Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   ORDIN nr. 21N din 13 ianuarie 2000  pentru aprobarea metodologiilor privind evaluarea starii de siguranta in exploatare a lucrarilor hidrotehnice    Twitter Facebook
Cautare document

ORDIN nr. 21N din 13 ianuarie 2000 pentru aprobarea metodologiilor privind evaluarea starii de siguranta in exploatare a lucrarilor hidrotehnice

EMITENT: MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE SI AMENAJARII TERITORIULUI
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 167 din 19 aprilie 2000

    Ministrul lucrărilor publice şi amenajării teritoriului şi ministrul apelor, pădurilor şi protecţiei mediului,
    în vederea abordarii unitare în activitatea de evaluare a stării de siguranţa în exploatare a lucrărilor hidrotehnice, a cuvetelor lacurilor de acumulare şi a construcţiilor şi instalaţiilor-anexa aferente, de către experţii certificaţi şi specialiştii avizaţi pentru efectuarea acestuia tip de expertize tehnice,
    în conformitate cu prevederile art. 8 şi 13 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii şi ale art. 48, 62, 64, 68 şi 110 din Legea apelor nr. 107/1996,
    în baza Hotărârii Guvernului nr. 456/1994 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului, republicată, şi a art. 9 lit. d) din anexa nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 104/1999 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului,
    în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcţii,
    având în vedere propunerea de metodologii, analizata şi avizată în cadrul şedinţei Biroului operativ al Comisiei Naţionale pentru Siguranţa Barajelor şi a Altor Lucrări Hidrotehnice din data de 7 octombrie 1999,
    emit prezentul ordin.

    ART. 1
    Se aproba Metodologia privind evaluarea stării de siguranţa în exploatare a barajelor şi lacurilor de acumulare - NTLH-022, prevăzută în anexa nr. 1.
    ART. 2
    Se aproba Metodologia privind evaluarea stării de siguranţa în exploatare a barajelor şi digurilor care realizează depozite de deşeuri industriale - NTLH-023, prevăzută în anexa nr. 2.
    ART. 3
    Experţii certificaţi conform prevederilor Regulamentului privind organizarea şi certificarea corpului de experţi pentru evaluarea stării de siguranţa a barajelor şi lucrărilor hidrotehnice speciale - NTLH-014, aprobat prin Ordinul ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului nr. 1.096/1999*) şi specialiştii avizaţi conform prevederilor Procedurii de avizare a specialiştilor pentru întocmirea evaluărilor stării de siguranţa a barajelor şi digurilor din categoriile de importanta C şi D - NTLH-015, aprobată prin Ordinul ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului nr. 1.097/1999**), precum şi deţinătorii/administratorii, cu orice titlu, de lucrări hidrotehnice răspund, în aria lor de autoritate, de evaluarea stării de siguranţa în exploatare a acestora şi de aducerea la îndeplinire a prevederilor prezentului ordin.
    ART. 4
    Inspecţia de stat în construcţii, lucrări publice, urbanism şi amenajarea teritoriului din cadrul Ministerului Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului şi Direcţia generală a apelor din cadrul Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului vor urmări şi vor controla aducerea la îndeplinire a prevederilor prezentului ordin.
    ART. 5
    Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezentul ordin.
    ART. 6
    La data intrării în vigoare a prezentului ordin îşi încetează aplicabilitatea orice alte dispoziţii contrare.
----------------
    *) Ordinul nr. 1.096/1999 este reprodus la pag. 1.
    **) Ordinul nr. 1.097/1999 este reprodus la pag. 5.


