Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Având în vedere prevederile <>Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberã practicã, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România, ale <>Legii securitãţii şi sãnãtãţii în muncã nr. 319/2006 , ale <>Hotãrârii Guvernului nr. 788/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a <>Legii nr. 213/2004 şi ale <>Hotãrârii Guvernului nr. 677/2003 privind condiţiile de acordare în mod gratuit a asistenţei medicale şi psihologice, a medicamentelor şi protezelor pentru poliţişti, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, în temeiul dispoziţiilor <>art. 7 alin (4) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, ministrul internelor şi reformei administrative emite urmãtorul ordin: CAP. I Dispoziţii generale ART. 1 Prezentul ordin instituie normele referitoare la activitatea de psihologie în Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, denumit în continuare MIRA. ART. 2 Principalele componente ale activitãţii de psihologie în MIRA sunt: a) evaluarea psihologicã; b) asistenţa psihologicã; c) diagnoza organizaţionalã; d) cercetarea ştiinţificã. ART. 3 Psihologii din MIRA participã, potrivit competenţelor şi în pãrţile ce-i privesc, la activitãţile de analizã a postului şi a accidentelor de muncã/evenimentelor deosebite, precum şi de evaluare profesionalã a personalului. ART. 4 În sensul prezentului ordin, termenii de mai jos se utilizeazã cu înţelesul urmãtor: a) analiza psihologicã a activitãţii profesionale - investigarea sistematicã a sarcinilor, îndatoririlor şi responsabilitãţilor profesionale în vederea identificãrii şi cuantificãrii solicitãrilor psihice pe care acestea le presupun, precum şi a deprinderilor, aptitudinilor şi a altor caracteristici psihice necesare pentru a îndeplini eficace şi la nivelul calitativ specificat activitãţile de muncã; b) asistenţã psihologicã - ansamblul de programe şi mãsuri specifice, conceput în mod unitar, menit sã asigure capacitatea de funcţionare optimã a individului din punct de vedere al parametrilor psihici; c) cabinet de psihologie - spaţiul sau ansamblul de spaţii în interiorul unei clãdiri, special destinat desfãşurãrii activitãţii de psihologie, dotat conform standardelor Colegiului Psihologilor din România, utilizat permanent şi exclusiv de cãtre psiholog pe durata raporturilor sale de serviciu/muncã cu MIRA; d) diagnozã organizaţionalã - ansamblul de activitãţi specifice desfãşurate în scopul estimãrii şi interpretãrii parametrilor psihosociali ai unor componente structurale sau procesuale ale organizaţiei, cu ajutorul cunoştinţelor, metodelor şi tehnicilor psihologiei, în vederea fundamentãrii şi adoptãrii unor decizii ce urmãresc eliminarea sau atenuarea disfuncţionalitãţilor şi generalizarea aspectelor pozitive existente; e) date specifice - orice documente, informaţii, indiferent de suport, formã, mod de exprimare sau de punere în circulaţie în vederea desfãşurãrii activitãţii de psihologie; f) evaluare psihologicã - procesul de cunoaştere şi estimare cantitativã şi calitativã, prin utilizarea unor metode şi tehnici specifice, a parametrilor de stare şi de funcţionare psihologicã; g) morbiditate psihologicã - tipul şi ponderea disfuncţionalitãţilor/afecţiunilor de ordin psihologic, de la modificãri/tulburãri localizabile şi reversibile, pânã la cele cu caracter ireversibil, patologic, constatate la indivizi, grupuri, la un moment dat sau într-o anumitã perioadã; h) riscuri psihosociale - factori fizici, sociali şi psihologici, prezenţi în mediul profesional, acţionând independent sau în interrelaţie, precum şi orice element relevant din organizarea activitãţii pentru care existã indicii de asociere pozitivã semnificativã între expunere şi modificarea reversibilã sau ireversibilã a stãrii ori funcţionãrii psihologice şi care deţin potenţialul de a cauza afecţiuni psihice, accidente de muncã/evenimente deosebite sau neîndeplinirea sarcinilor şi îndatoririlor. ART. 5 (1) Activitatea profesionalã a psihologilor din MIRA se desfãşoarã conform reglementãrilor privind statutul profesiei de psiholog cu drept de liberã practicã şi potrivit prevederilor prezentului ordin. (2) Exercitarea actului psihologic se face de cãtre psihologii cu drept de liberã practicã încadraţi pe funcţii de specialitate în MIRA şi este condiţionatã de respectarea condiţiilor de competenţã profesionalã, precum şi de spaţiu, dotare tehnicã şi metodologicã, potrivit actelor normative în vigoare. (3) Calitatea de psiholog în MIRA, cu excepţia celor care îşi desfãşoarã activitatea în domeniul psihologiei judiciare şi a psihologilor din Agenţia Naţionalã Antidrog, este condiţionatã de deţinerea dreptului de liberã practicã în specialitatea "psihologie aplicatã în domeniul securitãţii naţionale", acordat de Colegiul Psihologilor din România. (4) Psihologii care în cadrul asistenţei psihologice desfãşoarã activitãţi specifice domeniilor psihologiei clinice, consilierii psihologice sau psihoterapiei trebuie sã deţinã, suplimentar, şi atestatul de liberã practicã în una dintre specialitãţile: "psihologie clinicã", "consiliere psihologicã" sau "psihoterapie". (5) Psihologii care desfãşoarã activitãţi de avizare psihologicã în domeniul siguranţei circulaţiei şi a navigaţiei trebuie sã deţinã, suplimentar, şi atestatul de liberã practicã în specialitatea "psihologia transporturilor". ART. 6 (1) Psihologul poate avea una dintre urmãtoarele trepte de specializare: a) psiholog practicant; b) psiholog specialist; c) psiholog principal. (2) Trecerea psihologilor în trepte de specializare superioare se poate realiza la solicitarea acestora, în condiţiile legii, dupã minimum 5 ani de exercitare a profesiei, dacã sunt îndeplinite şi celelalte condiţii de formare profesionalã stabilite de Colegiul Psihologilor din România. ART. 7 (1) Certificarea îndeplinirii condiţiilor de funcţionare a structurilor specializate pentru desfãşurarea activitãţii de psihologie în MIRA se face de Colegiul Psihologilor din România, prin eliberarea avizului de funcţionare. (2) Cabinetul de psihologie, amenajat şi dotat corespunzãtor, este o condiţie esenţialã pentru asigurarea eficacitãţii şi calitãţii actului profesional, având ca scop: a) respectarea dreptului la intimitate şi confidenţialitate al persoanei supuse evaluãrii psihologice sau care beneficiazã de asistenţã psihologicã, dupã caz; b) desfãşurarea activitãţilor individualizate de evaluare şi asistenţã psihologicã în condiţii care sã nu afecteze calitatea şi autenticitatea rãspunsurilor/reacţiilor persoanei asupra cãreia se exercitã actul psihologic; c) asigurarea