Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
ORDIN nr. 26 din 2 martie 1999 privind masurile pentru prevenirea introducerii, diseminarii si diminuarii pagubelor produse de bacteria Clavibacter michiganensis subsp. sepedonicus (Spieckermann & Kotthoff) Davis et al. care produce putregaiul inelar al cartofului
EMITENT: MINISTERUL AGRICULTURII SI ALIMENTATIEI PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 486 din 8 octombrie 1999
ORDIN nr. 26 din 2 martie 1999
privind mãsurile pentru prevenirea introducerii, diseminarii şi diminuãrii pagubelor produse de bacteria Clavibacter michiganensis subsp. sepedonicus (Spieckermann & Kotthoff) Davis et al. care produce putregaiul inelar al cartofului
EMITENT: MINISTERUL AGRICULTURII ŞI ALIMENTAŢIEI
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 486 din 8 octombrie 1999
Ministrul agriculturii şi alimentaţiei,
vazand Nota nr. 65.053 din 18 februarie 1999 a Direcţiei protecţia plantelor şi carantina fitosanitara din cadrul Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei,
având în vedere:
- prevederile <>Legii nr. 5/1982 privind protecţia plantelor cultivate şi a pãdurilor şi regimul pesticidelor, cu modificãrile ulterioare;
- Ordinul ministrului agriculturii şi alimentaţiei nr. 5/1995 privind Lista organismelor de carantina fitosanitara a României;
- prevederile <>art. 30 alin. (1), (2) şi (3) din Ordonanta Guvernului nr. 4/1995 privind fabricarea, comercializarea şi utilizarea produselor de uz fitosanitar pentru combaterea bolilor, dãunãtorilor şi buruienilor în agricultura şi silvicultura, aprobatã şi modificatã prin <>Legea nr. 85/1995 ;
- <>Ordinul ministrului agriculturii şi alimentaţiei nr. 89/1997 privind organizarea controlului de calitate şi fitosanitar la importul şi exportul seminţelor şi materialului sãditor;
- Directiva 77/93/CEE privind mãsurile de protecţie impotriva introducerii în Comunitate a organismelor dãunãtoare vegetalelor şi produselor vegetale şi impotriva propagarii lor în interiorul Comunitãţii;
- Directiva 93/85/CEE privind lupta impotriva putregaiului inelar al cartofului,
ţinând seama de faptul ca producţia cartofilor deţine un loc important în agricultura tarii şi ca randamentul acestei producţii este constant amenintat de organisme dãunãtoare,
considerând ca putregaiul inelar al tuberculilor de cartof, produs de bacteria Clavibacter michiganensis subsp. sepedonicus (Spieckermann & Kotthoff) Davis et al., nu a fost depistat pe teritoriul României, dar reprezintã un pericol considerabil, dacã nu vor fi luate mãsuri eficace pentru prevenirea introducerii şi propagarii sale,
în temeiul <>Hotãrârii Guvernului nr. 6/1999 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei,
emite urmãtorul ordin:
ART. 1
Inspectoratele de carantina fitosanitara vamalã şi inspectoratele judeţene de protecţie a plantelor şi carantina fitosanitara vor acţiona pentru:
a) prevenirea introducerii bacteriei Clavibacter michiganensis subsp. sepedonicus (Spieckermann & Kotthoff) Davis et al. în România;
b) prevenirea propagarii şi combaterea bacteriei în cazul în care aceasta va fi depistata.
ART. 2
(1) Inspectoratele de carantina fitosanitara vamalã şi inspectoratele judeţene de protecţia plantelor şi carantina fitosanitara vor efectua controlul transporturilor de cartof de samanta şi de consum din import, prelevand probe conform normelor în vigoare.
(2) Probele vor fi trimise Laboratorului Central pentru Carantina Fitosanitara în vederea efectuãrii analizelor de laborator pentru bacteria prevãzutã la art. 1 lit. a), inclusiv pentru celelalte organisme dãunãtoare reglementate, specifice cartofului.
(3) În cazul depistarii bacteriei Clavibacter michiganensis subsp. sepedonicus (Spieckermann & Kotthoff) Davis et al. sau a altor organisme dãunãtoare reglementate, transportul respectiv nu va fi admis la import.
