Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Ministrul apelor, pãdurilor şi protecţiei mediului, în temeiul <>art. 87 şi 93 din Codul silvic - Legea nr. 26/1996 , în baza art. 3 pct. 2 lit. b) şi a <>art. 9 din Hotãrârea Guvernului nr. 104/1999 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apelor, Pãdurilor şi Protecţiei Mediului, emite prezentul ordin. 1. Se aproba Normele tehnice silvice privind gospodãrirea vegetatiei forestiere de pe terenurile din afarã fondului forestier naţional, cuprinse în anexa care face parte integrantã din prezentul ordin. 2. Direcţia generalã a pãdurilor şi Regia Nationala a Pãdurilor vor aduce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. 3. Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I. 4. Orice prevedere contrarã prezentului ordin îşi înceteazã aplicabilitatea începând cu data intrãrii în vigoare a acestuia. Ministrul apelor, pãdurilor şi protecţiei mediului, Romica Tomescu ANEXA 1 NORME TEHNICE SILVICEprivind gospodãrirea vegetatiei forestiere de pe terenurile din afarã fondului forestier naţional CAP. 1 Dispoziţii generale ART. 1 Vegetatia forestierã situata pe terenuri din afarã fondului forestier naţional este constituitã din: a) vegetatia forestierã de pe pãşunile împãdurite; b) perdelele forestiere de protecţie a terenurilor agricole, inclusiv arborii izolati sau palcurile de arbori de pe pajişti; c) plantaţiile forestiere de pe terenurile degradate; d) plantaţiile forestiere şi arborii din zonele de protecţie a lucrãrilor hidrotehnice şi de îmbunãtãţiri funciare, precum şi cei situati de-a lungul cursurilor de apa şi al canalelor de irigatie; e) perdelele forestiere de protecţie şi arborii situati de-a lungul cãilor de comunicaţie din extravilan; f) zonele verzi din jurul oraşelor şi comunelor, altele decât cele cuprinse în fondul forestier naţional, parcurile din intravilan cu specii forestiere exotice, precum şi jnepenisurile din zona alpina; g) parcurile dendrologice, altele decât cele cuprinse în fondul forestier naţional. ART. 2 Proprietarii şi deţinãtorii de terenuri cu vegetaţie forestierã din afarã fondului forestier naţional au obligaţia sa asigure paza acesteia, sa ia mãsuri de prevenire şi stingere a incendiilor, sa respecte dispoziţiile cu privire la îngrijirea, protecţia pãdurilor şi combaterea dãunãtorilor acestora, precum şi cele referitoare la circulaţia materialelor lemnoase. ART. 3 Gospodãrirea vegetatiei forestiere de pe terenurile situate în afarã fondului forestier naţional este supusã prezentelor norme tehnice silvice, pentru a se asigura ocrotirea acesteia şi exercitarea în condiţii optime a funcţiilor pentru care a fost creata. CAP. 2 Administrarea, paza şi evidenta vegetatiei forestiere situate pe terenurile din afarã fondului forestier naţional ART. 4 Vegetatia forestierã situata pe terenuri din afarã fondului forestier naţional, prevãzutã la art. 1, se administreazã de cãtre proprietarii acestora - persoane fizice sau juridice - sau de împuterniciţii legali ai acestora şi se gospodareste potrivit prevederilor prezentelor norme tehnice silvice. ART. 5 Proprietarii sau deţinãtorii de terenuri cu vegetaţie forestierã din afarã fondului forestier, precum şi eventualii împuterniciţi ai acestora au obligaţia sa permitã persoanelor împuternicite ale autoritãţii publice centrale sau teritoriale care rãspunde de silvicultura sa verifice modul în care sunt respectate normele tehnice silvice privind modul de gospodãrire a vegetatiei forestiere de pe aceste terenuri. ART. 6 Inspectoratele silvice teritoriale din subordinea Direcţiei generale a pãdurilor din cadrul autoritãţii publice centrale care rãspunde de silvicultura sunt