Ministrul agriculturii şi alimentaţiei, având în vedere prevederile art. 19 din Legea arendării nr. 16/1994, în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 785/1992 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei, emite următorul ordin: ART. 1 Se aprobă Normele metodologice orientative de calcul al arendei. ART. 2 Normele metodologice orientative de calcul al arendei se vor publica în Monitorul Oficial al României prin grija Direcţiei generale de orientare şi dezvoltare a producţiei, Ministrul agriculturii şi alimentaţiei, Ioan Oancea Bucureşti, 20 iunie 1994. Nr. 26. NORME METODOLOGICE ORIENTATIVE de calcul al arendei În temeiul art. 19 din Legea arendării nr. 16/1994, pentru stabilirea nivelurilor arendei şi a modalităţilor de plată a acesteia, se emit următoarele Norme metodologice orientative: CAP. I Arendarea terenurilor agricole A. Consideraţii generale ART. 1 Potrivit prevederilor art. 14 din Legea nr. 16/1994, elementele de stabilire a arendei sunt: suprafaţa, potenţialul de producţie, structura parcelară, relieful şi gradul de accesibilitate a mecanizării, posibilităţile de acces, distanţa faţă de locurile de depozitare, industrializare sau comercializare, amenajările şi îmbunătăţirile funciare sau alte dotări. ART. 2 Potenţialul de producţie a terenului este dat de clasa de calitate a acestuia, în condiţiile aplicării unor tehnologii adecvate şi de cultivare cu plante agricole adaptate condiţiilor climaterice ale zonei. ART. 3 În cazul arendaşilor - regii autonome, instituţii şi staţiuni de cercetare şi producţie agricolă şi societăţi comerciale cu capital de stat sau majoritar de stat - nivelul minim şi maxim al arendei, precum şi modalităţile de plata se aprobă, după cum urmează: a) la regiile autonome, de către consiliile de administraţie; b) la instituţiile şi staţiunile de cercetare şi producţie agricolă, de către consiliile ştiinţifice; c) la societăţile comerciale, de către adunarea generală a acţionarilor, la propunerea consiliului de administraţie. B. Clasificarea terenurilor agricole în clase de calitate ART. 4 Potenţialul de producţie a terenurilor se clasifică, în funcţie de sol, relief, clima, apa freatica, pe baza notelor de bonitare naturală pentru arabil, în următoarele 5 clase de calitate: Clasa I (81 - 100 puncte) - terenuri cu soluri foarte fertile, profunde, cu textura mijlocie, permeabile, neafectate de fenomene de degradare (saraturare, eroziune, alunecări, exces de umiditate etc.), situate pe suprafeţe plane sau foarte slab înclinate, în condiţii climaterice de temperatura şi precipitatii favorabile pentru culturi. Clasa II (61 - 80 puncte) - terenuri cu soluri fertile, profunde, cu textura mijlocie sau mijlociu-fina, cu permeabilitate buna sau mijlocie-mica, slab afectate de fenomene de degradare (saraturare, eroziune, exces de umiditate etc.), situate pe suprafeţe plane sau slab înclinate, în condiţii climaterice de temperatura şi precipitatii favorabile pentru culturi. Clasa III (41 - 60 puncte) - terenuri cu soluri mijlociu fertile, profunde sau moderat profunde, cu textura mijlocie, mijlociu-grosiera sau fina, moderat afectate de fenomene de degradare (saraturare, acidifiere, eroziune, exces de umiditate etc.), situate pe suprafeţe plane sau mijlociu înclinate, în condiţii climaterice de temperatura şi precipitatii moderat favorabile pentru culturi. Clasa IV (21 - 40 puncte) - terenuri cu soluri slab fertile, frecvent scheletice sau cu roca dura, la adîncime mica, cu textura variata (grosiera pînă la fina), puternic afectate de fenomene de degradare (saraturare, acidifiere, eroziune, alunecări active, exces de umiditate etc.) în condiţii climaterice puţin favorabile pentru culturi agricole. Clasa V (1 - 20 puncte) - terenuri cu soluri foarte slab fertile, improprii pentru folosinţa arabila, foarte puternic afectate de fenomene de degradare (eroziune, exces de umiditate etc.). ART. 5 Fiecare clasa de calitate a terenului se împarte în 3 categorii, în funcţie de gruparea