ART. 3
Controlul în camp al suprafeţelor cultivate cu cartof şi în special al culturilor înfiinţate cu material de înmulţire importat, pentru eventuala depistare a plantelor cu simptome de atac specifice şi recoltarea probelor pentru analize se efectueazã de cãtre inspectoratele judeţene de protecţia plantelor şi carantina fitosanitara, cu concursul inspectorilor aprobatori din cadrul inspectoratelor pentru calitatea seminţelor şi materialului sãditor şi cu participarea obligatorie a producãtorilor de cartof de samanta (staţiuni, institute, cultivatori din sectorul privat).
ART. 4
Controlul va continua în timpul recoltarii, depozitarii şi comercializãrii tuberculilor. Se vor preleva probe pe baza simptomelor vizuale suspecte pentru efectuarea testelor de laborator, conform Instrucţiunilor privind depistarea bacteriei Clavibacter michiganensis subsp. sepedonicus (Spieckermann & Kotthoff) Davis et al., elaborate de Laboratorul Central pentru Carantina Fitosanitara, cuprinse în anexa.
ART. 5
Dacã testele de laborator confirma prezenta bacteriei la o planta sau la un tubercul:
a) se declara contaminate, dupã caz, parcela, transportul, vehiculul, antrepozitul, inclusiv ambalajele;
b) se determina intensitatea contaminarii probabile prin contact cu exemplarele declarate contaminate, înainte sau dupã recoltare;
c) se delimiteaza o zona de carantina pe baza declaraţiei de contaminare prevãzute la lit. a), a determinãrii intensitatii contaminarii prevãzute la lit. b) şi a propagarii posibile a organismului, ţinându-se seama de apropierea altor suprafeţe pe care se cultiva cartofi sau alte plante gazda (sfecla, tomate, vinete), precum şi de posibilitatea originii comune a stocului de cartof de samanta.
ART. 6
Carantinarea suprafeţelor gãsite contaminate se va face prin delimitarea acestora cu o zona de protecţie de 100 m, la propunerea inspectoratelor judeţene de protecţia plantelor şi carantina fitosanitara, cu confirmarea Laboratorului Central pentru Carantina Fitosanitara şi cu aprobarea Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei.
ART. 7
În cazul în care materialul de înmulţire este declarat contaminat (tuberculi, rasaduri), testele prevãzute la art. 4 se vor efectua pe toate loturile de cartof care au o relatie clonala cu cei implicaţi în contaminare, pentru a se determina sursa probabila de infectie primara şi intensitatea contaminarii.
ART. 8
(1) Tuberculii sau plantele declarate contaminate nu vor putea fi plantate şi vor fi distruse sau eliminate de o maniera convenabila, în cadrul unor mãsuri luate sub control oficial, în asa fel încât sa nu existe nici un risc de propagare a organismului.
(2) Vehiculele, materialele, recipientele, antrepozitele, precum şi ambalajele declarate contaminate vor fi curatate şi dezinfectate. Dupã dezinfectare acestea nu mai sunt considerate contaminate.
ART. 9
Cartofii de samanta trebuie sa provinã în linie directa dintr-un material care a fost declarat liber de organismul de carantina în urma efectuãrii testelor de laborator.
Testele sus-menţionate se vor efectua:
a) pe plantele selecţiei clonale iniţiale, în cazul în care contaminarea priveşte producerea cartofilor de samanta;
b) în alte cazuri, fie pe plantele selecţiei clonale iniţiale, fie pe esantioane reprezentative de cartofi de samanta de baza sau din generaţie anterioarã.
ART. 10
Circulaţia cartofilor de pe suprafeţele contaminate se va face cu respectarea normelor de carantina fitosanitara.
ART. 11
Suprafeţele declarate contaminate se vor decarantina numai dacã în urma controalelor oficiale şi a analizelor de laborator au fost gãsite libere de Clavibacter michiganensis subsp. sepedonicus (Spieckermann & Kotthoff) Davis et al.
ART. 12
Suprafeţele din zonele de producere a cartofului de samanta gãsite infectate cu bacteria Clavibacter michiganensis subsp. sepedonicus vor putea fi cultivate cu cartofi din soiurile rezistente sau tolerante la aceasta bacterie, dupã o rotaţie de minimum 3 ani, folosindu-se un asolament fãrã plante din familia solanacee care pot contribui la rãspândirea agentului patogen.
ART. 13
Se vor lua mãsuri complementare ce comporta obligaţia de a nu se planta decât tuberculi de cartof de samanta certificati oficial.
În cultura se vor folosi numai soiurile zonate, prevãzute în lista oficialã a soiurilor şi hibrizilor admişi la înmulţire, şi aprobate de Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei pentru fiecare an de cultura, în condiţiile legii.