obligate sa ţinã evidenta terenurilor cu vegetaţie forestierã situate în afarã fondului forestier naţional. Evidenta se va întocmi conform modelului prezentat în anexa nr. 1 la prezentele norme tehnice silvice, pe baza datelor obţinute de la oficiile judeţene de cadastru şi organizarea teritoriului. În cazul în care pentru anumite zone nu exista evidente cadastrale sau acestea nu conţin date referitoare la vegetatia forestierã, evidenta acestor terenuri se va întocmi prin ocoalele silvice, pe baza informaţiilor obţinute de la personalul silvic de teren sau de la organele administraţiei publice locale. ART. 7 Vegetatia forestierã situata pe terenurile din afarã fondului forestier naţional se va încadra în categorii functionale, în funcţie de obiectivul sau de factorul de mediu pe care îl protejeaza. Se prevãd urmãtoarele categorii functionale şi simboluri cu care se înregistreazã în evidenta menţionatã la art. 6: - P.A. - vegetaţie forestierã cu funcţie de protecţie a apelor; - P.S. - vegetaţie forestierã cu funcţie de protecţie a solului; - P.C. - vegetaţie forestierã cu funcţie de protecţie impotriva factorilor climatici daunatori, precum şi pentru protecţia unor obiective de interes naţional; - P.R. - vegetaţie forestierã pentru protecţia rezervaţiilor şi a monumentelor naturii sau având rolul de conservare a unor ecosisteme de importanta ştiinţificã; - F.R. - vegetaţie forestierã cu funcţie de recreere; - F.P. - vegetaţie forestierã cu funcţie prioritara de producţie. Propunerile de încadrare a terenurilor cu vegetaţie forestierã pe categorii functionale se fac de cãtre personalul tehnic din inspectoratele silvice teritoriale, iar aprobarea încadrãrii este de competenta conducerii inspectoratului silvic teritorial. În cazul pasunilor împãdurite pentru care sunt întocmite studii de transformare, încadrarea pe categorii functionale se face prin aceste studii. CAP. 3 Gospodãrirea vegetatiei forestiere situate pe terenuri din afarã fondului forestier naţional ART. 8 (1) Proprietarii sau deţinãtorii de terenuri cu vegetaţie forestierã din afarã fondului forestier naţional care au obligaţia, stabilitã prin lege, de a asigura paza acesteia sunt rãspunzãtori de taierea, ruperea sau scoaterea din rãdãcini, fãrã drept, de arbori, puieţi sau lastari, precum şi de defrişarea ilegala a acestei vegetatii. (2) În cazul în care deţinãtorul terenului cu vegetaţie forestierã din afarã fondului forestier naţional nu poate asigura paza acesteia şi nici nu poate angaja un paznic competent sa execute aceasta prestaţie, se poate adresa în scris ocolului silvic în a cãrui raza teritorialã se afla terenul, solicitând ca acesta sa asigure paza prin personalul silvic de teren, pe baza de contract, contra cost. ART. 9 (1) Proprietarii sau deţinãtorii terenurilor cu vegetaţie forestierã situate în afarã fondului forestier naţional au obligaţia sa le menţinã în stare normalã de sãnãtate şi sa execute la timp lucrãrile de igiena, precum şi cele de prevenire şi combatere a bolilor şi dãunãtorilor acestei vegetatii, stabilite de organele inspectoratului silvic teritorial, prin mijloace proprii sau prin unitãţi specializate, contra cost. (2) Proprietarii sau deţinãtorii terenurilor cu vegetaţie forestierã situate în afarã fondului forestier naţional vor semnala inspectoratului silvic teritorial sau ocolului silvic invecinat, imediat ce constata apariţia de boli sau de daunatori, şi vor executa lucrãrile de combatere, în condiţiile prevãzute la alineatul precedent. (3) În activitatea de depistare, prevenire şi combatere a bolilor şi dãunãtorilor vegetatiei forestiere inspectoratul silvic teritorial este obligat sa controleze starea de sãnãtate