parcelelor, forma şi obstacole, distanţa faţă de centrul localităţii, de centrul de depozitare şi valorificare a produselor sau de gara, de calitatea drumurilor etc., după cum urmează: Categoria A - terenuri cu sol uniform, cu forme şi dimensiuni optime pentru mecanizare, grupate, cu drumuri foarte bune, cu acces uşor şi distanta mica de centrul localităţii, de centrul de depozitare şi valorificare sau de gara. Categoria B - terenuri cu sol moderat uniform, cu forme şi dimensiuni ce asigura condiţii medii de mecanizare, moderat grupate, cu acces mediu, cu drumuri întreţinute şi cu distanta medie fata de centrul localităţii, centrul de depozitare şi valorificare sau de gara. Categoria C - terenuri cu sol neuniform, cu forme şi dimensiuni ce au condiţii diferite de mecanizare, dispersate, drumuri necorespunzătoare (uneori fără drum) şi la distanţe mari fata de centrul localităţii, de centrul de depozitare şi valorificare sau de gara. ART. 6 Metodologia încadrării terenurilor agricole în clasa de calitate este unica, iar organele abilitate pentru încadrarea terenurilor agricole în clase de calitate sunt: Institutul de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie şi oficiile judeţene pentru studii pedologice şi agrochimice. ART. 7 Stabilirea claselor de calitate a terenurilor agricole se face pe baza lucrărilor de bonitare existente, întocmite de Institutul de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie şi oficiile judeţene pentru studii pedologice şi agrochimice. In zonele în care acestea lipsesc, pentru orientare se pot utiliza datele din lucrările de cadastru calitativ, existente la Institutul de Geodezie, Fotogrammetrie, Cartografie şi Organizarea Teritoriului şi la oficiile judeţene de cadastru şi organizarea teritoriului. La cerere, Institutul de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie şi oficiile judeţene pentru studii pedologice şi agrochimice vor pune la dispoziţia părţilor contractante, contra cost, notele de bonitare, studii, analize şi asistenta tehnica privind încadrarea terenurilor în clase de calitate. CAP. II Arendarea în cazul terenului arabil ART. 8 În funcţie de elementele de stabilire a arendei prevăzute la art. 1, părţile contractante stabilesc producţia potenţială minimă şi maximă exprimată convenţional în grâu, considerat produs de referinţă. Valoarea unui punct de bonitare poate fi socotită ca egala cu 40 kg grîu (anexa nr. 1). Aceste limite orientative pot constitui baza pentru stabilirea preţului arendei, prin înţelegere între părţi. ART. 9 În cazul în care, conform contractului, arenda se va stabili în alte produse decât grâu, părţile contractante pot folosi coeficienţi de convertibilitate prevăzuţi în anexa nr. 2 pentru stabilirea cantităţilor la produsele respective ART. 10 Preţul arendei terenului se poate achita în produse agricole, echivalent grâu, conform coeficienţilor de convertibilitate din anexa nr. 2 sau în lei, la preţul grâului pe piaţa liberă, în momentul recoltării acestui produs. CAP. III Arendarea în viticultură ART. 11 Pentru stabilirea potenţialului de producţie a plantaţiilor viticole, proprietarul şi arendaşul pot lua în considerare criterii legate de zona de producţie, amplasarea plantaţiilor în funcţie de orografia terenului şi fertilitatea solului, condiţiile de exploatare şi dotări, sortimentul de soiuri, vârsta plantaţiilor, procentul de goluri în plantaţii, a potenţialului de producţie de struguri pe parcele şi soiuri în funcţie de care se vor conveni şi tehnologiile de exploatare. ART. 12 Proprietarul şi arendaşul, la încheierea contractului de arendare, pot lua în considerare nivelurile orientative de producţii la stabilirea cărora s-a avut în vedere grupa de soiuri şi zona de favorabilitate (anexele nr. 3 şi 4). CAP. IV Arendarea în pomicultură ART. 13 Stabilirea potenţialului de producţie a plantaţiilor pomicole şi de arbuşti fructiferi în scopul arendării se va face de către arendator şi arendaş şi va constitui baza contractului ce