destinate depozitarii la temperatura mediului ambiant capabil sa distruga sau sa inactiveze germenii patogeni şi sporii microorganismelor patogenice. Trebuie sa fie ţinut un registru pentru înscrierea parametrilor de fabricaţie precum durata de încãlzire, temperatura, umplerea, tipul recipienţilor, etc. Aparatura de tratament termic trebuie sa aibã în dotare dispozitive de control care sa permitã verificarea tratamentului termic la care recipientii au fost supuşi;
2. materialul utilizat pentru confecţionarea recipienţilor trebuie sa întruneascã cerinţele referitoare la materialele destinate pentru a veni în contact cu alimentele;
3. controalele referitoare la producţia zilnica trebuie sa se efectueze la intervale stabilite în avans, pentru a se asigura eficacitatea închiderii. În acest scop, trebuie sa fie disponibil un echipament corespunzãtor pentru examinarea secţiunilor perpendiculare şi imbinarea recipienţilor inchisi;
4. sunt efectuate controale suplimentare, prin prelevare de probe care ajuta fabricantul sa se asigure ca:
a) produsele sterilizate au fost supuse unui tratament eficient prin intermediul:
(i) testelor de incubare: incubarea trebuie sa fie realizatã la cel puţin 37°C pentru şapte zile sau cel puţin 35° pentru 10 zile, sau oricare alta combinatie de timp şi temperatura recunoscuta ca echivalenta de cãtre autoritatea veterinara competenta.
(ii) examinãrii microbiologice a conţinutului şi a recipienţilor în laboratoarele întreprinderilor sau în alte laboratoare autorizate.
b) produsele pasteurizate în recipienţi ermetic inchisi satisfac criteriile recunoscute de cãtre autoritatea veterinara competenta.
5. sunt efectuate controalele necesare pentru a garanta ca apa racita conţine un nivel rezidual de clor dupã utilizare.
C. Autoritatea veterinara competenta poate autoriza adaosul de anumite substanţe la apa utilizata în retorte pentru a se preveni corodarea cutiilor şi pentru a deduriza şi dezinfecta apa. O lista a acestor substanţe va fi elaborata în concordanta cu procedura nationala stabilitã de autoritatea veterinara centrala a României.
1. Autoritatea veterinara competenta poate permite utilizarea apei recirculate, pentru racirea containerelor supuse tratamentului prin încãlzire. Aceasta trebuie purificata şi tratata cu clor, sau supusã altor tratamente aprobate în concordanta cu procedura nationala stabilitã de autoritatea veterinara centrala a României. Scopul unui asemenea tratament este ca apa recirculata sa fie conform condiţiilor stabilite la lit. E Anexa I, a "Normei sanitare veterinare privind calitatea apei destinate consumului uman" asa încât sa nu poatã contamina produsele şi sa nu constituie un risc pentru sãnãtatea publica. Apa recirculata trebuie sa circule în circuit închis asa încât sa nu poatã fi utilizata pentru alte scopuri.
Când nu exista nici un risc de contaminare, apa utilizata pentru racirea containerelor şi apa din retorte poate fi utilizata pentru curatarea pardoselilor la sfârşitul unui schimb de lucru.

