Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: ORDIN nr. 225 din 18 iulie 2003 pentru aprobarea Documentului de politica si strategie privind implementarea serviciului universal in sectorul serviciilor postale

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

ORDIN nr. 225 din 18 iulie 2003 pentru aprobarea Documentului de politica si strategie privind implementarea serviciului universal in sectorul serviciilor postale

EMITENT: MINISTERUL COMUNICATIILOR SI TEHNOLOGIEI INFORMATIEI
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 641 din 9 septembrie 2003

Comenteaza legea

ORDIN nr. 225 din 18 iulie 2003
pentru aprobarea Documentului de politica şi strategie privind implementarea serviciului universal în sectorul serviciilor poştale
EMITENT: MINISTERUL COMUNICAŢIILOR ŞI TEHNOLOGIEI INFORMATIEI
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 641 din 9 septembrie 2003

În temeiul prevederilor <>art. 6 din Ordonanta Guvernului nr. 31/2002 privind serviciile poştale, astfel cum a fost aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 642/2002 ,
având în vedere dispoziţiile <>Hotãrârii Guvernului nr. 744/2003 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informatiei,

ministrul comunicaţiilor şi tehnologiei informatiei emite prezentul ordin.

ART. 1
Se aproba Documentul de politica şi strategie privind implementarea serviciului universal în sectorul serviciilor poştale, prezentat în anexa care face parte integrantã din prezentul ordin.
ART. 2
Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi va fi pus în aplicare prin grija Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informatiei.

Ministrul comunicaţiilor şi
tehnologiei informatiei,
Dan Nica

Bucureşti, 18 iulie 2003.
Nr. 225.

ANEXA

DOCUMENTUL DE POLITICA ŞI STRATEGIE
privind implementarea serviciului universal în
sectorul serviciilor poştale

