Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   ORDIN nr. 321 din 28 aprilie 2006  privind aprobarea Normativului pentru asigurarea indeplinirii cerintelor privind siguranta in exploatare si securitatea la incendiu pentru instalatiile care produc sau utilizeaza acetilena    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

ORDIN nr. 321 din 28 aprilie 2006 privind aprobarea Normativului pentru asigurarea indeplinirii cerintelor privind siguranta in exploatare si securitatea la incendiu pentru instalatiile care produc sau utilizeaza acetilena

EMITENT: MINISTERUL ECONOMIEI SI COMERTULUI
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 5 iunie 2006
Având în vedere prevederile <>Ordonanţei Guvernului nr. 60/1997 privind apãrarea impotriva incendiilor, aprobatã prin <>Legea nr. 212/1997 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi ale <>Hotãrârii Guvernului nr. 584/2004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piata a echipamentelor sub presiune, cu modificãrile ulterioare,
în temeiul <>Hotãrârii Guvernului nr. 738/2003 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Economiei şi Comerţului, cu modificãrile şi completãrile ulterioare,

ministrul economiei şi comerţului emite urmãtorul ordin:

ART. 1
Se aproba Normativul pentru asigurarea îndeplinirii cerinţelor privind siguranta în exploatare şi securitatea la incendiu pentru instalaţiile care produc sau utilizeazã acetilena, prevãzut în anexa*) care face parte integrantã din prezentul ordin.
_________
*) Anexa se publica ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 484 bis în afarã abonamentului, care se poate achizitiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome "Monitorul Oficial", Bucureşti, sos. Panduri nr. 1.

ART. 2
La data intrãrii în vigoare a prezentului ordin se abroga <>Ordinul ministrului de stat, ministrul economiei şi comerţului, nr. 536/2004 privind aprobarea Normativului pentru proiectarea, execuţia şi exploatarea instalaţiilor care produc sau utilizeazã acetilena, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.004 şi 1.004 bis din 1 noiembrie 2004.
ART. 3
Prezentul ordin se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ministrul economiei şi comerţului,
Codrut Ioan Seres

Bucureşti, 28 aprilie 2006.
Nr. 321.

ANEXA

NORMATIV
pentru asigurarea îndeplinirii cerinţelor privind siguranta în exploatare şi
securitatea la incendiu pentru instalaţiile care produc sau utilizeazã acetilena


CAP. 1
DATE ŞI CONSIDERATII GENERALE INTRODUCTIVE

1.1. OBIECTUL ŞI DOMENIUL DE APLICARE
1.1.1. Prezentul Normativ departamental cuprinde condiţiile minime, obligatorii, care trebuie aplicate la exploatarea instalaţiilor tehnologice în care se produce acetilena din carbid, sau se utilizeazã acetilena, pentru asigurarea îndeplinirii cerinţelor de calitate privind siguranta în exploatare şi securitatea la incendiu.
1.1.2. Normativul se aplica atât la instalaţiile tehnologice noi cat şi la dezvoltãri ale instalaţiilor tehnologice existente. De asemenea, se aplica şi pentru depozitele de acetilena şi carbid, precum şi pentru bazinele (batalurile) de namol de carbid din cadrul lucrãrilor de organizare de şantier ai agenţilor economici de construcţii montaj.
Normativul nu se aplica generatoarelor mobile pentru acetilena din carbid destinate sudurii autogene sau altor scopuri.
1.1.3. Proiectantul de specialitate este obligat sa includã în proiectele pe care le elaboreazã mãsurile tehnice, organizatorice şi de echipare şi dotare cu mijloace tehnice pentru exploatare în condiţii de siguranta şi de securitate la incendiu a instalaţiilor tehnologice respective.
1.1.4. Domeniul de presiuni pentru care se aplica normativul este:
a) 3,0 bar, presiune maxima absolutã, pentru acetilena cu o concentraţie mai mare de 25% (în volume) şi cu condiţia ca proporţia totalã de hidrocarburi acetilenice superioare sa nu depãşeascã 1,2% volume, suma conţinutului de diacetilena şi vinilacetilena sa nu depãşeascã 0,5% volume, conţinutul de oxigen sa fie sub 1% volume;
b) Instalaţiile tehnologice pentru îmbutelierea acetilenei concentrate la presiuni de maxim 25 bar (efectiv) în butelii de oţel cu acetona în masa poroasa, precum şi în bateriile de butelii cu acetilena dizolvatã sub presiune.
1.1.5. Pentru cazurile care nu se încadreazã în domeniul de aplicare al normativului, prevederile din aceasta reglementare pot fi folosite numai cu caracter orientativ.
1.1.6. Pentru fiecare instalatie tehnologicã, vor trebui întocmite, de proiectant, instrucţiuni (norme) generale de operare. Acestea vor fi detaliate, pe locuri de munca, de cãtre conducerea agentului economic, care va face instructajul personalului din instalatie, personal care va trebui sa cunoascã proprietãţile acetilenei şi pericolele pe care aceasta le prezintã, precum şi mãsurile de prevenire a cauzelor care ar putea conduce la incendii şi explozii.
1.1.7. În vederea respectãrii cerinţelor de calitate legale specifice lucrãrilor de montaj dotãri tehnologice industriale, pentru fazele de proiectare, execuţie şi exploatare este obligatorie:
a. elaborarea documentaţiei tehnice privind analiza riscurilor tehnic/tehnologic şi de incendiu; se utilizeazã procedurile şi metodele recomandate în standardul SR EN 1050-2000 (Securitatea maşinilor. Principii pentru aprecierea riscului);
b. verificarea proiectelor pentru lucrãrile de montaj şi a documentaţiilor tehnice privind analiza riscurilor de cãtre verificatori de proiecte atestaţi de Ministerul Economiei şi Comerţului;
c. urmãrirea executãrii lucrãrilor de montaj prin responsabili tehnici cu execuţia atestaţi de cãtre Ministerul Economiei şi Comerţului;
d. expertizarea instalaţiilor, utilajelor şi echipamentelor tehnologice specifice producerii sau utilizãrii acetilenei, dupã caz, de cãtre experţi tehnici atestaţi de Ministerul Economiei şi Comerţului.
1.1.8. Prevederile din prezentul normativ nu se substituie celor din alte reglementãri şi acte normative, referitoare la tehnica securitãţii, protecţia muncii, prevenirea şi stingerea incendiilor, ci le completeazã cu mãsuri specifice pentru acetilena. Ca urmare, prevederile din aceste acte normative se vor aplica şi ele, în mãsura în care sunt aplicabile instalaţiilor tehnologice în cauza, ţinându-se seama de toate substantele care intervin în proces şi de condiţiile de lucru.
1.1.9. Pentru asigurarea functionarii în condiţii de siguranta a instalaţiilor care produc sau utilizeazã acetilena, la punerea în funcţiune şi pe timpul exploatãrii acestora, deţinãtorii şi utilizatorii sunt obligaţi sa respecte prevederile prescripţiilor tehnice - Colecţia ISCIR, astfel:
a. recipientele sub presiune şi conductele sub presiune aferente instalaţiilor de producere, stocare şi imbuteliere acetilena, în mãsura în care din punct de vedere al parametrilor de funcţionare - presiune, volum, diametru se încadreazã în prevederile prescripţiilor tehnice PT C4/1 (Cerinţe tehnice privind montarea, instalarea, exploatarea, repararea şi verificarea recipientelor metalice stabile sub presiune) respectiv PT C6 (Cerinţe tehnice privind montarea, instalarea, exploatarea, repararea şi verificarea conductelor metalice pentru fluide), vor fi puse în funcţiune numai dupã autorizarea de cãtre ISCIR INSPECT;
b. dispozitivele de siguranta - supape de siguranta şi membrane de rupere care echipeaza instalaţiile şi echipamentele supuse prescripţiilor tehnice menţionate în aliniatul precedent, trebuie sa îndeplineascã şi prevederile prescripţiei tehnice PT C7 (Cerinţe tehnice privind montarea, utilizarea, repararea, verificarea, scoaterea din uz şi casarea dispozitivelor de siguranta);
c. în cazul instalaţiilor şi echipamentelor noi, care produc şi utilizeazã acetilena, se respecta condiţiile prevãzute în <>Hotãrârea de Guvern nr. 584/2004 privind stabilirea condiţiilor de introducerea pe piata a echipamentelor sub presiune;
d. agenţii economici care deţin şi/sau utilizeazã instalaţii tehnologice pentru îmbutelierea acetilenei sub presiune în butelii din oţel cu acetona în masa poroasa şi care efectueazã activitãţi de umplere, reparare, verificare tehnica, scoatere din uz şi casare a acestora trebuie sa fie autorizaţi de ISCIR INSPECT conform prevederilor prescripţiei tehnice PT C5 (Cerinţe tehnice privind utilizarea recipientelor butelii pentru gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate sub presiune);
e. buteliile şi bateriile de butelii în care se imbuteliaza acetilena trebuie sa corespundã prevederilor prescripţiei tehnice PT C5;
f. în cazul buteliilor şi bateriilor de butelii noi, în care se imbuteliaza acetilena, se respecta prevederile <>Hotãrârii de Guvern nr. 941/2003 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piata şi utilizare repetatã a echipamentelor sub presiune transportabile, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.

1.2. PROPRIETĂŢILE ACETILENEI
1.2.1. Proprietãţile fizice


-
Formula CH - CH
-
Greutate moleculara: 26;



Stare de agregare: gaz incolor, miros slab eterat când este pura, acetilena tehnica are un miros caracteristic datorat impuritatilor pe care le conţine;
Acetilena este solubila în apa, benzina, acetona şi de asemenea în alte lichide folosite ca solventi selectivi (N-metilpirolidona, dimetil formamida, amoniac lichid);
În apa solubilitatea acetilenei scade relativ repede o data cu creşterea temperaturii.
Principalele proprietãţi fizice ale acetilenei sunt:


- greutatea specifica: 1,16 kg/Nmc;
- caldura specifica la presiune constanta: 1,756 kJ/kg.K;
- caldura specifica la volum constant: 1,358 kJ/kg.K;
- temperatura critica: 35,9°C;
- presiunea critica: 61,6 bar; (abs.);
- temperatura de autoaprindere: 302°C;
- temperatura de condensare la 760 mmHg: -83°C;
- solubilitatea la 15°C şi 760 mmHg:
┌─────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────┐
│În apa │ 1,15 Ndmc/dmc │
├─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│În benzina │ 5,70 Ndmc/dmc │
├─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│În acetona │ 23,00 Ndmc/dmc │
└─────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────┘



În apa solubilitatea acetilenei scade, relativ repede, cu creşterea temperaturii, astfel:


┌─────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────┐
│ Temperatura │ Solubilitatea acetilenei │
├─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│La 0°C │1,75 Ndmc/dmc │
├─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│La 10°C │1,31 Ndmc/dmc │
├─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│La 20°C │1,03 Ndmc/dmc │
├─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│La 30°C │0,84 Ndmc/dmc │
├─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│La 40°C │0,65 Ndmc/dmc │
├─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│La 50°C │0,50 Ndmc/dmc │
├─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│La 60°C │0,37 Ndmc/dmc │
├─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│La 70°C │0,25 Ndmc/dmc │
├─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│La 80°C │0,15 Ndmc/dmc │
├─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│La 90°C │0,05 Ndmc/dmc │
└─────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────┘



1.2.2. Proprietãţi importante din punct de vedere al mãsurilor de tehnica a securitãţii şi protecţie a muncii
1.2.2.1. Formarea hidratului exploziv
În contact cu apa şi în anumite condiţii de presiune şi temperatura, acetilena formeazã un hidrat solid cristalin cu caracter exploziv, dar numai la presiuni mai ridicate şi la temperaturi mai scãzute decât cele indicate în tabelul urmãtor:


┌───────────────────┬───────────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬─────┬─────┐
│Presiune │ bar (abs) │5,7 │ 6 │ 8 │ 10 │ 12 │ 15 │ 20 │ 25 │ 30 │
├───────────────────┼───────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┼─────┤
│Temperatura │ °C │ 0 │ 2 │ 4 │ 6 │ 8 │ 10 │ 12 │15,5 │ 16 │
└───────────────────┴───────────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴─────┴─────┘



1.2.2.2. Stabilitatea, explozii-detonatii
Acetilena fiind o hidrocarbura nesaturata, cu tripla legatura, în anumite condiţii se poate descompune în elemente, reactie puternic exoterma şi odatã amorsata decurge cu viteza foarte mare (exploziv).


-


-

Caldura degajata are ca efect ridicarea considerabila a temperaturii, mai ales la volum constant (vase închise), caz în care temperatura creste cu cca. 3000°C, iar presiunea creste şi ea (de cca. 11 ori presiunea iniţialã absolutã a acetilenei 100%).
În cazurile în care concentratia acetilenei este mica, temperatura şi presiunea dupã descompunerea exploziva, vor fi şi ele mai mici, putând fi calculate în funcţie de proporţia componentilor din amestec, de caldurile lor specifice şi de caldurile tuturor reactiilor care au loc.
În mod normal, acetilena concentrata se descompune în absenta oxigenului, începând de la temperatura de 500°C, dar în contact cu anumiti oxizi metalici (Fe, Cu, Al) descompunerea poate începe la temperaturi mai joase (240°C).
Experimentarile efectuate au arãtat ca, la o presiune absolutã mai mica de 1,4 bar şi la o temperatura sub 35°C, acetilena concentrata nu se descompune nici sub acţiunea unei scantei electrice.
Descompunerea se poate produce totuşi sub acţiunea unor factori mai puternici de amorsare, ca de exemplu: anumite reactii violenţe, ridicari accidentale de temperatura, unde de soc.
La presiune absolutã de peste 1,4 bar, descompunerea C(2)H(2) se poate amorsa sub acţiunea unei scantei electrostatice, a unei capse detonante.
În anumite circumstanţe, acetilena se poate descompune cu detonatie, caz în care viteza de descompunere şi propagare este mult mai mare decât în cazul descompunerii explozive, iar presiunea care se dezvolta atinge valori considerabile, ce nu pot fi calculate exact datoritã undei de soc.
Descompunerea cu detonatie se poate produce numai în condiţii cu totul deosebite (amorsari foarte puternice, amestecuri cu oxigen concentrat, volume mari de acetilena uscata, presiune iniţialã ridicatã, conducte cu diametre mari, lungi şi fãrã opritoare de explozie).
1.2.2.3. Amestecuri explozive
Acetilena formeazã amestecuri explozive cu oxigenul, cu aerul, precum şi cu gaze cu care reactioneaza uşor (clor, vapori de brom).
Limitele de explozie sunt mult mai largi decât la oricare alta substanta.
Astfel, în amestec cu aerul, la presiune normalã, limita inferioarã de explozie este de 1,5%, iar cea superioarã de 81% (volum).
Presiunile care se dezvolta în caz de explozie a amestecurilor acetilena-aer sunt de peste 12 ori mai mari decât presiunea iniţialã absolutã. În cazul amestecurilor acetilena-oxigen, explozia se poate transforma în detonatie, cu creşterea considerabila a presiunii.
1.2.2.4. Efectul diluantilor
Experimental, s-a constatat ca prezenta vaporilor de apa diminueazã tendinta de descompunere exploziva a acetilenei. Astfel, un conţinut de 4,5% vol. vapori de apa are ca efect creşterea presiunii limita, sub care acetilena nu se mai poate descompune exploziv, la 2,5 bar (presiune absolutã).
De asemenea în cazul diluarii acetilenei cu alte gaze cu care nu reactioneaza [azot, CO, CO(2), H(2), CH(4)] posibilitatea descompunerii explozive se reduce pe mãsura diluarii, respectiv se mãreşte presiunea (iniţialã) la care descompunerea exploziva poate avea loc. Când concentratia acetilenei este mai mica de 25% în volume (restul fiind N(2), H(2), CH(4), şi alte hidrocarburi saturate), la presiuni sub 30 bar şi la temperaturi sub 100°C, descompunerea exploziva a acetilenei nu mai poate fi amorsata nici cu o scanteie puternica.
1.2.2.5. Formarea acetilurilor cu unele metale
Acetilena reactioneaza cu sarurile unor metale (cupru, argint) în soluţii apoase formând acetiluri metalice. Acetilurile, care se pot forma şi prin contactul direct al acetilenei umede cu aceste metale, sau cu aliajele lor, sunt substanţe foarte instabile care pot exploda prin simpla lovire, amorsand descompunerea exploziva şi a acetilenei.
Ca urmare metalele menţionate nu pot fi utilizate la confecţionarea utilajelor şi conductelor care vin în contact cu acetilena.
1.2.2.6. Efectul impuritatilor
Acetilena din carbid conţine de regula, în momentul producerii ei impuritati:
- hidrogen sulfurat;
- hidrogen fosforat;
- hidruri de siliciu;
în concentratii mici.
Aceste impuritati nu au o influenta sesizabila asupra stabilitatii acetilenei. Spalarea cu apa este în mod normal suficienta, dacã se utilizeazã carbid care produce acetilena de concentraţie min. 98%.
În toate cazurile, impuritatile cele mai temute, atât din punct de vedere al pericolului pe care îl prezintã, cat şi din cauza ca afecteazã calitatea acetilenei sunt hidrocarburile acetilenice superioare (diacetilena, vinil şi metilacetilena, etc.) care sunt mult mai instabile decât acetilena. Astfel vinilacetilena se poate descompune exploziv, chiar la presiuni mai mici decât presiunea atmosferica, începând de la 0,4 bar abs., iar diacetilena, la presiunea de 0,2 bar abs. Acetilenele superioare gazoase se pot descompune exploziv, chiar atunci când concentratia lor (în amestec cu alte gaze practic inerte) este de numai 15%*1). În stare lichefiata, acetilenele superioare explodeaza la cel mai mic soc formând polimeri solizi care se pot depune în anumite puncte ale instalaţiei, sunt foarte instabili şi explozivi, mai ales în stare uscata.
___________
*1) În toate cazurile în care nu se specifica altfel, concentratiile gazelor sunt date în procente volumetrice.