integritãţii, confidenţialitãţii şi disponibilitãţii probelor psihologice, a rezultatelor acestora, a însemnãrilor şi înregistrãrilor cu caracter profesional. (3) În situaţia în care actul psihologic se exercitã în afara unitãţilor prevãzute cu cabinet de psihologie, activitatea profesionalã a psihologului se poate desfãşura doar în condiţiile de spaţiu şi dotare necesare asigurãrii cerinţelor prevãzute la alin (2). ART. 8 (1) Numirea în funcţie a personalului cu atribuţii în domeniul activitãţii de psihologie se face numai dupã verificarea cunoştinţelor, aptitudinilor şi competenţelor de/în specialitate, corespunzãtoare cerinţelor postului. (2) Verificarea prevãzutã la alin. (1) se realizeazã prin constituirea de subcomisii de specialitate în cadrul comisiilor de concurs/examen pentru ocuparea posturilor vacante, prin dispoziţie a directorului Centrului de psihosociologie. ART. 9 (1) În situaţia în care activitãţile de psihologie sunt desfãşurate în echipã, rãspunderea pentru actul psihologic aparţine psihologului coordonator al echipei şi psihologului care îl desfãşoarã în mod direct. (2) În situaţiile în care coordonatorul echipei nu este psiholog, rãspunderea pentru actul psihologic revine psihologului care îl desfãşoarã în mod direct. ART. 10 În domeniul activitãţii de psihologie, dreptul de liberã practicã se exercitã olograf, cu menţionarea în clar a numelui, prenumelui şi a codului personal din Registrul unic al psihologilor cu drept de liberã practicã din România, concomitent cu aplicarea parafei proprii. ART. 11 În activitatea lui, psihologul este obligat sã respecte Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberã practicã, cadrul legal şi cel organizatoric, precum şi standardele de calitate a serviciilor psihologice instituite în România, în domeniul activitãţii de psihologie. ART. 12 (1) Psihologul este obligat sã pãstreze confidenţialitatea în legãturã cu faptele şi informaţiile despre care a luat cunoştinţã în exercitarea atribuţiilor profesionale, fiind interzisã utilizarea în interes personal a acestora. (2) Rezultatele evaluãrilor psihologice prezentate unitãţii beneficiare cuprind informaţii relevante în raport cu scopul urmãrit, fãrã a se motiva concluziile. (3) Psihologul rãspunde disciplinar pentru încãlcarea confidenţialitãţii actului psihologic, potrivit Codului deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberã practicã şi Codului de procedurã disciplinarã elaborate de Colegiul Psihologilor din România. (4) În situaţiile în care potrivit legii psihologul este obligat sã dezvãluie aspecte care ţin de confidenţialitatea actului psihologic, aceasta nu angajeazã rãspunderea sa disciplinarã conform reglementãrilor legale în vigoare. (5) Confidenţialitatea actului psihologic persistã şi dupã încheierea relaţiilor profesionale cu beneficiarul persoanã fizicã. ART. 13 (1) În exercitarea profesiei psihologul este independent profesional, neputând fi supus influenţelor rezultate din subordonarea ierarhicã, de naturã sã conducã la încãlcarea normelor legale, deontologice şi de bunã practicã în vigoare, rãspunderea pentru întreaga prestaţie de specialitate revenindu-i în totalitate. (2) Raporturile de subordonare ierarhicã în care se gãsesc psihologii privesc doar aspectele legate de organizarea funcţionalã şi administrativã a unitãţii, ordinea interioarã şi disciplina la locul de muncã. (3) Şefii/comandanţii unitãţilor vor respecta independenţa profesionalã a psihologului şi dreptul de iniţiativã şi decizie în exercitarea actului profesional. CAP. II Structurile şi personalul care desfãşoarã activitãţi de psihologie în unitãţile Ministerului Internelor şi Reformei Administrative ART. 14 Structurile şi personalul specializat pentru desfãşurarea activitãţii de psihologie în MIRA cuprind: a) Centrul de psihosociologie, unitate de specialitate cu atribuţii de exercitare a actului psihologic, învestitã cu autoritate de reglementare, îndrumare, coordonare şi control în domeniul de competenţã, subordonatã funcţional directorului general al Direcţiei generale management resurse umane; b) serviciile/birourile/compartimentele de psihologie de la nivelul inspectoratelor generale, direcţiilor generale (similare) şi al instituţiilor de învãţãmânt, cu atribuţii de exercitare a actului psihologic, precum şi de îndrumare, coordonare şi control a psihologilor din structurile subordonate, dupã caz; c) psihologii de unitate, încadraţi în unitãţile componente ale structurilor de ordine şi siguranţã publicã din subordinea MIRA, cu rol în exercitarea actului profesional potrivit specialitãţii/specialitãţilor în care sunt atestaţi, formei de atestare, treptei de specializare şi competenţelor conferite de prezentul ordin. ART. 15 MIRA sprijinã activitatea de formare profesionalã continuã a psihologilor cu drept de liberã practicã, în specialitãţile de competenţã, în vederea asigurãrii pregãtirii profesionale potrivit standardelor de calitate stabilite de cãtre Colegiul Psihologilor din România. ART. 16 (1) Centrul de psihosociologie coordoneazã în mod direct, în domeniile proprii de competenţã, activitãţile de perfecţionare a pregãtirii profesionale a psihologilor, cu respectarea principiilor şi metodologiei de creditare a activitãţilor de formare profesionalã continuã elaborate de Colegiul Psihologilor din România. (2) Centrul de psihosociologie, singur sau în colaborare cu inspectoratele generale, direcţiile generale (similare) şi instituţiile de învãţãmânt din structura MIRA, organizeazã periodic convocãri de specialitate, în scopul analizãrii dificultãţilor apãrute în activitate, al diseminãrii informaţiilor, a experienţei şi a bunelor practici, precum şi al clarificãrii unor aspecte concrete ale exercitãrii profesiei de psiholog şi aplicãrii unitare a dispoziţiilor legale din domeniu. CAP. III Activitãţile de psihologie desfãşurate în unitãţile Ministerului Internelor şi Reformei Administrative SECŢIUNEA 1 Evaluarea psihologicã ART. 17 Principalele situaţii în care se realizeazã evaluarea psihologicã sunt urmãtoarele: a) în cadrul procedurilor de resurse umane/personal; b) în vederea selecţionãrii personalului pentru îndeplinirea de sarcini, atribuţii şi misiuni în condiţii de solicitare psihicã intensã; c) în cadrul asistenţei psihologice; d) în vederea realizãrii activitãţii de cercetare ştiinţificã. ART. 18 (1) Evaluarea psihologicã în cadrul procedurilor de resurse umane/personal urmãreşte îndeplinirea de cãtre subiect a criteriilor de acordare a avizului psihologic, pentru situaţiile de recrutare şi selecţionare a personalului, modificare şi încetare a raporturilor de serviciu/de muncã ale personalului. (2) Evaluarea