INTRODUCERE
Având ca obiectiv prioritar respectarea cerinţelor internaţionale privind liberalizarea pieţei poştale şi asigurarea unui cadru naţional de furnizare de servicii poştale flexibile, eficiente şi de calitate, politica şi strategia de implementare a serviciului universal în sectorul serviciilor poştale se înscriu într-un proces mai larg de adoptare a standardelor sectoriale europene, ce are ca data limita începerea negocierilor de aderare a României la Comunitatea Europeanã din 1 ianuarie 2007.
În acest sens, Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informatiei, denumit în cele ce urmeazã MCTI, stabileşte politica şi strategia de implementare a serviciului universal în sectorul serviciilor poştale pe perioada 2003-2007, actionand în vederea limitãrii posibilelor efecte negative asupra concurentei, determinate de furnizarea serviciilor din sfera serviciului universal, precum şi a asigurãrii protecţiei intereselor utilizatorilor.
Pe baza acestei strategii Autoritatea Nationala de Reglementare în Comunicaţii, denumita în continuare ANRC, va stabili condiţiile şi procedura pe care le va aplica pentru a desemna un furnizor de servicii poştale din sfera serviciului universal ca furnizor de serviciu universal, precum şi condiţiile speciale pe care va trebui sa le respecte acesta şi drepturile de care va beneficia în furnizarea serviciului în cauza.
1. Cadrul institutional internaţional
Politica şi strategia de implementare a serviciului universal în sectorul serviciilor poştale sunt concepute în concordanta cu legislaţia interna şi cu reglementãrile europene - acordurile încheiate în cadrul Uniunii Poştale Universale etc. - din domeniul serviciilor poştale, care sunt principalul izvor de obligaţii ale României din acest punct de vedere.
1.1. Uniunea Poştalã Universala (Universal Poştal Union) - UPU
Înfiinţatã în 1874, UPU este una dintre cele mai vechi organizaţii internaţionale şi reprezintã un forum de cooperare, având un rol de mediere şi comunicare între administraţiile poştale membre. UPU stabileşte reguli ale schimburilor internaţionale de bunuri şi face recomandãri în vederea stimulãrii creşterii volumului trimiterilor poştale şi a îmbunãtãţirii calitãţii serviciilor.
Una dintre preocuparile prezente ale UPU este implementarea şi dezvoltarea serviciului universal în sectorul serviciilor poştale prin stabilirea de standarde comune de calitate, eficienta şi accesibilitate. În acest sens, Congresul din 1999 de la Beijing a aprobat strategia UPU pentru perioada 2000-2004, care prevede: redimensionarea oportunitatilor oferite de noile tehnologii, noile cerinţe ale utilizatorilor şi noile optiuni institutional-administrative; asigurarea serviciului universal prin furnizarea de servicii care sa permitã utilizatorilor sa trimitã şi sa primeascã bunuri şi mesaje cãtre şi din orice punct al lumii; îmbunãtãţirea calitãţii reţelei poştale internaţionale prin furnizarea unor servicii sigure, eficiente şi de calitate; creşterea eficientei reţelei şi furnizarea unor servicii accesibile utilizatorilor; satisfacerea nevoilor utilizatorilor prin îmbunãtãţirea cunoştinţelor privind piata şi dezvoltarea optima a produselor; obţinerea de beneficii maxime din schimbãrile tehnologice, economice şi de reglementare din sectorul poştal; susţinerea şi optimizarea cooperãrii dintre furnizori etc.
1.2. Organizaţia Mondialã a Comerţului (World Trade Organization) - OMC
OMC este una dintre cele mai mari organizaţii internaţionale, care reglementeazã relaţiile comerciale interstatale. OMC administreazã mai multe acorduri privind comercializarea bunurilor şi serviciilor, în special GATT (General Agreement on Tariffs and Trade - Acordul general privind comerţul şi tarifele) şi GATS (General Agreement on Trade în Services - Acordul general privind comerţul cu servicii).
La reuniunea ministerialã de la Doha din anul 2001, OMC a decis începerea negocierilor de liberalizare a tuturor serviciilor ce fac obiectul comerţului internaţional, deci şi a serviciilor poştale.
1.3. Conferinţa Europeanã de Posta şi Telecomunicaţii - CEPT; Comitetul European pentru Reglementãri Poştale - CERP
CEPT este un organism paneuropean care constituie un forum de dezbatere a problemelor sectoriale, unde sunt reprezentate organismele însãrcinate cu elaborarea şi aplicarea politicilor şi reglementãrilor europene în domeniul poştei şi telecomunicatiilor.
CERP este un comitet în cadrul CEPT, specializat pe probleme poştale, principalele sale atribuţii în reglementarea acestor servicii fiind informarea ţãrilor membre privind necesitatea implementarii şi dezvoltãrii serviciului universal în sectorul serviciilor poştale şi adoptarea poziţiei comune a statelor membre în ceea ce priveşte promovarea armonizarii legislative continentale cu reglementãrile Uniunii Europene.
Principalele obiective ale CERP sunt: reconsiderarea serviciilor poştale în context european, ţinând cont de schimbãrile curente în aspectele de reglementare şi operationale din domeniu; evaluarea influentei politicii internaţionale de reglementare în toate ţãrile membre şi stabilirea contactelor necesare cu Uniunea Europeanã în ceea ce priveşte problemele de reglementare, pentru dezvoltarea unui punct de vedere comun în abordarea acestor probleme; stabilirea şi dezvoltarea relaţiilor cu reprezentanţii tuturor organismelor implicate în problemele de reglementare a serviciilor poştale; dezvoltarea şi implementarea propunerilor rezultate în urma activitãţii CERP.
Deciziile adoptate în cadrul CERP au caracter obligatoriu, implementarea lor fiind deosebit de importanta pentru armonizarea serviciilor poştale la nivel continental.
1.4. Uniunea Europeanã - UE
Ca o consecinta a garantarii dreptului de acces la serviciul universal cetãţenilor statelor membre, unul din principalele obiective în domeniul poştal ale UE este îmbunãtãţirea calitãţii serviciilor poştale din sfera serviciului universal, în condiţiile implementarii pieţei unice şi promovãrii concurentei între furnizorii de servicii posale la nivel european.
În acest sens, Directiva 97/67/CE privind implementarea regulilor poştale comune la nivel european reglementeazã modurile de asigurare a dreptului la serviciul universal, stabileşte aria maxima ce poate fi rezervatã furnizorilor de servicii poştale din sfera serviciului universal din statele membre, condiţiile care guverneazã furnizarea serviciilor nerezervate, principiile de tarifare şi asigurare a transparenţei contabile, precum şi standardele privind calitatea serviciilor, creând astfel un cadru general de adaptare a acestora la condiţiile interne ale statelor membre sau candidate.