se va încheia între aceştia (anexa nr. 5). ART. 14 În funcţie de amplasarea livezilor sau plantaţiilor de arbuşti fructiferi ce fac obiectul arendării (orografia terenului, clasa de calitate a solului, existenta lucrărilor de amenajare şi echipare tehnica, starea de întreţinere a acestora), părţile stabilesc tehnologia de exploatare. ART. 15 Pentru plantaţiile de hamei se pot lua în considerare criterii legate de panta terenului, vîrsta plantaţiei, densitatea, starea de întreţinere a plantaţiei şi starea de întreţinere a sistemelor de susţinere (anexa nr. 6). CAP. V Arendarea în zootehnie ART. 16 Principalele elemente care pot fi luate în considerare la stabilirea arendei se referă la specie, rasa, categorie de vârsta, tipuri de producţie, starea fiziologică şi potenţialul de producţie (anexele nr. 7 - 10). ART. 17 Prin asemănare cu excepţiile stipulate în art. 7 alin. 3 din Legea nr. 16/1994, părţile pot conveni ca, pentru anumite specii (exemplu: ovine, porcine, păsări etc.), precum şi pentru anumite categorii de vârsta, durata contractului să fie mai mică de 5 ani, dar nu mai mică de un an. ART. 18 Prin contractul de arendare, părţile pot stipula ca la expirarea acestuia, arendaşul să restituie proprietarului (arendatorului) numărul de animale date în arendă, în structura de specii, rase, categorii de vârsta şi stări fiziologice convenite sau pot conveni ca la expirarea contractului, animalele date în arendă să fie valorificate de către arendaş, parţial sau în întregime, precizînd cota ce revine arendatorului din preţul obţinut. CAP. VI Alte prevederi ART. 19 Părţile pot conveni să încheie contracte de arendaş şi pentru alte bunuri agricole, şi anume: construcţii de orice fel, maşini, utilaje şi alte asemenea bunuri destinate exploatării agricole. ART. 20 Centrele agricole vor sprijini părţile contractante în obţinerea documentaţiilor referitoare la calitatea şi categoria terenului şi vor acorda, la cerere, consultaţii tehnice, gratuit, privind orientarea încadrării terenului şi modalităţile de stabilire a nivelului arendei. CAP. VII Contractele de locaţiune ART. 21 În vederea încheierii contractelor de locaţiune, prevăzute la art. 25 din legea arendării nr. 16/1994, consiliul de administraţie al societăţii comerciale va întocmi următoarele lucrări, pe care le va supune spre aprobare adunării generale, şi anume: a) transformarea, în echivalent arabil, a întregii suprafeţe agricole pe care o deţine, potrivit anexei nr. 21 la Regulamentul privind procedura de constituire, atribuţiile şi funcţionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului şi a modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum şi punerea în posesie a proprietarilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 131/1991 *), privind procedura de constituire, atribuţiile şi funcţionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului şi modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum şi punerea în posesie a proprietarilor, cu modificările ulterioare;--------- *) Hotărârea Guvernului nr. 131/1991 a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 7 din 9 ianuarie 1993. b) stabilirea producţiei medii la hectar pe întreaga suprafaţa în echivalent arabil, potenţiala minima şi maxima exprimată convenţional în grîu; c) transformarea producţiei medii la hectar în alte produse agricole pe care societatea le poate oferi ca preţ al locatiunii - arendei - în natura. ART. 22 La încheierea contractelor de locaţiune, preţul locatiunii va fi stabilit prin convenţia părţilor, similar cu arenda. ART. 23 Anexele nr. 1 - 10 fac parte integrantă din prezentele norme. ANEXA 1 ECHIVALENTUL în produse al punctului de bonitare
------------------------------------------------------------------------------
Echivalent Culturile
în produse ------------------------------------------------------------------
al punctu- Grâu (produs Orz Porumb Floarea- Cartofi Sfeclă de
lui de de referinţă) soarelui de zahăr
bonitare