psihologicã în vederea îndeplinirii procedurilor de resurse umane/personal se realizeazã în urmãtoarele scopuri: a) recrutarea candidaţilor pentru participarea la concursurile de admitere în instituţiile de formare a personalului MIRA sau a celor care pregãtesc personal pentru MIRA; b) selecţionarea în vederea încadrãrii/angajãrii; c) trecerea poliţiştilor/cadrelor militare într-o categorie/corp superior; d) promovarea în funcţii de conducere; e) transferul în MIRA a unor specialişti din instituţiile publice de apãrare şi siguranţã naţionalã; f) stabilirea situaţiei medico-profesionale/militare, pe baza diagnosticului psihiatric. (3) Evaluarea psihologicã în vederea îndeplinirii procedurilor de resurse umane/personal se face la solicitarea şefilor/comandanţilor de unitãţi, potrivit competenţelor de gestiune a resurselor umane/personalului. (4) Evaluarea psihologicã în vederea precizãrii gradului de diminuare a capacitãţii de muncã şi clasãrii medicale, denumitã în continuare expertizã psihologicã, este o activitate realizatã cu scopul susţinerii demersului de stabilire a diagnosticului psihiatric. ART. 19 (1) Evaluarea psihologicã în vederea selecţionãrii personalului pentru îndeplinirea de sarcini, atribuţii şi misiuni în condiţii de solicitare psihicã intensã stabileşte capacitatea/aptitudinea din punct de vedere psihologic a unei persoane de a se integra într-o activitate profesionalã cu cerinţe specifice, determinate de natura, durata şi intensitatea efortului mintal. (2) Evaluarea psihologicã în vederea selecţionãrii personalului pentru îndeplinirea de sarcini, atribuţii şi misiuni în condiţii de solicitare psihicã intensã se realizeazã în urmãtoarele situaţii: a) participarea la misiuni internaţionale şi multinaţionale; b) îndeplinirea funcţiilor de reprezentare externã; c) executarea activitãţilor/misiunilor care expun personalul angajat în desfãşurarea lor la riscuri psihosociale; d) exercitarea controlului financiar preventiv propriu; e) atestarea pentru activitãţi cu cifru; f) atestarea instructorilor şi evaluatorilor conducãtorilor auto; g) acordarea dreptului de a conduce autovehicule aparţinând unitãţilor MIRA. (3) Evaluarea psihologicã se realizeazã şi pentru includerea în Programul de protecţie a martorilor. (4) Evaluarea psihologicã prevãzutã la alin. (1) se poate realiza şi în alte situaţii temeinic justificate, potrivit reglementãrilor în vigoare. ART. 20 (1) Încadrarea activitãţilor/misiunilor care expun personalul angajat în desfãşurarea lor la riscuri psihosociale, denumite în continuare activitãţi cu grad ridicat de risc, se realizeazã pe baza analizei psihologice a activitãţii profesionale. (2) Centrul de psihosociologie stabileşte criteriile de încadrare a activitãţilor în condiţii cu grad ridicat de risc şi coordoneazã studiile de analizã psihologicã a activitãţii profesionale. (3) Actualizarea criteriilor se realizeazã în funcţie de modificãri structurale şi de atribuţii ale componentelor MIRA, ca urmare a unor studii ştiinţifice şi la propunerea inspectoratelor şi direcţiilor generale. (4) Criteriile prevãzute la alin. (2) şi cele modificate potrivit prevederilor alin. (3) vor fi incluse în lista întocmitã de Centrul de psihosociologie în acest scop şi aprobatã de directorul Direcţiei generale management resurse umane. (5) Inspectoratele generale, direcţiile generale (similare) şi instituţiile de învãţãmânt ale MIRA stabilesc activitãţile/misiunile cu grad ridicat de risc din competenţã şi le comunicã Centrului de psihosociologie. ART. 21 (1) Evaluarea psihologicã din cadrul asistenţei psihologice asigurã supravegherea activã a funcţionãrii individuale din punct de vedere al parametrilor psihici, în condiţiile concrete de muncã, în scopul depistãrii precoce a potenţialului dezadaptativ sau afecţiunilor psihice, planificãrii, monitorizãrii şi verificãrii eficacitãţii mãsurilor de intervenţie psihologicã. (2) Evaluarea psihologicã din cadrul asistenţei psihologice se efectueazã periodic şi în situaţii speciale. (3) Evaluarea periodicã se realizeazã pe categorii de personal, în raport cu solicitãrile psihice ale posturilor, astfel: a) la intervale de 6 luni, pentru personalul aflat în misiuni internaţionale/multinaţionale; b) anual, pentru personalul care desfãşoarã activitãţi/misiuni cu grad ridicat de risc, cadrele didactice şi instructorii din instituţiile de învãţãmânt şi şcolile de aplicaţii ale MIRA; c) la intervale de 3 ani, pentru personalul care poartã armament şi muniţie în misiune; d) la intervale de 5 ani, pentru celelalte categorii de personal. (4) În situaţii temeinic justificate, pot face obiectul evaluãrii periodice şi alte categorii de personal, potrivit reglementãrilor în vigoare. (5) În situaţii speciale, evaluarea psihologicã se efectueazã dupã cum urmeazã: a) la apariţia unor comportamente dezadaptative la locul de muncã; b) dupã încheierea unor tratamente psihiatrice; c) la întoarcerea personalului trimis în misiune temporarã în strãinãtate pentru o perioadã mai mare de 6 luni. ART. 22 Evaluarea psihologicã în situaţia apariţiei unor comportamente dezadaptative la locul de muncã se efectueazã prin dispoziţia şefului instituţiei, de cãtre psihologul în a cãrui competenţã se aflã persoana respectivã. ART. 23 (1) Evaluarea psihologicã realizatã în sensul prevederilor art. 18 alin. (2) lit. a)-e) şi art. 19 alin. (2) lit. a)-g) se finalizeazã prin emiterea unui aviz psihologic, în conformitate cu principiile şi procedurile în vigoare, se consemneazã în documentele de evidenţã şi se aduce la cunoştinţa beneficiarului. (2) Valabilitatea avizului psihologic este de 12 luni de la data emiterii acestuia, în scopul pentru care a fost solicitatã evaluarea psihologicã. ART. 24 (1) Eventualele contestaţii cu privire la avizul de inaptitudine emis în condiţiile art. 23 alin. (1) se depun în termen de 48 de ore de la luarea la cunoştinţã. (2) Directorul Centrului de psihosociologie are obligaţia de a dispune constituirea unei comisii pentru analiza contestaţiei, termenul de soluţionare fiind de 15 zile calendaristice de la data expirãrii termenului de depunere a contestaţiei. (3) Modul de adresare a contestaţiilor, precum şi modul de soluţionare a acestora se stabilesc de cãtre Centrul de psihosociologie. ART. 25 (1) Expertiza psihologicã se finalizeazã printr-un raport individual de expertizã psihologicã, întocmit în conformitate cu principiile şi procedurile de diagnostic şi evaluare clinicã, se consemneazã în documentele de evidenţã şi se aduce la cunoştinţã Comisiei centrale de expertizã medicalã şi evaluare a capacitãţii de muncã sau, dupã caz, comisiilor teritoriale