Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
ORDIN nr. 27 din 2 martie 1999 privind masurile pentru prevenirea raspandirii si diminuarea pagubelor produse de nematozii cu chisti (Globodera spp.) la cultura cartofului
EMITENT: MINISTERUL AGRICULTURII SI ALIMENTATIEI PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 486 din 8 octombrie 1999
ORDIN nr. 27 din 2 martie 1999
privind mãsurile pentru prevenirea rãspândirii şi diminuarea pagubelor produse de nematozii cu chisti (Globodera spp.) la cultura cartofului
EMITENT: MINISTERUL AGRICULTURII ŞI ALIMENTAŢIEI
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 486 din 8 octombrie 1999
Ministrul agriculturii şi alimentaţiei,
vazand Nota nr. 65.052 din 18 februarie 1999 a Direcţiei protecţia plantelor şi carantina fitosanitara din cadrul Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei,
având în vedere prevederile <>Legii nr. 5/1982 privind protecţia plantelor cultivate şi a pãdurilor şi regimul pesticidelor, cu modificãrile ulterioare, precum şi Directiva 69/465/CEE privind lupta impotriva nematozilor cu chisti ai cartofului,
ţinând seama de faptul ca nematozii cu chisti ai cartofului (Globodera spp.) reprezintã un grup de daunatori deosebit de periculosi, constituind un risc permanent de diminuare a productiilor de cartof şi de rãspândire pe noi suprafeţe,
în temeiul <>Hotãrârii Guvernului nr. 6/1999 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei,
emite urmãtorul ordin:
ART. 1
Cultivarea cartofului de samanta se va face numai pe suprafeţele pentru care se elibereazã autorizaţii de producãtor de cãtre inspectoratele judeţene pentru calitatea seminţelor şi materialului sãditor şi de inspectoratele judeţene de protecţia plantelor şi carantina fitosanitara, prin care se atesta ca suprafeţele respective sunt libere de Globodera spp.
ART. 2
(1) Controlul pentru depistarea nematozilor cu chisti şi inventarierea suprafeţelor contaminate se vor face prin recoltarea probelor de sol conform Instrucţiunilor privind depistarea nematozilor cu chisti ai cartofului - Globodera spp., elaborate de Laboratorul Central pentru Carantina Fitosanitara, prevãzute în anexa.
(2) Carantinarea suprafeţelor contaminate se va face prin delimitarea acestora, la propunerea inspectoratelor judeţene de protecţia plantelor şi carantina fitosanitara, cu confirmarea Laboratorului Central pentru Carantina Fitosanitara şi cu aprobarea Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei.
(3) Suprafeţele contaminate se vor decarantina numai dacã în urma controalelor oficiale au fost gãsite libere de Globodera spp.
ART. 3
Producţia de cartof de samanta de pe suprafeţele gãsite contaminate va fi utilizata în mod obligatoriu pentru consum colectiv sau pentru industrializare.
ART. 4
Circulaţia cartofului de pe suprafeţele contaminate se va face cu respectarea normelor de carantina fitosanitara.
ART. 5
Pe suprafeţele contaminate nu se pot cultiva:
a) cartofi;
b) nici o planta destinatã replantarii (radacinoase, puieţi, bulboase etc.).
ART. 6
Este interzisã deţinerea de chisti de Globodera spp. de cãtre orice persoana juridicã sau fizica.
ART. 7
(1) Se pot autoriza derogãri:
a) de la mãsurile prevãzute la art. 5 şi 6, pentru scopuri ştiinţifice, teste şi activitãţi de selecţie;
b) de la prevederile art. 5 lit. a), pentru cultivarea pe parcelele contaminate a urmãtoarelor culturi:
(i) cartoful de consum din soiuri rezistente la patotipurile de Globodera spp. (identificate pe parcelele respective), dupã o rotaţie de minimum 4 ani şi sub protecţia de nematicide subvenţionate integral;
(ii) cartoful, altul decât cel de samanta, cu condiţia ca acesta sa fie recoltat înainte de maturizarea nematodului cu chisti al cartofului;
(iii) cartoful, altul decât cel de samanta, dacã solul a fost dezinfectat prin mijloace adecvate.
(2) Autorizarea derogarilor prevãzute la alin. (1) se face numai atunci când se garanteazã ca nu prejudiciazã cu nimic combaterea nematozilor cu chisti (Globodera spp.) şi ca nu exista nici un risc în ceea ce priveşte rãspândirea acestora.
ART. 8
Un soi de cartof trebuie considerat rezistent la un patotip particular al nematodului cu chisti al cartofului, dacã, atunci când acest soi este cultivat, apare o descrestere naturala şi anuala a populaţiei acelui patotip.
ART. 9
Direcţia protecţia plantelor şi carantina fitosanitara, Laboratorul Central pentru Carantina Fitosanitara, inspectoratele judeţene de protecţia plantelor şi carantina fitosanitara şi inspectoratele judeţene pentru calitatea seminţelor şi materialului sãditor vor aduce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
ART. 10
Prezentul ordin intra în vigoare dupã 20 de zile de la publicarea lui în Monitorul Oficial al României, Partea I.
p. Ministrul agriculturii
şi alimentaţiei,
Ştefan Pete,
secretar de stat
ANEXA 1
INSTRUCŢIUNI
privind depistarea nematozilor cu chisti ai cartofului (Globodera spp.)