Prin Directiva 2002/39/CE au fost reglementate noi reguli de transparenta contabila, iar pragul maxim al serviciilor rezervate a fost diminuat astfel:
- 2003: trimiteri de corespondenta de pana la 100 g şi al cãror tarif este mai mic decât de 3 ori tariful standard al unei trimiteri prioritare din prima treapta de greutate din oferta de prestaţii a furnizorului de serviciu universal;
- 2006: trimiteri de corespondenta de pana la 50 g şi al cãror tarif este mai mic decât de 2,5 ori tariful standard al unei trimiteri prioritare din prima treapta de greutate din oferta de prestaţii a furnizorului de serviciu universal.
2. Evolutii recente ale pieţei serviciilor poştale europene
În Europa activitatea poştalã s-a transformat foarte mult în ultimii ani datoritã dezvoltãrii tehnologice accelerate, tendinţelor de globalizare şi liberalizare, fapt ce a dus la apariţia de decalaje regionale şi la necesitatea armonizarii legislatiilor interne în vederea liberalizarii pieţelor interne ale statelor membre ale UE. În consecinta, majoritatea statelor şi-au schimbat legislaţia interna în vederea liberalizarii graduale a pieţei serviciilor poştale, creandu-se autoritãţi naţionale de reglementare care garanteazã respectarea regulilor concurentei la nivel european, dar şi asigurarea accesului la serviciul universal.
2.1. Consideratii generale
În ultimii ani în furnizarea serviciilor poştale s-au înregistrat cresteri semnificative ale productivitatii prin automatizarea unor etape ale proceselor tehnologice, în special în ceea ce priveşte sortarea, prin introducerea marcajului cu cod de bare, a citirii optice a adresei etc.
Globalizarea, ca fenomen de integrare şi impunere a interoperabilitatii economiilor ţãrilor lumii prin intermediul fluxurilor comerciale şi financiare, precum şi a schimbului de informaţii şi tehnologii, a influentat evoluţia serviciilor poştale în ultimii ani, ducand la necesitatea armonizarii legislatiilor interne cu legislatiile comune regionale sau continentale.
Liberalizarea, contribuind la scãderea costurilor şi tarifelor pentru bunuri şi servicii, a generat redistribuirea eficienta a resurselor, stimuland în acest fel creşterea economicã şi îmbunãtãţirea standardelor de calitate. Competiţia dintre furnizorii de servicii poştale a devenit un mijloc important de obţinere de beneficii în favoarea utilizatorilor, dar a avut un efect negativ asupra profitabilitatii furnizorilor. Prin urmare, liberalizarea serviciilor poştale, fãrã a se lua mãsuri adecvate de gradare a acestui proces, poate limita accesul utilizatorilor la serviciile poştale din sfera serviciului universal.
2.2. Experienta unor tari care au liberalizat serviciile poştale
Reforma serviciilor poştale reprezintã o necesitate atât pentru ţãrile dezvoltate, cat şi pentru cele în curs de dezvoltare, în condiţiile în care în multe cazuri exista servicii care sunt încã furnizate în condiţii de monopol. Experienta altor pieţe de servicii publice arata ca liberalizarea stimuleaza concurenta, determina creşterea volumului pieţei şi creeazã noi oportunitati de plasare a forţei de munca.
O data cu conturarea pieţei poştale comune din cadrul UE, s-a hotãrât o abordare în etape a liberalizarii, luându-se în considerare aspectele specifice ale acestui proces, cum ar fi dezvoltarea standardelor europene de calitate şi armonizarea serviciilor în cauza.
Prin Directiva 97/67/CE s-a hotãrât ca monopolurile poştale din ţãrile membre ale UE sa fie reduse gradual, astfel încât pana în anul 1999 trimiterile poştale ce fac obiectul drepturilor rezervate sa cantareasca maximum 350 g. Recent Consiliul Europei a hotãrât continuarea etapizata a liberalizarii prin reducerea monopolurilor pana la 100 g în anul 2003 şi 50 g în anul 2006.
Totuşi ţãrile membre ale UE nu au ajuns la o înţelegere cu privire la liberalizarea graduala, astfel încât Marea Britanie a hotãrât sa liberalizeze piata serviciilor poştale pe cont propriu cu scopul de a se ajunge la o liberalizare completa pana în anul 2007.
Finlanda a liberalizat total piata încã din anul 1994, dar în fapt nu a creat premisele unei pieţe concurentiale, întrucât potenţialilor competitori li se cere o contribuţie de pana la 20% din cifra de afaceri la fondul de compensare a pierderilor furnizorului de serviciu universal.
Germania şi Olanda au liberalizat parţial piata serviciilor poştale stabilind valori mici corespunzãtoare pragurilor de greutate şi tarifelor serviciilor rezervate. Germania a redus aria de rezervare la 200 g încã din anul 1998, iar Olanda la 100 g din anul 2000. În Olanda tariful pentru corespondenta simpla de pana la 20 g este de 0,39 euro în timp ce pentru gama 20-50 g tariful este de 0,78 euro. Aceste evolutii nu au modificat semnificativ structura pieţelor respective, astfel încât foştii furnizori nationali au rãmas în continuare deosebit de puternici.
Suedia a liberalizat piata serviciilor poştale total încã din anul 1993, pierderea cotei de piata a furnizorului naţional a fost 5%-10%, tarifele pentru corespondenta simpla au crescut cu 72%, iar volumul traficului de trimiteri poştale a rãmas aproximativ constant între anii 1993-1999.
Experienta statelor care au început deja liberalizarea pieţei serviciilor poştale sugereaza necesitatea unei abordari prudente a acestui proces. Elementul principal în evaluarea viabilitatii serviciului universal în sectorul serviciilor poştale dupã introducerea concurentei îl reprezintã impactul asupra profitabilitatii activitãţii furnizorului de serviciu universal în condiţiile constrangerilor ce influenţeazã puterea sa de a face fata competitiei.
2.3. Serviciul universal în Uniunea Europeanã
Implementarea serviciului universal în UE constituie principalul element de referinta pentru evoluţia implementarii serviciului universal în România. Cu unele întârzieri, toate statele membre au implementat Directiva 97/67/CE , iar în prezent aplica Directiva 2002/39/CE .
Tabelul de mai jos prezintã modul în care se furnizeazã serviciul universal în statele membre ale UE.
Astfel, se poate observa ca asigurarea serviciilor poştale din sfera serviciului universal implica:
- cel puţin o livrare şi cel puţin o colectare în fiecare zi lucrãtoare, dar nu mai puţin de 5 zile pe saptamana;
- greutatea trimiterilor poştale internaţionale ce urmeazã a fi distribuite nu depãşeşte 20 kg;
- greutatea maxima a trimiterilor poştale interne este în unele state de 10 kg şi de 20 kg în altele;
- cu excepţia Finlandei, toate statele membre ale UE au optat pentru impunerea şi menţinerea unor tarife uniforme.