Ca urmare acetilena, produs finit pentru imbuteliere, consum, trebuie sa fie purificata de aceste impuritati. În anumite faze ale procesului tehnologic, respectiv puncte ale instalaţiei, aceste impuritati pot atinge, însã, concentratii periculoase de care trebuie sa se ţinã seama.

CAP. 2
TEHNOLOGIE ŞI MONTAJ

2.1. CONSIDERATII PRELIMINARE
2.1.1. La elaborarea proceselor tehnologice pentru producerea, respectiv utilizarea acetilenei, trebuie, ca în afarã scopului principal de producţie, sa se urmãreascã asigurarea functionarii în deplina siguranta a instalaţiei tehnologice respective ţinându-se seama de proprietãţile acetilenei şi de pericolele specifice pe care le prezintã.
2.1.2. Principalele probleme de tehnica securitãţii şi protecţia muncii care trebuie rezolvate prin procesul tehnologic însuşi constau în primul rând în eliminarea situaţiilor favorabile descompunerii acetilenei şi producerii exploziilor.

2.2. INSTALAŢII DE ACETILENA DIN CARBID
2.2.1. Prevederile din acest subcapitol se referã exclusiv la instalaţiile tehnologice cu generatoare de acetilena din carbid, de tip umed (carbid în apa), stabile, de presiune joasa (sub 0,2 bar)*), cu funcţionare continua.
___________
*) În toate cazurile în care nu se specifica altfel, presiunile indicate sunt efective (suprapresiuni).

2.2.2. Alimentarea generatorului se va face numai cu carbid de granulatie prevãzutã în proiect şi în cantitãţi corespunzãtoare capacitãţii stabilite în proiect.
2.2.3. Pe conducta de ieşire a acetilenei, din fiecare generator, se va prevedea câte un inchizator hidraulic cu un singur sens de curgere pentru ca acetilena sa nu poatã circula în sens contrar, din conducta colectoare (comuna pentru mai multe generatoare) înspre generator.
Se va prevedea, de asemenea, şi câte un robinet pentru izolarea fiecãrui generator, în caz de intervenţii, sau de opriri mai indelungate.
Înaintea oricãrui organ de închidere, se va monta, în derivatie, o supapa de siguranta hidraulica, cu garda hidraulica corespunzãtoare presiunii maxime admise în generator.
Acetilena iesita prin supapa poate sa fie evacuata direct în atmosfera, printr-o conducta mai inalta decât oricare alt punct al instalaţiei tehnologice (inclusiv clãdirile), numai atunci când cantitãţile evacuate sunt atât de mici, încât sa nu prezinte nici un pericol. În caz contrar, evacuarea se va face la o facla. În orice caz, va trebui sa se intervinã cat mai urgent pentru a se pune capãt unei astfel de situaţii. În acest scop, se vor prevedea semnalizari şi instrucţiuni corespunzãtoare.
2.2.4. Evacuarea namolului de carbid se va face fie direct la batalurile de slam, fie într-un bazin intermediar (situat în afarã şi în imediata vecinãtate a halei generatoarelor) şi din acesta (prin pompare), la batalurile de slam sau în silozuri speciale, de unde slamul este transportat cu autocisternele. În ambele cazuri, pana la ieşirea din hala generatoarelor, circulaţia namolului se va face numai prin conducte închise, pentru a se evita degajarea acetilenei şi formarea amestecurilor explozive (cu aerul). În exterior, transportul slamurilor se poate face fie prin conducte închise, fie prin canale bine aerisite (deschise, sau acoperite cu gratare) astfel încât sa nu fie posibila formarea amestecurilor explozive în canale. Evacuarea prin canale deschise este admisã numai dacã acetilena ce se mai poate degaja (din slam) nu afecteazã siguranta obiectelor invecinate.
2.2.5. Generatoarele de acetilena din carbid, precum şi inchizatoarele şi supapele hidraulice, vor fi amplasate în hale închise, fãrã etaj şi fãrã alte funcţiuni. Dacã generatoarele sunt înalte şi au nevoie de acces tehnologic la mai multe nivele, pentru fiecare dintre acestea, se vor construi platforme, care nu se considera etaje, hala fiind libera de la pardoseala pana la plafonul acoperişului, fãrã planşee care sa creeze etaje separate.
Platformele de acces tehnologic vor trebui sa fie uşor accesibile şi uşor de evacuat, iar hala va avea cel puţin o usa cu deschiderea în exterior.
2.2.6. Desfacerea butoaielor cu carbid (scoaterea capacelor) când capacitatea instalaţiei este mai mare de 50 Nmc^3/h, se va face într-o camera separatã de hala generatoarelor. Pentru desfacere, se vor folosi scule antiscantei din materiale care nu sunt interzise la contactul cu acetilena.
2.2.7. Secţia de purificare a acetilenei se amplaseaza în încãperi, cu respectarea condiţiilor prevãzute de la capitolul 8. Pentru instalaţiile tehnologice cu capacitãţi mari (de peste 100 Nm^3/h) instalaţiile de purificare pot fi montate în aer liber, cu asigurarea condiţiilor de evitare a inghetului.
2.2.8. Instalaţiile tehnologice de acetilena din carbid trebuie prevãzute cu un manometru cu sistem de alarma la scãderea presiunii în conducta de alimentare cu apa, care va întrerupe alimentarea cu carbid a generatorului.
2.2.9. Pentru fiecare instalatie trebuie analizat procesul tehnologic (şi schema respectiva), din punct de vedere al tehnicii securitãţii, protecţiei muncii precum şi prevenirii incendiilor şi exploziilor, urmãrindu-se, în special dacã:
a. au fost evitate condiţiile favorabile producerii unor explozii, sau altor evenimente negative şi, în caz ca acest lucru nu este pe deplin posibil, dacã au fost prevãzute mãsuri speciale satisfãcãtoare, pentru eliminarea pericolelor şi pentru limitarea efectelor unor eventuale fenomene nedorite;
b. este asigurata menţinerea parametrilor de operare în limite nepericuloase, prin reglaje automate, sisteme de prealarma şi interblocari;
2.2.10. Toate instalaţiile tehnologice trebuie sa fie racordate la o sursa de azot, necesar pentru purjari, cu debit suficient în raport cu capacitatea instalaţiei.
Se prevãd purjari în urmãtoarele cazuri mai importante:
a. înainte de punerea în funcţiune a instalaţiei, în scopul evacuarii aerului (inertizare). Purjarea se face pana ce concentratia oxigenului scade sub 3%;
b. dupã oprirea instalaţiei tehnologice pentru intervenţii, sau pentru perioade mai mari de timp (care se stabilesc de la caz la caz, prin instrucţiuni) purjarea se face pana când conţinutul de acetilena în azotul evacuat, scade sub 1%;
c. înainte de intrarea personalului în oricare din spaţiile închise ale instalaţiei tehnologice, se va purja şi cu aer, pana ce concentratia oxigenului ajunge la minimum 18%.
Punctele de introducere şi de evacuare ale azotului, respectiv a aerului, pentru purjari vor fi stabilite judicios, pentru a se evita formarea unor zone stagnante, în care ar putea rãmâne oxigen, respectiv acetilena în concentratii periculoase.
2.2.11. Racordurile la sursele de azot (respectiv de aer) pentru purjari vor fi astfel realizate încât sa fie exclusa posibilitatea unor impurificari reciproce, chiar dacã robinetele respective nu ar închide perfect. Pentru purjarile cu aer se recomanda racorduri (soluţii) provizorii, adecvate.
2.2.12. Toate instalaţiile tehnologice pentru producerea acetilenei vor trebui sa aibã un rezervor tampon de acetilena, de capacitate suficienta, pentru compensarea diferenţelor temporare dintre producţia şi consumul de acetilena, pentru a nu fi necesare modificãri bruste ale regimului de lucru, sau esapari de acetilena, direct în atmosfera.
2.2.13. Rezervorul tampon va consta, obligatoriu, dintr-un gazometru umed (cu bazin de apa) care poate fi legat, la conducta de acetilena, fie în serie, fie în derivatie. Gazometrele se pot amplasa în aer liber sau în încãperi.
2.2.14. Pe conductele de legatura, la şi de la gazometru, vor mai trebui prevãzute dispozitive de închidere totalã (robinete) care sa permitã izolarea gazometrului în caz de nevoie. Se excepteazã de la aceasta prevedere racordul cu cosul de dispersie pe care în loc de robinet se va prevedea un inchizator hidraulic.
În anumite cazuri, când ar fi necesarã izolarea prompta a gazometrului, acesta se va echipa şi cu dispozitive de închidere hidraulica rapida prin inundare cu apa. În ambele cazuri, pentru o cat mai mare siguranta, se recomanda ca inundarea inchizatoarelor hidraulice sa se facã cu apa din bazinul gazometrului printr-un ventil cu telecomanda sau cu comanda automatã de tipul "normal închis".
În toate cazurile se vor prevedea mãsuri adecvate pentru ca:
a. apa de inundare sa nu depãşeascã nivelul necesar;
b. închiderea hidraulica sa se menţinã pana la intervenţia operatorului anume autorizat;
c. nivelul apei în bazinul gazometrului sa nu poatã scãdea sub nivelul minim admisibil, care va trebui indicat în proiect.
2.2.15. Condiţiile tehnice privind gazometrele de acetilena se referã la:
a. gazometrele trebuie asigurate prin mãsuri adecvate (sisteme de prealarma, interblocari automate, preaplin pentru gaze) contra depãşirii nivelului maxim al clopotului pentru ca acetilena sa nu scape necontrolat în atmosfera, barbotand prin apa din bazin;
b. gazometrele trebuie protejate prin sisteme de prealarma şi interblocari adecvate contra depãşirii nivelului minim admisibil, caz în care pericolul este deosebit de mare (turtirea clopotului, explozie).
2.2.16. Pentru a se exclude posibilitatea patrunderii aerului şi formarea amestecurilor explozive, în instalaţiile tehnologice de acetilena, nu se admite, în genere, sa se opereze la presiuni inferioare presiunii atmosferice (vid parţial) şi pentru ca sa nu se poatã produce depresiuni, în mod accidental, se vor prevedea mãsuri adecvate de prealarmare şi interblocare automatã, la scãderea suprapresiunii sub o anumitã valoare (dinainte prescrisã). În punctele în care scãderea accidentala a presiunii ar fi posibila.
2.2.17. Utilajele tehnologice, conductele şi armaturile amplasate în aer liber, în care intervine apa şi, deci, sunt expuse inghetului, vor trebui protejate în mod corespunzãtor, dupã caz, prin izolatie termica, cofrete incalzite, încãlzire cu abur, robinete de golire completa a apei.
2.2.18. Pompele pentru diferite lichide vor fi astfel montate, încât sa lucreze inecat, spre a se exclude posibilitatea aspirarii aerului (prin presetupe).
2.2.19. Utilajele de ridicare şi transport, montate şi/sau utilizate în încãperile în care sunt posibile scapari de acetilena (macarale, grinzi rulante, electrocare, s.a.) vor trebui sa fie executate şi garantate pentru mediul cu pericol de explozie (a se vedea şi cap.).
2.2.20. La instalaţiile de capacitate redusã (sub 100 Nmc/h), purjarile pot fi fãcute direct în atmosfera, printr-o conducta cat mai inalta (cos de dispersie), în cazurile în care acetilena purjata este în cantitãţi atât de mici încât nu poate constitui un pericol pentru instalaţiile (obiectele) din apropiere.
2.2.21. În legatura cu articolul 2.2.10 se face precizarea ca, azotul pentru purjari poate fi luat din butelii de oţel (la presiunea de 150 bari), printr-un reductor corespunzãtor de presiune.
2.2.22. La alimentarea cu carbid care se face intermitent, în timp ce generatorul continua sa debiteze acetilena, va trebui purjata numai camera intermediara, care, în timpul alimentarii se izoleaza de camera de reactie.

2.3. INSTALAŢII TEHNOLOGICE PENTRU ÎMBUTELIEREA ACETILENEI SUB PRESIUNE, ÎN BUTELII DE OŢEL CU ACETONA ÎN MASA POROASA
2.3.1. Acetilena, produsã din carbid, ce urmeazã a fi comprimata şi îmbuteliatã, trebuie sa fie de concentraţie minima de 98% şi un conţinut de oxigen de max 0,2%. Dupã comprimare şi înainte de introducerea în butelii acetilena trebuie uscata pana la un conţinut de max. 0,5 0/00 vapori de apa, pentru a nu dilua acetona, scãzând astfel capacitatea de dizolvare.
2.3.2. La îmbutelierea acetilenei, se vor respecta urmãtoarele:
a. presiunea la imbuteliere nu trebuie sa depãşeascã presiunea admisibilã înscrisã pe ogiva buteliilor;
b. temperatura buteliilor, în timpul umplerii, nu trebuie sa depãşeascã 40°C; în caz de tendinta de depasire a acestei valori, se va întrerupe introducerea acetilenei în buteliile respective şi, la nevoie, se va folosi instalatia de stropire cu apa de rãcire;
c. la sfârşitul operatiei de imbuteliere, temperatura buteliilor nu trebuie sa fie, în nici un caz, mai mica decât valoarea indicatã în tabelul 2 (în funcţie de presiunea finala la care s-a fãcut îmbutelierea);


┌────────────────────────────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┐
│Presiunea (bar) │ 7 │ 8 │ 9 │10,5│ 12 │ 14 │ 16 │ 18 │ 20 │22,5│
├────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Temperatura (°C) │-10 │ -5 │ 0 │ 5 │ 10 │ 15 │ 20 │ 25 │ 30 │35 │
└────────────────────────────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┘