a vegetatiei forestiere şi sa stabileascã, în cazul depistarii unor factori patologici, mãsurile de combatere necesare. ART. 10 (1) Pe terenurile cu vegetaţie forestierã situate în afarã fondului forestier naţional pasunatul este permis numai cu acordul proprietarilor sau al deţinãtorilor legali şi numai în condiţiile în care nu se produc fenomene de eroziune a solului. (2) Pasunatul pe terenurile cu vegetaţie forestierã proprietate publica, situate în afarã fondului forestier naţional, este interzis în urmãtoarele situaţii: a) pe terenurile cu procese de eroziune şi alunecãri; b) pe terenurile cu vegetaţie forestierã cu înãlţime sub 3 m, în cazul pasunatului ovinelor, şi sub 4 m, în cazul pasunatului bovinelor şi cabalinelor; c) pe versantii direcţi ai lacurilor de acumulare care servesc la alimentarea cu apa a localitãţilor; d) pe terenurile cu nisipuri mobile sau cu soluri scheletice; e) pe terenurile cu vegetaţie forestierã în curs de regenerare; f) pe terenurile cu vegetaţie forestierã afectate de fenomenul de uscare intensa; g) pe terenurile cu vegetaţie forestierã, constituite ca rezervaţii ştiinţifice sau situate în perimetrul parcurilor naţionale constituite conform legii; h) în plantaţiile forestiere de pe terenurile degradate, inclusiv în cele de pe terenurile constituite în perimetre de ameliorare; i) în vegetatia forestierã destinatã ca zona de agrement şi recreere pentru centrele urbane; j) în parcurile dendrologice şi în cele de agrement. (3) Se recomanda proprietarilor sau deţinãtorilor de terenuri cu vegetaţie forestierã proprietate privatã sa nu practice pasunatul pe terenurile care le aparţin, ce se încadreazã în categoriile prevãzute la alin. (2), în vederea evitãrii degradãrii factorilor de mediu. ART. 11 (1) Taierea vegetatiei forestiere de pe terenurile situate în afarã fondului forestier naţional se va face la cererea proprietarilor sau a deţinãtorilor legali, numai dupã marcarea prealabilã a acestora de cãtre organele silvice abilitate prin delegaţia emisã o data cu predarea ciocanului de marcat, cu respectarea urmãtoarelor condiţii: a) taierea vegetatiei forestiere cu funcţii de protecţie va fi admisã numai în cazurile în care vegetatia nu îşi mai exercita funcţia de protecţie stabilitã de organele de specialitate din inspectoratele silvice teritoriale; b) taierea vegetatiei forestiere de pe pãşunile împãdurite, care sunt prevãzute a fi transformate, se face cu respectarea varstelor de tãiere prevãzute în anexa nr. 2 la prezentele norme tehnice silvice; c) taierea vegetatiei forestiere cu funcţii de protecţie se va face cu condiţia ca aceasta sa fie urmatã de regenerarea naturala sau artificiala; d) taierile pentru transformarea pasunilor împãdurite se vor face potrivit reglementãrilor prevãzute la art. 13-18; e) perdelele forestiere de protecţie şi aliniamentele de arbori, cu stare de vegetaţie lanceda sau cu fenomene de uscare anormala, se vor putea tãia pe porţiuni cu lungime de maximum 100 m, urmând ca porţiunea alãturatã sa fie taiata dupã regenerarea cu reusita definitiva a celei anterioare; f) vegetatia forestierã din parcurile situate în intravilanul localitãţilor şi din cele dendrologice se va putea tãia numai la varsta exploatabilitatii fiziologice, când se constata fenomenul de uscare; g) taierea se face cu respectarea instrucţiunilor tehnice privind termenele, modalitãţile şi epocile de recoltare, scoaterea şi transportul materialului lemnos, emise de autoritatea publica centrala care rãspunde de silvicultura; h) taierile se vor face în regim codru sau crang, dupã caz, în funcţie de varsta vegetatiei, de speciile principale şi de modul lor de regenerare, de provenienta