Controlul pentru depistarea nematozilor cu chisti ai cartofului (Globodera spp.) se executa în timpul perioadei de vegetaţie în culturi, precum şi pe suprafeţele ce urmeazã a fi cultivate cu cartof.
Controlul executat în timpul perioadei de vegetaţie în culturi se face prin analiza plantelor şi a probelor de sol. Examinarea plantelor da posibilitatea sa se evalueze atât aspectul partii aeriene, cat şi numãrul de chisti de pe rãdãcini, care se observa uşor cu ochiul liber, mai ales în perioada infloritului.
Organizarea şi coordonarea acţiunilor de control şi de recoltare a probelor de sol se vor face de cãtre direcţiile generale pentru agricultura şi industrie alimentara judeţene şi a municipiului Bucureşti prin inspectoratele judeţene de protecţia plantelor şi carantina fitosanitara, respectiv al municipiului Bucureşti. La aceste acţiuni vor participa, de asemenea, inspectorii aprobatori din inspectoratele judeţene pentru calitatea seminţelor şi materialului sãditor, precum şi producãtorii de cartof de samanta (societãţi, staţiuni, institute, cultivatori din sectorul privat). Toţi factorii interesaţi (proprietari şi distribuitori) vor primi dispoziţii concrete, cu termene şi raspunderi precise. Rezultatele analizelor se vor transmite de cãtre inspectoratele judeţene de protecţia plantelor şi carantina fitosanitara unitãţilor cultivatoare numai dupã confirmarea lor de cãtre Laboratorul Central pentru Carantina Fitosanitara.
Recoltarea, ambalarea, etichetarea şi expedierea probelor de sol pentru analize de laborator
Ridicarea probelor de sol se face:
1. de pe suprafeţe pe care se cultiva cartof de samanta în toate verigile de înmulţire atât în anul în curs, cat şi în anul premergãtor culturii;
2. de pe suprafeţe destinate producerii cartofului pentru consum în anul în curs, cu urmãtoarele precizãri:
a) de pe suprafeţele la care s-a folosit material de plantat din import;
b) de pe suprafeţele pe care anterior s-a depistat nematodul şi care dupã cel puţin 4 ani revin în asolament cu cartof de consum din soiuri rezistente la specia şi patotipul identificat.
La acestea se vor ridica probe şi în anul premergãtor culturii.
Perioada de ridicare a probelor:
a) 15 mai-15 iulie, direct din culturile de cartof;
b) pana la 30 septembrie, de pe suprafeţele pe care urmeazã sa se cultive cartof în anul urmãtor.
Probele de sol se ridica de la nivelul sistemului radicular al plantei (10-30 cm) cu o scafa sau cu o sonda cilindrica cu diametrul de 2-3 cm.
Probele se vor ridica pe diagonala (simpla, dubla), în zigzag, suveica etc., în funcţie de mãrimea şi de forma parcelei.
O proba medie de sol de 0,250-0,300 kg trebuie sa fie alcãtuitã din minimum 30 de prize (sau puncte de sondare), fiecare priza având aproximativ 10 g sol.
Numãrul de probe medii ridicate de pe fiecare parcela este în funcţie de suprafata acesteia şi de categoria biologica cultivatã:
1. de pe parcelele cu suprafeţe de pana la 0,5 ha se ridica o singura proba medie;
2. pentru fiecare hectar se ridica doua probe medii;
3. când parcela are o suprafata mai mare, numãrul de probe este progresiv, raportat la 1 ha (de exemplu: la 20 ha se ridica 40 de probe medii, fiecare proba fiind constituitã din 30 de prize);
4. pentru parcelele cultivate cu cartof din categorii biologice superioare (clone, seminţe de prebaza, seminţe de baza clasa superelita), precum şi pentru controlul în vederea decarantinarii, numãrul probelor medii se dubleazã pentru fiecare hectar.
Probele de sol se pun în pungi din polietilena care se leagã, iar în partea rãmasã libera se indoaie şi se pune eticheta impaturita, dupã care se leagã din nou.
Etichetele trebuie sa conţinã urmãtoarele date:
1. denumirea/numele şi sediul/adresa proprietarului;
2. denumirea parcelei;
3. numãrul de cadastru;
4. suprafata parcelei;
5. numãrul probei (la proba nr. 1 se identifica punctul de pornire: drum, vecini, reper concret);
6. felul culturii (cartof de samanta, inclusiv categoria biologica, sau cartof de consum);
7. ultimul an de cultura a cartofului;
8. numele şi prenumele celui care a ridicat proba;
9. data ridicãrii probei.
Pentru fiecare parcela probele se ambaleaza separat.
Probele vor fi însoţite de un centralizator al tuturor parcelelor din care s-au ridicat, care va conţine datele înscrise pe etichetele care însoţesc fiecare proba.
-------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