d. se recomanda ca, dupã ce presiunea maxima de imbuteliere a fost atinsa, sa se intrerupa introducerea acetilenei, timp de câteva ore (buteliile rãmânând racordate), pentru a lua temperatura camerei şi pentru a se desavarsi dizolvarea acetilenei (în acetona din masa poroasa), dupã care, dacã presiunea în butelii a scãzut, se va relua introducerea acetilenei, pana se atinge, din nou, presiunea maxima admisã la imbuteliere.
2.3.3. Compresorul de acetilena va trebui sa corespundã prevederilor de la cap. 3.
2.3.4. Cele doua secţiuni principale ale unei instalaţii pentru îmbutelierea acetilenei (purificarea, dacã este necesarã, comprimarea, bateria de uscare precum şi statia de imbuteliere propriu zisa) se vor amplasa în încãperi închise, vecine, despãrţite prin pereţi rezistenti la explozie, încorporate într-o clãdire separatã, distantata de celelalte obiecte sau, dupã caz, comasate cu alte secţii, cu condiţia realizãrii de pereţi rezistenti la explozie pe laturile comune. Aceasta mãsura este neapãrat necesar, atât din motive de siguranta şi supraveghere, cat şi pentru a se evita lichefierea acetilenei în conducte (în anotimpurile reci). Secţia de purificare a acetilenei din carbid poate fi amplasata şi în aer liber, caz în care vor trebui luate mãsuri adecvate pentru evitarea inghetarii apei în conducte şi infundarii acestora.
2.3.5. Statia de încãrcare va fi organizatã pe mai multe linii (conducte) de distribuţie astfel încât în timp ce pe una, sau mai multe linii, se comprima acetilena în butelii, pe alta linie (linii) sa se poatã decupla buteliile pline, respectiv sa se cupleze, în locul lor, alte butelii goale.
Numãrul liniilor şi al buteliilor de pe o linie se va determina în funcţie de capacitatea şi de regimul de lucru al instalaţiei.
Se recomanda cel puţin 3 linii principale, fiecare cu câte 3 linii secundare, cu maximum 60 de butelii.
Între linii, se vor asigura spaţiile necesare pentru manipularea buteliilor şi efectuarea tuturor operaţiilor, în condiţii de siguranta deplina.
2.3.6. Condiţiile de baza ce trebuie respectate la îmbutelierea acetilenei sunt:
a. numãrul buteliilor ce se incarca simultan trebuie sa fie corelat cu capacitatea compresoarelor astfel încât sa nu se producã incalziri periculoase, peste maximum 40°C (de regula, sa revinã fiecãrei butelii, pe o ora, cel mult 1/8 din capacitatea compresoarelor);
b. buteliile ce se incarca simultan sa aibã, de la începutul operatiei de imbuteliere, aceeaşi presiune, care va creste treptat pana la presiunea finala de umplere;
c. în principiu, se vor imbutelia butelii cu aceeaşi presiune nominalã de umplere. Dacã aceasta condiţie nu poate fi îndeplinitã, nu se va depãşi presiunea nominalã cea mai mica.
2.3.7. Racordurile de la liniile de distribuţie la butelii se vor realiza cu conducte flexibile de diametru cat mai mic [D(i) ≤ 4 mm], din oţel, sau cauciuc (care trebuie sa corespundã prevederilor de la cap. 4) şi vor fi prevãzute cu robinete de izolare (închidere), câte unul pentru cel mult 3 butelii, precum şi cu un dispozitiv (ventil) de reţinere, care sa împiedice circulaţia acetilenei în sens invers, din butelii în conducta de alimentare, în cazul scaderii presiunii în aceasta conducta.
2.3.8. Atât conducta principala, de la compresor, cat şi conductele fiecãrei linii (principale şi secundare), vor trebui prevãzute cu câte: un robinet de închidere (izolare) şi un robinet pentru degajarea presiunii, printr-o conducta de evacuare.
Robinetele de izolare şi de depresurizare (cu actionare manualã) vor fi amplasate astfel încât sa poatã fi uşor accesibile şi uşor de manevrat.
Ventilele de reţinere vor trebui revizuite şi curatate cel puţin o data pe an.
2.3.9. Conducta generalã de acetilena comprimata va fi prevãzutã cu:
a. un opritor de descompunere detonativa a acetilenei;
b. o supapa de siguranta reglata la presiunea maxim admisibilã de lucru, care va trebui sa fie revizuitã cel puţin o data pe an;
c. un manometru, pe care presiunea maxima admisibilã va fi marcata cu roşu.
2.3.10. Evacuarea acetilenei se va face, în toate cazurile, printr-o conducta de dispersie, cu opritoare de flacara şi cu deschiderea astfel situata şi amenajatã, încât sa se evite orice pericol.
În cazul în care cantitãţile de acetilena evacuata sunt mari şi, ţinându-se seama şi de obiectele invecinate, ar putea prezenta pericole, evacuarea se va face la o facla.
2.3.11. Încãperea pentru încãrcarea buteliilor va avea cel puţin doua iesiri directe spre exterior şi va fi prevãzutã cu o instalatie localã de stropire cu apa, pentru racirea buteliilor, în situaţiile în care datoritã caldurii de dizolvare a acetilenei în acetona, temperatura buteliilor ar putea atinge şi depãşi 40°C, precum şi cu o instalatie generalã cu pulverizatoare pentru inundarea întregii hale, în caz de avarie sau incendiu.
Ambele instalaţii vor trebui sa poatã fi declansate din afarã halei. Debitul de stropire va fi de minimum 0,1 l/s.mp, de suprafata ocupatã de butelii.
Pardoseala camerei va fi amenajatã în mod corespunzãtor, în vederea scurgerii apei de stropire, iar sifoanele de pardoseala vor fi astfel construite şi întreţinute, încât sa nu poatã pãtrunde, în hala, gazele din canalizarea de ape acetilenice.
2.3.12. Înainte de punerea în exploatare, precum şi de repornire dupã opriri mai indelungate, sau intervenţii, în timpul cãrora ar putea pãtrunde aer în instalatie, aceasta va trebui sa fie inertizata temeinic, prin suflare cu azot, pana ce conţinutul de oxigen scade sub 3%.
În acest scop, se va avea grija a se amplasa astfel racordul pentru introducerea azotului, precum şi robinetele prin care se face purjarea, încât sa nu rãmânã spaţii cu gaze stagnante.
Robinetul şi racordul pentru azot vor trebui sa îndeplineascã aceleaşi condiţii ca şi cele pentru acetilena (a se vedea şi cap. 4).
2.3.13. Pentru a putea fi racordate la linia de umplere, buteliile vor trebui sa îndeplineascã urmãtoarele condiţii:
a. sa se afle în limita de valabilitate a ultimei revizii şi sa nu prezinte nici un defect vizibil, respectiv ventilul sa funcţioneze bine;
b. sa conţinã cantitatea de acetona, prevãzutã pentru butelia respectiva;
c. sa nu fi suferit deteriorãri, datoritã loviturilor, sau supraincalzirilor (de exemplu, în timpul unui incendiu);
d. sa fie vopsite în culoarea stabilitã pentru acetilena, peste care se va scrie, cu litere mari "ACETILENA";
e. înainte de prima umplere, buteliile vor trebui inertizate, prin spalare repetatã, cu azot cu presiune, luându-se mãsurile necesare pentru ca, în timpul acestei operaţii, presiunea, în butelia de acetilena, sa nu depãşeascã presiunea nominalã înscrisã pe ogiva.
2.3.14. Îndatã dupã începerea operatiei de umplere, se va verifica etanseitatea la punctele de racordare şi la presetupele robinetelor, folosindu-se pensula şi un lichid spumant, nepericulos (de exemplu, soluţia de sapun);
Eventualele defectiuni vor trebui eliminate imediat, pe baza unor instrucţiuni detaliate.
2.3.15. Dupã umplere, se vor controla, la fiecare butelie în parte, urmãtoarele:
a. etanseitatea robinetului (nu se admite depozitarea sau livrarea buteliilor cu robinete imperfecte);
b. greutatea totalã şi, prin diferenţa, cantitatea de acetilena continuta (aceste cifre se vor înscrie într-un registru).
Dacã, dupã ce s-a atins şi s-a stabilizat presiunea de umplere, cantitatea îmbuteliatã nu corespunde cu cea indicatã pentru butelia respectiva, înseamnã ca aceasta nu este "în ordine" şi va trebui revizuitã (pe baza de instrucţiuni detaliate).
2.3.16. Unitãţile în care se face îmbutelierea acetilenei vor trebui sa aibã în componenta lor, pe lângã instalaţiile tehnologice de producţie, câte un atelier (secţie) pentru:
- verificarea buteliilor, înainte de imbuteliere;
- umplerea (completarea) cu acetona;
- dupã caz, reparaţia buteliilor.
Pentru verificarea buteliilor, (înainte de imbuteliere) şi umplerea (completarea) cu acetona, se vor elabora instrucţiuni detaliate şi încãperi separate, sau compartimente special amenajate în hala de imbuteliere.
Pentru reparaţia buteliilor, se vor prevedea instrucţiuni detaliate şi o încãpere separatã, despartita prin pereţi rezistenti la explozie şi, implicit, cu iesiri directe (separate) în exterior.
2.3.17. De regula, compresorul va trebui sa fie alimentat, dintr-un gazometru tampon, iar în conducta de aspiratie, înaintea compresorului, se va prevedea un separator de picaturi, cu evacuare (intermitenta) a apei separate.
2.3.18. Compresorul va trebui oprit automat, în caz de scãdere a nivelului clopotului gazometrului şi/sau a presiunii în conducta de aspiratie, sub limitele de siguranta prevãzute.
2.3.19. Introducerea acetonei în butelii sau, când este cazul, completarea cantitãţii se va face numai cu presiune de azot şi pe baza de cantarire. Utilizarea la aceasta operaţie a acetilenei comprimate nu este permisã.
2.3.20. Accesoriile pentru reglarea presiunii şi accesoriile de securitate, dacã se monteaza pe instalaţii noi care urmeazã sa fie introduse pe piata, trebuie sa poarte marcajul de conformitate CE sau CS şi sa fie însoţite de "Declaraţii de conformitate" emise de producãtor.

2.4. BATERII DE BUTELII CU ACETILENA DIZOLVATĂ SUB PRESIUNE
2.4.1. Prevederile cuprinse în acest subcapitol se referã la instalaţiile de alimentare cu acetilena obţinutã din mai multe butelii (grupate în baterie) şi destinatã sudurii şi/sau tãierii metalelor sau în alte scopuri.
Schema tehnologicã a unei baterii trebuie sa cuprindã, în toate cazurile:
- buteliile de acetilena;
- racordurile de la butelii la colectorul de presiune inalta;
- un colector fix de presiune inalta, din teava de oţel;
- un reductor de presiune, de la presiunea din butelii la presiunea medie, sau joasa, de distribuţie a acetilenei;
- un opritor de descompunere;
- conducta de plecare, de presiune medie, sau joasa.
2.4.2. Bateriile de butelii vor trebui prevãzute cu urmãtoarele armãturi, dispozitive, aparate de mãsura:
a. Robinete de închidere (izolare), între ventilele buteliilor şi colectorul fix de presiune inalta.
Se excepteazã de la aceasta prevedere bateriile cu mai puţin de 6 butelii, care pot fi racordate direct la colectorul de presiune inalta, fãrã alta armatura de izolare.
Când acetilena urmeazã a fi preluatã, succesiv, din câte o singura butelie, se admite câte un singur robinet de izolare pentru 3 butelii.
Când acetilena se preia concomitent de la un grup de mai multe butelii (fascicul), iar bateria este constituitã din mai multe astfel de fascicule, se admite câte un singur robinet de izolare pentru fiecare fascicul.
b. Un robinet de închidere rapida, pe conducta colectoare de presiune inalta, înainte de reductorul de presiune.
Acest robinet poate fi cu comanda manualã (de exemplu, robinet cu sfera).
c. Un dispozitiv de siguranta, pe conducta de presiune redusã, care sa excludã posibilitatea depãşirii presiunii maxime admisibile în aceasta conducta. Acest dispozitiv poate fi (în funcţie de valoarea presiunii reduse):
- o supapa de siguranta;
- o supapa hidraulica.
d. Un manometru cu scala de la 0 la 40 bar şi diametrul carcasei de cel puţin 65 mm, pentru conducta de presiune inalta.
e. Un manometru cu scala de la 0 pana la de 2 ori presiunea prescrisã pe conducta de presiune joasa; de asemenea, cu diametrul de cel puţin 65 mm. Pe cadran, se va marca presiunea maxima admisibilã (cu linie roşie).
f. Un robinet de închidere, pe conducta de presiune redusã (numai când consumatorii nu se racordeaza imediat dupã reductorul principal de presiune).
g. Un opritor de descompunere, imediat dupã redactorul de presiune, contra descompunerii detonative a acetilenei (numai la baterii cu mai mult de 6 butelii).
h. Când debitarea acetilenei trebuie sa se facã permanent, fãrã întrerupere, în timp ce se scot buteliile goale şi se introduc altele pline, se vor prevedea, în afarã robinetului pentru izolarea grupei respective, câte un robinet de depresurizare, ambele, evident, pe partea de presiune inalta.
2.4.3. În vederea inertizarii, instalatia va fi prevãzutã cu un racord pentru azot şi va fi astfel conceputã încât prin purjare, sa poatã fi eliminat tot aerul (oxigenul), fãrã a exista spaţii stagnante.
Robinetul pentru azot, racordat la colectorul de acetilena de presiune inalta, va trebui sa îndeplineascã aceleaşi condiţii ca şi conductele şi armaturile pentru acetilena (a se vedea şi cap. 4).
2.4.4. Racordurile de la butelii pana la conducta colectoare de inalta presiune se vor realiza fie cu ţevi de oţel cu diametrul interior de max. 4 mm, fie cu furtun de cauciuc. În ambele cazuri, acestea trebuie sa îndeplineascã prevederile de la cap. 4.
2.4.5. Partea de presiune inalta, de la butelii, pana la reductorul de presiune (inclusiv), se va amplasa într-o încãpere închisã, în care se va asigura o temperatura de minimum 15°C, pentru a se evita condensarea acetilenei.
În mod excepţional, se admite montarea (sub sopron) a bateriilor de butelii cu acetilena, în cazul în care acestea funcţioneazã numai în anotimpurile calde, când temperatura nu scade sub +5°C, cu condiţia ca acoperisul sa depãşeascã perimetrul în care se înscrie instalatia, cu cel puţin 2 m (în proiectie orizontala) şi sa se prevadã o zona de protecţie de cel puţin 5 m de jur imprejur. În cuprinsul acestei zone, se va interzice accesul oricãrei surse potenţiale de aprindere a acetilenei, cu excepţia mijloacelor de transport în execuţie normalã (care deservesc bateria), al cãror acces este admis pe baza de instrucţiuni (respectiv mãsuri) speciale, pentru evitarea oricãrui pericol.
2.4.6. La întocmirea planului de montaj, este necesar sa se asigure:
a. accesul facil la toate elementele instalaţiei la care sunt necesare manevre, sau intervenţii (robinete şi alte armãturi);
b. posibilitatea de montare şi demontare rapida a buteliilor de acetilena;
c. urmãrirea indicaţiilor aparatelor de mãsura şi a bunei funcţionari a dispozitivelor de siguranta.
2.4.7. Încãperea (clãdirea) în care este amplasata bateria de butelii cu acetilena trebuie sa îndeplineascã condiţiile din subcapitolul 8.1. şi totodatã:
a. sa fie situata deasupra solului şi sa nu aibã etaj;
b. sa fie uşor accesibila pentru oameni şi pentru mijloacele pentru transportul şi manipularea buteliilor goale şi pline;
c. sa aibã cel puţin o ieşire direct în exterior, usa respectiva deschizandu-se spre exterior;
d. sa permitã manipularea comoda a buteliilor şi evacuarea rapida a personalului, în caz de nevoie;
e. în cazul în care clãdirea (încãperea) bateriei de butelii cu acetilena face corp comun cu o clãdire cu alte funcţiuni, aceasta va trebui sa fie separatã de restul clãdirii printr-un zid rezistent la explozie.
2.4.8. Nu se admite, în nici un caz, amplasarea bateriilor de acetilena în încãperi care au şi alte funcţii, ca de exemplu: coridoare, case scãri, vestibuluri etc., precum şi în încãperi sub nivelul terenului înconjurãtor.
2.4.9. Se admite depozitarea buteliilor cu acetilena de rezerva în încãperea în care este amplasata bateria aflatã în funcţiune, cu recomandarea de a nu se depozita mai multe butelii decât sunt necesare pentru un schimb (o înlocuire de butelii golite). Buteliile goale se vor evacua îndatã dupã decuplarea lor.
2.4.10. Terminatiile conductelor de depresurizare şi, în genere, acelea prin care pot avea loc esapari de acetilena în atmosfera, trebuie sa fie astfel amplasate, încât acetilena sa nu poatã pãtrunde în încãperi. În acest scop, se va respecta o distanta de minimum 5 m, lateral şi deasupra oricãrei deschideri (usi, ferestre, guri de ventilaţie) a încãperilor cele mai apropiate. Se va avea, de asemenea, în vedere ca, în apropierea punctelor de esapare, sa nu existe surse de aprindere (flacari, sau obiecte mai calde de 225°C).
2.4.11. Înainte de prima punere în funcţiune, se va verifica dacã instalatia a fost corect executatã, echipata şi dotatã conform prevederilor documentaţiei tehnice din proiect. Tot înainte de prima punere în funcţiune, precum şi dupã opriri mai indelungate (aprox. o ora), instalatia va trebui spalata cu un gaz inert, pentru eliminarea oxigenului (pana la locurile de utilizare). Când nu se poate dispune de gaz inert, spalarea va putea fi facuta cu acetilena, pe baza unor instrucţiuni speciale, detaliate, astfel ca sa se evite orice pericol, iar consumul de acetilena (pentru aceasta operaţie) sa fie minim.
2.4.12. În cadrul unei baterii de butelii cu acetilena, se admite înlocuirea unei butelii, sau a unui grup de butelii (în timp ce bateria continua sa funcţioneze), numai dacã acestea pot fi izolate de restul instalaţiei, prin ventile de închidere.
2.4.13. La exploatarea unei baterii de butelii cu acetilena, se vor respecta urmãtoarele:
a) manipularea şi transportul buteliilor se fac numai cu mijloace adecvate, astfel ca sa fie exclus pericolul de loviri puternice, periculoase. Macaralele cu magneti nu sunt admise;
b) în timpul transportului şi a altor manipulari, buteliile trebuie sa aibã insurubate capacele pentru protecţia ventilelor proprii;
c) intervenţiile (reparaţiile) la buteliile de acetilena pot fi efectuate numai de cãtre personalul calificat al întreprinderii care face îmbutelierea acetilenei, cu excepţia strangerii presetupei ventilelor, care poate fi facuta şi de personalul consumatorului, când constata scapari slabe de acetilena;
d) în cazul întreruperii, de mai lungã durata, a functionarii bateriei (de exemplu, în schimburile de noapte sau în zilele de sãrbãtoare), la oprire, se vor închide robinetele de izolare dintre butelii şi colectorul de presiune inalta;
e) în cazul schimbãrii unei butelii, sau a unui grup de butelii, dacã racordurile respective au rãmas deschise mai mult timp (24 ore), favorizand pãtrunderea aerului, ţevile (de racord), de la robinetul de izolare pana la butelie, vor trebui spalate cu o cantitate mica de acetilena (din conducta colectoare), luându-se mãsurile necesare pentru evitarea oricãrui pericol.

CAP. 3
UTILAJE ŞI DISPOZITIVE DE SIGURANTA

3.1. PREVEDERI GENERALE
3.1.1. Prevederile din acest capitol se aplica tuturor utilajelor în care acetilena poate atinge în mod normal sau intamplator o concentraţie mai mare de 25% (vol.) indiferent din ce instalatie ar face parte sau în ce scop ar fi folositã. Când într-un utilaj tehnologic exista concomitent 2-3 faze, concentratia indicatã mai sus se referã la faza gazoasa, dar prevederile se aplica întregului utilaj.
3.1.2. Utilajele tehnologice noi în care acetilena în faza gazoasa atinge concentratia de 25% vol. se trateazã în funcţie de presiunea efectivã de lucru ca orice alte utilaje pentru hidrocarburi.
3.1.3. La utilajele tehnologice care au doua sau mai multe compartimente distincte (schimbatoare de caldura, reactoare tubulare) prevederile se aplica numai pentru partea în care are acces acetilena.
3.1.4. Nu intra în prevederile din acest capitol urmãtoarele:
a. butelii transportabile de acetilena sub presiune;
b. generatoarele mobile de acetilena din carbid.
3.1.5. Toate utilajele tehnologice vor fi asigurate contra incarcarilor cu electricitate statica printr-o buna legare la pãmânt.
3.1.6. Execuţia utilajelor se va face cu deosebita grija, conform caietului de sarcini respectiv, în special sudurile.
3.1.7. Întrucât, în unele cazuri, utilajele tehnologice sunt calculate pentru presiuni diferite de cele ale conductelor cu care se racordeaza, se va urmãri ca flansele racordurilor sa fie pentru presiunea cea mai mare dintre cele doua.
3.1.8. În afarã de proba de presiune hidraulica, toate utilajele tehnologice vor fi supuse, înainte de punerea în funcţiune, unei probe de presiune pneumatica în aceleaşi condiţii cu conductele aferente.
3.1.9. În toate cazurile, spaţiile cu acetilena vor trebui reduse la minimum necesar evitandu-se formarea unor zone stagnante.
3.1.10. Pe toate utilajele tehnologice stabile în care intervine acetilena cu o concentraţie de peste 25% vol. şi care sunt amplasate în afarã perimetrului sectiei producãtoare sau consumatoare de acetilena se va scrie la loc vizibil cu vopsea neagra pe fond galben "ATENTIE, ACETILENA, PERICOL DE EXPLOZIE".