de expertizã de la nivelul structurilor medicale subordonate Direcţiei generale medicale. (2) Evaluarea psihologicã în vederea includerii în programul de protecţie a martorilor se finalizeazã printr-un raport individual de evaluare psihologicã, întocmit în conformitate cu principiile şi procedurile în vigoare, se consemneazã în documentele de evidenţã şi se aduce la cunoştinţã beneficiarului. (3) Evaluarea psihologicã din cadrul asistenţei psihologice se finalizeazã printr-un raport individual de evaluare psihologicã, întocmit în conformitate cu principiile şi procedurile în vigoare, se consemneazã în documentele de evidenţã şi se aduce la cunoştinţã beneficiarului. ART. 26 (1) Evaluarea psihologicã se efectueazã de cãtre structuri de specialitate abilitate, în funcţie de scopul urmãrit. (2) Centrul de psihosociologie efectueazã evaluarea psihologicã în scopurile prevãzute la art. 18 alin. (2) lit. a)-e) şi art. 19 alin. (2) lit. a)-f). (3) Centrul de psihosociologie, precum şi psihologii care funcţioneazã în cadrul Comisiei centrale de expertizã medicalã şi evaluare a capacitãţii de muncã sau comisiilor teritoriale de expertizã de la nivelul structurilor medicale subordonate Direcţiei generale medicale efectueazã evaluarea psihologicã prevãzutã la art. 18 alin. (2) lit. f). (4) Centrul de psihosociologie, structurile de specialitate de la nivelul inspectoratelor generale (similare) şi psihologii de unitate, potrivit competenţelor atestate, efectueazã evaluarea psihologicã a personalului din responsabilitate pentru situaţiile prevãzute la art. 19 alin. (2) lit. g). (5) Psihologii de unitate din cadrul Oficiului Naţional pentru Protecţia Martorilor realizeazã evaluarea psihologicã prevãzutã la art. 19 alin. (3). (6) Evaluarea psihologicã în cadrul asistenţei psihologice se realizeazã în funcţie de situaţie, dupã cum urmeazã: a) psihologii de unitate sau, în cazul în care nu existã, psihologii de la eşalonul superior efectueazã evaluarea psihologicã a personalului din unitãţile proprii/subordonate; b) Centrul de psihosociologie realizeazã evaluarea psihologicã pentru personalul unitãţilor din structura aparatului central al ministerului, care nu au încadrat psiholog. SECŢIUNEA a 2-a Asistenţa psihologicã ART. 27 Asistenţa psihologicã are drept obiectiv asigurarea condiţiilor privind adaptarea personalului şi a celorlalte categorii de beneficiari la mediul de muncã specific, creşterea performanţelor personale, identificarea şi remisiunea stãrilor disfuncţionale, precum şi menţinerea sãnãtãţii psihice. ART. 28 Beneficiazã de asistenţã psihologicã, prin reţeaua proprie a ministerului, urmãtoarele categorii de persoane: a) personalul aflat în activitate; b) personalul pensionat; c) membrii de familie ai celor prevãzuţi la lit. a) şi b); d) soldaţii şi gradaţii care îndeplinesc serviciul militar pe bazã de voluntariat în unitãţile MIRA; e) elevii şi studenţii unitãţilor de învãţãmânt ale MIRA; f) militarii în rezervã, concentraţi în unitãţile MIRA; g) persoanele reţinute sau arestate preventiv, din spaţiile administrate de MIRA; h) persoanele incluse în Programul de protecţie a martorilor; i) strãinii aflaţi în custodie publicã în centrele MIRA; j) solicitanţii de azil cu nevoi speciale şi strãinii care au obţinut o formã de protecţie în România; k) victimele traficului de persoane, incluse în programele de asistenţã ale Agenţiei Naţionale împotriva Traficului de Persoane; l) consumatorii de droguri incluşi în programul integrat de asistenţã, conform normelor în vigoare. ART. 29 Asistenţa psihologicã este de urmãtoarele tipuri: a) profilacticã - presupune desfãşurarea de programe menite sã îi asigure individului capacitatea de a face faţã mediului biopsihosocial, prin identificarea timpurie a eventualelor vulnerabilitãţi psihice şi dezvoltarea mecanismelor de adaptare; b) primarã - realizeazã atât identificarea eventualelor probleme de naturã psihologicã, evaluarea şi ierarhizarea lor, cât şi proiectarea şi desfãşurarea programelor de intervenţie psihologicã în scopul autocunoaşterii, optimizãrii şi dezvoltãrii personale, al prevenţiei şi/sau remisiunii problemelor; c) recuperatorie - vizeazã modalitãţi de remisiune, prin tehnici de consiliere psihologicã şi psihoterapie, a unor manifestãri dezadaptative sau tulburãri/afecţiuni psihice şi/sau soluţionarea unor probleme de naturã psihosocialã. ART. 30 (1) Asistenţa psihologicã este acordatã, potrivit competenţelor, de cãtre psihologii cu drept de liberã practicã din unitãţile MIRA, dupã cum urmeazã: a) psihologii de unitate, structurile de specialitate de la nivelul inspectoratelor generale, direcţiilor generale (similare) şi instituţiilor de învãţãmânt, precum şi Centrul de psihosociologie desfãşoarã activitãţi de profilaxie şi asistenţã psihologicã primarã; b) psihologii din cadrul unitãţilor sanitare ale MIRA, al Agenţiei Naţionale Antidrog şi Agenţiei Naţionale împotriva Traficului de Persoane desfãşoarã, în condiţiile prevederilor art. 5 alin. (4), toate tipurile de asistenţã psihologicã. (2) Psihologii de unitate, cei din structurile de specialitate de la nivelul inspectoratelor generale, direcţiilor generale (similare) şi instituţiilor de învãţãmânt, precum şi cei din cadrul Centrului de psihosociologie, dacã deţin atestatul de liberã practicã în una dintre specialitãţile "consiliere psihologicã" sau "psihoterapie", iar cabinetele în care îşi desfãşoarã activitatea posedã avizul de funcţionare în acest sens, pot acorda, în limitele normelor de eticã şi deontologie specifice, asistenţã psihologicã recuperatorie personalului din competenţã. SECŢIUNEA a 3-a Diagnoza organizaţionalã ART. 31 (1) Diagnoza organizaţionalã are drept obiectiv cunoaşterea opiniilor, atitudinilor, reprezentãrilor mentale, comportamentelor, sentimentelor, valorilor personalului instituţiei, referitoare la conţinutul, organizarea şi managementul activitãţii profesionale sau în raport cu o problemã ori un fenomen de interes. (2) Diagnoza organizaţionalã asigurã, prin mijloacele specifice activitãţii de psihologie, susţinerea procesului de conducere/comandã şi fundamentarea mãsurilor privind ameliorarea calitãţii vieţii profesionale, creşterea eficacitãţii şi eficienţei în îndeplinirea atribuţiilor şi misiunilor instituţiei. ART. 32 În realizarea diagnozei organizaţionale se au în vedere, în principal, una sau mai multe dintre urmãtoarele teme: a) structura formalã şi informalã; b) climatul psihosocial şi cultura organizaţionalã; c) factorii motivaţionali; d) stresul ocupaţional şi consecinţele acestuia; e) procesul de schimbare; f) stilul de conducere şi practicile manageriale; g) procesele