speciilor (samanta sau lastari), de funcţia de protecţie pe care o îndeplineşte etc.; i) vegetatia forestierã de pe terenuri degradate, a carei stare s-a deteriorat şi nu îşi mai exercita funcţia de protecţie, se va putea tãia pe parchete mici - sub 2 ha sau în benzi amplasate pe curba de nivel; taierea, urmatã în mod obligatoriu de regenerare naturala sau de impadurire prin plantaţii, dupã caz, se stabileşte de inspectoratele silvice teritoriale; j) marcarea arborilor de cãtre organele silvice se face contra cost, la cererea scrisã a proprietarilor sau a deţinãtorilor terenurilor respective. (2) Taierea jnepenisurilor din zona alpina este interzisã. ART. 12 Proprietarii sau deţinãtorii de terenuri cu vegetaţie forestierã sunt obligaţi sa execute taierile de îngrijire specifice pentru menţinerea unei stãri fitosanitare corespunzãtoare. În mod deosebit se vor executa taierile de igiena, extragandu-se arborii atacati de boli sau daunatori şi în curs de uscare sau uscati. Extragerea acestora se va face dupã marcarea lor prealabilã de cãtre organele silvice teritoriale. CAP. 4 Transformarea pasunilor împãdurite ART. 13 Transformarea pasunilor împãdurite se face pe baza studiilor de transformare, întocmite de unitãţi specializate, abilitate de autoritatea publica centrala care rãspunde de silvicultura, potrivit legii. ART. 14 (1) Studiile de transformare a pasunilor împãdurite se executa pe baza comenzilor date de proprietarii sau de deţinãtorii pasunilor împãdurite şi a contractelor încheiate între pãrţi. Conţinutul studiilor de transformare este prezentat în anexa nr. 3 la prezentele norme tehnice silvice. (2) Studiile de transformare a pasunilor împãdurite sunt aplicabile pe o durata de maximum 10 ani. ART. 15 (1) Se vor întocmi studii de transformare a pasunilor împãdurite numai pentru acele trupuri de pãşuni în care exista arboreturi care nu îndeplinesc funcţii speciale de protecţie, în urmãtoarele condiţii: a) arboreturile de pe terenuri cu panta medie de la 0 la 15 grade se pot tãia ras, dacã au cel puţin varsta exploatabilitatii, lasandu-se arbori izolati cu coroana dezvoltata pentru a servi ca umbrare în timpul insolatiei puternice, precum şi benzi de protecţie a malurilor pe lângã paraie; b) arboreturile de pe terenuri cu panta medie de 15 la 30 de grade se pot rari pana la o consistenta cuprinsã între 0,2-0,4, în funcţie de panta terenului (0,2 la pante apropiate de 15 grade şi 0,4 la pante apropiate de 30 de grade), dacã acestea au cel puţin varsta exploatabilitatii; reducerea consistentei va fi variabila, ţinându-se seama de condiţiile de sol, de starea arboretului şi de posibilitãţile de instalare a vegetatiei ierboase pentru pasunat; c) arboreturile de pe terenurile cu panta de peste 30 de grade nu se defriseaza şi nu se raresc; acestea vor fi parcurse cu lucrãri de conservare care se executa conform Normelor tehnice pentru alegerea şi aplicarea tratamentelor. De asemenea, sunt supuse regimului de protecţie şi deci nu vor fi transformate în pãşuni arboreturile situate pe versantii direcţi ai lacurilor de acumulare, indiferent de panta terenului, pe o distanta de maximum 500 m de la limita acumularii; d) pentru arboreturile care nu ajung la varsta exploatabilitatii în deceniul urmãtor şi au consistenta plinã (peste 0,8) se vor prevedea tãieri de îngrijire, în funcţie de stadiul de dezvoltare a acestora. (2) Vegetatia forestierã tanara, instalata ca urmare a neexecutãrii lucrãrilor de îngrijire şi de întreţinere a pasunilor, formatã din lastarisuri, semintis, având stadiul de dezvoltare nuelis - prajinis, respectiv cu diametrul mediu de maximum 10 cm, va fi propusã pentru curatare, cu respectarea condiţiilor