3.2. UTILAJE SPECIALE
3.2.1. Generatoare de acetilena din carbid - conform precizarii de la subcapitolul 2.2.
3.2.1.1. Generatoarele de acetilena din carbid trebuie sa fie concepute şi construite astfel încât sa se poatã asigura:
a. alimentarea periodicã cu carbid din exterior, în timp ce generatoarele funcţioneazã continuu debitand acetilena, fãrã ca aerul sa poatã pãtrunde în camera de reactie şi fãrã ca acetilena sa poatã ieşi, în cantitãţi periculoase, în încãperea respectiva;
b. alimentarea continua şi cat mai uniforma cu carbid (din exterior) în camera de reactie, precum şi reactia completa a carbidului cu apa;
c. evacuarea continua a suspensiei (slam) de hidrat de calciu rezultat din reactia carbidului cu apa;
d. colectarea şi evacuarea continua a impuritatilor sterile rãmase din carbid, sub forma de bulgari sau granule mari ce nu pot fi evacuate împreunã cu laptele de var;
e. posibilitatea evacuarii complete a aerului prin suflare cu azot sau alt gaz inert, înainte de punerea în funcţiune.
3.2.1.2. Generatoarele de acetilena din carbid vor avea în componenta lor:
a. o camera de umplere în care se incarca o sarja de carbid dintr-un container mobil, care, în timpul încãrcãrii, se fixeazã la partea ei superioarã; camera de umplere va trebui sa fie închisã etans (fata de camera intermediara urmãtoare) în timpul umplerii cu carbid, interval în care se lasa sa treacã prin ea, un curent slab de azot; dupã umplere, se etanseaza fata de exterior, prin dispozitivul cu care este prevãzutã în acest scop şi se întrerupe azotul.
b. o camera intermediara între camera de umplere şi camera de alimentare, fata de care sa se poatã închide etans, ambele dispozitive de închidere fiind manevrate din exterior.
NOTA: În locul camerelor descrise la punctele a şi b se poate utiliza ca varianta de alimentare un buncar mobil care se fixeazã la partea superioarã a generatorului; buncarul mobil va respecta condiţiile prevãzute la punctele a. şi b.
c. o camera de alimentare prevãzutã cu dispozitiv de dozare a carbidului (în camera de reactie) dispozitiv corespunzãtor granulatiei carbidului utilizat şi debitului normal de alimentare.
d. o camera de reactie prevãzutã cu un amestecator adecvat, astfel încât sa se asigure reactia completa a carbidului.
e. o camera mica pentru sedimentarea sterilului care va trebui sa poatã fi izolata de camera de reactie în timp ce se deschide pentru evacuarea sterilului şi sa fie protejata contra creşterii presiunii datorate continuãrii reacţiei între carbid şi apa; la generatoarele cu capacitate de max. 60 Nm3/h aceasta camera nu este obligatorie; sterilul se va acumula la fundul camerei de reactie de unde va fi evacuat periodic, dupã oprirea, golirea şi inertizarea generatorului de acetilena.
f. racorduri corespunzãtoare pentru:
- ieşirea acetilenei;
- introducerea azotului pentru inertizare;
- introducerea apei pentru reactie;
- evacuarea suspensiei (slam) de hidroxid de calciu.
3.2.1.3. Generatoarele de acetilena din carbid trebuie echipate cu manometru şi indicator de nivel în execuţie corespunzãtoare condiţiilor de lucru.
3.2.1.4. Fiecare generator trebuie sa poarte la loc vizibil o placuta cu urmãtoarele date:
- întreprinderea constructoare;
- anul de fabricaţie;
- capacitatea de producţie, în Nmc/h, acetilena;
- modul de alimentare cu carbid (granulatia şi kg/h), presiunea maxima admisibilã.
3.2.1.5. Înainte de prima punere în funcţiune precum şi la repunerea în funcţiune dupã opriri mai indelungate se verifica cu deosebita atentie:
- buna funcţionare a tuturor dispozitivelor şi aparatelor din componenta reactorului;
- etanseitatea fata de exterior şi între compartimente;
- inertizarea tuturor spaţiilor în care se produce sau poate fi prezenta acetilena.
3.2.2. Gazometre pentru acetilena în încãperi
3.2.2.1. Gazometrele se echipeaza cu dispozitive adecvate pentru evitarea inghetarii apei din bazin şi din închiderile hidraulice ale inelelor (în cazul gazometrelor telescopice) prin încãlzire pe timp friguros.
Pentru încãlzire se va folosi abur cu presiunea de max. 4 bar.
3.2.2.2. Pentru evitarea supraincalzirii neuniforme în anotimpurile calde, datoritã radiatiei solare, dacã este cazul, gazometrele se prevãd cu o instalatie (dispozitive) de stropire cu apa.
3.2.2.3. Se va acorda o atentie deosebita execuţiei corecte a clopotului şi se va verifica dacã funcţionarea (ridicarea sau coborârea) acestuia decurge în mod satisfãcãtor, fãrã frecari (intepeniri) în dispozitivele de ghidaj.
3.2.2.4. Pentru protecţia impotriva descarcarilor electrice, gazometrele vor fi prevãzute cu paratraznete judicios amplasate, ţinându-se seama şi de cosul de dispersie, când acesta exista.
3.2.2.5. Gazometrele vor fi prevãzute cu aparatura pentru indicarea continua a nivelului clopotului, în camerele de comanda ale secţiilor producãtoare şi consumatoare de acetilena, racordate la gazometrul respectiv.
3.2.2.6. Înainte de introducerea acetilenei se face inertizarea. În acest scop, gazometrele vor fi prevãzute cu racord corespunzãtor de azot şi cu robinet de proba pentru gazul evacuat, judicios amplasate.
3.2.3. Compresoare pentru acetilena cu concentraţie de peste 25% vol.
3.2.3.1. Compresoarele de acetilena trebuie sa fie astfel realizate sau echipate cu un sistem de rãcire, încât în timpul functionarii corespunzãtoare sa nu apara temperaturi care sa poatã conduce la descompunerea acetilenei; furnizorul compresorului va garanta aceasta condiţie. De regula la compresoarele unse cu ulei, temperatura acetilenei dupã supapele de presiune nu trebuie sa depãşeascã 140°C.
3.2.3.2. Compresoarele de acetilena trebuie sa fie astfel realizate sau echipate cu un sistem de rãcire, încât temperatura acetilenei la intrarea în conducta de distribuţie sa nu influenteze funcţionarea corespunzãtoare a instalaţiilor conectate; aceasta cerinta este de regula îndeplinitã, dacã nu apar temperaturi ale acetilenei care sa depãşeascã 70°C. Dupã comprimare sau între treptele de comprimare, dacã furnizorul compresorului recomanda, se vor prevedea racitoare şi separatoare.
3.2.3.3. Dupã fiecare treapta de comprimare se va prevedea o supapa de siguranta reglata la presiunea maxima admisã pentru treapta respectiva.
La compresoarele centrifugale cu mai multe trepte se poate accepta, cu garanţia furnizorului, ca acestea sa fie prevãzute cu supapa de siguranta numai dupã treapta finala.
Evacuarea acetilenei din aceste supape se va face dupã caz:
a) direct în atmosfera printr-o teava (cos de dispersie) în cazul debitelor mici care nu prezintã pericol pentru obiectele invecinate;
b) la o facla proprie sau dacã sunt îndeplinite toate condiţiile, la o facla comuna;
c) în conducta de aspiratie, când nu exista nici o contradictie în acest sens (şi numai dupã ce acetilena a fost racita). Aceasta cale este, în general, preferabila.
3.2.3.4. Compresoarele vor trebui sa fie bine etansate pentru a se evita scãparea acetilenei în exterior precum şi pãtrunderea aerului în fluxul de acetilena. În legatura cu aceasta se atrage atenţia ca la compresoarele cu piston, o presiune de cativa mm col. apa în conducta de aspiratie nu constituie o garanţie ca, la aspiratia în prima treapta nu pot sa apara depresiuni momentane.
Se va stabili presiunea minima admisibilã în conducta de aspiratie şi se va prevedea echipamentul pentru oprirea automatã a compresorului la scãderea presiunii sub aceasta valoare.
3.2.3.5. Se va asigura respectarea stricta a instrucţiunilor furnizorului cu privire la montarea, probarea, exploatarea şi întreţinerea compresoarelor livrate.

3.3. DISPOZITIVE DE SIGURANTA
3.3.1. Opritoare de descompunere (turnuri pentru oprirea exploziilor) cu umplutura din inele de oţel, Raching sau Pall
3.3.1.1. Înãlţimea stratului de umplutura pentru a se asigura eficacitatea opritorului este în funcţie de:
- dimensiunile inelelor de umplutura;
- presiunea acetilenei în conducta respectiva;
- tipul opritorului (umed sau uscat).
Întrucât avantajul opritoarelor de tip umed este relativ mic, constând din reducerea inaltimii stratului de umplutura cu circa 30%, ceea ce nu compenseazã complicatiile care intervin, se recomanda utilizarea opritoarelor de tip uscat.
În tabelul urmãtor se prezintã valorile minimale ale stratului de umplutura.
Opritoarele de descompunere de tip uscat pentru debite mici şi implicit diametre mici, pot fi aşezate orizontal.


┌──────────────────┬─────────────────┬────────────────────┬────────────────────┐
│ │Dimensiunile max.│ Înãlţimea minima a │ Înãlţimea minima a │
│Presiunea de lucru│ ale inelelor de │ stratului de │ stratului de │
│ (bar) │ umplutura, │umplutura tip uscat,│umplutura tip umed, │
│ │ mm D x L │ m │ m │
├──────────────────┼─────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤
│ │ 10 x 10 │ 1,5 │ 1,0 │
│ pana la 0,2 │ 15 x 15 │ 2,0 │ 1,5 │
│ │ 25 x 25 │ 5,0 │ 4,0 │
├──────────────────┼─────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤
│ │ 10 x 10 │ 1,5 │ 1,0 │
│ 0,2-0,4 │ 15 x 15 │ 2,5 │ 2,0 │
│ │ 25 x 25 │ 7,0 │ 5,0 │
├──────────────────┼─────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤
│ 0,4-0,7 │ 10 x 10 │ 1,5 │ 1,0 │
│ │ 15 x 15 │ 3,5 │ 2,5 │
├──────────────────┼─────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤
│ 0,7-1,0 │ 10 x 10 │ 2,0 │ 1,0 │
│ │ 15 x 15 │ 4,5 │ 3,0 │
├──────────────────┼─────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤
│ 1,0 │ 10 x 10 │ 2,5 │ 2,0 │
│ 1,5 │ 15 x 15 │ │ 5,0 │
└──────────────────┴─────────────────┴────────────────────┴────────────────────┘



Pentru presiuni mai mari de 1 bar (suprapresiune) nu se mai admit inele de 15 x 15 mm la opritoarele uscate.
3.3.1.2. Diametrul opritorului de descompunere se determina cu condiţia ca viteza gazelor (în secţiunea consideratã libera), în condiţiile de lucru sa nu depãşeascã 1,5 m/ssec, respectiv 0,8 din viteza de inecare în cazul opritoarelor de tip umed la care vor trebui luate mãsurile necesare pentru asigurarea debitului de apa în limitele determinate prin metodele obişnuite.
3.3.1.3. Spaţiile libere din opritor, înainte şi dupã stratul de umplutura pot fi umplute cu inele de dimensiuni mai mari, iar dacã presiunea de exploatare este mai mica de 0,2 bar, aceste spaţii pot rãmâne neumplute.
3.3.1.4. În cazul conductelor cu diametru mai mare de 100 mm şi care lucreazã la presiuni mai mari de 0,4 bar, racordarea la opritorul de explozie se va face printr-o ramificatie în "T", iar la capatul liber al conductei se va monta o membrana de siguranta.
Aceasta prevedere este valabilã şi pentru conductele cu diametru mai mic, dacã presiunea parţialã absolutã a acetilenei depãşeşte 1,4 bar.
3.3.1.5. Dimensionarea de rezistenta a opritoarelor de descompunere se va face pe aceleaşi baze ca şi conductele adiacente dar cu condiţia ca P(c) ≥ 25 bar.
3.3.1.6. Turnurile pentru oprirea exploziilor amplasate în aer liber vor trebui protejate contra inghetului apei din vaporii cu care este saturata acetilena. Protecţia se realizeazã prin izolare termica şi printr-o uşoarã încãlzire (indirecta) la baza turnului cu o serpentina cu abur de joasa presiune (cca. 3 bar).
Turnurile vor mai fi prevãzute (la fund) şi cu un robinet pentru scurgerea apei. Acest robinet trebuie sa fie din oţel şi perfect etans.
Scurgerea apei se va face pe baza unor instrucţiuni detaliate de operare, de cãtre personalul anume instruit.
3.3.2. Alte tipuri de opritoare de descompunere
3.3.2.1. În cadrul instalaţiilor de imbuteliere a acetilenei precum şi în cadrul bateriilor de butelii cu acetilena dizolvatã sub presiune, se pot folosi şi alte tipuri de opritoare de descompunere, cu urmãtoarele condiţii:
a. sa fie proiectate şi construite de întreprinderi de specialitate care sa le garanteze eficienta în ceea ce priveşte oprirea descompunerii acetilenei fie ea exploziva sau detonativa.
b. carcasele sa reziste fãrã a depãşi limita deformatiilor elastice la aceleaşi presiuni care pot sa apara, în caz de descompunere detonativa a acetilenei, în conductele în care se monteaza.
c. sa fie asociate cu un dispozitiv de întrerupere automatã a fluxului de acetilena în cazul când a survenit o descompunere a acetilenei.
3.3.3. Membrane de siguranta (de rupere)
3.3.3.1. Diametrul membranelor, respectiv suprafata lor, se determina astfel încât în caz de explozie sa asigure o depresurizare rapida, în lipsa unei metode mai exacte, se recomanda relaţia empirica:


3____

F = 0,03 / V^2 , în care:



F = suprafata membranei, în mp;
V = volumul liber de gaz din recipientul respectiv, în mc.

Pentru un volum mai mic de 2 mc, membranele de siguranta vor avea un diametru de minim 250 mm. Membranele de siguranta montate pe conducte vor trebui sa aibã diametrul cel puţin egal cu al conductei respective.
3.3.3.2. Presiunea de rupere trebuie sa fie sensibil mai mare decât presiunea absolutã de lucru şi anume de 3-10 ori şi cu cel puţin 2 bar peste presiunea de regim, dar nu mai mare de 0,8 din presiunea de proba a utilajului sau a conductei pe care se monteaza.
3.3.3.3. În ceea ce priveşte materialele de confectie este interzisã fonta. Aluminiul poate fi utilizat dacã acetilena nu conţine impuritati care i-ar putea afecta proprietãţile sau dacã este izolat de contactul cu acetilena printr-o folie de material plastic insensibila la acetilena şi la temperatura respectiva şi care sa nu opunã practic rezistenta la ruperea membranei.
3.3.3.4. La montarea membranelor de siguranta se vor respecta urmãtoarele prevederi:
a. sa fie montate nemijlocit pe utilajele şi/sau conductele ce trebuie protejate şi fata de care sa nu poatã fi izolate prin dispozitive de închidere;
b. evacuarea gazelor sa se facã pe cat posibil direct în aer liber, iar dacã aceasta ar prezenta pericole, conducta de evacuare de dupã membrana de rupere va trebui sa fie cat mai scurta şi de diametru cat mai mare, astfel încât sa nu împiedice depresurizarea rapida în cazul ruperii membranei;
c. se vor lua mãsuri corespunzãtoare pentru ca socul produs la scurgerea rapida a gazelor sa nu afecteze stabilitatea sistemului;
d. se va avea grija ca jetul de gaze sau flacara sa nu poatã provoca raniri de persoane sau avarii la obiectele invecinate;
e. membranele vor fi astfel montate sau protejate încât sa nu se poatã aduna pe ele apa, zapada sau praf în cantitãţi ce ar putea afecta buna funcţionare.
3.3.4. Supape de siguranta hidraulice
3.3.4.1. Astfel de supape sunt recomandate impotriva depãşirii presiunii admisibile, numai la presiuni moderate pana la cca. 0,4 bar şi pentru cresteri relativ lente ale presiunii. Presiunea de 0,4 bar nu trebuie consideratã ca limita rigida, ci poate fi depãşitã în cazuri bine justificate.
În toate cazurile supapele de siguranta hidraulice vor trebui sa corespundã prevederilor de la articolele urmãtoare.
3.3.4.2. Ca lichid de închidere se va folosi de regula apa, dar, în anumite cazuri se pot folosi şi alte lichide cu proprietãţi corespunzãtoare condiţiilor de lucru (punct de congelare scãzut, volatilitate redusã, inerte fata de acetilena).
În toate cazurile va trebui sa se asigure în permanenta nivelul normal al lichidului de închidere prin soluţiile constructive adoptate şi/sau prin instrucţiunile de operare.
3.3.4.3. Garda hidraulica (adâncimea de scufundare a tevii de intrare a gazelor) va trebui sa fie stabilitã în mod judicios, astfel încât, la presiunea normalã de lucru (cu o marja de 15-20%, fãrã a se depãşi însã în nici un caz presiunea maxima admisibilã, în punctul în care este racordata supapa) gazele sa nu treacã prin supapa.
3.3.4.4. Diametrul corpului supapei va fi determinat în funcţie de debitul maxim posibil de gaze astfel ca viteza gazelor, în secţiunea libera, sa nu depãşeascã 1 m/sec.
Înãlţimea libera deasupra nivelului normal al lichidului, va trebui sa fie egala cu de cel puţin 2 ori diametrul corpului.
3.3.4.5. Diametrul conductei de intrare, egal cu cel al conductei de ieşire, se va determina în funcţie de debitul maxim posibil, ţinându-se seama şi de prevederile de la art. 4.2.3., astfel încât pierderea totalã de presiune la trecerea prin supapa, sa nu conducã la depãşirea presiunii maxime admisibile.
3.3.4.6. Pe conducta de evacuare, dacã trebuie sa debuseze în aer liber, se recomanda a se prevedea opritor de flacara sau închidere moleculara.
3.3.4.7. Când lichidul de închidere este apa, se vor prevedea mãsuri corespunzãtoare pentru evitarea inghetarii întregului sistem (supapa/conducta de evacuare, opritor de flacari).
3.3.4.8. Pentru calculul de rezistenta al corpului supapei, al conductei de evacuare şi al opritorului de flacari se va lua în consideraţie o presiune de proba de 25 bar.
3.3.5. Inchizatoare hidraulice
3.3.5.1. Inchizatoarele hidraulice se recomanda numai în sistemele de conducte de presiune joasa (pana la 0,2 bar), ca mijloc de protecţie impotriva inversarii sensului de curgere al gazelor şi, în anumite cazuri, pentru oprirea propagarii flacarii, sau a descompunerii acetilenei, în sensul invers sensului normal de curgere.
3.3.5.2. Ca lichid de închidere se va folosi exclusiv apa, luându-se mãsuri corespunzãtoare pentru asigurarea permanenta a nivelului normal şi pentru evitarea inghetului.
3.3.5.3. Garda hidraulica se va alege între 50 mm (care trebuie consideratã ca valoare minima) şi cca. 300 mm, în funcţie de pierderea de presiune admisibilã (în fiecare caz în parte) şi de cerinta de a asigura oprirea flacarii. În acest scop, se recomanda ca garda hidraulica sa se apropie de limita maxima.
3.3.5.4. Se recomanda ca viteza gazelor în secţiunea libera a inchizatorului sa nu depãşeascã 1 m/sec, iar înãlţimea corpului cilindric, vertical (deasupra nivelului apei pana la conducta de ieşire a gazelor) va trebui sa fie de 1-2 ori diametrul.
În orice caz, dar mai ales când viteza gazelor se apropie de (sau depãşeşte) viteza recomandatã, se vor prevedea mãsuri pentru evitarea obturarii conductei de ieşire datoritã apei antrenate.
3.3.6. Ventile de siguranta
3.3.6.1. Ventilele de siguranta vor fi folosite ca mijloc de protecţie impotriva creşterii presiunii, numai la conductele şi utilajele în care este posibila o creştere relativ lenta a presiunii, ca de ex.: la compresoarele de acetilena (dupã fiecare treapta de comprimare), la conducta de dupã un reductor de presiune, etc. similar.
Impotriva creşterii presiunii datoritã descompunerii explozive a acetilenei, ventilele de siguranta sunt ineficace şi nu se admite folosirea lor.
În cazurile în care ele sunt necesare, vor trebui sa îndeplineascã urmãtoarele condiţii:
a. sa deschidã exact la presiunea dinainte prescrisã (P1 din tabelul urmãtor).
b. sa permitã trecerea integrala a debitului de gaze la o creştere cat mai mica a presiunii (P2 din tabelul 4).
c. sa inchida etans dupã ce presiunea a revenit la valoarea normalã (valorile uzuale ale presiunilor P1 şi P2, dependente de locurile în care sunt montate ventilele de siguranta, sunt indicate în tabelul urmãtor).