CAP. IX
Condiţii speciale pentru hrana preparata pe baza de carne

Fata de condiţiile generale din anexa nr. 1 şi din cap. I, II şi III ale prezentei anexe:
1. Întreprinderile care fabrica hrana preparata, trebuie sa aibã o încãpere separatã pentru prepararea şi ambalarea acesteia. Nu este necesarã o încãpere separatã atunci când produsele din carne şi carnea sunt manevrate în perioade de timp diferite, cu condiţia ca încãperile utilizate pentru aceste operaţiuni sa fie curatate şi dezinfectate între utilizarea pentru fabricarea fiecãrui tip de produs;
2. a) produsul din carne conţinut în hrana preparata, din moment ce a fost gãtit:
(i) fie trebuie sa fie amestecat cu alte ingrediente iar în aceasta eventualitate perioada de timp în care temperatura produsului din carne este între 10° şi 60°C trebuie sa fie menţinutã maximum 2 ore;
(ii) fie trebuie sa fie refrigerat la 10°C sau mai puţin, înainte de a fi amestecat cu alte ingrediente. Atunci când sunt aplicate alte metode de preparare, acestea trebuie sa fie autorizate de cãtre autoritatea veterinara competenta, care trebuie sa informeze Comisia Europeanã despre aceasta.
b) produsele din carne şi hrana preparata trebuie sa fie refrigerate la o temperatura interna de +10°C sau mai puţin, în cadrul unei perioade nu mai mari de doua ore dupã sfârşitul coacerii şi la temperatura de depozitare, cat de curând posibil. Totuşi, autoritatea veterinara competenta poate autoriza întreprinderea sa facã excepţie de la perioada de doua ore atunci când o perioada mai lungã este justificatã din motivele ce au legatura cu tehnologia de producţie folositã, cu condiţia ca siguranta produsului final sa fie garantatã;
c) hrana preparata trebuie, când se considera necesar, sa fie congelata sau congelata rapid, imediat dupã rãcire;
3. etichetarea hranei preparate trebuie sa fie conformã legislaţiei comunitare specifice. Conform prevederilor prezentei norme sanitare veterinare lista ingredientelor trebuie sa includã indicarea speciilor de animale. Hrana preparata trebuie sa poarte data fabricaţiei foarte clar pe una din suprafeţele exterioare ale ambalajului, în completarea informaţiilor deja specificate;
4. Rezultatele diferitelor controale care se efectueazã din dispoziţia responsabilului sau a managerului trebuie pãstrate pentru o perioada minima ce urmeazã a fi specificatã de cãtre autoritatea veterinara competenta, ţinând cont de valabilitatea produsului respectiv, astfel încât sa poatã fi prezentate la orice solicitare din partea autoritãţii veterinare competente.

ANEXA 3
--------
la norma sanitarã veterinara
------------------------------

Standarde specifice de igiena pentru fabricarea
altor produse de origine animala

CAP. I
Condiţii generale

Spaţiile de lucru pot fi folosite pentru fabricarea produselor care nu sunt destinate consumului uman doar în baza urmãtoarelor condiţii:
a) materiile prime care nu sunt proprii pentru consumul uman trebuie depozitate în încãperi complet separate sau zone de primire separate;
b) materiile prime trebuie sa fie prelucrate în încãperi separate, utilizând instalaţii şi echipament separat, exceptând faptul când prelucrarea are loc în instalaţii şi echipament complet închise, utilizate exclusiv pentru acest scop;
c) produsele finite obţinute din aceste materii prime trebuie depozitate în încãperi diferite sau bazine separate care sunt etichetate corespunzãtor şi nu trebuie sa fie destinate consumului uman.

CAP. II
Condiţii speciale pentru grãsimi animale topite, jumari şi alte produse secundare din topire