ART. 14
Certificarea cartofilor de samanta se va face de cãtre inspectorii aprobatori din cadrul inspectoratelor judeţene pentru calitatea seminţelor şi materialului sãditor şi de inspectoratele judeţene de protecţia plantelor şi carantina fitosanitara.
ART. 15
Sunt interzise deţinerea şi manipularea de culturi de Clavibacter michiganensis subsp. sepedonicus sau de material infectat, de cãtre orice persoana juridicã sau fizica.
ART. 16
Se pot autoriza derogãri de la mãsurile prevãzute la art. 7, 8 şi 15, în scopuri experimentale sau ştiinţifice, teste şi lucrãri de selecţie varietala, în condiţiile în care aceste derogãri nu aduc prejudicii mãsurilor de lupta contra putregaiului inelar al cartofului şi nu constituie un risc de propagare a acestuia.
ART. 17
Direcţia protecţia plantelor şi carantina fitosanitara, Laboratorul Central pentru Carantina Fitosanitara, inspectoratele judeţene de protecţia plantelor şi carantina fitosanitara şi inspectoratele judeţene pentru calitatea seminţelor şi materialului sãditor vor aduce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
ART. 18
Prezentul ordin va intra în vigoare dupã 20 de zile de la data publicãrii lui în Monitorul Oficial al României, Partea I.
p. Ministrul agriculturii
şi alimentaţiei,
Ştefan Pete,
secretar de stat
ANEXA 1
INSTRUCŢIUNI
privind depistarea bacteriei Clavibacter michiganensis subsp. sepedonicus (Spieckermann & Kotthoff) Davis et al.
Controlul pentru depistarea bacteriei Clavibacter michiganensis subsp. sepedonicus se executa în toatã perioada de vegetaţie, pana la recoltarea cartofilor.
Organizarea şi coordonarea acţiunilor de control se vor face de cãtre direcţiile generale pentru agricultura şi industrie alimentara prin inspectoratele de protecţia plantelor şi carantina fitosanitara judeţene şi al municipiului Bucureşti. La aceste acţiuni vor participa, de asemenea, inspectorii aprobatori din cadrul inspectoratelor judeţene pentru calitatea seminţelor şi materialului sãditor şi producãtorii de cartof de samanta (societãţi, staţiuni, institute, cultivatori din sectorul privat). Toţi factorii interesaţi vor primi dispoziţii concrete, cu termene şi raspunderi precise (proprietari, distribuitori).
Cartofii de samanta şi de consum din import trebuie sa provinã din tari care pot demonstra ca sistemul lor de producţie şi de distribuţie este liber de Clavibacter michiganensis subsp. sepedonicus.
Inspectoratele de carantina fitosanitara vamalã şi inspectoratele judeţene de protecţia plantelor şi carantina fitosanitara vor efectua controlul transporturilor şi vor preleva probe, pe care le vor trimite Laboratorului Central pentru Carantina Fitosanitara pentru a fi analizate.
Efectuarea controlului în punctele de frontiera de cãtre inspectorii de carantina fitosanitara vamalã la transporturile cu mijloace auto sau vagoane se va face conform normelor în vigoare, dupã cum urmeazã:
- pana la 5 saci se controleazã fiecare sac;
- de la 5 la 20 de saci se controleazã fiecare al 5-lea sac;
- de la 20 la 100 de saci se controleazã fiecare al 10-lea sac.
Din autocamioane, vagoane sau din alte vehicule de 10-20 tone se vor lua 8 mostre din 8 puncte diferite, aproximativ câte 5 kg de mostra din fiecare punct.
Mostrele se vor lua din diferite straturi, pentru a avea o imagine realã asupra întregului transport, formandu-se o proba medie care se va trimite Laboratorului Central pentru Carantina Fitosanitara pentru analize.
Probele trebuie sa conţinã urmãtoarele date:
1. denumirea şi adresa unitãţii sau ale proprietarului;
2. denumirea soiului şi a categoriei biologice;
3. denumirea parcelei;
4. numãrul de cadastru;
5. suprafata parcelei;
6. numãrul probei;
7. felul culturii (cartofi de samanta, de consum etc.);
8. data ridicãrii probei;
9. ultimul an de cultura a cartofului;
10. numele şi prenumele celui care a ridicat proba.
Pentru fiecare parcela probele se ambaleaza separat.