┌───────────────────────────┬────────────────────────────┬─────────────────────┐
│ Locul de montare │ P1 │ P2 │
├───────────────────────────┼────────────────────────────┼─────────────────────┤
│Conducte de presiune medie │ │ │
│alimentate dintr-o baterie │ 1,0-1,3 x presiunea maxima │ 1,3-1,6 x presiunea │
│de butelii (dupã reductorul│ admisibilã │ maxima admisibilã │
│principal de presiune) │ │ │
├───────────────────────────┼────────────────────────────┼─────────────────────┤
│Compresor de acetilena │ 1,0 x presiunea maxima │ 1,1 x presiunea │
│(dupã fiecare treapta) │ admisibilã │ maxima admisibilã │
└───────────────────────────┴────────────────────────────┴─────────────────────┘



d. sa fie astfel construite şi montate încât sa nu fie posibila închiderea sau izolarea lor (prin robinete de închidere) sau modificarea intamplatoare a reglajului, iar în caz de deschidere (la creşterea presiunii) acetilena sa poatã fi evacuata fãrã pericol.
e. în cazurile în care se prevede necesitatea reviziei periodice a ventilelor de siguranta, mentinandu-se în funcţiune instalaţiile respective, se vor monta câte doua ventile jumelate, astfel încât sa poatã fi izolat numai câte unul dintre ele şi se vor întocmi instrucţiuni amanuntite pentru efectuarea acestei operaţii.
f. în ceea ce priveşte dimensionarea, din punct de vedere al rezistentei, ventilele de siguranta vor trebui sa reziste, fãrã a se depãşi 0,9 din limita de curgere a materialelor respective de construcţie, la aceeaşi presiune de proba ca şi conducta sau utilajul pe care sunt montate.
În cazul în care condiţiile cerute ventilelor de siguranta nu pot fi îndeplinite, se vor prevedea membrane de siguranta sau pentru presiuni mai mici supape hidraulice.
3.3.7. Reductor de presiune principal (în bateriile de butelii cu acetilena dizolvatã sub presiune)
3.3.7.1. Carcasa şi capacul arcului reductorului principal de presiune trebuie sa reziste fãrã deformari la presiunea de descompunere detonativa a acetilenei (egala cu de 50 ori presiunea absolutã iniţialã), când presiunea în amonte este de 25 bar, iar în aval, de 1,4 ori presiunea maxima absolutã (dupã reducere). Aceasta ultima condiţie nu este necesarã dacã, imediat dupã reductorul de presiune, este intercalat un opritor de descompunere, corespunzãtor descompunerii detonative a acetilenei, când presiunea iniţialã a acesteia este de 2,5 bar.

CAP. 4
CONDUCTE

4.1. DOMENIUL DE APLICARE, CLASIFICARE (CATEGORII)
4.1.1. Prevederile din acest capitol se referã la conductele pentru acetilena cu o concentraţie de peste 25% vol. din limita (incinta) uzinei în care acetilena se produce sau se utilizeazã.
Pentru conductele de transport la distanţe mai mari, în afarã uzinelor respective, aceste prevederi pot fi folosite numai în principiu fãrã a putea fi considerate complete.
În cadrul acestui normativ, în funcţie de utilizãri, de presiunile de lucru şi de unele cerinţe speciale, conductele de acetilena se împart în mai multe categorii, prezentate în cele ce urmeazã.
4.1.2. Conducte pentru acetilena destinate sudurii, tãierii metalelor sau altor operaţii asemãnãtoare.
În cadrul acestora, în funcţie de presiunile efective de lucru, se diferentiaza urmãtoarele categorii:
a. conducte de presiune joasa, pana la 0,2 bar;
b. conducte de presiune medie între 0,2 şi 1,5 bar;
c. conducte de presiune inalta între 1,5 şi 25 bar.
În aceasta ultima categorie intra conductele pentru încãrcarea acetilenei comprimate în butelii, de la compresor pana la butelii, precum şi conductele de preluare a acetilenei comprimate, din butelii pana la ultimul dispozitiv de reducere a presiunii, la valori de presiune joasa sau medie.
Valoarea maxima admisibilã a presiunii de lucru în conductele de presiune inalta este de 25 bar.
Pentru a se exclude, însã, riscul de condensare a acetilenei în conducte, presiunea se limiteazã, în funcţie de temperatura mediului ambiant, la valorile urmãtoare:
- 25 bar la +8°C
- 23 bar la +5°C
- 20 bar la 0°C
- 17 bar la -5°C,
sau invers, se vor lua mãsuri adecvate pentru ca temperatura conductelor sa nu scada sub valorile indicate (în funcţie de presiunea maxima din conducta respectiva).
4.1.3. Conducte flexibile (furtunuri) pentru acetilena destinatã sudurii
Nota
Când nu se specifica altfel, valorile presiunii trebuie intelese ca presiuni efective (suprapresiuni).

4.2. PREVEDERI GENERALE
4.2.1. Conductele de acetilena trebuie astfel construite încât sa reziste la toate solicitarile mecanice, termice şi chimice previzibile, ţinându-se seama şi de impuritatile pe care acetilena le poate conţine, precum şi de alte substanţe care pot însoţi acetilena, în mod normal sau intamplator.
4.2.2. Conductele trebuie sa fie şi sa rãmânã perfect etanse în condiţii normale de exploatare şi în toate situaţiile şi la solicitarile ce ar putea surveni ocazional.
4.2.3. Când nu exista cerinţe sau contraindicatii speciale, se recomanda a se adopta diametre cat mai mici pentru conducte cu condiţia ca viteza gazelor sa se situeze între valorile practice uzuale. Pentru presiuni sub 1,4 bar (abs) aceste valori sunt de maxim 15 m/sec, iar pentru presiunea max. de 25 bar admisã la comprimare, 4 m/sec. Pentru presiuni intermediare viteza max. se va stabili prin interpolare. Valorile de mai sus pot fi majorate pana la 20 m/sec, în mãsura în care concentratia acetilenei scade pana la 25%.

4.3. ECHIPARE
4.3.1. Dupã un compresor sau reductor de presiune şi, în general, unde este de asteptat o creştere anormala a presiunii, conductele trebuie echipate cu:
a. un manometru pe care sa fie marcata presiunea maxima admisibilã;
b. un dispozitiv (supapa de siguranta) care sa împiedice depãşirea presiunii maxime admisibile. Se poate excepta de la aceasta prevedere conducta de refulare de la compresor, în cazul în care compresorul însuşi este astfel construit sau echipat, încât depãşirea presiunii admisibile sa nu fie posibila.
4.3.2. Conductele cu diametru mai mare de 100 mm în care presiunea de lucru este mai mare de 0,4 bar trebuie prevãzute cu membrane de rupere, la intrarea în, respectiv ieşirea din opritoarele de explozie, montate dupã cum se indica la acest capitol.
4.3.3. La punctele de racord (ramificatie) conductele de acetilena de presiune joasa şi medie vor fi prevãzute cu un dispozitiv de închidere, izolare, care poate fi de regula un robinet în execuţie corespunzãtoare presiunii de proba respective.
4.3.4. Conductele de presiune joasa şi medie pentru acetilena umeda vor fi prevãzute cu dispozitive pentru separarea şi evacuarea apei rezultate din condensarea vaporilor. Aceste dispozitive vor fi amplasate în punctele cele mai joase şi pe cat posibil în încãperi închise spre a fi ferite de inghet. Pentru evitarea formãrii "dopurilor" de lichid, conductele vor trebui montate cu panta coboratoare continua, în sensul de curgere a acetilenei. În caz de nevoie, se admite "ruperea de panta" cu porţiuni verticale scurte ale conductei şi cu dispozitiv de evacuare a apei în punctul cel mai de jos.
În cazurile în care dispozitivele pentru evacuarea apei sunt amplasate în aer liber, ele vor trebui protejate contra inghetului.
4.3.5. Toate capetele de conducta (ramificatii) nefolosite trebuie perfect închise cu flanse oarbe. Robinetele sau alte dispozitive de închidere nu pot fi considerate satisfãcãtoare în astfel de cazuri.
4.3.6. În componenta conductelor de acetilena se admit numai robinete care inchid etans, fiind totodatã bine etansate şi fata de exterior.
Robinetele cu cep pot fi folosite numai dacã cepul este etansat fata de atmosfera exterioarã printr-un dispozitiv special şi sigur de etansare. Robinetele cu etansarea cepului pe locasul conic de metal pot fi folosite, dacã sunt foarte bine executate, numai în conductele de presiune joasa din instalaţiile pentru sudura.
4.3.7. Toate conductele de acetilena vor trebui sa aibã o buna legatura la pãmânt, pentru a se evita formarea electricitatii statice.
4.3.8. Conductele mai lungi de 25 m, în care presiunea efectivã este mai mare de 1,5 bar, vor fi echipate cu membrane de siguranta (de rupere) din 25 în 25 de metri.
4.3.9. În toate cazurile în care, pe conducte, sunt montate membrane de explozie, se va asigura stabilitatea conductei, ţinându-se seama de forta ce se dezvolta în momentul ruperii membranei, iar membranele de rupere vor trebui sa fie astfel montate încât sa nu prezinte pericol pentru personal şi pentru echipamentele invecinate.

4.4. AMPLASARE (POZARE)
4.4.1. Conductele de acetilena vor fi amplasate de preferinta suprateran şi astfel încât sa fie uşor accesibile.
4.4.2. Conductele de presiune inalta trebuie sa fie amplasate numai suprateran şi în încãperi închise sau protejate, pentru a se exclude posibilitatea lichefierii acetilenei în conducte.
4.4.3. Conductele de presiune joasa şi medie pentru acetilena umeda, al cãror traseu trece prin aer liber, vor trebui sa fie protejate contra inghetului vaporilor de apa pe portiunile expuse frigului. Protecţia se va asigura prin izolare termica şi însoţire cu o conducta de abur de joasa presiune (max. 150°C), montata astfel încât sa nu vina în contact direct cu conducta de acetilena. Proiectantul va alege diametrul conductei de însoţire între Dn 15 şi Dn 40, în funcţie de diametrul şi de lungimea conductei de acetilena. Conductele scurte, cu debite mari de acetilena din cadrul unei instalaţii tehnologice amplasate în aer liber, nu trebuie însoţite decât dacã exista realmente pericolul de inghet, ceea ce de regula nu este cazul.
4.4.4. Toate conductele de acetilena trebuie astfel montate şi protejate, încât sa nu fie expuse la încãlzire periculoasa din partea altor elemente ale instalaţiilor, sau datoritã radiatiei solare, în cazul conductelor amplasate în aer liber. În acest caz protecţia va fi asigurata prin izolatie termica sau prin parasolare.
4.4.5. În cazul montarii conductelor de acetilena (numai de presiune joasa şi medie)2) pe estacade sau alte mijloace de sustinere, comune şi pentru alte conducte, conductele de acetilena vor trebui aşezate la partea superioarã, asigurându-se distanţe suficiente pentru ca intervenţiile necesare sa se poatã face fãrã pericol. Pe de alta parte, se va asigura o sprijinire judicioasã, pentru a se evita deformari, trepidatii, sau solicitãri periculoase, respectiv, se va asigura compensarea dilatarilor. Toate mijloacele de sustinere a conductelor vor trebui confectionate din materiale necombustibile.
___________
*2) Conductele de presiune inalta nu se vor aseza, în nici un caz, pe suporti comuni cu ai altor conducte.

4.4.6. La pozarea conductelor se va avea o grija deosebita ca acestea sa nu poatã veni în contact cu conductori sau cabluri electrice.
4.4.7. Nu se admite amplasarea conductelor de acetilena în:
a. spaţii greu accesibile sau în locuri cu circulaţie intensa, ca de ex.: canale de aerisire, coridoare de trecere, etc.;
b. hale (încãperi, ateliere) în care acetilena nu intervine în procesele respective;
c. canale mari, în care se poate circula şi/sau în care se amplaseaza şi alte conducte sau cabluri electrice;
d. blocuri de beton, sau zidãrie, cu excepţia cazurilor în care trecerea prin astfel de blocuri este o cerinta tehnica (de ex. la incrucisari de drumuri sau cu cai de rulare ale unor utilaje grele). În astfel de cazuri, conducta de acetilena va fi protejata cu un manson din teava de oţel, inglobat în zidãrie, care va trebui sa depãşeascã drumul respectiv cu cel puţin 2 m în fiecare parte.
4.4.8. În interiorul clãdirilor, conductele de acetilena pot fi amplasate fie suprateran, fie în canale bine aerisite (de ex. prin acoperire cu gratare).
În ambele cazuri, ele vor trebui sa fie judicios sprijinite, spre a nu se produce deformari periculoase.
4.4.9. În cazul amplasarii conductelor în canale, diversele armãturi la care sunt necesare manevre, sau intervenţii periodice (robinete, prize pentru aparate de mãsura, etc.) nu vor fi montate în canale, ci pe portiunile conductei din afarã canalelor.
4.4.10. În atelierele în care acetilena se foloseşte pentru sudura, se admite montarea conductelor de oxigen şi acetilena pe acelaşi perete, vopsite diferit (albastru pentru oxigen şi galben pentru acetilena), iar conducta de acetilena va fi montata deasupra celei de oxigen şi la distanta de cel puţin 0,5 m.
4.4.11. În halele de fabricaţie, în care se vehiculeaza acetilena prin conducte de diametre mari, aceste conducte vor fi amplasate şi sprijinite pe suporti individuali, separati, fixati pe stâlpi, sau chiar pe utilaje, astfel încât sa fie uşor accesibile şi sa nu fie afectate în nici un fel de vecinãtatea altor conducte (incalziri, loviri, vibratii), asigurându-se o distanta cat mai mare fata de cablurile electrice (minim 1 m).
4.4.12. Conductele supraterane, atât interioare cat şi exterioare, vor fi vopsite (iar cele izolate marcate vizibil) cu vopsea galbena, rezistenta la agenţii din mediul ambiant respectiv.
4.4.13. Amplasarea subterana a conductelor de acetilena, în pãmânt, sau în canale închise, este permisã numai în exteriorul clãdirilor, intelegand aici şi platformele betonate.
4.4.14. La amplasarea în canale exterioare, acestea vor trebui:
- sa fie umplute cu nisip;
- sa serveascã exclusiv pentru conducte de acetilena;
- sa nu fie în legatura cu alte canale (pentru alte scopuri);
- pe porţiunea din canale a conductelor, acestea sa nu cuprindã armãturi la care sunt necesare manevre, sau intervenţii periodice (robinete, prize pentru aparate de mãsura, etc.);
- sa fie protejate la subtraversari.
4.4.15. Conductele amplasate direct în pãmânt (sau nisip) vor trebui sa fie: bine protejate contra coroziunii (prin bituminizare dubla), sprijinite în mod uniform şi aparate contra unor acţiuni exterioare (ceea ce se asigura prin ingroparea lor la o adancime de minim 0,8 m). La o distanta de cca. 0,3 m deasupra tevilor, se va aseza un strat de "avertizare", de ex. o folie de material plastic, iar în dreptul sudurilor se vor prevedea "rasuflatori", pentru controlul etanseitatii.
4.4.16. Pentru conductele subterane (exterioare) de acetilena, se vor respecta urmãtoarele distanţe minime:
- 3 m, fata de clãdiri;
- 2 m, fata de platformele betonate;
- 3 m, fata de canale şi cãmine pentru alte scopuri;
- 2 m, fata de cable electrice;
- 1,5 m, fata de conductele pentru lichide inflamabile.
4.4.17. Conductele exterioare principale (cu debite mai mari de 20 Nmc/h de acetilena) vor trebui sa treacã la o distanta de cel puţin 15 m de depozitele de lichide inflamabile. Aceasta prevedere nu se referã la rezervoarele cu lichide inflamabile din instalaţiile de la care pleacã, respectiv la care vine, conducta de acetilena.
4.4.18. Traseele conductelor de acetilena ingropate vor trebui marcate pe teren şi incluse în planurile de conducte, astfel încât sa poatã fi gãsite cu usurinta.
4.4.19. Conductele flexibile (furtunuri), ale cãror trasee se pot modifica în cursul lucrului, vor trebui sa fie totdeauna astfel aşezate şi protejate, încât sa nu fie expuse la nici o vãtãmare, care ar putea afecta rezistenta şi etanseitatea lor.