de panta şi consistenta, prevãzute la alin. (1) lit. a)-c). ART. 16 Varstele exploatabilitatii la care arboreturile de pe pãşunile împãdurite pot fi exploatate sunt prevãzute în anexa nr. 2, la rubrica "Codru", diminuate cu 10 ani. ART. 17 Studiile de transformare a pasunilor împãdurite se avizeazã de Comisia tehnico-economicã pentru silvicultura din cadrul Ministerului Apelor, Pãdurilor şi Protecţiei Mediului, la cererea unitãţii specializate care a întocmit studiul. ART. 18 Marcarea arborilor de pe pãşunile împãdurite şi întocmirea actelor de punere în valoare a vegetatiei forestiere pentru transformarea pasunilor împãdurite se fac de cãtre organele silvice teritoriale, contra cost, la cererea proprietarilor sau a deţinãtorilor legali ai pasunilor împãdurite. CAP. 5 Dispoziţii finale ART. 19 Defrişarea vegetatiei forestiere de pe terenurile situate în afarã fondului forestier naţional este interzisã în urmãtoarele situaţii: a) în zonele în care vegetatia forestierã îndeplineşte funcţiile speciale de protecţie prevãzute la art. 7; b) pe terenurile cu inclinare mai mare de 30 de grade; c) înainte de atingerea vârstei exploatabilitatii prevãzute în anexa nr. 2. ART. 20 (1) Valorificarea materialului lemnos de pe terenurile cu vegetaţie forestierã din afarã fondului forestier naţional se face de cãtre deţinãtorii acestora. (2) Transportul materialului lemnos rezultat în urma taierilor vegetatiei forestiere de pe terenurile situate în afarã fondului forestier naţional se face cu respectarea prevederilor Instrucţiunilor cu privire la circulaţia şi controlul circulaţiei materialelor lemnoase şi al instalaţiilor de transformat lemn rotund, aprobate prin Hotãrârea Guvernului nr. 735/1998. ART. 21 (1) Inspectoratele silvice teritoriale sunt obligate sa controleze modul de gospodãrire a vegetatiei forestiere de pe terenurile situate în afarã fondului forestier naţional şi sa încheie procese-verbale de constatare în care sa consemneze şi mãsurile ce trebuie luate de cãtre proprietari sau deţinãtori pentru respectarea reglementãrilor de gospodãrire în vigoare. (2) Controalele se vor organiza de inspectoratele silvice teritoriale, cu atragerea, dupã caz, şi a personalului tehnic al ocolului silvic, de doua ori pe an, la începutul şi la sfârşitul sezonului de vegetaţie, precum şi ori de câte ori sunt primite sesizãri ca se comit fapte ce contravin prevederilor Codului silvic. (3) La executarea controlului va participa şi proprietarul sau delegatul persoanei juridice deţinãtoare, care va fi anuntat în prealabil în privinta datei controlului. În lipsa acestora, organele silvice vor putea solicita participarea unui delegat al consiliului local. ART. 22 Anexele nr. 1-3 fac parte integrantã din prezentele norme tehnice silvice. ANEXA 1la normele tehnice silvice---------------------------
Inspectoratul silvic teritorial .................
Judeţul .........................................
Comuna ..........................................
EVIDENTA
terenurilor cu vegetaţie forestierã situate în afarã fondului forestier naţional
Categoria de vegetaţie
---------------------- Proprie-
Categoria Amplasa- tarul sau
de vegeta mentul detinato- Funcţia Supra- Lun- Oser-
tie fores (satul, rul (nu- de fata gimea vatii
Nr. Simbol^1) tiera^1) denumi- mele per- protec- (ha/ (km/ sau
crt. şi, even- rea lo- soanei tie^3) ari)^4) hm) preci-
tual, cului, fizice sau zari
denumirea km etc.) denumirea
persoanei
juridice)^2)
--------------------------------------------------------------------------------
0 1 2 3 4 5 6 7 8
--------------------------------------------------------------------------------
Unitatea de producţie .........................