Fata de condiţiile prevãzute în anexa nr. 1 trebuie îndeplinite urmãtoarele condiţii:
A. Standarde care se aplica întreprinderilor care colecteazã şi prelucreaza materii prime:
1. Centrele pentru colectarea materiilor prime şi transportul ulterior al acestora cãtre întreprinderile de prelucrare, trebuie sa fie dotate cu un depozit de rãcire, pentru a stoca materiile prime la o temperatura de 7°C sau mai puţin, în afarã de cazul când materiile prime sunt colectate şi prelucrate în cadrul unei perioade de timp limita stabilitã la lit. B, pct. 3 şi lit. B, pct. 3, lit. c).
2. Întreprinderile de prelucrare trebuie sa aibã cel puţin:
a) un depozit de rãcire, în afarã de cazul când materiile prime sunt colectate şi prelucrate în cadrul unei perioade de timp limita stabilitã la lit. B, pct. 3, lit. b) şi c) ale prezentului capitol;
b) o încãpere sau spaţiu pentru a primi materiile prime;
c) o instalatie pentru a facilita inspecţia vizuala a materiilor prime;
d) dacã este necesar, o instalatie pentru a marunti materiile prime;
e) echipament pentru prelucrarea materiilor prime prin tratament termic sau presiune sau alte metode corespunzãtoare;
f) containere sau bazine în care grasimea poate fi ţinuta în stare lichidã;
g) aparatura pentru plastifierea sau cristalizarea grasimii care necesita preambalare şi ambalare, în afarã de cazul când întreprinderea expediazã doar grasime animala lichidã prelucrata;
h) o camera de expediere, în afarã de cazul când întreprinderea expediazã grasime animala topita în vrac;
i) containere etanse pentru îndepãrtarea materiilor prime improprii pentru consum uman;
j) dacã este necesar, echipament corespunzãtor pentru prepararea produselor constând din grãsimi animale topite amestecate cu alte alimente şi/sau condimente;
k) dacã jumarile sunt destinate consumului uman, amenajãri corespunzãtoare care sa asigure colectarea igienica, ambalarea, impachetarea şi stocarea în baza condiţiilor stabilite la lit. B, pct. 9.
B. Cerinţe suplimentare de igiena referitoare la prepararea grasimilor animale topite, a jumarilor şi a altor subproduse:
1. Materiile prime trebuie sa provinã de la animale care, urmare a inspecţiei ante şi post-mortem, au fost gãsite proprii pentru consumul uman.
2. Materiile prime trebuie sa fie constituite din tesuturi adipoase sau oase proprii pentru consum uman şi care sunt lipsite de sânge şi impuritati. Ele nu trebuie sa prezinte semne de deteriorare şi trebuie sa fie obţinute în condiţii igienice.
3. a) Pentru prepararea grasimilor animale topite se utilizeazã tesuturile adipoase şi oasele colectate în abatoare, unitãţile de transare şi unitãţile de prelucrare a carnii. Materiile prime trebuie transportate şi stocate, înainte de prelucrare, în condiţii igienice şi la o temperatura interna de 7°C sau mai puţin;
b) prin derogare de la prevederile lit. a), materiile prime pot fi stocate şi transportate necongelate cu condiţia ca acestea sa fie prelucrate în interval de 12 ore din ziua în care au fost obţinute;
c) prin derogare de la prevederile lit. a), materiile prime colectate în magazinele en-detail sau în spaţiile adiacente punctelor de vânzare, unde transarea şi stocarea carnii sau a carnii de pasare sunt efectuate pentru unicul scop de a aproviziona direct ultimul cumpãrãtor, pot fi utilizate pentru prepararea grasimilor animale topite, cu condiţia ca acestea sa fie ţinute în condiţii de igiena satisfãcãtoare şi ambalate corespunzãtor. Când materiile prime sunt colectate zilnic, cerinţele de temperatura stabilite la lit. a) şi b), trebuie sa fie conforme cu acestea. Dacã materiile prime nu sunt colectate zilnic, ele trebuie sa fie refrigerate imediat dupã ce au fost obţinute.
4. Vehiculele şi containerele destinate colectãrii şi transportului materiilor prime trebuie sa aibã suprafeţele interne netede, uşor de spãlat, de curatat şi de dezinfectat iar vehiculele trebuie sa fie acoperite corespunzãtor. Vehiculele pentru transporturile care necesita refrigerare, trebuie sa fie utilate în asa fel încât temperatura cerutã sa poatã fi menţinutã pe toatã durata transportului.
5. Înainte de topire, materiile prime trebuie sa fie inspectate pentru a stabili prezenta unor materii prime improprii pentru consum uman, sau de materii strãine. Când acestea sunt prezente trebuie sa fie indepartate.
6. Materiile prime trebuie sa fie topite prin caldura, presiune sau alte metode corespunzãtoare, urmate de separarea grasimii prin decantare, centrifugare, filtrare sau alte metode corespunzãtoare. Utilizarea dizolvantilor este interzisã.
7. Grasimile animale topite obţinute în conformitate cu prevederile pct. 1, 2, 3, 5 şi 6 pot fi rafinate în aceeaşi sau alta întreprindere, pentru a se îmbunãtãţi calitatea lor fizico-chimica, atunci când grasimea pentru rafinare satisface standardele stabilite la pct. 8.
8. Grasimile animale prelucrate, depinzand de tip, trebuie sa îndeplineascã urmãtoarele standarde:


 ┌────────────┬─────────────────────┬────────────────────────┬─────────────────┐
 │            │         Bovine      │       Porcine          │Alte  grãsimi de │
 │            │                     │                        │ origine animala │
 │            ├─────────────┬───────┼─────────────┬──────────┼──────┬──────────┤
 │            │Seu          │Grasime│Grasime de   │Untura şi │Comes-│Pentru    │
 │            │comestibil   │ pentru│porc         │    alte  │tibile│purificare│
 │            │             │purifi-│comestibila  │grãsimi de│      │          │
 │            │             │ care  │             │    porc  │      │          │
 │            │             │       │             │  pentru  │      │          │
 │            ├──────┬──────┤       ├─────────────┤purificare│      │          │
 │            │Primul│ Alte │       │             │          │      │          │
 │            │lichid│      │       │             │          │      │          │
 │            │  (1) │      │       │             │          │      │          │
 ├────────────┼──────┼──────┼───────┼──────┬──────┼──────────┼──────┼──────────┤
 │FFA (m/m    │  075 │ 1,25 │  3,0  │  0,75│  1,25│    2,0   │ 1,25 │ 3,0      │
 │acid oleic) │      │      │       │      │      │          │      │          │
 │maxim       𗈘 meq/𗈘 meq/𗈚 meq/ 𗈘 meq/𗈚 meq/│ 6 meq/   𗈘 meq/󧓒 meq/   │
 │Peroxid     │  kg  │  kg  │   kg  │  kg  │  kg  │   kg     │  kg  │  kg      │
 │maxim       │      │      │       │      │      │          │      │          │
 ├────────────┼──────┴──────┴───────┴──────┴──────┴──────────┴──────┴──────────┤
 │Umiditate şi│max 0,5%                                                        │
 │impuritati  │                                                                │
 ├────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
 │Miros,      │                                                                │
 │gust,       │Normal                                                          │
 │culoare     │                                                                │
 └────────────┴────────────────────────────────────────────────────────────────┘


(1) Grasimile animale topite obţinute prin topirea la o temperatura joasa a grasimilor proaspete de la baza cordului, a rinichilor şi a mezenterului de la animalele din specia bovina, cat şi a grasimilor provenind de la unitatea de transare;
(2) Grasimile proaspete obţinute prin topirea tesuturilor adipoase de porcine.
9. Jumarile destinate consumului uman trebuie sa fie depozitate:
a) când sunt obţinute la o temperatura de 70°C sau mai puţin, la o temperatura de cel puţin 7°C pentru o perioada care nu depãşeşte 24 de ore sau la -18°C sau mai puţin;
b) când sunt obţinute la o temperatura mai mare de 70°C şi au un nivel de umiditate de 10% sau mai mult:
(i) la o temperatura de mai puţin de 7°C pentru o perioada care nu depãşeşte 48 de ore sau la un raport de timp sau de temperatura care sa ofere o garanţie echivalenta;
(ii) la -18°C sau mai puţin;
c) când sunt topite la o temperatura de mai mult de 70°C şi având un conţinut de umiditate mai mic de 10% (m/m), nu exista nici o cerinta specifica.

CAP. III
Condiţii care reglementeazã producţia, punerea pe piata şi importul de stomace, vezici şi intestine curatate, sarate sau uscate şi/sau incalzite

Fata de condiţiile din anexa nr. 1 şi cap. II al anexei nr. 2, întreprinderile care trateazã stomace, vezici şi intestine trebuie sa se conformeze urmãtoarelor condiţii:
1. materiile prime trebuie sa provinã de la animale care în urma inspecţiei ante şi post mortem au fost gãsite apte pentru consum uman;
2. produsele care nu pot fi ţinute la o temperatura ambianta, trebuie sa fie depozitate, înainte de expedierea lor, în încãperi destinate pentru acest scop. În mod normal, produsele care nu sunt sarate sau uscate trebuie sa fie ţinute la o temperatura de mai puţin de 3°C;
3. materiile prime trebuie sa fie transportate de la abatorul de origine cãtre întreprinderea de prelucrare în condiţii de igiena satisfãcãtoare şi când se considera necesar, congelate, în timpul perioadei dintre tãiere şi colectarea acestora. Vehiculele şi containerele pentru transportul acestor materii, trebuie sa aibã suprafeţele interne netede şi uşor de spãlat, de curatat şi de dezinfectat. Vehiculele pentru transportul de produse refrigerate, trebuie sa fie utilate în asa fel încât temperatura necesarã sa poatã fi menţinutã pe toatã perioada transportului;
4. trebuie sa fie prevãzute încãperi pentru depozitarea materialelor de preambalare şi de ambalare;
5. preambalarea şi ambalarea trebuie sa se efectueze în condiţii igienice într-o camera sau într-un spaţiu destinat acestui scop.
6. folosirea lemnului este interzisã. Totuşi, utilizarea paletilor de lemn este autorizata pentru transportul containerelor pentru produsele respective.