4.5. PROBE, EXPLOATARE
4.5.1. Înainte de vopsire şi de izolare, conductele de acetilena vor trebui supuse unei probe hidraulice de presiune, la valorile indicate la subcap. 4.4., pentru fiecare dintre categorii. Conductele cu presiunea de lucru pana la 0,2 bar pot fi exceptate de la proba de presiune hidraulica, cu condiţia ca buna lor execuţie sa fi fost asigurata prin personal anume însãrcinat şi calificat.
4.5.2. Dupã scurgerea apei şi dupã uscare (prin suflare cu aer), toate conductele, inclusiv cele cu presiuni mai mici de 0,2 bar, vor fi supuse unei probe de etanseitate (de presiune pneumatica) la o presiune egala cu 1,5 x presiunea maxima de lucru, dar cel puţin 0,5 bar. La aceasta proba, conductele trebuie ţinute sub presiune de aer cca. 24 de ore, dupã care presiunea trebuie sa rãmânã practic neschimbata. Citirea presiunilor (iniţialã şi finala) trebuie sa se facã la aceeaşi temperatura, iar în cazul conductelor exterioare, în condiţii practic egale de radiaţie solara. În aceste condiţii o scãdere cu mai mult de 5% a presiunii iniţiale (scãdere care nu poate fi atribuitã impreciziei citirilor şi/sau diferenţelor insesizabile de temperatura) face necesarã depistarea neetanseitatilor (de ex. cu apa cu sapun, în special la suduri şi alte imbinari) şi remedierea lor corespunzãtoare.
4.5.3. Separat de probele de presiune, menţionate la punctele precedente, înainte de darea în exploatare, se va face o revizie minuţioasã, completa a conductelor, pentru a se verifica dacã toate prevederile de la acest capitol au fost îndeplinite, în special cele referitoare la execuţie, dotare, pozare şi altele nesesizabile prin probele de presiune.
4.5.4. Înainte de darea în exploatare, precum şi dupã fiecare oprire de lungã durata, toate conductele vor trebui suflate cu azot, pana ce, în cel mai îndepãrtat punct de introducere a azotului, concentratia oxigenului va fi scãzutã sub 3%.
Se va avea grija sa nu rãmânã porţiuni de conducta nespalata cu azot (zone stagnante), scop în care se vor prevedea robinetele necesare, judicios amplasate.
4.5.5. În conductele de acetilena, nu se admite scãderea presiunii sub o anumitã valoare limita, dinainte prescrisã, respectiv, apariţia unor depresiuni şi riscul patrunderii aerului.
4.5.6. Conductele de presiune joasa pot fi alimentate de la o sursa de acetilena de presiune mai ridicatã (instalatia de acetilena din hidrocarburi sau din carbid, compresor, butelii cu acetilena dizolvatã sub presiune), numai dacã sunt pe deplin asigurate contra creşterii presiunii peste valoarea prevãzutã.
4.5.7. Orice intervenţii la conductele de acetilena, în special cele care pot provoca incalziri periculoase (suduri), sau formarea de amestecuri explozive, trebuie precedate de o îndepãrtare completa a acetilenei, prin suflare cu azot sau alt gaz inert. La conductele de diametru mic (sub 25 mm), suflarea se poate face şi cu aer, cu condiţia ca, la punctul de ieşire, sa nu existe vreun pericol de aprindere.

CAP. 5
ECHIPAMENTE DE MĂSURA ŞI AUTOMATIZARE

5.1. Instalaţiile de producere şi de utilizare a acetilenei vor fi echipate, în mod judicios, cu aparatele de mãsura, alarma şi automatizare necesare pentru asigurarea cerinţelor generale enunţate la cap. 2, art. 2.2.9. alin. a şi b, în mãsura în care aceste cerinţe pot fi realizate prin echipamentul de mãsura şi automatizare.
Se va tine seama şi de prevederile concrete (nelimitative) referitoare la dotarea cu aparatura de mãsura şi automatizare, precizate şi în alte articole ale normativului.
5.2. Pe lângã dotãrile care rezulta din prevederile de la art. 5.1. se vor lua mãsuri adecvate pentru sesizarea unor fenomene accidentale, ca de ex.: descompunerea acetilenei (în interiorul utilajelor şi/sau al conductelor), ruperea membranelor de siguranta etc. şi în caz ca acestea ar prezenta pericole imediate, pentru alarmare şi interblocari sau telecomenzi, dupã caz (a se vedea şi art. 8.3.6.).
5.3. Se poate utiliza atât aparatura pneumatica, precum şi cea electronica. Elementele de automatizare din zonele cu pericol de explozie vor trebui sa fie de tip antiex, corespunzãtor clasei de explozie şi grupei de aprindere a acetilenei (şi a celorlalte gaze care intervin în proces).
5.4. Aparatele centralizate în camere de comanda, în care, prin mãsurile luate, se asigura mediul normal şi se exclude pericolul de explozie, pot fi în execuţie normalã.
5.5. Elementele de automatizare nu trebuie sa aibã în componenta lor piese confectionate din materiale interzise dacã aceste piese vin în contact cu acetilena.
5.6. La locurile de priza ale aparatelor de mãsura şi automatizare, unde sunt posibile acumulari de substanţe periculoase, se va prevedea spalarea continua cu un curent slab de azot, sau alta substanta care nu afecteazã procesul tehnologic.
5.7. Atât la alegerea cat şi la montarea aparatelor de mãsura şi automatizare, se va urmãri realizarea unei fiabilitati şi sigurante maxime în exploatare. În acest sens, se va aprecia dacã şi unde este necesar sa se prevadã mãsuri, respectiv aparate suplimentare, de siguranta, pentru eventualitatea ca vreunul din ele nu ar funcţiona corect.

CAP. 6
DEPOZITE

6.1. DEPOZITE DE CARBID
6.1.1. Prevederile din acest subcapitol se referã la depozitarea carbidului, respectiv la depozitele de carbid cu capacitatea de depozitare de peste 500 kg.
- Toate depozitele de carbid se încadreazã în categoria A de pericol de incendiu (Risc foarte mare de incendiu).
Pentru depozitarea carbidului în containere, se vor respecta instrucţiunile întreprinderii furnizoare.
6.1.2. Carbidul (ambalat în butoaie etanse din tabla de oţel) poate fi depozitat numai în încãperi închise, care asigura adapost contra precipitatiilor atmosferice (ploaie, zapada).
6.1.3. Se poate depozita în soproane sau în aer liber numai carbidul livrat în containere în urmãtoarele condiţii:
a. containerele sa fie bine etansate şi prevãzute cu dispozitive de siguranta fata de suprapresiuni, dispozitive care, în caz şi dupã o eventuala funcţionare, sa nu permitã pãtrunderea apei din precipitatii atmosferice în interiorul containerului;
b. depozitul sa fie dotat cu mijloace mecanice adecvate pentru manipularea şi transportul containerelor pana la locul (instalatia) de utilizare a carbidului.
6.1.4. Nu se admite depozitarea carbidului în încãperi în care butoaiele ar putea fi lovite, iar acetilena degajata accidental ar constitui un pericol ca de exemplu:
a. coridoare sau spaţii de trecere;
b. casele scarilor;
c. vestibuluri sau alte locuri de acces;
d. încãperi din subsoluri;
e. încãperi în care stationeaza oameni.
6.1.5. Toate încãperile în care se depoziteaza carbid trebuie sa fie permanent bine aerisite prin ventilaţie naturala, organizatã, care sa asigure minimum 2 schimburi pe ora.
6.1.6. Se interzice depozitarea carbidului în încãperi comune cu alte materiale explozive, combustibile sau care pot coroda tabla de oţel a butoaielor.
6.1.7. Încãperile în care se depoziteaza carbidul trebuie sa fie uşor accesibile, bine iluminate şi sa aibã cel puţin o ieşire directa în exterior, cu deschidere în afarã.
6.1.8. Pentru deschiderea butoaielor cu carbid (scoaterea capacelor) se vor folosi numai scule antiscantei, dar nu din materiale interzise la contactul cu acetilena.
6.1.9. Butoaiele cu carbid trebuie manipulate numai la adapost de ploaie; nu trebuie introduse umede în depozit şi mai ales nu trebuie deschise când sunt umede.
6.1.10. Depozitarea carbidului în butoaie în cantitãţi de peste 5.000 kg se face în clãdire independenta, neetajata, de gradul I sau II, rezistenta la foc.
Se admite ca magazia de carbid sa facã corp comun cu alta clãdire cu condiţia de a fi despartita prin zid rezistent la explozie şi de a îndeplini şi celelalte condiţii prevãzute pentru depozitarea carbidului.
6.1.11. Pardoseala magaziei va fi executatã din material antiscantei şi situate la un nivel superior terenului înconjurãtor, cu cel puţin 30 cm mai sus (astfel este exclusa posibilitatea inundarilor) şi cu cel puţin 20 cm mai sus decât pardoseala încãperilor vecine.
6.1.12. În depozitul de carbid, butoaiele vor fi aşezate orizontal sau vertical pe trei randuri în cazul deservirii mecanizate (cu electrostivuitoare antiex) şi pe doua randuri în cazul deservirii manuale. În ambele cazuri se vor forma stive cu spaţii de manevra între ele de cel puţin 1,5 m latime astfel încât sa nu fie posibila cãderea sau rostogolirea butoaielor, iar manipularea sa se facã uşor. În cazul în care butoaiele sunt aşezate orizontal, între randuri se vor pune scanduri cu grosimea de 4-5 cm pentru asigurarea stabilitatii stivelor. Cantitatea maxima de carbid admisã într-o stiva va fi de 12.000 kg în cazul deservirii mecanizate şi de 8.000 kg în cazul deservirii manuale.
6.1.13. Alãturi de depozitul de carbid, în aceeaşi clãdire se admite şi amplasarea camerei pentru deschiderea (scoaterea) capacelor, camera care poate fi comuna cu camera concasoarelor (când carbidul trebuie concasat). Aceasta încãpere va trebui sa aibã ieşire directa spre exterior şi sa fie separate de încãperea în care este depozitat carbidul printr-o camera "tampon" prevãzutã şi ea cu usa directa spre exterior (pe lângã uşile de comunicaţie cu încãperile unde se depoziteaza şi se deschid butoaiele de carbid).
6.1.14. Se interzice cu desãvârşire trecerea prin depozitul de carbid şi prin încãperile adiacente a conductelor de apa, abur, canalizare pentru a exclude posibilitatea contactului între carbid şi apa.
6.1.15. Se interzice amplasarea de hidranti exteriori în vecinãtatea depozitului de carbid, iar la intrari se vor afişa cat mai vizibil plancarde cu inscripţia: "Pentru stingerea incendiilor este interzisã utilizarea apei".
6.1.16. Pentru stingerea incendiilor în încãperile în care se afla carbid se admit numai mijloace (metode) "uscate" ca de exemplu: stingatoare cu pulberi, nisip, gaze inerte.
6.1.17. Cantitãţi de carbid pana la 5.000 kg pot fi depozitate în magazii metalice independente, precum şi în clãdiri comune cu alte magazii, sau cu hala generatoarelor de acetilena cu urmãtoarele condiţii:
a. încãperile comune cu alte magazii sa fie construite din materiale incombustibile şi separate de restul încãperilor prin pereţi rezistenti la explozie;
b. în cazul când depozitul de carbid face corp comun cu hala generatoarelor de acetilena, comunicatia cu aceasta se face printr-o încãpere tampon.

6.2. DEPOZITAREA BUTOAIELOR GOLITE DE CARBID
6.2.1. Butoaiele trebuie sa fie bine golite, pentru ca sa nu rãmânã resturi de carbid în interiorul lor şi sa nu fie expuse umezelii în timpul manipulãrii.
6.2.2. Depozitarea butoaielor golite se va face sub soproane, prevãzute cu pardoseala antiscantei şi ferita de inundatii.
Se recomanda ca depozitul de butoaie goale sa fie separat de celelalte obiecte, la distanţele prevãzute la cap. 7. la nevoie, poate fi însã alipit de depozitul de carbid în butoaie, cu condiţia de a se fi separat de acesta printr-un perete rezistent la explozie.
6.2.3. În interiorul depozitului (sub sopron), butoaiele goale vor fi aşezate pe mai multe randuri, cu recomandarea de a fi aşezate cu gura în sus şi de a fi protejate impotriva patrunderii precipitatiilor atmosferice (ploaie, zapada).

6.3. DEPOZITE DE BUTELII DE ACETILENA
6.3.1. În acest subcapitol, se are în vedere numai depozitarea acetilenei comprimata şi dizolvatã în butelii (cilindri) de oţel, cu acetona, în masa poroasa, respectiv depozitele de butelii cu acetilena. Gazometrele de acetilena nu sunt considerate depozite, rolul lor fiind de "rezervor tampon".
6.3.2. Capacitatea maxima admisã pentru depozitele de acetilena îmbuteliatã este de 2.400 butelii pline.
6.3.3. Depozitul de butelii pline, (constând dintr-o clãdire, de categoria A de pericol de incendiu şi de gradul I sau II, rezistenta la foc, separatã, va fi alipita de alte clãdiri, cu condiţia ca pereţii despartitori sa fie rezistenti la explozie) va fi compartimentat, prin pereţi rezistenti la explozie în compartimente cu capacitatea de maxim 800 butelii, de câte 6 kg acetilena.
Buteliile de acetilena depozitate în containere speciale se pot depozita pe platforme, în aer liber. Containerele cu butelii goale vor fi depozitate în zone separate de containerele cu butelii pline, zone care vor fi demarcate şi semnalizate corespunzãtor.
6.3.4. Fiecare compartiment va fi prevãzut cu:
a. ieşire directa spre exterior;
b. pardoseala din material ce nu produce scantei;
c. acces la drumul uzinal, corespunzãtor mijloacelor prevãzute pentru manipularea buteliilor.
6.3.5. Depozitul va fi dotat cu utilaje (dispozitive) adecvate pentru manipularea, în siguranta, a buteliilor ţinându-se seama şi de cantitãţile ce se manipuleaza.
6.3.6. În interiorul depozitului, buteliile vor fi aşezate în poziţie verticala, lasandu-se spaţiile libere necesare pentru manipulare şi pentru acces facil la ambele usi ale fiecãrui compartiment. Dacã este necesarã constituirea de grupuri de butelii (pe beneficiari sau pe alte criterii), elementele metalice necesare pentru separarea grupurilor vor trebui sa fie galvanizate, pentru a nu se produce scantei, la lovirea lor.
6.3.7. Buteliile goale pot fi amplasate, în numãr nelimitat, fie sub soproane (din materiale necombustibile şi cu deflectoare în punctele cele mai înalte), fie chiar în aer liber, pe o platforma din materiale ce nu produc scantei (la lovirea cu tuburile de oţel). În cazul amplasarii în aer liber, buteliile returnate de cãtre beneficiari vor fi verificate dacã au fost realmente golite de acetilena.
6.3.8. Ca o excepţie de la paragrafele anterioare, un numãr de butelii pline echivalent cu producţia medie a instalaţiei pe doua zile, pot fi amplasate la distanta nenormata, cu respectarea prevederilor, de la art. 6.3.4.b, c, 6.3.5., 6.3.6.

6.4. DEPOZITE DE ACETONA
6.4.1. Depozitul de acetona va fi conceput şi dimensionat în funcţie de capacitatea instalaţiei, de caracterul ei (unitate "independenta" sau "integrata" conform definitiei de la cap. 7) şi de condiţiile de aprovizionare.
6.4.2. Se admite un rezervor de zi, cu capacitatea de 2 mc, amplasat lângã atelierul de umplere (completare) butelii cu acetona.