 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
                          Zile/          Greutatea coletelor         Tarif
   Ţara                 saptamana               (kg)                uniform
                                    ───────────────────────────────
                                       Trafic           Trafic
                                       intern      internaţional
 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 Belgia                     5            10             20             Da
 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 Danemarca                  6            20             20             Da
 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 Germania                   6            20             20             Da
 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 Grecia                     5            20             20             Da
 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 Spania                     5            10             20             Da
 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 Franta                     6            20             20             Da
 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 Irlanda                    5            20             20             Da
 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 Italia                     5            20             20             Da
 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 Luxemburg                  5            10             20             Da
 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 Olanda                     6            10             20             Da
 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 Austria                    5            20             20             Da
 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 Portugalia                 5            20             20             Da
 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 Finlanda                   5            10             20             Nu
 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 Suedia                     5            20             20             Da
 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 Marea Britanie             6            20             20             Da
 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

Dupã cum rezulta din tabelul de mai jos majoritatea statelor membre ale UE au rezervat intreaga arie care putea fi rezervatã potrivit Directivei 97/67/CE . Limita maxima la care poate fi stabilit preţul pentru greutatea maxima rezervatã corespunde unei valori egale cu cel mult de 5 ori tariful public corespunzãtor unei trimiteri de corespondenta din prima treapta de greutate a celei mai rapide categorii standard. Excepţie fac Olanda, unde limita de preţ este de 3 ori tariful public, şi Marea Britanie, care are limita de preţ fixatã la 1 lira sterlina. Aceste limite vor fi reduse în continuare, potrivit Directivei 2002/39/CE .