------------------------------------------------------------------------------
kg/punct 40 45 52 16 200 280
------------------------------------------------------------------------------
ANEXA 2 COEFICIENŢI de convertibilitate între grâu şi alte produse
-----------------------------------------------------------------------------
Produsul Coeficient
-----------------------------------------------------------------------------
- Grâu 1,00
- Orz 1,10
- Porumb 1,30
- Floarea-soarelui 0,40
- Sfeclă de zahăr 7,00
- Cartofi de toamnă 5,00
------------------------------------------------------------------------------
ANEXA 3 NIVELURILE ORIENTATIVE de producţie la strugurii de masă
------------------------------------------------------------------------------
Soiuri Gruparea judeţelor pe zone de Potenţialul
favorabilitate normal de
producţie
t/ha
------------------------------------------------------------------------------
Perla de Csaba, Constanţa, Ialomiţa, Călăraşi, Giurgiu,
Perlette Teleorman, Olt, Dolj, Mehedinţi 6
restul judeţelor 4
------------------------------------------------------------------------------
Muscat timpuriu Constanţa, Călăraşi, Ialomiţa, Giurgiu,
Bucureşti, Timpuriu Teleorman, Olt, Dolj, Mehedinţi, Buzău,
de Cluj, Timpuriu de Brăila, Vrancea, Galaţi, Vaslui, Vîlcea,
Pietroasele, Otilia, Prahova, Tulcea, Arad, Timiş 7
Sultanina restul judeţelor 5
------------------------------------------------------------------------------
Victoria, Cardinal, Constanţa, Călăraşi, Ialomiţa, Giurgiu,
Augusta Teleorman, Olt, Dolj, Prahova, Mehedinţi,
Buzău 9
restul judeţelor 7
------------------------------------------------------------------------------
Azur, Cetăţuia, Constanţa, Călăraşi, Ialomiţa, Giurgiu,
Napoca,Otilia, Teleorman, Olt, Dolj, Mehedinţi, Buzău,
Someşul,Spendid, Brăila, Vrancea, Galaţi, Vaslui, Prahova,
Transilvania, Triumf, Vîlcea, Tulcea, Timiş, Arad 7
Silvania restul judeţelor 5
-------------------------------------------------------------------------------
Chasselas d'ore şi Constanţa, Călăraşi, Ialomiţa, Giurgiu,
roz+clone, Milcov, Teleorman, Olt, Dolj, Mehedinţi, Buzău,
Tamina, Muscat, Brăila, Vrancea, Galaţi, Vaslui, Vîlcea,
Hamburg+clone, Xenia, Arad, Prahova, Timiş, Tulcea 10
Muscat Adda, Calina, restul judeţelor 7
Chasselas de Băneasa
------------------------------------------------------------------------------
Coarnă neagră, Coarna Constanţa, Ialomiţa, Călăraşi, Giurgiu,
neagra selecţionată Olt, Teleorman, Dolj, Mehedinţi, Buzău,
Prahova, Galaţi, Vaslui 7
restul judeţelor 5
------------------------------------------------------------------------------
Afuz Ali+clone, Constanţa, Călăraşi, Ialomiţa, Giurgiu,
Italia+clone, Roz Teleorman, Olt, Dolj, Mehedinţi, Buzău,
românesc, Select Prahova 11
restul judeţelor 9
------------------------------------------------------------------------------
ANEXA 4 NIVELURILE ORIENTATIVE de producţie la strugurii de vin
------------------------------------------------------------------------------
Grupa de soiuri Soiuri Potenţial
normal de
producţie
t/ha
------------------------------------------------------------------------------
1. Soiuri pentru vinuri - Grasă de Cotnari
de calitate sperioa- - Cabernet Sauvignon, Feteasca neagra,
ara, slab productive Busuioaca de Bobotin 6
2. Soiuri pentru vinuri - Feteasca albă, Pinot gri, Traminer roz,
de calitate superioa- Sauvignon, Chardonnay, Neuburger, Riesling
ra, producţie mijlocie de Rin, Muscat Ottonel, Tamiioasa
românească, Frincusa, Sarba, Columna
- Pinot noir, Cadarca 7
3. Soiuri pentru vinuri - Riesling italian, Feteasca regala,
de calitate superioa- Rkatiteli
ra, productive - Merlot, Burgund mare 8
4. Soiuri pentru vinuri - Aligote, Galbena de Odobeşti, Plăvaie,
de consum curent, de Zghihară, Crâmpoşie selecţionată,
mare producţie Mustoasă de Măderat, St. Emilion, Majarca,
Steinschiller, Creaţă
- Băbească neagră, Oporto, Sangioveze,
Roşioară, Codană 10
------------------------------------------------------------------------------