                          Ministrul lucrărilor publice
                          şi amenajării teritoriului,
                                 Nicolae Noica

                               Ministrul apelor,
                       pădurilor şi protecţiei mediului,
                                 Romica Tomescu


    ANEXA 1
    --------
                              METODOLOGIA

    privind evaluarea stării de siguranţa în exploatare a barajelor şi lacurilor de acumulare - NTLH-022

    CAP. 1
    Dispoziţii generale
    ART. 1
    Evaluarea stării de siguranţa în exploatare a barajelor şi lacurilor de acumulare, inclusiv a construcţiilor şi instalaţiilor-anexa aferente, denumita în continuare evaluarea siguranţei, este o expertiza tehnica cu caracter special, pe care, în conformitate cu prevederile art. 64 alin. (2) şi ale art. 68 din Legea apelor nr. 107/1996, deţinătorii de lucrări hidrotehnice, cu orice titlu, au obligaţia sa o efectueze periodic, indiferent de mărimea lucrării sau de folosintele acesteia.
    ART. 2
    (1) Se supun prevederilor prezentei metodologii barajele, inclusiv cuvetele lacurilor de acumulare şi construcţiile şi instalaţiile-anexa aferente, precum şi alte lucrări hidrotehnice, denumite în continuare lucrări hidrotehnice, încadrate în categorii de importanta conform Metodologiei privind stabilirea categoriilor de importanta a lucrărilor hidrotehnice - NTLH-021, aprobată prin Ordinul comun al ministrului lucrărilor publice şi amenajării teritoriului nr. 11 N din 13 ianuarie 2000 şi al ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului nr. 1.098 din 8 decembrie 1999***).
    (2) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) barajele şi digurile care realizează depozite de deşeuri industriale.
--------------------
    ***) Ordinul nr. 1.098/1999-11N/2000 este reprodus la pag. 8.

    ART. 3
    In conformitate cu prevederile art. 5, 9 şi 13 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, organizarea activităţii de supraveghere şi urmărire a comportării în timp şi evaluarea siguranţei lucrărilor hidrotehnice reprezintă o componenta a sistemului calităţii în construcţii.
    ART. 4
    Pentru coordonarea, îndrumarea şi urmărirea activităţii de supraveghere a lucrărilor hidrotehnice, în vederea exploatării în siguranţa a acestora, precum şi pentru evaluarea siguranţei lor, pe lângă Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului funcţionează, ca organism cu caracter consultativ, Comisia Naţionala pentru Siguranţa Barajelor şi a Altor Lucrări Hidrotehnice, denumita prescurtat CONSIB.
    ART. 5
    (1) Evaluarea siguranţei unei lucrări hidrotehnice constituie o verificare a stării tehnice a lucrării, precum şi a condiţiilor de exploatare, urmărind modul de îndeplinire a exigenţelor prevăzute de reglementările în vigoare şi de practica inginereasca din domeniu, pe care o realizează, în condiţiile prevăzute de prezenta metodologie, experţi certificaţi sau comisii de expertiza şi specialişti avizaţi, denumiţi în continuare experţi.
    (2) In cazul în care se constata ca lucrarea hidrotehnica verificata prezintă un grad de siguranţa mai mic decât cel prevăzut prin reglementările în vigoare, evaluarea siguranţei trebuie sa stabilească şi soluţiile posibile de remediere, în vederea asigurării nivelului normat de siguranţa.
    ART. 6
    Experţii care efectuează evaluarea siguranţei lucrărilor hidrotehnice sunt certificaţi, respectiv avizaţi, în conformitate cu Regulamentul privind organizarea şi certificarea corpului de experţi pentru evaluarea stării de siguranţa a barajelor şi lucrărilor hidrotehnice speciale NTLH-014, aprobat prin Ordinul ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului nr. 1.096/1999, şi cu Procedura de avizare a specialiştilor pentru întocmirea evaluării stării de siguranţa a barajelor şi digurilor din categoriile de importanta C şi D - NTLH-015, aprobată prin Ordinul ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului nr. 1.097/1999.