de comunicare. ART. 33 Diagnoza organizaţionalã se realizeazã în mod diferenţiat pentru nivelul: a) instituţiei în ansamblu; b) unitãţilor din structura organizatoricã a ministerului; c) serviciilor, secţiilor, birourilor, compartimentelor, subunitãţilor, grupurilor/echipelor operative. ART. 34 (1) Principalele situaţii în care se realizeazã diagnoza organizaţionalã sunt urmãtoarele: a) executarea de inspecţii şi controale; b) fundamentarea unor mãsuri de ameliorare a mediului psihosocial; c) semnalarea unor simptome negative semnificative în funcţionarea componentelor structurii organizatorice; d) necesitatea unei analize profunde a parametrilor structurali şi funcţionali ai sistemului de management; e) evaluarea impactului în plan psihosocial al implementãrii unor programe, politici şi strategii. (2) Diagnoza organizaţionalã se realizeazã, la solicitarea inspectoratelor generale, direcţiilor generale (similare) şi instituţiilor de învãţãmânt, precum şi în alte situaţii, când se considerã necesarã desfãşurarea unui asemenea demers. ART. 35 Diagnoza organizaţionalã se realizeazã de cãtre structurile/personalul de specialitate, potrivit competenţelor, individual sau în echipã, în funcţie de problematica psihosocialã supusã analizei, precum şi de amploarea demersului. ART. 36 (1) Diagnoza organizaţionalã se finalizeazã printr-un raport scris, în conformitate cu principiile şi procedurile în vigoare, se consemneazã în documentele de evidenţã şi se aduce la cunoştinţã beneficiarului. (2) Raportul de diagnozã organizaţionalã va cuprinde datele de identificare a misiunii de diagnozã organizaţionalã, scopul şi obiectivele studiului, procedurile, metodele şi tehnicile utilizate în culegerea şi analiza datelor, rezultatele obţinute şi semnificaţia acestora, concluziile, recomandãrile şi, dupã caz, documentaţia-anexã constituitã din documente/date probante sau justificative. (3) Raportul de diagnozã organizaţionalã va fi însoţit de o sintezã a principalelor constatãri şi recomandãri. SECŢIUNEA a 4-a Cercetarea ştiinţificã în domeniul activitãţii de psihologie ART. 37 (1) Cercetarea ştiinţificã în domeniul activitãţii de psihologie, denumitã în continuare cercetare psihologicã, reprezintã activitatea destinatã, în principal, dobândirii de cunoştinţe noi cu privire la fenomenele şi procesele psihice apãrute la personalul şi în instituţiile MIRA, precum şi utilizãrii cunoştinţelor ştiinţifice pentru realizarea de noi instrumente, metode şi tehnici de lucru sau pentru perfecţionarea/ îmbunãtãţirea celor existente. (2) Obiectivul principal al cercetãrii psihologice îl constituie asimilarea şi generarea unor noi cunoştinţe de specialitate şi dezvoltarea gradului de utilizare a acestora în scopul fundamentãrii ştiinţifice şi al creşterii calitãţii activitãţii de psihologie în MIRA. (3) Activitatea de cercetare psihologicã asigurã: a) cunoaşterea ştiinţificã a fenomenelor, proceselor şi mecanismelor psihologice care acţioneazã la nivel individual, de grup şi organizaţional; b) generarea/asimilarea, experimentarea, normarea şi validarea metodelor şi tehnicilor de evaluare şi asistenţã psihologicã, precum şi de diagnozã organizaţionalã; c) elaborarea de documentaţii şi sinteze, care abordeazã teme cu caracter teoretic şi practic-aplicativ relevante pentru activitatea de psihologie. (4) Activitatea de cercetare psihologicã se poate concretiza în: a) participarea la manifestãri cu caracter ştiinţific şi profesional cu comunicãri din rezultatele activitãţii de cercetare psihologicã; b) publicarea rezultatelor în reviste naţionale şi internaţionale de specialitate, în monografii, sinteze, studii, lucrãri, tratate. ART. 38 (1) În scopul stimulãrii şi coordonãrii activitãţii de cercetare psihologicã în MIRA, precum şi al instituirii şi promovãrii standardelor de calitate şi deontologice ale activitãţii profesionale, la nivelul Centrului de psihosociologie funcţioneazã Consiliul ştiinţific, ca organism colectiv de lucru, cu rol consultativ. (2) Componenţa, atribuţiile şi modul de desfãşurare a activitãţii Consiliului ştiinţific sunt stabilite prin regulamentul de organizare şi funcţionare internã. (3) Modalitãţile de organizare şi desfãşurare a activitãţii de cercetare în cadrul Centrului de psihosociologie, precum şi coordonarea acesteia la nivelul MIRA se prevãd în Regulamentul de organizare şi funcţionare al Centrului. ART. 39 (1) Activitatea de cercetare psihologicã se poate realiza de cãtre personalul de specialitate de la toate nivelurile, individual sau în cadrul unor echipe constituite în acest scop, cu respectarea eticii şi deontologiei în activitatea de cercetare ştiinţificã. (2) Structurile şi personalul de specialitate din MIRA pot realiza programe proprii de cercetare psihologicã sau se pot asocia la desfãşurarea de programe de cercetare ştiinţificã naţionale sau internaţionale. ART. 40 (1) În scopul realizãrii politicilor şi strategiilor în domeniul cercetãrii psihologice, Centrul de psihosociologie poate coopera, în condiţiile legii, cu organisme şi asociaţii de profil, institute de cercetare naţionale sau internaţionale, private ori de stat. (2) În scopul menţinerii contactului şi integrãrii în activitãţile comunitãţii profesionale şi ştiinţifice, naţionale şi internaţionale, precum şi al creşterii capacitãţii de a oferi soluţii proprii, psihologii din MIRA pot face parte din asociaţii profesionale, societãţi şi organizaţii ştiinţifice, naţionale şi internaţionale, fãrã ca activitatea desfãşuratã în aceste organisme sã afecteze exercitarea atribuţiilor funcţiei de bazã. (3) În exercitarea dreptului de a desfãşura activitãţi de cercetare-dezvoltare şi inovare, psihologii din MIRA pot realiza, prin cumul, activitãţi de cercetare ştiinţificã în cadrul universitãţilor şi institutelor de cercetare naţionale, în condiţiile prevãzute de lege. ART. 41 (1) Activitatea de cercetare psihologicã se realizeazã în baza unui proiect de cercetare şi se finalizeazã printr-un raport de cercetare. (2) Proiectul de cercetare este documentul de planificare care prezintã argumentele pentru abordarea temei propuse, obiectivele, fazele/etapele demersului ştiinţific, rezultatele preconizate şi modul de valorificare/diseminare a acestora. (3) Raportul de cercetare este documentul tehnico-ştiinţific care prezintã cadrul teoretic al problemei studiate, obiectivele, modalitãţile şi activitãţile desfãşurate în cadrul unui proiect de cercetare, rezultatele obţinute, precum şi acţiunile concrete pentru valorificarea acestora. (4) Raportul de cercetare psihologicã se încheie în douã exemplare, dintre care unul se pãstreazã de cãtre autor/psihologul coordonator