NOTĂ: Nivelurile orientative de producţie propuse pot fi influentate în procent de +/- 10 - 20% de următorii factori: - vîrsta plantaţiei; - fertilitatea solului. Ele sunt stabilite pentru plantaţii cu procent de goluri de maximum 20% . Plantaţiile înfiinţate cu selectii clonale au un potenţial de producţie mai mare cu 20% fata de nivelurile orientative menţionate în prezenta anexa. ANEXA 5 TABEL ORIENTATIV cu încadrarea plantaţiilor de pomi şi arbuşti fructiferi pe perioada de vârsta şi potenţialul biologic de rodire
------------------------------------------------------------------------------
Perioade: Creştere sau
Specia ------------------------------------------- descreştere
Întreţinere Început de Potenţia- Declin anuala a potenţi-
(de la plan- de rodire lul bio- de alului de
tare la ince- (până la logic al rodire producţie
putul rodirii potenţial speciei -ani- %
-ani- biologic -ani- ------------------
-ani- Plantaţii Plantaţii
ţinere în declin
------------------------------------------------------------------------------
- Măr, păr 5 5 15-20 5 15 10
- Piersic,
migdal 3 3 8-10 2 30 20
- Cais 4 4 8-10 2 20 20
- Prun 5 5 13-15 5 15 10
- Cireş 5 5 15-20 5 15 10
- Vişin 3-4 3 10-15 3 20 15
- Nuc, castan 8-10 8-10 20-25 10 8-10 5
- Arbuşti
fructiferi 2-3 2-3 5-8 - 30 -
------------------------------------------------------------------------------
NIVELURILE ORIENTATIVE
minime şi maxime ale producţiei în pomicultură
------------------------------------------------------------------------------
Specia Producţia potenţiala de fructe
- kg/ha -
------------------------------------------------------------------------------
- Seminţoase 5.000 - minim
20.000 - maxim
- Sâmburoase 2.000 - minim
10.000 - maxim
- Nuc, castan 1.000 - minim
3.000 - maxim
- Arbuşti fructiferi 1.000 - minim
4.000 - maxim
------------------------------------------------------------------------------
NOTA: Potenţialul de producţie se poate diferentia în funcţie de procentul de goluri mai mare de 5% . ANEXA 6 TABEL ORIENTATIV de încadrare a plantaţiilor de hamei în vederea arendării
------------------------------------------------------------------------------
Nr. Criteriul Situaţia Niveluri de diminuare a procentului
crt. optimă cantitativ al arendei, pentru neîn-
deplinirea condiţiilor optime
------------------------------------------------------------------------------
1. Panta terenului 0 - 10% La o pantă mai mare de 15% se diminu-
ează procentul arendei cu 1% pentru
fiecare 3% creştere de pantă
2. Vârsta plantaţiei între 3 si
21 ani de
producţie 1% pentru fiecare an peste 20
3. Densitatea planta- 95 - 100% 1% pentru fiecare 5% goluri peste cele
ţiei fata de den- 5% admise
sitatea ini-
ţială
4. Starea de întreţi- bună
nere a plantaţiei
5. Starea de întreţi-
nere a sistemului
de susţinere bună
------------------------------------------------------------------------------
ANEXA 7 I. TABEL ORIENTATIVcu elementele de stabilire a arendei la vaci şi bivoliţe de lapte
------------------------------------------------------------------------------
Nr. Specificare Niveluri optime pentru arendă Faţă de nivelurile
crt. întreagă (100%) optime arenda se
-------------------------------------- reduce cu :
Vaci în rasă pură :
------------------------------ Bivoliţe
Bălţată Bălţată Brună Pinzgau
româ- cu negru
nească româ-
nească
------------------------------------------------------------------------------
1. Producţia de Cu 2% pentru
lapte - litri/ fiecare 100 litri
cap/an de lapte mai puţin
- Producţia
medie pe
lactaţiile
încheiate 3.300 4.500 3.500 2.500 900
- Producţia
medie la
lactaţia I 2.950 3.900 2.700 2.400 750
- Producţia
maxima
- litri 4.100 5.000 3.800 3.400 1.100
- lactaţia IV-V III-IV IV-V V-VI V-VI
2. Procentul de
grăsime 3,8 3,7 3,7 3,8 7,0 Cu 5% pentru
fiecare procent în
grăsime mai puţin
3. Vârsta în luni
la prima fătare 30-32 28-30 30-32 31-33 38-41 Cu 1% pentru
fiecare lună peste
vârsta optimă
4. Greutatea la
vârsta de
montă 385 375 355 340 350 Cu 2% pentru