(numãrul şi denumirea)
--------------------------------------------------------------------------------
TOTAL:
--------------------------------------------------------------------------------
NOTA: 1) Se vor înscrie trupurile cu vegetaţie forestierã, eventual cu denumirea acestora, precum şi simbolul, astfel: A - pasune impadurita; B - perdea forestierã de protecţie a terenurilor agricole; C - palcurile de arbori de pe pajişti; D - plantaţie forestierã pe terenuri degradate; E - plantaţie pentru protecţia lucrãrilor hidrotehnice sau a lucrãrilor de îmbunãtãţiri funciare; F - perdea forestierã de protecţie a cãilor de comunicaţie; G - aliniamente de arbori de-a lungul drumurilor (km); H - zone verzi din jurul localitãţilor; I - parcuri din intravilan, cu specii forestiere exotice; J - jnepenisuri din zona alpina; K - parcuri dendrologice care nu fac parte din fondul forestier naţional; L - zona de protecţie a obiectivelor de interes naţional. 2) În cazul vegetatiei forestiere de pe pajişti (fanete sau pãşuni), atunci când într-un bazin sau într-o zona sunt mai mulţi proprietari persoane fizice se va înscrie în evidenta: "Proprietari din ....." (localitate, catun). 3) Se va înscrie simbolul categoriei functionale, potrivit precizãrilor cuprinse la art. 7 din normele tehnice silvice. 4) Suprafata se înscrie la toate categoriile de vegetaţie, cu excepţia aliniamentelor la care în coloana 7 se va înscrie lungimea în kilometri, cu o zecimala. ANEXA 2la normele tehnice silvice--------------------------- VARSTELE DE TĂIEREpentru vegetatia forestierã de pe terenurile situate în afarã fondului forestier naţional - pãşuni împãdurite
Nr. Specia principala Codru Crang
crt. ------------ ------------
Maxim Minim Maxim Minim
--------------------------------------------------------------------------------
0 1 2 3 4 5
--------------------------------------------------------------------------------
1. Molid 80 65 - -
2. Brad 100 80 - -
3. Pin 70 60 - -
4. Fag - din samanta 100 80 35 25
5. Fag - din lastari 80 70 30 20
6. Mesteacan 50 40 - -
7. Gorun - din samanta 100 80 35 25
8. Gorun - din lastari 80 60 30 20
9. Carpen 60 40 35 20
10. Stejar pedunculat - din samanta 100 80 35 25
11. Stejar pedunculat - din lastari 80 60 30 20
12. Garnita 90 70 35 25
13. Cer 80 65 30 20
14. Tei 80 50 30 20
15. Salcam - - 30 15
16. Plop indigen - - 30 20
17. Salcie - din renis - - 35 20
18. Salcie - din sulinari - - 20 10
19. Anin - - 40 20
20. Plop euramerican 25 15 - -
--------------------------------------------------------------------------------
NOTA: Varstele maxime se au în vedere la arboreturile viguroase cu o productivitate superioarã, iar cele minime la arboreturile cu stare de vegetaţie lanceda şi cu productivitate inferioarã. Pentru vegetatia forestierã care îndeplineşte o funcţie prioritara de producţie varstele prevãzute la rubrica "Codru" se diminueazã cu 10 ani. ANEXA Nr. 3la normele tehnice silvice-------------------------- CONŢINUTULstudiilor de transformare a pasunilor împãdurite 1. Situaţia teritorial-administrativã - Denumirea deţinãtorului legal şi sediul acestuia - Amplasarea teritorialã a trupurilor de pasune: comuna, ocol silvic, bazin hidrografic, vecinãtãţi, limite, hotare - Documentele care atesta dreptul de proprietate sau de deţinere legalã; istoricul proprietãţii 2. Organizarea teritoriului - Denumirea trupurilor care fac obiectul studiului - Constituirea şi materializarea parcelarului şi a subparcelarului (borne, materializarea limitelor trupului, ale parcelelor şi subparcelelor) 