al echipei care a realizat cercetarea, iar cel de-al doilea se înainteazã Centrului de psihosociologie. SECŢIUNEA a 5-a Alte activitãţi în domeniul psihologiei ART. 42 (1) Analiza psihologicã a activitãţii profesionale are ca obiectiv realizarea profilului cerinţelor psihologice faţã de deţinãtorul postului sau participanţii la anumite tipuri de activitãţi/misiuni, precum şi identificarea şi clasificarea riscurilor psihosociale asociate acestora. (2) Pe baza rezultatului analizei psihologice a activitãţii profesionale se proiecteazã instrumentele şi activitãţile de evaluare psihologicã şi asistenţã psihologicã. (3) Psihologul participã, în calitate de membru, în comisia constituitã în vederea analizei posturilor, întocmirii sau reactualizãrii fişelor posturilor prevãzute în statul de organizare al unitãţii în care este încadrat. ART. 43 Psihologul acordã sprijin de specialitate personalului care participã la activitatea de evaluare a subordonaţilor cu privire la cunoaşterea calitãţilor personale şi conduitei individuale ale acestora, precum şi a factorilor psihosociali care au influenţat semnificativ performanţa profesionalã. ART. 44 În activitatea de analizã a accidentelor în muncã/evenimentelor deosebite, la solicitarea factorilor de decizie psihologul formuleazã constatãri şi concluzii în ceea ce priveşte: a) identificarea caracteristicilor comune anumitor tipuri de accidente în muncã/evenimente deosebite, ce pot fi semnificative din punct de vedere preventiv; b) studierea cauzelor şi împrejurãrilor producerii unor accidente/evenimente deosebite pentru a determina în ce mãsurã anumite caracteristici psihice personale şi/sau de grup pot fi legate de o posibilã repetare a accidentului/evenimentului; c) identificarea posibilelor disfuncţionalitãţi ale organizaţiei, prin prisma interpretãrii accidentelor/evenimentelor deosebite drept posibile simptome ale acestora. ART. 45 Activitãţile prevãzute la art. 42, 43 şi 44 pot fi desfãşurate, conform competenţelor conferite de tipul de atestat de liberã practicã deţinut, precum şi de prezentul ordin, de cãtre orice psiholog încadrat pe funcţii de specialitate în MIRA. CAP. IV Sistemul de gestiune a datelor SECŢIUNEA 1 Organizarea sistemului de gestiune a datelor ART. 46 (1) Sistemul de gestiune a datelor specifice cuprinde totalitatea procedurilor, metodelor şi regulilor privind înregistrarea, pãstrarea, prelucrarea, circulaţia datelor şi documentelor din domeniul activitãţii de psihologie. (2) Sistemul de gestiune a datelor specifice este constituit din evidenţa nominalã şi evidenţa statisticã a persoanelor care au fãcut obiectul activitãţii de psihologie prevãzute la art. 2 lit. a)-c). (3) Activitãţile de gestiune a datelor specifice se desfãşoarã la nivelul structurilor/personalului specializate pentru desfãşurarea activitãţii de psihologie. (4) Şefii/comandanţii de la toate nivelurile sunt obligaţi sã aplice mãsurile tehnice şi organizatorice adecvate pentru protejarea datelor specifice împotriva scurgerii accidentale sau ilegale, pierderii, modificãrii, dezvãluirii ori accesului neautorizat la acestea. (5) Evidenţa nominalã şi evidenţa statisticã prevãzute la alin. (2) se realizeazã pe suport hârtie şi/sau digital. (6) Informaţiile, indiferent de mediul de stocare, manual sau electronic, trebuie sã fie exacte, complete şi relevante, în conformitate cu metodologiile de lucru şi prevederile legale în vigoare. ART. 47 În scopul asigurãrii secretului profesional, actele, lucrãrile şi înregistrãrile cu caracter profesional aflate asupra psihologului ori la locul unde acesta îşi exercitã profesia sunt inviolabile, potrivit legii. ART. 48 Responsabilitatea pentru pãstrarea probelor psihologice, a rezultatelor acestora, a însemnãrilor şi a înregistrãrilor cu caracter profesional revine psihologilor şi, dupã caz, şefilor/comandanţilor unitãţilor în care aceştia sunt încadraţi. ART. 49 (1) Probele psihologice aplicate, rezultatele acestora, însemnãrile şi înregistrãrile se pãstreazã în condiţii de siguranţã o perioadã de cel puţin 10 ani de la încheierea relaţiilor profesionale, dacã prin alte prevederi legale nu este prevãzut alt termen. (2) La expirarea termenului prevãzut la alin. (1) probele psihologice aplicate, rezultatele acestora, însemnãrile şi înregistrãrile se distrug în totalitate, potrivit prevederilor legale. ART. 50 (1) Este interzisã transmiterea de informaţii din documentele de evidenţã a activitãţii de psihologie cãtre persoanele sau instituţiile care nu au dreptul de a le cunoaşte. (2) Încãlcarea dispoziţiilor alin. (1) atrage, dupã caz, rãspunderea administrativã, disciplinarã sau penalã a celor vinovaţi. SECŢIUNEA a 2-a Evidenţa activitãţii de evaluare psihologicã ART. 51 Documentele de evidenţã a activitãţii de evaluare psihologicã realizate în condiţiile art. 17 lit. a) şi b) sunt: a) avizul psihologic individual; b) procesul-verbal de evaluare psihologicã; c) raportul individual de expertizã psihologicã; d) raportul individual de evaluare psihologicã; e) registrul de evidenţã a evaluãrilor psihologice, al cãrui model este prezentat în anexa nr. 1. ART. 52 Avizul psihologic, procesul-verbal şi raportul individual de evaluare psihologicã pot fi consultate numai de cãtre urmãtoarele persoane, astfel: a) persoana evaluatã; b) şeful/comandantul unitãţii beneficiare; c) şeful structurii de resurse umane a unitãţii beneficiare şi lucrãtorul care are în competenţã dosarul de personal; d) psihologul de unitate; e) psihologii cu atribuţii de coordonare, îndrumare şi control de specialitate de la eşalonul superior. ART. 53 Documentele prevãzute la art. 51 lit. a)-d) se încheie în douã exemplare, dintre care unul se depune la dosarul de personal sau medical, dupã caz, al celui evaluat, iar cel de-al doilea se pãstreazã la unitatea emitentã. ART. 54 Evidenţa centralizatã a persoanelor evaluate psihologic se pãstreazã în registrul de evidenţã a evaluãrilor psihologice. SECŢIUNEA a 3-a Evidenţa activitãţii de asistenţã psihologicã ART. 55 Documentele de evidenţã a activitãţii de asistenţã psihologicã sunt: a) carnetul psihologic, al cãrui model este prezentat în anexa nr. 2; b) raportul individual de evaluare psihologicã, al cãrui model este prezentat în anexa nr. 3; c) registrul de asistenţã psihologicã, al cãrui model este prezentat în anexa nr. 4; d) registrul de evidenţã a carnetelor psihologice, al cãrui model este prezentat în anexa nr. 5. ART. 56 (1) Carnetul psihologic conţine informaţii de specialitate referitoare la titular şi are anexate urmãtoarele: a) fişa/fişele de observaţie psihologicã, în cazul în care individul face obiectul monitorizãrii