 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
     Ţara                            Corespondenta simpla
                       ─────────────────────────────────────────────────────────
                        Greutate maxima                 Tarif greutate maxima
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 Belgia                       350 g               de 5 ori tariful de referinta
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 Danemarca                    250 g               de 5 ori tariful de referinta
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 Germania                     200 g               de 5 ori tariful de referinta
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 Grecia                       350 g               de 5 ori tariful de referinta
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 Spania                       350 g               de 5 ori tariful de referinta
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 Franta                       350 g               de 5 ori tariful de referinta
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 Irlanda                      350 g               de 5 ori tariful de referinta
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 Italia                       350 g               de 5 ori tariful de referinta
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 Luxemburg                    350 g               de 5 ori tariful de referinta
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 Olanda                       100 g               de 3 ori tariful de referinta
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 Austria                      350 g               de 5 ori tariful de referinta
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 Portugalia                   350 g               de 5 ori tariful de referinta
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 Finlanda                       0 g                             0
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 Suedia                         0 g                             0
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 Marea Britanie               350 g                      1 lira sterlina
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

2.4. Structura pieţei poştale în România
2.4.1. Compania Nationala "Posta Romana" - S.A.
Piata serviciilor poştale din România a fost caracterizatã pana în prezent de existenta monopolului natural. Cu o tradiţie de peste o suta de ani, Compania Nationala "Posta Romana" - S.A. (CNPR) a fost cel mai mare şi cel mai important furnizor de servicii poştale din România.
În acest moment CNPR furnizeazã întregul portofoliu de servicii poştale incluse în sfera serviciului universal. Reţeaua acesteia acoperã întregul teritoriu naţional şi este cea mai mare reţea de distribuţie din România. Tarifele corespunzãtoare serviciilor poştale din sfera serviciului universal furnizate de CNPR au urmat în ultima decada evoluţia cursului valutar.
2.4.2. Alţi operatori
Piata serviciilor poştale din România a evoluat în ultimii ani, multe persoane juridice profitând de înlãturarea barierelor de reglementare pentru a-şi notifica intenţia de a furniza servicii poştale.
În anul 1999 erau numai 3 furnizori autorizaţi, iar la sfârşitul anului 2002 existau deja 88 de furnizori autorizaţi de servicii poştale.
Pe piata exista cativa furnizori importanti de servicii poştale, cu o oferta variata de servicii, aceştia fiind în cele mai multe cazuri filiale ale unor companii internaţionale, oferind servicii poştale având ca obiect trimiteri poştale interne şi internaţionale.
3. Cadrul legislativ
Pana în anul 2002 serviciile poştale din România intrau sub incidenta <>Legii serviciilor poştale nr. 83/1996 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
În ianuarie 2002 a intrat în vigoare <>Ordonanta Guvernului nr. 31/2002 privind serviciile poştale, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 642/2002 , denumita în continuare Ordonanta privind serviciile poştale, prin care a fost abrogatã <>Legea nr. 83/1996 privind serviciile poştale şi orice prevederi contrare, transpunandu-se în plan naţional reglementãrile europene.
Astfel, Ordonanta privind serviciile poştale şi Decizia preşedintelui ANRC nr. 118/2003 privind procedura de autorizare a furnizorilor de servicii poştale sunt principalele acte normative ce reglementeazã sectorul poştal din România şi pe baza cãrora se va emite ulterior de cãtre ANRC toatã legislaţia secundarã necesarã.
În afarã actelor normative amintite mai sus, furnizarea serviciilor poştale intra şi sub incidenta legilor speciale care reglementeazã într-un cadru restrâns modul în care furnizorii acestor servicii trebuie sa asigure satisfacerea necesitãţilor utilizatorilor.
4. Serviciul universal în România
Conform art. 5 alin. (1) din Ordonanta privind serviciile poştale, dreptul de acces la serviciul universal reprezintã dreptul fiecãrui utilizator de a beneficia de furnizarea permanenta a unui set minim de servicii poştale, la anumite standarde de calitate, în orice punct din teritoriul naţional, la tarife accesibile.
4.1. Serviciile incluse în serviciul universal
Ordonanta privind serviciile poştale include în sfera serviciului universal urmãtoarele servicii:
a) colectarea, sortarea, transportul şi livrarea trimiterilor poştale interne şi internaţionale, în greutate de pana la 2 kg;
b) colectarea, sortarea, transportul şi livrarea coletelor poştale interne şi internaţionale, în greutate de pana la 10 kg. ANRC va putea mari aceasta limita de greutate pana la cel mult 20 kg şi va putea stabili condiţii speciale pentru livrarea la domiciliu a coletelor poştale respective;
c) distribuirea coletelor poştale în greutate de pana la 20 kg, expediate din afarã teritoriului României cãtre o adresa aflatã pe teritoriul acesteia;
d) serviciul de trimitere recomandatã, indiferent dacã trimiterea este interna sau internationala;
e) serviciul de trimitere cu valoare declarata, indiferent dacã trimiterea este interna sau internationala;
f) orice alte servicii poştale stabilite prin hotãrâre a Guvernului, dacã rãspund unor necesitaţi de ordin social sau economic ale utilizatorilor, care nu pot fi asigurate în mod satisfãcãtor în condiţiile unei pieţe concurentiale.
Dimensiunile minime şi maxime ale trimiterilor poştale care fac obiectul serviciilor poştale incluse în sfera serviciului universal vor fi stabilite de cãtre ANRC în conformitate cu prevederile actelor adoptate de UPU.