6.5. BAZINE (GROPI, BATALURI) PENTRU NAMOL DE CARBID
6.5.1. Evacuarea namolului de carbid (suspensie de hidrat de calciu) din generatoare şi transportul lui pana la bazine se va face conform prevederilor de la cap. 2 art. 2.2.4.
6.5.2. Pompele şi conductele pentru transportul namolului (de la generatoare sau din bazinul intermediar) la bazinele de decantare şi/sau depozitare, silozuri vor trebui sa fie uşor demontabile, pentru a putea fi curatate, în cat mai scurt timp, în caz de infundare.
6.5.3. Bazinele pentru decantarea şi/sau depozitarea namolului vor trebui sa fie amplasate în aer liber şi la o distanta suficienta de orice alte obiecte, pentru ca acetilena ce se mai poate degaja din namol, sa nu afecteze siguranta acestor obiecte. Pentru distanţe se vor respecta prevederile de la cap. 7.
6.5.4. În general, bazinele de namol de carbid vor fi construite din beton (care se considera satisfãcãtor din punct de vedere al protecţiei panzei de apa freatica) şi vor avea trei compartimente, astfel ca, în timp ce în unul dintre ele se aduce namol proaspãt, diluat, din celelalte sa se poatã scoate apa limpezita, respectiv namolul concentrat.
6.5.5. Apa limpezita, saturata cu hidrant de calciu, dacã nu se recircula la generatoarele de acetilena, poate fi evacuata la canalizarea de ape chimic impure sau chiar convenţional curate, dacã se obţine acceptul organizaţiei (sectiei) care administreazã reţeaua de canalizare respectiva, dar numai dupã ce conţinutul de acetilena a scãzut sub 10 mg/l.
6.5.6. Pentru cantitãţi mici de namol de carbid (de ex. în cadrul organizãrii de şantier) se admite ca acesta sa fie depozitat în gropi (bataluri) de pãmânt şi necompartimentate, respectându-se însã, prevederile de la art. 6.5.7. şi 7.3.2., precum şi o distanta de cel puţin 100 m de orice fântâna, apa de baut.
6.5.7. În jurul bazinelor de decantare - depozitare a namolului de carbid, se va prevedea o zona de protecţie de cel puţin 5 m, în care se interzice orice sursa de aprindere, precum şi accesul persoanelor neautorizate. Se excepteazã de la aceasta prevedere utilajele în execuţie normalã, pentru scoaterea şi transportarea namolului concentrat, cu condiţia ca, la compartimentul de care se apropie aceste utilaje, sa nu se degaje acetilena în cantitãţi periculoase (ceea ce se va constata cu un explozimetru portabil).
6.5.8. Namolul de carbid se poate depozita în silozuri speciale, de unde se va transporta în bataluri cu autocisternele.

CAP. 7
AMPLASAMENT - DISTANŢE MINIME

7.1. DEFINIŢII ŞI PRECIZĂRI
7.1.1. În cadrul acestui normativ se folosesc notiunile de:
a. Unitate independenta de producere a acetilenei, prin care se înţelege acea unitate care livreaza acetilena produsã altor beneficiari, de regula comprimata (şi dizolvatã) în butelii de oţel, cu acetona în masa poroasa. Într-o astfel de unitate acetilena este produsã numai din carbid.
b. Unitate integrata de producere a acetilenei, prin care se înţelege acea unitate a carei producţie se consuma (pentru sudura sau pentru prelucrari chimice) în cadrul uzinei (combinatului) din care face parte şi instalatia de producere a acetilenei. Într-o astfel de unitate, acetilena poate fi produsã fie din carbid, fie din hidrocarburi.
7.1.2. Distanţele între diferitele obiecte ale unitãţii de acetilena (între ele, sau fata de alte obiecte din afarã unitãţii), distanţe care se indica la subcap. 7.2., se înţeleg de la perimetrul clãdirilor sau în cazul instalaţiilor şi utilajelor tehnologice amplasate în aer liber, de la punctul cel mai apropiat al acestora de obiectul fata de care se prescrie distanta minima.
Pentru drumuri şi cai ferate, se considera însã, distanţele pana la axele acestora.
7.1.3. În cazul comasarii unor obiecte (secţii), pe baza şi în condiţiile prevederilor de la cap. 2 şi 6, distanţele dintre obiectele comasate (menţionate la subcap. 7.2.) se anuleazã, iar distanţele fata de celelalte obiecte se înţeleg de la punctul cel mai apropiat al compartimentului în care intervine acetilena.

7.2. DISTANŢE MINIME
7.2.1. Pentru unitãţile independente, precum şi cele integrate de producere a acetilenei (din carbid) cu capacitãţi de peste 20 Nmc/h, se prevãd distanţele indicate în urmãtor (distanţele se aplica în cazul când componentele nu sunt alipite).
Unitãţi independente de acetilena cu capacitate de peste 20 Nmc/h
Distanta minima în metri




┌───┬────────────────────────────────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┐
│ │ Denumirea obiectelor │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │ 8 │ 9 │ 10 │ 11 │
├───┼────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ 1.│Instalatia de producere a │ - │ 10 │ 10 │ 5 │ 5 │ 5 │ 5 │ 5 │ 5 │ 10 │ 10 │
│ │acetilenei │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ 2.│Instalatia de imbuteliere a │ 10 │ - │ 10 │ 5 │ 5 │ 5 │ 5 │ 5 │ 5 │ 10 │ 10 │
│ │acetilenei │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ 3.│Depozit de recipiente cu │ 10 │ 10 │ - │ 5 │ 5 │ 5 │ 5 │ 5 │ 5 │10*)│10*)│
│ │acetilena │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ 4.│Depozit de carbid │ 5 │ 5 │ 5 │ - │ 5 │ 5 │ 5 │ 5 │ 5 │5*) │ 5 │
├───┼────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ 5.│Depozit de butoaie golite de │ 5 │ 5 │ 5 │ 5 │ - │ 5 │ 5 │ 5 │ 5 │5*) │5*) │
│ │carbid │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ 6.│Depozit de acetona │ 5 │ 5 │ 5 │ 5 │ 5 │ - │ 5 │ 5 │ 5 │10*)│ 10 │
├───┼────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ 7.│Bazine (gropi), silozuri pentru │ 5 │ 5 │ 5 │ 5 │ 5 │ - │ 5 │ 5 │ 5 │5*) │ 5 │
│ │namolul de carbid │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ 8.│Gazometru de acetilena │ 5 │ 5 │ 5 │ 5 │ 5 │ 5 │ 5 │ - │ 5 │ 5 │ 5 │
├───┼────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│ 9.│Împrejmuiri**) │ 10 │ 10 │ 10 │ 5 │ 5 │ 10 │ 5 │ 5 │ - │ - │ - │
├───┼────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│10.│CF uzinale │ 10 │ 10 │10*)│5*) │ 5 │10*)│5*) │5*) │ - │ - │ - │
├───┼────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│11.│Drumuri auto uzinale │ 10 │ 10 │10*)│5*) │ 5 │ 10 │ 5 │ 5 │ - │ - │ - │
└───┴────────────────────────────────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┘



Observatie:
*) Se excepteazã drumul şi CF care deservesc exclusiv depozitul. La acestea, distanţele nu se normeaza, dar pentru accesul vehiculelor respective se vor întocmi instrucţiuni speciale.
**) Zonarea mediilor cu pericol de explozie nu trebuie sa depãşeascã imprejmuirile unitãţilor independente de acetilena.

Distanţele se pot reduce cu 50% în cazul realizãrii de pereţi etansi, val de pãmânt, etc. şi se prezintã calculul de dispersie al substanţelor inflamabile şi cu pericol de explozie.
7.2.2. Bazinele intermediare pentru pomparea namolului de hidrat de calciu pot fi amplasate în afarã halei generatoarelor de carbid, la distanta nenormata, dacã sunt acoperite şi prevãzute cu ventilaţie eficienta (vezi art. 8.3.2.e).
7.2.3. Pentru încãperile generatoarelor de acetilena cu capacitate mai mica de 20 Nmc/h, unele dintre distanţele din tabelul de mai sus, se reduc dupã cum urmeazã:
- fata de cai ferate curente, minim 10 m;
- fata de cai ferate uzinale, minim 10 m;
- fata de drumuri uzinale, nu se normeaza.
7.2.4. Distanţele dintre unitãţile integrate de producere a acetilenei din carbid, cu capacitãţi mai mici de 20 Nmc/h, vor fi cele prevãzute în tabelul de mai sus, reduse cu 30%.
7.2.5. Generatoarele de acetilena cu capacitate mai mica de 20 Nmc/h, pot fi instalate în încãperi alipite de atelierele pe care le deservesc, cu condiţia ca peretele despartitor sa fie fãrã goluri şi sa reziste la explozie.
7.2.6. Distanţele minime dintre instalaţiile de producere a acetilenei (amplasate în clãdiri sau în aer liber) fata de diverse alte lucrãri invecinate, mai importante, sunt indicate în tabelul urmãtor.
7.2.7. Între utilajele (şi secţiile) instalaţiilor de acetilena amplasate în aer liber, distanţele nu se normeaza, fiind determinate în funcţie de cerinţele procesului tehnologic, de condiţiile de montaj, intervenţie şi întreţinere.
7.2.8. În cazul unitãţilor integrate, rezervorul principal de acetona poate fi amplasat într-un depozit de lichide inflamabile comun, cu respectarea prevederilor referitoare la astfel de depozite.
7.2.9. Distanta dintre doua sau trei facle vecine nu se normeaza, cu condiţia sa fie situate la aceeaşi înãlţime (capetele faclelor).


┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Distanţele minime între instalaţiile de producere a acetilenei │
│ şi obiective invecinate │
├──────────────────────────────────────────────────────────┬─────────┬─────────┤
│ │Distanta,│Distanta,│
│ Lucrãri invecinate │ în m │ în m │
│ │ (a) │ (b) │
├──────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┤
│Construcţii şi instalaţii de fabricaţie de categoria A şi │ 25 │ 25 │
│B de pericol de incendiu │ │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┤
│Construcţii şi instalaţii de fabricaţie de categoria C, D │ 25 │ 25 │
│şi E de pericol de incendiu │ │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┤
│Construcţii din centre foarte populate (clãdiri publice │ 100 │ 100 │
│sau clãdiri înalte) │ │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┤
│Construcţii social-cultural-administrative ale unitãţilor │ 25 │ 25 │
│industriale vecine │ │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┤
│Priza de aer a unitãţilor de producere a Oxigenului │ 300*) │ 300*) │
├──────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┤
│Cai ferate curente │ 25**) │ 25**) │
├──────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┤
│Drumuri publice │ │ │
│ - Locale │ 15***) │ 15***) │
│ - Judeţene │ 35 │ 35 │
│ - Naţionale, autostrazi │ 50 │ 50 │
└──────────────────────────────────────────────────────────┴─────────┴─────────┘



Observaţii:
a. Pentru unitãţi integrate cu capacitatea de peste 20 Nmc/h sau independente pana la 50 Nmc/h.
b. Pentru unitãţi independente cu capacitate mai mare de 50 Nmc/h.
___________
*) Aceasta distanta poate fi redusã, în cazul fabricilor de oxigen, prevãzute cu instalaţii speciale pentru îndepãrtarea acetilenei. Se va tine seama şi de normativul P.D. - 43/1988, pentru oxigen.
**) Fata de instalatia de imbuteliere, depozite de recipiente şi gazometru, distanta minima va fi de 25 m.
***) Distanţele se pot reduce cu 50% în cazul realizãrii de pereţi etansi, val de pãmânt, etc. şi se prezintã calculul de dispersie al substanţelor inflamabile şi cu pericol de explozie.
Pentru stabilirea distantelor fata de drumurile publice şi liniile de cale feratã se va solicita şi acordul Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului.

7.3. ALTE PREVEDERI
7.3.1. Se recomanda ca, respectând distanţele minime prevãzute la subcap. 7.2., obiectele unitãţii de acetilena sa fie grupate cat mai compact posibil, astfel ca traseele conductelor sa fie cat mai scurte, iar fluxurile de materiale cat mai rationale (simple). Se va avea în vedere, în special la unitãţile integrate, sa nu existe intrepatrunderi între terenul ocupat de unitatea de acetilena şi restul terenului uzinei respective.
7.3.2. Faclele, bazinele (gropile) de namol de carbid şi orice alte obiecte (din componenta unitãţii de acetilena), care prezintã pericol pentru oameni şi animale, vor trebui îngrãdite cu gard de sarma, pe poarta cãruia se va fixa o tablita de avertizare, cu inscripţia: "INTRAREA PERSOANELOR NEAUTORIZATE INTERZISĂ".
7.3.3. În zonele de siguranta, care rezulta din condiţiile de distanţe minime prevãzute la subcap. 7.2., se pot cultiva numai plante care, în nici un stadiu al dezvoltãrii lor, nu prezintã pericol de autoaprindere, sau de propagare a incendiilor.

CAP. 8
CLĂDIRI ŞI INSTALAŢII UTILITARE (DE UTILITĂŢI)

8.1. CLĂDIRI
8.1.1. În cele ce urmeazã, se prezintã cerinţele şi prevederile referitoare la clãdirile din componenta unitãţilor producãtoare sau consumatoare de acetilena.
Orice clãdire în care pot avea loc degajari sistematice, intamplatoare sau accidentale de acetilena, se încadreazã în categoria A de pericol de incendiu şi gradul I sau II, de rezistenta la foc.
8.1.2. Acoperisurile acestor clãdiri se realizeazã fãrã pod şi astfel concepute şi construite, încât sa nu fie posibila acumularea acetilenei în pãrţile superioare. Dacã acoperisul este cu grinzi, între care se pot forma spaţii stagnante de aer, se va asigura evacuarea permanenta a gazelor acumulate sub tavan, prin dispozitive adecvate (luminatoare, hote de ventilaţie sau deflectoare simple), amplasate în punctele mai înalte, astfel ca acumularea acetilenei sa nu fie posibila.
În acelaşi scop, încãperile în care sunt posibile scapari accidentale de acetilena, nu se vor acoperi cu elemente prefabricate (chesoane), care, prin forma lor, constituie casete în care se pot acumula gaze mai uşoare decât aerul.
8.1.3. Toate clãdirile în care se opereazã cu acetilena se executa cu un singur nivel. În cazurile în care anumite utilaje, cu anexele lor, au o înãlţime mare şi necesita supraveghere şi manevre la mai multe nivele, acestea se vor realiza prin podeţe, prin platforme metalice cu gratare (sau cu goluri foarte mari), astfel încât, încãperea respectiva sa nu aibã etaje separate, iar sistemul de ventilaţie sa fie unic, pentru toatã înãlţimea.
Nu se admite amplasarea utilajelor deasupra clãdirilor cu pericol de explozie.
8.1.4. Pardoselile la astfel de clãdiri vor fi realizate din materiale care prin lovire sau frecare nu produc scantei şi sunt antistatice (de ex.: asfalt, mozaic cu piatra calcaroasa, s.a.), iar scarile şi platformele interioare, confectionate din oţel, vor trebui sa fie tratate astfel, încât sa nu fie posibila producerea scanteilor, prin lovire, sau prin electricitate statica.
8.1.5. Toate piesele metalice mobile (usi, ferestre, etc.) vor fi astfel executate, încât sa nu poatã produce scantei.
8.1.6. Toate uşile şi ferestrele trebuie sa se deschidã spre exterior; uşile interioare (între doua încãperi vecine) se vor deschide cãtre încãperea cu pericol minim, asigurându-se cãile de evacuare, în caz de incendiu.
8.1.7. Toate încãperile cu pericol de explozie trebuie sa aibã cel puţin o ieşire directa (usa) spre exterior precum şi suprafeţele necesare (golurile) de decomprimare, în caz de explozie, minim 0,05 mp la 1 mc din volumul incaperii respective.
8.1.8. În halele dotate cu poduri rulante, monoraiuri, sau macarale, se va avea grija ca aceste utilaje şi cãile lor de rulare sa fie astfel construite, încât sa nu producã scantei când sunt manevrate; în cazul când sunt acţionate electric, se vor respecta prevederile de la subcap. 8.2.
8.1.9. În ceea ce priveşte posibilitatea de comasare a unor obiecte, respectiv obligaţia ca acestea sa fie instalate în clãdiri închise, separate, sau nu, se vor respecta prevederile de la capitolele 2 şi 6, care conţin şi condiţii impuse de cerinţele proceselor tehnologice respective.
8.1.10. La clãdirile la care se prevede ventilare naturala, soluţiile constructive se realizeazã conform normelor specifice.

8.2. INSTALAŢII ELECTRICE
8.2.1. Toate echipamentele şi instalaţiile electrice trebuie sa corespundã mediului de lucru din fiecare secţie (obiect), ţinându-se seama de prezenta acetilenei în conformitate cu grupa de explozie şi clasa de temperatura şi zona de explozie.
8.2.2. Camera de distribuţie electrica poate fi echipata cu aparatura pentru mediu normal, cu condiţia de a fi amplasata într-o zona neclasificata.
8.2.3. Se prevãd instalaţii de protecţie contra descarcarilor electrice, atmosferice, precum şi de legare la pãmânt.