fiecare 10 kg sub
greutatea optimă
5. Vârsta în luni
la prima
montă 21-23 19-21 21-23 22-24 26-29 Cu 1% pentru
fiecare luna peste
vârsta optimă
-------------------------------------------------------------------------------
NOTĂ: a) Specificările de la nr. crt. 3, 4 şi 5 se referă la vitele şi juninci gestante. b) Parametrii (elementele) la metisi se reduc cu 5%. II. INDICATORII TEHNICO-ECONOMICI OPTIMI pentru ferme cu efectiv mai mare de 10 vaci
------------------------------------------------------------------------------
Nr. Specificare U.M. Nivel Faţă de nivelurile optime
crt. optim arenda se reduce cu :
------------------------------------------------------------------------------
1. Producţia medie de Cu 2% pentru fiecare 100 litri
lapte lapte mai puţin fata de nivelurile
optime
2. Reformă vaci % 15 Cu 1% pentru fiecare procent mai mare
3. Natalitate % 85 Cu 1% pentru fiecare procent mai mic
4. Mortalitate % 1,5 Cu 5% pentru fiecare procent mai mare
------------------------------------------------------------------------------
ANEXA 8 TABEL ORIENTATIV cu elementele de stabilire a arendei la ovine
------------------------------------------------------------------------------
Nr. Specificare Niveluri optime pentru Faţă de nivelurile
crt. arenda întreagă (100%) optime arenda se
----------------------------- reduce cu:
Sexul Ovine Ovine Ovine
cu lână cu lână cu lână
fină semi- grosi-
fină eră
------------------------------------------------------------------------------
1. Greutatea corpo-
rală la vârsta de:
(kg/cap)
- 3 luni M 16 15 15
F 13 12 12
- 6 luni M 28 26 25
F 25 23 22 Cu 1% pentru fiecare
- 12 luni M 45 39 37 kilogram în minus
F 37 35 33
- adultă M 70 55 53
F 50 40 38
2. Producţia de lână
(kg/cap)
- Miori 6,0 3,2 3,0
- Mioare 5,5 2,5 2,3 Cu 3% pentru fiecare
- Berbeci 10,0 3,8 3,5 kilogram în minus
- Oi adulte 6,0 2,7 2,5
3. Producţia medie de
lapte (litri/cap)-
oi mulse 20 30 35 Cu 1% pentru fiecare
litru în minus
------------------------------------------------------------------------------
ANEXA 9 TABEL ORIENTATIV cu elemente de stabilire a arendei la porcine
Ferme care se arendează, cu mai mult de 10 scroafe matcă
------------------------------------------------------------------------------
Nr. Specificare U.M. Nivel optim Faţă de nivelurile
crt. pentru arenda optime arenda se
întreaga reduce cu :
(100%)
------------------------------------------------------------------------------
1. Carne livrată, în viu,
pe scroafă *), pe an kg 1.700 3% pentru fiecare 100 kg
livrate mai puţin
2. Vârsta porcului îngră-
şat şi livrat la
100 kg **) zile 180 2% pentru fiecare 10 zile
mai mult
------------------------------------------------------------------------------
-------- *) Numărul mediu de scroafe se urmăreşte din registrul de evidenţă lunară a categoriilor, luându-se în calcul zilele furajate în categorie, iar greutatea vie livrată pe scroafa rezultă din carnea livrată, total, împărţit la numărul de scroafe mediu furajate. **) Se are în vedere viteza de rotaţie a stocului de porci mai mari de 8 kg cap (tineri şi grasi). ANEXA 10 TABEL ORIENTATIV cu elementele de stabilire a arendei la păsări ouatoare
Ferme care se arendează, cu mai mult de 1.000 găini hibrizi de ouă
------------------------------------------------------------------------------
Nr. Specificare U.M. Nivel optim Faţă de nivelurile
crt. pentru arenda optime arenda se
întreagă reduce cu :
(100%)
-----------------------------------------------------------------------------
1. Vârsta - la început
de ouat săptămâni maximum 18 2% pentru fiecare săptă-
mână în plus
- la depopu-
lare săptămâni maximum 75 1% pentru fiecare săptă-
mână în minus
2. Procent mediu de
ouat % 65 1% pentru fiecare procent
în minus
3. Producţia medie de
ouă bucăţi/an 260 2% pentru fiecare 5 bucăţi
în minus
4. Consum specific de
furaje g/ou maximum 190 2% pentru fiecare 10 grame
în plus
------------------------------------------------------------------------------
------------------------- 