ANRC va stabili condiţiile de amplasare a punctelor de acces şi a punctelor de contact, astfel încât densitatea acestora sa ţinã seama de nevoile utilizatorilor, precum şi de necesitatea respectãrii standardelor de calitate a serviciilor poştale din sfera serviciului universal.
4.2. Tarife
Conform art. 22 alin. (1) din Ordonanta privind serviciile poştale, "tarifele serviciilor poştale din sfera serviciului universal trebuie sa fie accesibile, transparente, nediscriminatorii şi fundamentate pe costuri".
Definirea termenului "accesibil"
Cerinta de accesibilitate a tarifelor pentru serviciile poştale incluse în sfera serviciului universal ridica doua probleme: determinarea nivelului tarifului la care serviciul înceteazã sa mai fie accesibil şi a categoriilor de utilizatori care la o creştere a tarifului vor renunţa la serviciul poştal în cauza.
Accesibilitatea se poate defini în funcţie de urmãtorii factori: condiţiile naţionale specifice (PIB/cap de locuitor etc.), câştigul salarial mediu pe cap de locuitor, ponderea cheltuielilor cu servicii poştale în totalul cheltuielilor lunare ale unei persoane, costul relativ al serviciilor poştale incluse în sfera serviciului universal în comparatie cu alte servicii sau produse, capacitatea utilizatorilor de a-şi monitoriza şi controla cheltuielile.
Aceşti factori vor trebui corelati de cãtre ANRC cu nivelul tarifelor din ţãrile candidate care prezintã aceleaşi caracteristici economice cu ale României şi cu nivelul tarifelor din statele membre ale UE, luând în calcul venitul mediu şi puterea de cumpãrare.
Existenta altor mijloace de comunicare (e-mail, SMS etc.) care înlocuiesc scrisoarea tradiţionala va putea determina o parte din utilizatori sa renunţe la serviciile din sfera serviciului universal ce au ca obiect trimiterile de corespondenta simpla, în condiţiile în care în zonele urbane s-a dezvoltat o reţea de Internet-cafe-uri care faciliteazã accesul la posta electronica, iar zonele rurale sunt în mare parte acoperite de reţeaua de telefonie mobila. Experienta ţãrilor dezvoltate arata o creştere importanta a orientarii cãtre aceste forme de comunicare.
Se contureaza asadar necesitatea realizãrii unor studii de piata şi necesitatea reorganizãrii şi restructurãrii reţelelor poştale existente (oficii poştale nerentabile, personal distribuit ineficient) ca urmare a unei evaluãri eficiente a costurilor de operare şi funcţionare.
4.3. Acces
Furnizorul de servicii poştale din sfera serviciului universal, precum şi furnizorul de serviciu universal desemnat vor avea dreptul, în conformitate cu reglementãrile prevãzute de legislaţia poştalã în vigoare şi cu deciziile preşedintelui ANRC, sa punã reţeaua poştalã proprie la dispoziţia terţilor autorizaţi sa furnizeze servicii poştale, numai pe baza de contract.
4.4. Obiective
În sarcina ANRC va intra realizarea urmãtoarelor obiective:
- elaborarea şi adoptarea normelor tehnice, precum şi determinarea standardelor naţionale de calitate în concordanta cu cele europene;
- reglementarea activitãţilor din domeniul serviciilor poştale din sfera serviciului universal şi adoptarea şi implementarea de decizii cu caracter normativ, precum şi de proceduri functionale de urmãrire şi control al respectãrii acestora;
- arbitrarea litigiilor dintre furnizorii de servicii poştale şi furnizorul de serviciu universal desemnat, în vederea limitãrii posibilelor efecte negative asupra concurentei şi protejãrii intereselor utilizatorilor;
- dezvoltarea unor servicii poştale moderne, eficiente şi de inalta calitate care sa vina în întâmpinarea cerinţelor utilizatorilor;
- liberalizarea serviciilor poştale şi crearea unei pieţe libere la care sa participe un numãr cat mai mare de furnizori de servicii poştale alãturi de furnizorul de serviciu universal desemnat;
- liberalizarea graduala a pieţei serviciilor poştale în vederea deschiderii totale a acesteia spre competiţie;
- asigurarea pe întregul teritoriu al tarii a dreptului de acces la serviciul universal.
Pentru aducerea la îndeplinire a sarcinilor ce îi revin, ANRC va trebui sa ia în considerare urmãtoarele:
- globalizarea serviciilor poştale;
- dinamica accelerata, prezenta în evoluţia cerinţelor utilizatorilor;
- liberalizarea şi disparitia treptata a monopolului, în mãsura în care acest lucru este necesar asigurãrii furnizarii serviciilor poştale din sfera serviciului universal, astfel încât pana în anul 2006, conform Directivei 2002/39/CE , greutatea maxima rezervatã sa fie de 50 g.
Toate acestea vor implica luarea de mãsuri în vederea:
- creşterii calitãţii serviciilor pentru a se optimiza satisfacerea nevoilor diverse;
- creşterii eficientei şi productivitatii în condiţiile competitiei dintre mijloacele alternative de comunicaţie şi dintre concurentii interni şi internationali;
- creşterii flexibilitatii şi adaptabilitatii pieţei serviciilor poştale;
- asigurãrii de cãtre ANRC a unei monitorizari continue şi a unei reglementãri proportionate, care sa ţinã seama de dinamica şi evoluţia concurentei pe piata serviciilor poştale.
4.5. Prioritati
4.5.1. Asigurarea dreptului de acces la serviciul universal în sectorul serviciilor poştale la tarife accesibile şi la anumite standarde de calitate tuturor utilizatorilor
În scopul promovãrii intereselor utilizatorilor ANRC va acţiona prin reglementarea echilibrata a tarifelor aferente serviciilor din sfera serviciului universal în sectorul serviciilor poştale în vederea menţinerii accesibilitatii acestora, precum şi prin stabilirea şi menţinerea unor standarde înalte ale serviciilor.
4.5.2. Menţinerea serviciului universal în sectorul serviciilor poştale pe întreg teritoriul tarii, la tarife uniforme
În scopul asigurãrii accesului la serviciul universal pe întreg teritoriul tarii, ANRC va stabili în sarcina furnizorului de serviciu universal desemnat obligaţia menţinerii unui nivel uniform al tarifelor percepute pentru serviciile din sfera serviciului universal pe care acesta va fi obligat sa le presteze, acest lucru implicând o subventionare incrucisata din punct de vedere geografic. Având în vedere faptul ca, în funcţie de zonele geografice, costurile furnizarii serviciului universal diferã, se va lua în calcul un cost mediu şi implicit se va determina un tarif uniform. Aceasta opţiune va susţine indirect necesitatea furnizarii serviciului universal în orice punct de pe teritoriul României, la tarife accesibile. În ciuda menţinerii unor tarife uniforme, furnizorul de serviciu universal desemnat va trebui sa aibã libertatea de a oferi reduceri comerciale utilizatorilor, asigurându-se însã ca aceasta flexibilitate sa nu afecteze concurenta pe piata.
4.5.3. Promovarea competitiei pe piata serviciilor din sfera serviciului universal în sectorul serviciilor poştale