    CAP. 2
    Etapele şi conţinutul evaluării siguranţei
    ART. 7
    Evaluarea siguranţei se realizează prin metode de investigare şi cuprinde atât analiza informaţiilor existente (proiect, date despre execuţie, comportare în exploatare), cat şi studii si/sau postcalcule privind valorile actualizate ale parametrilor determinanţi pentru starea de siguranţa în exploatare a lucrării hidrotehnice.
    ART. 8
    (1) Prin conţinut şi abordare evaluarea siguranţei cuprinde doua etape:
    - etapa I, evaluarea preliminară, care are ca obiect:
    a) caracterizarea stării tehnice a lucrării hidrotehnice şi a condiţiilor de exploatare, astfel cum rezulta din informaţiile existente în momentul evaluării şi din inspecţia tehnica de constatare a stării tehnice şi functionale;
    b) stabilirea programului de investigaţii suplimentare, necesare pentru finalizarea analizei stării de siguranţa, dacă este necesar;
    - etapa a II-a, evaluarea finala, care are ca obiect:
    a) stabilirea stării de siguranţa a lucrării hidrotehnice, ţinând seama de analiza tuturor factorilor, inclusiv de rezultatele investigatiilor suplimentare;
    b) propunerea lucrărilor şi a măsurilor necesare pentru aducerea la gradul de siguranţa în exploatare a parametrilor constructivi şi funcţionali, corespunzător cerinţelor şi reglementărilor în vigoare;
    c) formularea concluziilor privind condiţiile de exploatare pentru perioada următoare.
    (2) Fiecare etapa se încheie prin întocmirea unui raport de evaluare.
    ART. 9.
    Pentru efectuarea evaluării preliminare deţinătorul/administratorul lucrării hidrotehnice va pune la dispoziţie expertului care întocmeşte evaluarea următoarele documentaţii:
    a) datele privind proiectarea, execuţia, funcţionarea şi exploatarea lucrării hidrotehnice;
    b) raportul de sinteza privind comportarea în timp a lucrării hidrotehnice de la punerea în funcţiune şi pana în prezent.
    ART. 10
    Documentaţia prevăzută la art. 9 lit. a) se întocmeşte pe baza datelor existente privind proiectarea, execuţia, funcţionarea şi exploatarea lucrării hidrotehnice şi va avea următorul conţinut:
    1. Prezentarea generală a lucrării hidrotehnice
    1.1. Amplasarea (bazinul hidrografic, cursul de apa, codul cadastral din Cadastrul apelor, judeţul, localităţile din amonte şi din aval, căile de acces etc.)
    1.2. Deţinătorul sau administratorul
    1.3. Funcţiile lucrării hidrotehnice, clasa şi categoria de importanta (inclusiv modul de stabilire şi modificările suferite pornind de la corespondenta clasei de importanta cu situaţia actuala)
    1.4. Construcţiile şi instalaţiile-anexa aferente ale lucrării hidrotehnice
    1.5. Datele caracteristice pentru lucrarea hidrotehnica (volume, niveluri, minime, maxime, corespunzătoare diferitelor asigurări, suprafaţa bazinului controlat, lucrările hidrotehnice existente din amonte şi din aval)
    1.6. Scurt istoric al lucrării hidrotehnice (perioadele de realizare a etapelor importante, începând cu lucrările de studii, unităţile care au participat la diferitele etape, persoanele responsabile pentru faze şi lucrări importante, eventuale modificări ale conceptiei generale, lucrări de expertizare).
    2. Condiţii naturale în amplasament
    2.1. Situaţia hidrologica (debite medii, minime, maxime, volumul undelor de viitura pentru diferite asigurări, modul de determinare şi comparaţia valorilor intiale de proiectare)
    2.2. Situaţia geologica (natura rocii din frontul de retenţie şi din cuveta lacului, principalele caracteristici mineralogice şi fizico-chimice, caracteristici de calcul adoptate, accidente tectonice)
    2.3. Situaţia hidrogeologica (descrierea straturilor-suport şi a principalelor caracteristici, surse de alimentare şi drenaj, chimismul apelor subterane)
    2.4. Seismicitatea zonei, actuala şi la proiectare.
    3. Descrierea lucrărilor din frontul de retenţie