ANEXA 4
--------
la norma sanitarã veterinara
----------------------------

HEALTH CERTIFICATE FOR MEAT PRODUCTS(*1)
CERTIFICAT DE SÃNÃTATE PENTRU PRODUSELE DIN CARNE(*1)

No.(*2) .....................................................
Exporting country: .........................................
Ţara exportatoare: .........................................
Ministry: ..................................................
Minister
Departament
concerned: .................................................
Direcţia: ..................................................
Reference:..................................................
(*2) ........................................................
Referinta
I. Identification of meat products:
Identificarea produselor
Products manufactured with meat from: ................................
(Animal species)
Produse fabricate din carne de: (speciile de animale)
Nature of products(*3): ......................................................
Natura produselor
Nature of packaging: ........................................................
Natura ambalajului
Number of individual items or of packages: ..................................
Numãrul pachetelor sau a bucatilor individuale
Storage and transport temperature(*3):
Temperatura de depozitare şi transport
Storage life(*4): ............................................................
Durata de depozitare
Net weight: .................................................................
Greutatea neta
II. Origin of meat products
Originea produselor din carne
Address(es) and approval number(s) of approved processing establishment(s):
.........................
Adresa(ele) şi numãrul(ele) unitãţii(lor) de prelucrare autorizate
.............................................................................
.............................................................................
If necessary:
Dacã este necesar
Address(es) and approval number(s) of approved cold store(s): ...............
Adresa(ele) şi numãrul(ele) de autorizare a(le) depozitului(elor)
frigorific(e)
.............................................................................
.............................................................................
III. Destination of meat products
Destinaţia produselor din carne
The meat products are to be sent from: ......................................
(Place of dispatch)
Produsele din carne se vor trimite de la: (locul de expediere)
to:
.............................................................................
(Country of destination)
cãtre: (ţara de destinaţie)
by the following means of transport(*5): .....................................
prin urmãtorul mijloc de transport
Name and address of consignor: ..............................................
Numele şi adresa expeditorului: .............................................
Name and address of consignee: ..............................................
Numele şi adresa destinatarului .............................................
IV. Health attestation
Atestat de sãnãtate
I, the undersigned, certify that the meat products described above:
Subsemnatul, certific faptul ca produsele din carne descrise mai sus:
were manufactured from fresh meat or meat products under the specific
conditions laid down în Directive 77/99/EEC (*6);
au fost fabricate din carne sau produse din carne proaspete în condiţii
specifice stabilite de Directiva 77/99/CEE (*6);
(b) were prepared with meat from animal species other than those referred to în Article 2 (d) of Directive 77/99/EEC (*6);
au fost preparate cu carne provenite de la alte specii de animale decât cele la care se referã articolul 2(d) al directivei 77/99/CEE ;
(c) are intended for the Hellenic Republic(*6).
Sunt destinate Republicii Elene(*6).
V. If necessary:
Dacã este necesar:
În the event of unloading and reloading în an approved establishment or approved cold store, indicate:
În cazul descãrcãrii şi reîncãrcãrii într-o întreprindere autorizata sau un depozit frigorific, se indica:
the place of unloading and reloading (address and approval number):
locul descãrcãrii şi reîncãrcãrii (adresele şi numerele de autorizare)
the means of transport(*5):
mijlocul de transport(*5)

Done at ....................., on ..................
(place) (date)

Întocmit la (locul şi data)
..................................
(Signature of competent authority)
Semnatura autoritãţii competente


                   ┌─────┐
     Stamp         │     │
     Ştampila      │     │
                   └─────┘
     .......................
 
                                                          (Name în capital letters)
                                                          Numele cu majuscule


(*1) Within the meaning of Article 2 of Directive 77/99/EEC .
În înţelesul articolului 2 al directivei 77/99/CEE
(*2) Optional.
Optional
(*3) Mention any ionizing radiation for medical reasons.
Se menţioneazã orice radiaţie ionizanta efectuatã din motive medicale
(*4) To be completed where an indication is given în accordance with Article 7 of the Directive 77/99/EEC .
A fi completat atunci când se da o indicaţie în concordanta cu articolul 7 al directivei 77/99/CEE
(*5) Indicate the number or registration number (railway wagons and lorries), the flight number (aircraft) or the name (ship).
Se indica numãrul sau numãrul de înregistrare (vagoane feroviare sau camioane), numãrul de zbor (avioane) sau numãrul numele (vapor)
(*6) Delete as appropriate.
Şterge dupã caz.
---------------


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Ordin, Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, ORDIN nr. 322 din 6 mai 2003

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
Inscrie e-mailul tau pentru a primi zilnic
informatii despre CE, CAND si CUM s-a intamplat
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016