Probele vor fi însoţite de un centralizator al tuturor parcelelor din care s-au ridicat, care va conţine datele înscrise pe etichetele ce însoţesc probele.
Conţinutul vagoanelor, autotrenurilor şi al vaselor de capacitate mare se împarte în loturi de câte 20 de tone, din primul lot ridicandu-se o proba parţialã de circa 50 kg, iar din restul loturilor, câte 25 kg.
Probele parţiale se vor ridica din diferite puncte, ca şi în cazul ridicãrii probelor din saci.
Cantitãţile de cartofi pentru samanta importate nu vor fi puse în circulaţie decât dupã efectuarea analizelor de laborator.
Se vor efectua analize macroscopice, iar tuberculii suspecti vor fi sectionati transversal, posibilele infectii putând fi observate sub forma de zone stramte galben-crem, în lungul tesuturilor vasculare, în apropierea stolonului. În cazul unei infectii mai mari, aceasta banda ingusta de culoare galbui-bruna inconjoara tot tesutul vascular.
Caracteristic, prin strangere, tesutul extravascular se detaseaza uşor de inelul vascular, la suprafata secţiunii aparand un lichid vascos (exsudatul bacterian).
În stadii mai avansate simptomele externe pot fi observate prin existenta unor pete rosietice-brune în jurul ochilor, iar invelisul prezintã crapaturi neregulate, adesea stelate.
În laborator, pentru o diagnosticare rapida, se recomanda colorarea dupã metoda Gram a secţiunilor din zona inelara a tuberculilor. O alta metoda de detectie recomandatã de Organizaţia Europeanã şi Mediteraneana de Protecţie a Plantelor este testul de patogenitate pe vinete şi testul serologic.
La semanat se vor folosi numai tuberculi sanatosi, proveniţi din tari în care nu exista putregai inelar sau din culturi verificate în perioada de vegetaţie.
În cazul sectionarii tuberculilor înainte de plantare, în mod obligatoriu cutitele trebuie dezinfectate, iar pentru prevenirea diseminarii bacteriei, sacii folosiţi la transport vor fi dezinfectati prin autoclavare.
Mãsurile fitosanitare trebuie sa fie aplicate pe întregul sistem de producţie, respectându-se mãsurile agrotehnice şi normele de igiena culturalã.
Culturile de cartof se vor tine sub observatie, urmãrindu-se în prima faza procentul de rasarire şi simptomele posibile atât pe lastari şi frunze, cat şi la nivelul coltilor.
Inspectorii de carantina fitosanitara din cadrul inspectoratelor judeţene de protecţia plantelor şi carantina fitosanitara trebuie sa cunoascã exact zonele şi locul unde vor fi cultivati cartofii.
Dacã în urma analizelor de laborator se confirma prezenta organismului:
a) într-o parcela declarata contaminata, se vor lua mãsuri ca timp de cel puţin 3 ani sa se elimine toate plantele de cartof spontane şi alte solanacee; dupã aceasta perioada se vor cultiva cartofi de samanta certificati oficial, în vederea producerii de cartofi de consum, care vor fi controlati pe parcursul perioadei de vegetaţie şi supuşi testelor de laborator;
b) suprafeţele care au fost declarate contaminate vor fi menţinute timp de 4 ani ca fanete care vor fi cosite scurt;
c) pe alte suprafeţe, în cursul urmãtoarei campanii agricole ce succede contaminarii:
(i) nu se vor planta cartofi şi nici o alta planta gazda a organismului;
(ii) cartoful de samanta certificat oficial poate fi plantat exclusiv în vederea producerii de cartof de consum, cu condiţia ca toatã samulastra de cartof şi alte solanacee sa fie eliminate;
(iii) dupã cel puţin 2 ani consecutivi se pot planta, în vederea producerii de cartof de samanta sau de consum, numai cartofii de samanta certificati oficial;
(iv) pe suprafeţele declarate contaminate, în cursul fiecãrei campanii agricole urmãtoare, tot materialul, vehiculele, recipientele, utilajele agricole existente la locul de producţie şi implicate în producţia de cartof, precum şi ambalajele folosite vor fi curatate şi dezinfectate.
Tuberculii declaraţi contaminati în urma analizelor de laborator vor fi livrati direct unor fabrici de prelucrare, care dispun de instalaţii corespunzãtoare de eliminare a deşeurilor, de dezinfectare a zonei de stocare şi a vehiculelor sau de orice alta utilizare sau eliminare, prin care sa nu existe nici un risc de propagare a organismului.
------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