psihologice; b) fişele de rãspuns la probele psihologice aplicate cu diverse ocazii, pe care figureazã, în mod obligatoriu, data examinãrii, semnãtura şi parafa psihologului examinator; c) orice altã fişã cu conţinut psihologic referitoare la subiectul respectiv. (2) Actualizarea carnetului se face în termen de maximum 5 zile lucrãtoare de la producerea unei mutaţii cu privire la datele prevãzute la alin. (1). (3) Carnetul psihologic poate fi consultat numai de cãtre urmãtoarele persoane, astfel: a) titularul carnetului; b) psihologul în a cãrui competenţã se aflã titularul carnetului; c) psihologii cu atribuţii de coordonare, îndrumare şi control de specialitate de la eşalonul superior. (4) Circuitul carnetelor psihologice se face astfel: a) la detaşarea/mutarea în altã unitate carnetul psihologic urmeazã traseul dosarului de personal. În cazul în care detaşarea/mutarea are loc într-o unitate în care nu existã psiholog, carnetul este trimis psihologului/compartimentului de specialitate de la eşalonul superior din structura respectivã; b) la suspendarea/încetarea raporturilor de serviciu/muncã, trecerea în rezervã sau în retragere, carnetele se arhiveazã, conform reglementãrilor în vigoare. ART. 57 Evidenţa centralizatã a carnetelor psihologice se pãstreazã în registrul de evidenţã a carnetelor psihologice. ART. 58 (1) Rapoartele de evaluare psihologicã în vederea acordãrii asistenţei psihologice se încheie, în funcţie de scopul urmãrit, astfel: a) pentru evaluãrile periodice, în douã exemplare, dintre care unul se anexeazã la carnetul psihologic, iar cel de-al doilea se depune la dosarul de personal al persoanei evaluate; b) pentru evaluãrile efectuate în situaţii speciale, de regulã într-un singur exemplar, care se depune la carnetul psihologic al subiectului. (2) În cazul în care în urma unei evaluãri psihologice efectuate în situaţii speciale se constatã cã subiectul este susceptibil de a prezenta afecţiuni psihice, raportul de evaluare psihologicã se întocmeşte în douã exemplare, dintre care unul se anexeazã la carnetul psihologic, iar cel de-al doilea se înainteazã şefului/comandantului unitãţii, cu propunerea de trimitere pentru consult medical de specialitate. ART. 59 Raportul de evaluare psihologicã în vederea acordãrii asistenţei psihologice poate fi consultat numai de cãtre urmãtoarele persoane, astfel: a) persoana evaluatã; b) şeful/comandantul unitãţii beneficiare; c) şeful structurii de resurse umane a unitãţii beneficiare şi lucrãtorul care are în competenţã dosarul de personal; d) psihologii cu atribuţii de coordonare, îndrumare şi control de specialitate de la eşalonul superior. ART. 60 Evidenţa centralizatã a persoanelor evaluate psihologic în vederea acordãrii asistenţei psihologice se pãstreazã în registrul de asistenţã psihologicã. SECŢIUNEA a 4-a Evidenţa activitãţii de diagnozã organizaţionalã ART. 61 Documentele de evidenţã a activitãţii de diagnozã organizaţionalã sunt: a) raportul de diagnozã organizaţionalã; b) registrul de evidenţã a activitãţii de diagnozã organizaţionalã, al cãrui model este prezentat în anexa nr. 6. ART. 62 (1) Raportul de diagnozã organizaţionalã se încheie în douã exemplare, dintre care unul se pãstreazã de cãtre autor/psihologul coordonator al echipei care a realizat studiul, iar celãlalt se înainteazã solicitantului. (2) Un exemplar din sinteza cuprinzând principalele constatãri şi recomandãri este remis Centrului de psihosociologie. ART. 63 Evidenţa centralizatã a rapoartelor de diagnozã organizaţionalã se pãstreazã în registrul de evidenţã a activitãţii de diagnozã organizaţionalã. SECŢIUNEA a 5-a Evidenţa statisticã ART. 64 (1) Situaţiile statistice se realizeazã prin prelucrarea datelor şi informaţiilor din evidenţa nominalã, manualã sau automatã. (2) Situaţiile statistice se întocmesc conform formularelor şi la termenele stabilite de directorul Centrului de psihosociologie. (3) Situaţiile statistice se referã la: a) evaluarea psihologicã - se raporteazã tipurile de avize şi situaţiile în care au fost emise; b) asistenţa psihologicã - se raporteazã tipurile de asistenţã şi situaţiile care au fãcut necesarã acordarea acesteia; c) structura morbiditãţii psihologice - se raporteazã natura şi incidenţa/rata incidenţei problemelor/tulburãrilor psihologice; d) diagnoza organizaţionalã - se raporteazã numãrul respondenţilor participanţi la studiile de diagnosticare. CAP. V Dispoziţii finale ART. 65 (1) Centrul de psihosociologie stabileşte, în condiţiile legii, procedurile şi formularele utilizate în activitatea de psihologie care face obiectul prezentului ordin. (2) Centrul de psihosociologie stabileşte atribuţiile principale ale structurilor şi personalului, subordonate pe linie de specialitate, pe care le modificã sau completeazã, dupã caz, ori de câte ori este nevoie. ART. 66 Achiziţia instrumentelor, metodelor şi tehnicilor de specialitate care urmeazã a fi utilizate în activitatea de psihologie se face numai cu avizul Centrului de psihosociologie. ART. 67 Imprimatele tipizate pentru activitatea de psihologie desfãşuratã de serviciile/birourile/compartimentele de psihologie şi psihologii de unitate se asigurã de cãtre structurile în cadrul cãrora fiinţeazã, respectiv sunt încadraţi. ART. 68 Structurile/personalul de specialitate vor raporta activitatea desfãşuratã conform termenelor şi procedurilor stabilite de cãtre Centrul de psihosociologie. ART. 69 Consilierea şefilor/comandanţilor pe probleme privind activitatea de psihologie se realizeazã de cãtre personalul de specialitate din subordine. ART. 70 (1) Şefii/comandanţii unitãţilor vor lua mãsuri pentru cunoaşterea şi aplicarea întocmai a prevederilor prezentului ordin. (2) Şefii/comandanţii de unitãţi vor lua mãsuri pentru asigurarea spaţiilor şi dotãrii necesare înfiinţãrii şi funcţionãrii cabinetelor de psihologie, conform prevederilor legale. ART. 71 Şefii/comandanţii unitãţilor centrale şi teritoriale ale ministerului au, privind evaluarea psihologicã a personalului din subordine, urmãtoarele obligaţii: a) sã asigure prezentarea personalului la evaluarea psihologicã; b) sã respecte recomandãrile formulate de structurile/ personalul de specialitate; c) sã utilizeze personalul din subordine conform avizelor psihologice deţinute. ART. 72 Anexele nr. 1-6 fac parte integrantã din prezentul ordin. ART. 73 Prezentul ordin se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul internelor şi reformei administrative, Cristian David Bucureşti, 1 august 2007. Nr. 257. ANEXA 1
Ministerul Internelor şi Reformei Administrative Secret de serviciu
Unitatea .................. (dupã completare)
Nr. .......... din ........