3. Caracteristici geografice şi climatice - Indicarea zonei geografice şi caracteristica reliefului - Caracteristici geologice şi petrografice - Altitudine, expoziţie, panta - Reţeaua hidrologica - Date climatice - Caracteristici pedologice - Date fitoclimatice 4. Descrierea statiunii şi a vegetatiei forestiere (descrierea parcelara) A. Date generale: parcela şi subparcela, suprafata, categoria funcţionalã B. Descrierea statiunii: forma de relief, configuraţia terenului, expoziţie, inclinare, altitudine, tip genetic de sol, tip de flora, tip de staţiune, date caracteristice pentru staţiune (eroziune, grohotis, stancarii etc.) şi alte caracteristici ecopedologice care prezintã importanta pentru vegetatia forestierã ce se menţine sau pentru crearea pasunii C. Descrierea vegetatiei: specia - elementul de arboret, provenienta, varsta, proporţia elementelor, clasa de producţie, creşterea, volumul la hectar şi pe subparcela; pe total se redau varsta medie, consistenta, volumul total, distanta pana la drumul auto, caracteristicile speciale D. Stabilirea categoriei functionale E. Propuneri: varsta exploatabilitatii, lucrãri propuse în raport cu panta terenului şi cu starea arboretului 5. Planul decenal al taierilor de transformare şi al lucrãrilor de conservare sau de îngrijire a arboreturilor Acesta va cuprinde: numãrul parcelei şi indicativul subparcelei; suprafata; principalele date care justifica lucrarea propusã (proporţia speciilor, varsta medie actuala, varsta exploatabilitatii, consistenta, clasa de producţie medie, panta medie); volumul actual; lucrãrile propuse (tãiere rasa; tãiere de reducere a consistentei la 0, ...; tãieri de conservare; rarituri; tãieri de igiena; curatarea pasunii de maracini şi de lastari, pe terenurile cu panta de pana la 30 de grade); volumul de extras în deceniul urmãtor. 6. Memoriu justificativ 7. Harta pasunii împãdurite a) Harta pasunii împãdurite în situaţia actuala b) Harta pasunii împãdurite cu lucrãri propuse 'bd Precizãri suplimentare a) La întocmirea studiului se vor folosi hartile existente la oficiile de cadastru şi organizarea teritoriului sau cele din arhiva Institutului de Cercetãri şi Amenajãri Silvice. În lipsa acestora se vor face ridicari în plan cu aparate tachimetrice pentru trupuri cu suprafata de peste 500 ha sau cu busola topografica la trupuri cu suprafata sub 500 ha. Limitele interioare ale parcelelor sau ale subparcelelor se vor ridica în plan cu busola topografica. b) Mãrimea parcelelor va fi determinata de existenta elementelor de relief - culmi, paraie, drumuri permanente etc. c) Criteriile de constituire a subparcelelor sunt urmãtoarele: - inclinarea terenului între limitele 0-15 grade, 15-30 de grade şi peste 30 de grade; - consistenta arboretului, cu diferenţe de minimum 3 zecimi; - varsta arboretului, cu diferenţe de peste 10 ani la arboreturile echiene şi peste 20 de ani la arboreturile relativ echiene sau relativ pluriene; - proporţia speciilor în cazurile în care una dintre speciile principale are o pondere mai mare sau mai mica cu doua zecimi pe o suprafata de minimum 5 ha; - diferenţa de o clasa de productivitate. d) Descrierea parcelara se face conform precizãrilor cuprinse în normativele de amenajare a pãdurilor. e) Studiile de transformare se întocmesc în cinci exemplare pentru: beneficiar (proprietarul sau deţinãtorul legal al pasunii împãdurite), ocolul silvic, direcţia silvicã, Regia Nationala a Pãdurilor şi arhiva unitãţii care a întocmit studiul. ------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