8.3. INSTALAŢII DE ÎNCĂLZIRE ŞI VENTILARE
8.3.1. Prin instalatie de încãlzire şi ventilare, se urmãreşte sa se realizeze, în încãperile închise:
a. condiţiile impuse de procesul tehnologic;
b. condiţiile impuse de tehnica securitãţii muncii, respectiv o ventilaţie care sa împiedice acumularile de gaze ce ar putea forma amestecuri explozive (acetilena-aer);
c. cerinţele de microclimat pentru personalul de deservire, conform Normei generale de protecţia muncii, Ed. 2002.
8.3.2. Condiţii de temperatura şi ventilare:
a. Pentru încãperile închise:
- temperatura: nu este necesarã încãlzire;
- ventilarea: naturala, organizatã, nu este necesarã ventilare de avarie.
b. Camera pentru deschiderea butoaielor cu carbid şi pentru concasarea carbidului (când este cazul):
- temperatura: nu este necesarã încãlzirea;
- ventilarea: generalã naturala, organizatã, plus ventilaţie mecanicã localã, la punctele în care se formeazã praf de carbid.
c. Camerele tampon (în cazurile în care sunt prevãzute):
- temperatura: nu este necesarã încãlzire;
- ventilare: conform Normativului P-118/1999 privind siguranta la foc în construcţii.
d. Hala generatoarelor de acetilena din carbid:
- temperatura: se va asigura o temperatura de garda de +5°C, când generatoarele nu funcţioneazã;
- ventilarea: generalã, naturala, organizatã, plus ventilaţie de avarie, cu 10 schimburi pe ora.
e. Bazinul intermediar de namol din carbid:
- temperatura: nu este necesarã încãlzire;
- ventilarea: se va asigura un debit de aer cel puţin egal cu de 100 ori volumul acetilenei, ce se poate degaja în bazinul intermediar (ventilaţie naturala).
f. Hala compresorului de acetilena:
- temperatura: minim +15°C;
- ventilarea: în funcţie de pierderile indicate de furnizor. Dacã nu se indica pierderi, se va realiza o ventilaţie naturala organizatã.
g. Hala bateriei de încãrcare a acetilenei în butelii sau baterii:
- temperatura: minim +15°C;
- ventilarea: naturala, organizatã, plus ventilaţie de avarie, cu 10 schimburi pe ora.
h. Depozitul de butelii (fiecare compartiment):
- temperatura: se admite încãlzirea pana la +15°C;
- ventilarea: naturala, organizatã, plus ventilaţie de avarie, cu 10 schimburi pe ora.
i. Atelierul pentru verificare, reparatie, umplere butelii cu acetona (toate compartimentele):
- ventilarea: naturala, organizatã.
j. Camerele de vane ale gazometrelor:
- temperatura: minim +5°C;
- ventilarea: naturala, organizatã, plus ventilaţie de intervenţie, cu 10 schimburi pe ora.
k. Hala bateriilor de butelii cu acetilena (utilizare):
- temperatura: minim +5°C;
- ventilarea: naturala, organizatã, plus ventilaţie de avarie, cu 10 schimburi pe ora.
8.3.3. Pentru încãlzire poate fi folosit ca agent termic apa sau aburul, cu temperatura pana la 150°C, cu excepţia încãperilor în care se manipuleaza carbid, unde nu se admite nici aburul nici apa. În aceste încãperi, încãlzirea se va face numai cu aer cald.
În încãperile în care se admite aburul sau apa calda, se recomanda folosirea registrelor, amplasate şi protejate astfel încât sa nu fie posibila apropierea şi supraincalzirea buteliilor şi conductelor de acetilena. Corpurile de încãlzire cu aripioare nu sunt recomandate. În depozitele cu butelii de acetilena, acestea nu se vor aseza la mai puţin de 1 m de corpurile de încãlzire şi vor fi protejate, contra radiatiei, cu paravane de tabla galvanizata.
8.3.4. Ventilarea de avarie se realizeazã, de preferinta, cu ventilatoare axiale, la a cãror amplasare se va tine seama de faptul ca acetilena este mai uşoarã decât aerul.
La încãperile prevãzute cu instalaţii de evacuare forţatã a aerului se compenseazã aerul evacuat cu aer proaspãt încãlzit, în mãsura necesarã, pentru menţinerea temperaturii prescrise.
8.3.5. Valorile (respectiv soluţiile) indicate pentru instalaţiile de ventilare sunt minimale. Ţinându-se seama de degajarile posibile de acetilena şi alte substanţe, care pot forma amestecuri explozive, aceste valori pot fi majorate; în funcţie de intensitatea ventilatiei necesare, proiectantul va alege între ventilatia mecanicã şi cea naturala.
În cazul instalaţiilor de ventilare mecanicã, tubulatura va fi numai de metal şi corect legatã la pãmânt, iar gura de evacuare va trebui sa depãşeascã cu cel puţin 5 m clãdirile din jur pe o raza de 20 m. Aceasta ultima prevedere nu se referã la ventilatoarele axiale montate în perete.
8.3.6. În toate încãperile în care se lucreazã cu acetilena, se va face un control periodic al concentratiei acesteia, cu explozimetru portabil, pentru a se verifica eficacitatea instalaţiei de ventilare şi etanseitatea instalaţiilor.
Se recomanda ca în încãperile în care pericolul unor degajari accidentale de acetilena este mai mare şi anume în hala sectiei de imbuteliere a acetilenei, în hala bateriei de butelii cu acetilena, în depozitul de butelii pline cu acetilena, sa se prevadã explozimetre automate fixe, cu semnalizare optica şi acustica (înainte de formarea unor concentratii periculoase) şi recomandabil, cu declanşarea automatã a instalaţiei de ventilare de avarie.

8.4. INSTALAŢII DE ALIMENTARE CU APA
8.4.1. În încãperile în care exista carbid, este interzisã orice instalatie de apa. Se excepteazã de la aceasta prevedere hala generatoarelor de acetilena din carbid, luându-se mãsurile necesare pentru ca apa sa nu poatã veni în contact cu carbidul decât în interiorul generatoarelor.
În încãperile în care acetilena participa la proces, nu se prevãd nici restrictii şi nici cerinţe speciale în ceea ce priveşte instalaţiile de apa, în genere.
8.4.2. Hidrantii de incendiu vor fi prevãzuţi numai în încãperile în care nu se manipuleaza sau se depoziteaza carbid, iar în vecinãtatea acestor încãperi nu se vor prevedea nici hidranti interiori.

8.5. INSTALAŢII PENTRU CANALIZARE
8.5.1. Apele reziduale care conţin acetilena dizolvatã, în proporţie mai mare de 10 mg/l, nu vor fi deversate direct în reţelele comune de canalizare (pluviale, convenţional curate, chimic impure, menajere), din cauza pericolului de formare a amestecurilor explozive acetilena-aer, prin desorbtia acetilenei în canale.
8.5.2. Când, din procesele de fabricaţie, rezulta totuşi ape cu conţinut de acetilena mai mare de 10 mg/l, care nu pot fi recirculate în instalatie (ceea ce ar constitui soluţia cea mai economicã), ci trebuie neapãrat sa fie evacuate, aceste ape vor trebui supuse unei degazari, prin care conţinutul de acetilena sa fie redus sub 10 mg/l.
Degazarea poate fi facuta în aer liber, de exemplu printr-un turn de degazare-rãcire, numai dacã acetilena, continuta în apa, este în cantitãţi atât de mici, încât sa nu prejudicieze buna funcţionare şi siguranta instalaţiilor invecinate. (Atentie, îndeosebi, la instalaţiile de separare a oxigenului din aer!). În caz contrar, degazarea va trebui realizatã într-un sistem închis şi, evident, cu recuperarea acetilenei.
8.5.3. În cazul în care apele din anumite fluxuri ale procesului tehnologic conţin mai mult de 10 mg/l acetilena, vehicularea lor se va face numai prin conducte închise, fãrã contact cu aerul.
8.5.4. În nici un caz, chiar atunci când conţinutul de acetilena este sub 10 mg/l, apele acetilenice nu pot fi deversate într-un sistem de canalizare în care ar putea avea loc reactii periculoase între acetilena şi ceilalţi componenţi din apele respective.
8.5.5. În anumite cazuri, se admite deversarea apelor cu conţinut mai ridicat de acetilena, în canale deschise, în urmãtoarele condiţii:
- intreaga cantitate de acetilena care se desoarbe în contact cu aerul, sa fie atât de mica, încât sa nu prejudicieze buna funcţionare şi siguranta instalaţiilor invecinate;
- sa fie luate mãsuri adecvate pentru evitarea colmatarii (inclusiv datoritã inghetului pe timp de iarna);
- traseul canalelor sa ocoleasca obiectele care ar putea suferi în urma unei aprinderi, accidentale, a acetilenei degazate;
- podetele peste aceste canale sa fie astfel construite, încât acetilena desorbita sa nu se poatã acumula formând amestecuri explozive.
8.5.6. Când apele deversate (cu conţinut redus de acetilena) conţin şi alte impuritati insolubile, mai grele sau mai uşoare decât apa, se vor lua mãsuri pentru a se impiedica infundarea canalelor respective.
8.5.7. Când scurgerile de ape acetilenice (cu mai mult de 10 mg/l) sunt inevitabile, aceste ape pot fi deversate într-un sistem de canalizare, dar numai cu îndeplinirea urmãtoarelor condiţii:
a. canalele sa fie cat mai scurte şi bine executate (spre a nu se produce scurgeri necontrolate) şi complet separate, pana în punctul în care, datoritã debitelor mai mari din sistemul de canalizare la care acestea se racordeaza, concentratia acetilenei scade sub 10 mg/l, în condiţiile cele mai defavorabile care ar putea surveni în exploatare;
b. dacã apele acetilenice nu conţin şi alte impuritati, canalele cu aceste ape sa fie racordate, de preferinta, la canalizarea pentru ape convenţional curate; racordarea la canalizarea pentru ape chimic impure nu se admite decât în cazul în care este necesar ca apele acetilenice sa fie epurate şi numai în urma unei analize atente, din care sa rezulte ca nu sunt posibile reactii periculoase;
c. pe portiunile de canal cu ape acetilenice, sa se prevadã mãsuri pentru reducerea la minimum a riscului de formare a amestecurilor explozive (acetilena-aer), ca de exemplu:
- diluarea cu alte ape uzate, convenţional curate;
- ventilarea cat mai intensa a canalelor, prin ventilaţie naturala organizatã (cu coşuri de tiraj pe capacele cãminelor);
- prevederea, în orice caz, la cãminul de racordare a canalului cu ape acetilenice la o alta reţea de canalizare, a unui cos de ventilaţie.
d. coşurile de ventilaţie vor trebui sa fie astfel amplasate şi suficient de înalte (minim 3 m) încât, ţinându-se seama de cantitatea de acetilena ce s-ar putea degaja, sa nu existe nici un pericol pentru obiectele invecinate;
e. capacele cãminelor, pe porţiunea de canal în care este posibila degajarea acetilenei în cantitãţi periculoase, sa fie astfel confectionate, încât sa se excludã producerea scanteilor la ridicarea sau la aşezarea lor;
f. accesul şi intervenţiile în canalizarea de ape acetilenice sa fie admise numai în lipsa totalã a acestor ape, dupã o aerisire temeinica şi numai pe baza unui instructaj special.

CAP. 9
INSTALAŢII ŞI DOTĂRI PENTRU SEMNALIZAREA ŞI STINGEREA INCENDIILOR

9.1. INSTALAŢII DE SEMNALIZARE
9.1.1. În cadrul unitãţilor producãtoare sau consumatoare de acetilena, se vor prevedea instalaţii pentru semnalizarea incendiilor.
9.1.2. În funcţie de locul de amplasare şi de mediul respectiv, aceste instalaţii se realizeazã în construcţie antiex sau în execuţie normalã (conform prevederilor de la cap. 8 art. 8.2.2.).
9.1.3. Detectoarele automate se monteaza cat mai aproape de locurile în care se poate aştepta declanşarea unui incendiu. Avertizoarele manuale se vor amplasa în locuri vizibile, accesibile, la înãlţimea de 1,3-1,5 m, de la nivelul circulabil.
9.1.4. Reţelele instalaţiei de semnalizare se executa exclusiv cu conductori sau cabluri de cupru, bine protejati contra deteriorarilor mecanice. Nu se admite utilizarea conductorilor de tip INTEC sau tuburi de protecţie din PVC.
9.1.5. Reţelele interioare ale instalaţiei de semnalizare a incendiilor se executa cu cabluri cu manta exterioarã, cu întârziere la propagarea focului (tip F).

9.2. SISTEME, INSTALAŢII, UTILAJE ŞI MIJLOACE DE PRIMA INTERVENŢIE
9.2.1. Pentru prevenirea exploziilor, fabricile de acetilena se echipeaza cu rezervor de azot sub presiune, pentru inertizarea instalaţiilor.
Pentru fabricile cu capacitate mai mica de 20 Nmc/h, prevederea de la acest capitol are caracter de recomandare.
Capacitatea rezervorului de azot sub presiune trebuie sa fie egala cu de cel puţin doua ori volumul utilajelor în care se gãseşte acetilena, socotit în Nmc/azot utilizabil. Gazometrul de acetilena nu intra în acest calcul.
9.2.2. Fabricile de acetilena şi/sau în care se lucreazã cu acetilena se doteaza cu mijloace de prima intervenţie, dupã cum urmeazã:
a. pentru hala de fabricaţie, se prevãd stingatoare portative cu pulberi uscate (P6), cel puţin un stingator la 50 mp suprafata construitã;
b. pentru instalaţiile în aer liber, se prevãd stingatoare carosabile cu pulberi uscate (P 125), la 50 ml (de perimetru), cel puţin un stingator;
c. pentru încãperile cu instalaţii electrice (posturi trafo, staţii de conexiuni, etc.), se prevede câte un stingator portativ cu dioxid de carbon, tip G 5 la 50 mp suprafata construitã;
d. pentru încãperile anexe (grupuri de deservire, ateliere, laboratoare etc.) se prevede, pentru 200 mp, câte un stingator portativ cu spuma chimica (C9) sau cu praf şi CO(2) (P6).
9.2.3. Amplasarea mijloacelor de prima intervenţie la instalaţiile tehnologice se va face în locuri uşor accesibile personalului din locurile de munca, ce va fi instruit pentru intervenţie.

CAP. 10
10.1. MĂSURI ŞI ACŢIUNI PENTRU PREVENIREA EXPLOZIILOR BUTELIILOR DE ACETILENA

10.1.1. Cauzele exploziilor
Exploziile buteliilor de acetilena sunt cauzate de dezintegrarea acetilenei, care se produce la creşterea puternica a temperaturii şi presiunii.
Dezintegrarea acetilenei se poate produce prin:
a. returul de flacara de la arzator;
b. încãlzire exterioarã (obiecte arzatoare în apropierea buteliei, arzatoare de sudura şi debitare agatate de butelia de acetilena, s.a.);
c. arderi de acetilena la supapa buteliei sau a supapei reductorului de presiune.
10.1.2. Mãsuri preventive
a. Supapa reductorului de presiune se conecteaza cu atentie, astfel încât sa fie etansa la gaze;
b. Se va lucra numai cu arzatoare perfecte. Un arzator care pocneste în mod repetat poate determina returul flacarii (se va repara arzatorul);
c. Arzatorul şi portelectrodul (port - sarma) nu se agata de butelie; încãlzirea localã a acetilenei determina dezintegrarea acetilenei;
d. Butelia nu se amplaseaza în apropierea surselor de caldura (cuptoare, corpuri de încãlzit, foc de forja, etc.).
10.1.3. Caracteristicile descompunerii acetilenei
Descompunerea acetilenei a început, dacã, dupã returul flacarii, temperatura din peretele buteliei creste (începând cu capul buteliei) sau dacã gazul care iese din supapa deschisã a buteliei poarta funingine şi fum, sau dacã prezintã un miros anormal.
Pentru butelii, care au fost incalzite din afarã prin efectul nemijlocit al focului sau al caldurii radiante, exista, în orice situaţie, pericolul dezintegrarii acetilenei.
10.1.4. Comportarea în caz de incendii ale buteliilor sau în cazul retururilor flacarilor
Se vor lua imediat urmãtoarele mãsuri:
10.1.4.1. Se închide supapa buteliei.
10.1.4.2. Se desurubeaza armaturile conectate: dupã aceea supapa se deschide din nou. Dacã nu se produce o noua aprindere, nu iese funingine sau fum din ventil şi nu se constata un miros anormal, se poate lucra în continuare. Pereţii buteliei nu trebuie sa se fi încãlzit (control prin atingere repetatã cu mana). Dacã se produce o noua aprindere sau se constata una din celelalte caracteristici, înseamnã ca se produce o dezintegrare a acetilenei.
10.1.4.3. Dacã supapa buteliei nu poate fi închisã, atunci flacara se va stinge, numai dacã aceasta este posibila în cadrul primelor minute de la producerea ei. Pentru stingerea incendiilor de acetilena se vor utiliza numai stingatoare uscate şi uscatoare cu bioxid de carbon cu duza de gaze.
10.1.4.4. Buteliile în care a început dezintegrarea acetilenei se vor raci în orice situaţie cu cantitãţi mari de apa (furtun de apa) de la distanta mare şi din poziţie acoperitã în mod continuu. Dacã mijloacele uzinale nu sunt suficiente în acest scop, se vor înştiinţa de îndatã pompierii.
10.1.4.5. Zona inconjuratoare se va evacua de urgenta. Buteliile care explodeaza pot zbura la o distanta de câteva sute de metri.
10.1.5. Mãsuri suplimentare în încãperi
10.1.5.1. Buteliile la care a început dezintegrarea acetilenei se vor evacua în camp liber, dacã incendiul a fost stins şi dacã peretele buteliei poate fi atins pe toate pãrţile cu mana neprotejata.
10.1.5.2. Dacã evacuarea în camp liber nu este posibila şi dacã curge gaz nears în afarã, atunci se vor îndepãrta sursele de incendiu (lumina deschisã, foc, tutun aprins, etc.) şi se vor deschide uşile şi geamurile (pericolul unei explozii în încãpere).
10.1.6. Tratarea buteliilor care au fost incalzite prin influente externe
Se vor lua imediat urmãtoarele mãsuri:
10.1.6.1. Se vor închide supapele de butelii deschise, se vor îndepãrta buteliile din zona de influenta termica. Dacã buteliile s-au încãlzit în asemenea mãsura prin influente externe, încât nu mai pot fi atinse cu mâini neprotejate, atunci nu vor mai fi transportate. Asemenea butelii se vor raci cu cantitãţi mari de apa, din poziţii acoperite, în mod continuu. Dacã mijloacele uzinale nu sunt suficiente în acest scop, se vor înştiinţa deindata pompierii.
10.1.6.2. Zona inconjuratoare se va evacua de urgenta. Buteliile care explodeaza pot zbura la o distanta de câteva sute de metri.
10.1.6.3. În mod identic se vor trata buteliile a cãror temperatura nu scade, sau creste dupã îndepãrtarea din zona de radiaţie termica (controlul prin atingerea repetatã cu mana).


----
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016