Experienta ţãrilor care au liberalizat total sau parţial piata serviciilor poştale a arãtat ca într-un cadru de reglementare eficient competiţia duce la îmbunãtãţirea serviciilor şi la scãderea nivelului tarifelor, incurajand productivitatea şi creşterea economicã.
4.6. Constrângeri
Stabilirea obiectivelor şi prioritatilor de mai sus atrage necesitatea identificarii elementelor care ar putea reprezenta o piedica în calea îndeplinirii acestora. Constrangerile s-ar putea referi în principal la situaţia infrastructurii poştale, la modul de organizare a activitãţii poştale la momentul actual, la situaţia oficiilor poştale şi la distribuţia resurselor umane, fiind necesarã eficientizarea acestor activitãţi în vederea optimizarii costurilor furnizorului.
Prin mãsuri de reglementare ANRC va asigura condiţiile şi stimulentele economice necesare pentru reducerea acestor constrângeri, actionand complementar mecanismelor pieţei.
4.7. Abordarea practica a problemelor privind implementarea serviciului universal în sectorul serviciilor poştale
ANRC va avea de rezolvat urmãtoarele probleme ce ţin de abordarea practica imediata a implementarii serviciului universal în sectorul serviciilor poştale:
- elaborarea legislaţiei secundare şi crearea condiţiilor de aplicare a acesteia prin emiterea normelor metodologice aferente;
- analizarea şi monitorizarea permanenta a pieţei serviciilor poştale, analizarea şi monitorizarea stadiului şi tendinţelor de dezvoltare, în vederea luãrii unor decizii corecte referitoare la furnizarea serviciilor poştale şi la procesul de liberalizare graduala a acestora;
- analizarea aspectelor în ceea ce priveşte furnizarea serviciului universal în sectorul serviciilor poştale şi luarea de mãsuri concrete referitoare la scopul, calitatea şi finanţarea furnizarii continue a acestuia;
- stabilirea standardelor de dezvoltare şi modernizare a infrastructurii poştale în vederea furnizarii serviciului universal în sectorul serviciilor poştale la standarde europene;
- crearea condiţiilor de atragere a investiţiilor necesare dezvoltãrii sectoriale;
- realizarea unor norme de distribuire compatibile cu cele europene;
- optimizarea accesului la reţea prin impunerea unui program de lucru cu publicul adaptat cerinţelor utilizatorilor;
- impunerea unei densitati optime a punctelor de acces la reţeaua poştalã;
- aprobarea codului poştal naţional.
5. Furnizorul de serviciu universal
5.1. Desemnarea furnizorului de serviciu universal
5.1.1. Consideratii generale
Desemnarea unuia sau mai multor furnizori de serviciu universal reprezintã una dintre deciziile cele mai importante în vederea asigurãrii ulterioare a furnizarii optime a serviciului universal. Conform art. 6 alin. (2) din Ordonanta privind serviciile poştale, ANRC va stabili condiţiile şi procedura pe care o va aplica în vederea desemnãrii furnizorului de serviciu universal, precum şi condiţiile speciale pe care acesta va trebui sa le respecte şi drepturile de care va beneficia ca urmare a furnizarii serviciilor poştale respective.
ANRC urmeazã sa desemneze furnizorul de serviciu universal în funcţie de urmãtorii parametri, consideraţi individual sau interdependent:
a) aria de acoperire a reţelei poştale a furnizorului în cauza;
b) capabilitatea de prestare a serviciului universal de cãtre furnizorul în cauza;
c) modul de asigurare a concurentei dintre furnizorii de servicii poştale;
d) costurile implicate de furnizarea serviciului universal.
5.1.2. Condiţii de desemnare
ANRC va impune urmãtoarele condiţii de desemnare a furnizorului de serviciu universal în sectorul serviciilor poştale:
5.1.2.1. condiţiile care privesc calitatea persoanei juridice, impuse de actele normative în vigoare:
- sa detina licenta individualã de atestare a dreptului de a furniza servicii poştale din sfera serviciului universal pe o perioada de 10 ani în temeiul prevederilor art. 2 lit. q) din Ordonanta privind serviciile poştale şi ale art. 5 alin. (9) din Decizia preşedintelui ANRC nr. 118/2003;
5.1.2.2. condiţiile de capabilitate reglementate prin Ordonanta privind serviciile poştale:
- sa poatã asigura, pe întregul teritoriu naţional, cel puţin o colectare de la fiecare punct de acces şi cel puţin o livrare la locuinta fiecãrei persoane fizice şi la sediul fiecãrei persoane juridice, în fiecare zi lucrãtoare, dar nu mai puţin de 5 zile pe saptamana;
- sa poatã sa punã la dispoziţie utilizatorilor, pe cheltuiala proprie, în condiţiile impuse de ANRC, în mod regulat, informaţii detaliate şi actualizate cu privire la caracteristicile serviciilor din sfera serviciului universal în sectorul serviciilor poştale pe care le furnizeazã. În îndeplinirea acestei condiţii ANRC va considera prioritare informaţiile cu privire la accesul la serviciile poştale în cauza, tarifele şi standardele de calitate corespunzãtoare acestora;
- sa poatã asigura respectarea principiilor transparenţei, obiectivitatii şi nediscriminarii în ceea ce priveşte asigurarea accesului utilizatorilor la reţeaua poştalã. În îndeplinirea acestei condiţii ANRC va putea sa impunã furnizorului respectiv, în vederea asigurãrii unui mediu concurential, obligaţii cu privire la condiţiile în care acesta trebuie sa permitã accesul altor furnizori de servicii poştale la reţeaua poştalã proprie;
5.1.2.3. condiţiile generale prevãzute la art. 8 din Ordonanta privind serviciile poştale:
- sa poatã garanta respectarea cerinţelor esenţiale;
- sa poatã oferi servicii identice utilizatorilor ce se afla în condiţii comparabile;
- sa poatã oferi servicii disponibile pentru toţi utilizatorii, fãrã discriminare;
- sa poatã oferi serviciile respective în mod neintrerupt, cu excepţia cazurilor de forta majorã;
- sa poatã asigura o evoluţie continua a serviciilor în cauza, în funcţie de cerinţele tehnice, economice şi sociale, precum şi adaptarea acestora la cerinţele utilizatorilor.
5.1.3. Condiţii de calitate
ANRC va trebui ca prin decizia de desemnare a furnizorului de serviciu universal sa impunã acestuia sarcini de creştere a calitãţii serviciilor poştale, astfel încât pana în anul 2007 calitatea serviciului universal în sectorul serviciilor poştale în România sa fie în acord cu parametrii de calitate continentala reglementati prin actele normative europene.
Astfel, se va tine seama ca principalii parametri de calitate a serviciului universal sunt timpii de distribuţie, exprimati sub forma "Z+n", unde "Z" este ziua prezentãrii trimiterii poştale, stabilitã în raport cu ora limita de acceptare, iar "n" este numãrul de zile lucrãtoare care trec pana la data distribuirii la destinatar. Directiva 97/67/CE stabileşte standardele de calitate privind distribuirea corespondentei transfrontaliere intracomunitare dupã cum urmeazã:


 ─────────────────────────────────────────────────────
     Limita de timp                  Obiectiv
 ─────────────────────────────────────────────────────
       Z + 3                    85% din trimiteri
       Z + 5                    97% din trimiteri
 ─────────────────────────────────────────────────────

Directiva nu stabileşte explicit obiective de calitate a serviciului pentru traficul intern, acest lucru fiind lãsat la latitudinea fiecãrui stat, cu condiţia respectãrii normelor de distribuire europeanã. În continuare sunt prezentate rezultatele în anii 2000 şi 2001 privind serviciile poştale având ca obiect trimiteri poştale trimise din România cãtre ţãrile UE şi tari canditate şi trimiteri poştale trimise din ţãrile respective cãtre România. Graficele se raporteazã la intervalul "Z+3".

NOTA:C.T.C.E. PIATRA-NEAMT
--------------------------

Graficele reprezentând - Trimiteri de corespondenta cu destinaţia România şi Trimiteri de corespondenta expediate din România, se gãsesc în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 641 din 9 septembrie 2003, la pagina 13.(a se vedea imaginea asociata)

Conform "UNEX-Lite", un sistem de monitorizare a calitãţii serviciilor stabilit de "Internaţional Post Corporation" - IPC, o cooperativa a furnizorilor de serviciu universal din ţãrile UE, se confirma ca respectarea standardelor de calitate europene se realizeazã într-o mai mare mãsura în statele cu aşezare geograficã centrala în cadrul UE. Astfel, asa cum reiese şi din tabelele de mai sus, procentele de satisfacere în România a acestor standarde sunt sub pragul de 85%, cu o ameliorare a acestei situaţii în relaţia cu statele membre ale UE decât cu statele candidate, existând valori procentuale mai mari pentru traficul de trimiteri poştale de intrare decât pentru cel de ieşire.
5.2. Remunerarea prin timbre a furnizorului de serviciu universal în sectorul serviciilor poştale
ANRC va stabili componenta, modul de administrare şi va desemna persoana juridicã ce va avea dreptul de administrare a Conservatorului de timbre ca bun ce face parte din patrimoniul naţional cultural mobil. De asemenea, va stabili persoana juridicã, furnizorul de serviciu universal desemnat care va avea dreptul exclusiv de a emite efecte poştale.
De asemenea, pe baza prezentului document şi în conformitate cu art. 34 din Ordonanta privind serviciile poştale, ANRC va stabili planurile emisiunilor filatelice, condiţiile de emitere, tipãrire, punere în circulaţie, retragere din circulaţie şi comercializare a timbrelor şi efectelor poştale.
5.3. Principii de fundamentare a tarifelor
Conform Ordonanţei privind serviciile poştale, furnizorul de serviciu universal desemnat va trebui sa furnizeze servicii poştale din sfera serviciului universal la tarife accesibile, transparente, nediscriminatorii şi fundamentate pe costuri. În scopul respectãrii acestor principii, furnizorul de serviciu universal va trebui sa implementeze şi sa dezvolte un sistem de evidenta interna a costurilor, suficient de detaliat, astfel încât sa fie capabil sa identifice costul furnizarii individuale a serviciilor sau categoriilor de servicii incluse în sfera serviciului universal. Pe baza acestui sistem furnizorul de serviciu universal va realiza, în cadrul contabilitãţii interne de gestiune, separarea activitãţilor din afarã sferei serviciului universal de cele aflate în sfera serviciului universal, precum şi separarea activitãţilor rezervate de cele nerezervate, în situaţia în care ANRC va decide stabilirea unei arii rezervate. ANRC va stabili principiile generale ce vor sta la baza functionarii acestui sistem şi va aproba metodologiile şi politicile contabile utilizate.
5.4. Cost şi finanţare
5.4.1. Evaluarea costului obligaţiei
Conform art. 11 lit. e) din Ordonanta privind serviciile poştale, furnizorul de serviciu universal desemnat va putea beneficia de sumele sau de avantajele de orice alta natura care i se vor cuveni în temeiul oricãrui mecanism de compensare a costurilor implicate de prestarea serviciilor poştale din sfera serviciului universal numai în condiţiile stabilite prin lege şi de ANRC.
Furnizarea serviciului universal poate presupune costuri suplimentare care pot reprezenta o sarcina injusta pentru furnizorul desemnat. Sarcina de furnizare a serviciului universal va aparea ca injusta în condiţiile în care beneficiile economice vor fi depasite de costurile aferente furnizarii acestui serviciu. Astfel, în lipsa unei forme de finanţare, aceste servicii nu ar fi furnizate la aceleaşi tarife de cãtre un alt furnizor de servicii poştale, dacã acesta nu ar avea obligaţia sa o facã, din cauza pierderilor implicate.
Elementele care vor trebui luate în considerare de cãtre ANRC în analizarea necesitãţii compensãrii eventualelor pierderi rezultate de prestarea serviciilor poştale din sfera serviciului universal, precum şi în stabilirea eventualelor mecanisme de finanţare sunt:
- implicatiile furnizarii serviciului universal asupra furnizorului desemnat;
- implicatiile compensãrii eventualelor pierderi rezultate de prestarea serviciilor poştale din sfera serviciului universal asupra sectorului şi a utilizatorilor.
5.4.2. Analiza optiunilor de finanţare
Conform Directivei 97/67/CE , pierderile implicate de prestarea serviciilor poştale din sfera serviciului universal vor putea fi acoperite prin:
- rezervarea unei arii de monopol furnizorului desemnat;
- crearea unui fond de compensare a acestora, la care sa contribuie toţi furnizorii de servicii poştale din sfera serviciului universal.
Mecanismele de compensare a costurilor implicate de prestarea serviciilor poştale din sfera serviciului universal vor trebui sa satisfacã urmãtoarele criterii:
- obiectivitate şi transparenta;
- nediscriminare;
- proportionalitate;
- eficienta economicã;
- aplicabilitate.
5.5. Controlul îndeplinirii obligaţiilor privind furnizarea serviciului universal în sectorul serviciilor poştale de cãtre furnizorul desemnat
ANRC va supraveghea şi va controla modul de implementare şi furnizare a serviciului universal, în conformitate cu reglementãrile prevãzute în legislaţia poştalã în vigoare.
Astfel, conform art. 16 alin. (4) din Ordonanta privind serviciile poştale, ANRC va stabili procedura de acordare, modificare, suspendare şi retragere a licenţelor individuale, precum şi obligaţiile specifice ce incumba titularilor acestora, cu respectarea principiilor transparenţei, nediscriminarii, proportionalitatii şi obiectivitatii.
În conformitate cu art. 6 alin. (2) din Ordonanta privind serviciile poştale, ANRC va stabili condiţiile şi procedura pe care le va aplica pentru a desemna dintre furnizorii de servicii poştale incluse în sfera serviciului universal un furnizor de serviciu universal. Decizia preşedintelui ANRC privind desemnarea unui furnizor de servicii poştale ca furnizor de serviciu universal va conţine şi condiţiile speciale pe care va trebui sa le îndeplineascã acesta în furnizarea serviciilor respective.
Ulterior desemnãrii furnizorului de serviciu universal se va supraveghea îndeplinirea de cãtre acesta a obligaţiilor ce decurg din lege şi din decizia de desemnare. Astfel, ANRC va avea urmãtoarele prioritati:
- va controla, conform art. 49 din Ordonanta privind serviciile poştale, asigurarea dreptului de acces la serviciul universal, promovarea intereselor utilizatorilor, asigurarea sustenabilitatii economice a furnizorului desemnat;
- va controla modul în care furnizorul desemnat va repartiza pe conturi costurile corespunzãtoare serviciilor poştale furnizate, serviciilor rezervate şi serviciilor nerezervate, în cazul în care va decide ca este necesarã pãstrarea monopolului privind serviciile poştale având ca obiect trimiterile de corespondenta cu greutatea maxima de 350 g;
- va supraveghea permanent şi va monitoriza performanţele de calitate ale furnizorului desemnat;
- va supraveghea permanent şi va monitoriza modul în care furnizorul desemnat se va achitã de obligaţiile ce îi revin din reglementãrile interne şi internaţionale în vigoare, ca urmare a relaţiilor cu alţi furnizori de serviciu universal în sectorul serviciilor poştale din alte state, urmãrind cu prioritate: orientarea pe costuri a taxelor terminale, remunerarea furnizorului desemnat în raport cu calitatea serviciilor prestate, transparenta taxelor terminale şi stabilirea nediscriminatorie a acestora;
- va supraveghea implementarea standardelor tehnice aplicabile serviciului universal în sectorul serviciilor poştale, în vederea optimizarii interoperabilitatii între reţeaua poştalã nationala şi reţelele poştale europene;
- va supraveghea permanent şi va lua mãsurile ce se vor impune în ceea ce priveşte respectarea legislaţiei interne şi internaţionale privind serviciile poştale din sfera serviciului universal.
-------------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Ordin, Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei, ORDIN nr. 225 din 18 iulie 2003

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"