REGISTRUL DE EVIDENŢĂ A EVALUĂRILOR PSIHOLOGICE
┌──────┬─────────┬─────────────────────────┬─────────┬─────────┬──────────┬────┐
│Nr. │ Data │ Numele şi │Unitatea │ Scopul │ Psiholog │Obs.│
│de │evaluãrii│ prenumele/CNP │ solici- │evaluãrii│examinator│ │
│ordine│ │ │ tantã │ │ │ │
├──────┼─────────┼─────────────────────────┼─────────┼─────────┼──────────┼────┤
│ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │
│ │ ├─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┤ │ │ │ │
└──────┴─────────┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─────────┴─────────┴──────────┴────┘
Ministerul Internelor şi Reformei Administrative Secret de serviciu
Unitatea .................. (dupã completare)
Nr. .......... din ........
CARNETUL PSIHOLOGIC*)
Numele: ............. Prenumele: ...................
Prenumele tatãlui: ................... CNP:|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
Locul naşterii: localitatea ........., judeţul ...................
Domiciliul: strada ....... nr. ....., localitatea ......, judeţul .....
Studii: ..................... Permis auto categoria: ..................
Data încadrãrii în M.I.R.A.: .........................
1. Concluziile evaluãrii psihologice la încadrare
┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │
│ │
│ │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
2. Notãri diverse (observaţii şi recomandãri de specialitate anterioare
emiterii carnetului)
┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │
│ │
│ │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
*) Datele cuprinse în acest document intrã sub incidenţa prevederilor
<>Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea
datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestora şi a
reglementãrilor emise în aplicarea acesteia.
3. Asistenţã psihologicã
┌──────┬────────────────────────────────┬──────────────────────────┬──────────┐
│ Data │ Serviciul de care a beneficiat │Concluzii şi recomandãri │ Psiholog │
├──────┼────────────────────────────────┼──────────────────────────┼──────────┤
├──────┼────────────────────────────────┼──────────────────────────┼──────────┤
├──────┼────────────────────────────────┼──────────────────────────┼──────────┤
├──────┼────────────────────────────────┼──────────────────────────┼──────────┤
├──────┼────────────────────────────────┼──────────────────────────┼──────────┤
├──────┼────────────────────────────────┼──────────────────────────┼──────────┤
├──────┼────────────────────────────────┼──────────────────────────┼──────────┤
├──────┼────────────────────────────────┼──────────────────────────┼──────────┤
├──────┼────────────────────────────────┼──────────────────────────┼──────────┤
├──────┼────────────────────────────────┼──────────────────────────┼──────────┤
├──────┼────────────────────────────────┼──────────────────────────┼──────────┤
└──────┴────────────────────────────────┴──────────────────────────┴──────────┘
┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Ministerul Internelor şi Reformei Administrative Secret de serviciu │
│ Unitatea .................. (dupã completare) │
│ Ex. nr. │
│ Nr. .......... │
│ din ........ │
│ │
│ RAPORT DE EVALUARE PSIHOLOGICĂ │
│ │
│ Dl/Dna ......., CNP ......., a fost examinat/ã la data de ......, în baza │
│ solicitãrii fãcute de .............., în vederea: ...................... │
│ │
│ │
│ ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│
│ │ Aviz: ││
│ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│
│ │Observaţii: ││
│ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│
│ │Recomandãri: ││
│ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘│
│ │
│ Psiholog examinator, │
│ .................. │
│ (semnãtura şi parafa) │
│ │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Ministerul Internelor şi Reformei Administrative Secret de serviciu
Unitatea .............................. (dupã completare)
Psiholog ..............................
Nr. .......... din ........
REGISTRUL DE ASISTENŢĂ PSIHOLOGICĂ
┌────┬────┬─────────────────────────┬─────────┬───────┬───────┬──────────┬────┐
│Nr. │Data│ Numele şi │Serviciul│Solici-│Motivul│Serviciul │Obs.│
│de │ │ prenumele/CNP │ solici- │tant │trimi- │de care a │ │
│ord.│ │ │ tat │ │terii │beneficiat│ │
├────┼────┼─────────────────────────┼─────────┼───────┼───────┼──────────┼────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ ├─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┤ │ │ │ │ │
└────┴────┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─────────┴───────┴───────┴──────────┴────┘
Ministerul Internelor şi Reformei Administrative Secret de serviciu
Unitatea .................. (dupã completare)
Nr. .......... din ........
REGISTRUL DE EVIDENŢĂ A CARNETELOR PSIHOLOGICE
┌──────────┬───────────────────┬─────────────┬─────────────────────────┬────┐
│ Nr. │ │Codul numeric│Unde s-a expediat │ │
│carnetului│Numele şi prenumele│ personal │(data şi numãrul adresei)│Obs.│
├──────────┼───────────────────┼─────────────┼─────────────────────────┼────┤
│ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │
└──────────┴───────────────────┴─────────────┴─────────────────────────┴────┘
Ministerul Internelor şi Reformei Administrative Secret de serviciu
Unitatea .................. (dupã completare)
Nr. .......... din ........
REGISTRUL DE EVIDENŢĂ A ACTIVITĂŢII DE DIAGNOZĂ ORGANIZAŢIONALĂ
┌──────────┬─────┬─────────────────┬───────────┬───────────────────┬──────────┐
│ Nr. │ │ │ │ │ │
│de ordine │Data │Unitatea evaluatã│ Solicitant│ Psiholog/sociolog │Observaţii│
├──────────┼─────┼─────────────────┼───────────┼───────────────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │
└──────────┴─────┴─────────────────┴───────────┴───────────────────┴──────────┘
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