    3.1. Datele constructive (plan de situaţie şi secţiuni caracteristice, materiale utilizate etc.)
    3.2. Lucrările de etansare şi drenaj (descriere, amplasare, tehnologie de execuţie, lucrări de verificare)
    3.3. Evacuatorii de ape mari, echipamente hidromecanice şi disipatorii.
    4. Rezultatele privind:
    4.1. Calculele de rezistenta şi stabilitate în regim static şi dinamic
    4.2. Calculele de infiltratii, inclusiv cele privitoare la influenta amenajării asupra regimului apelor subterane din zona
    4.3. Calculul hidraulic al evacuatorilor
    4.4. Zonele posibil a fi inundate în aval pentru diferite ipoteze de funcţionare a evacuatorilor şi pentru diferite ipoteze de rupere a barajului.
    5. Sistemul de supraveghere
    5.1. Obiectivele sistemului de supraveghere (fenomene considerate importante pentru siguranţa lucrărilor, observaţii programate şi parametrii masurati pentru urmărirea acestora)
    5.2. Instalaţiile şi aparatura de măsurare pentru solicitarile exterioare (posturi hidrometrice amonte şi aval, limnigrafe, mire, pluviometre, termometre, foraje hidrogeologice, profiluri de urmărire a colmatarii lacului şi a evoluţiei albiei în aval, aparatura seismică etc.)
    5.3. Instalaţiile şi aparatura de măsurare pentru urmărirea lucrărilor de barare şi a fundaţiei acestora (deplasări absolute în plan şi pe verticala, deplasări relative, infiltratii, eforturi şi deformaţii, presiuni interstitiale, temperaturi interne etc.)
    5.4. Modificările survenite în alcătuirea sistemului de supraveghere (ieşirea din funcţiune sau renunţarea la anumite sisteme de măsura, instalarea de sisteme noi, datele de intrare în funcţiune, modificări ale măsurătorilor de referinţa).
    6. Sistemul de avertizare-alarmare
    7. Date privind execuţia
    7.1. Ritmul de execuţie, succesiunea etapelor principale
    7.2. Sinteza rezultatelor activităţii de verificare a calităţii execuţiei
    7.3. Evenimentele deosebite din timpul execuţiei (viituri, seisme, accidente, defecţiuni, remedieri, schimbări de soluţii)
    7.4. Constatările comisiilor şi ale organelor de control la receptiile efectuate (măsuri dispuse şi realizate, inventarul de lucrări şi măsuri nerealizate).
    8. Situaţia documentaţiilor existente
    8.1. Cartea construcţiei (inclusiv evidenta observaţiilor şi a măsurătorilor efectuate în cadrul supravegherii)
    8.2. Regulamentele de exploatare şi de urmărire a comportării
    8.3. Schema organizatorică pentru activitatea de exploatare
    8.4. Planul de avertizare-alarmare a localităţilor, obiectivelor social-economice şi a terenurilor din aval în caz de accident la lucrarea hidrotehnica.
    9. Situaţia reglementărilor privind gospodărirea apelor şi protecţia mediului
    9.1. Avizul de gospodărire a apelor
    9.2. Autorizaţia de gospodărire a apelor
    9.3. Acordul de mediu
    9.4. Autorizaţia de mediu
    9.5. Evaluări ale stării de siguranţa în exploatare.
    ART. 11
    Documentaţia prevăzută la art. 9 lit. b) se întocmeşte pe baza informaţiilor obţinute prin observaţii şi măsurători în cadrul activităţii de urmărire a comportării în timp (UCC) pe întreaga perioada de existenta a lucrărilor şi va avea următorul conţinut:
    1. Organizarea activităţii de supraveghere
    1.1. Schema de organizare, atribuţiile şi responsabilităţile diferitelor compartimente, pregătirea personalului
    1.2. Frecventa observaţiilor şi măsurătorilor
    1.3. Criteriile de avertizare-alarmare
    1.4. Aprecieri asupra functionalitatii aparaturii
    1.5. Prelucrarea primara a măsurătorilor
    1.6. Studiile de comportare întocmite
    1.7. Fluxul informaţional-decizional.
    2. Solicitarile lucrării în cursul exploatării (caracterizate în raport cu valorile de calcul şi cu solicitarile din amplasament)
    2.1. Nivelul în lac
    2.2. Precipitatiile înregistrate în zona lucrării
    2.3. Temperatura aerului
    2.4. Viiturile înregistrate
    2.5. Solicitarile seismice
    2.6. Modificările produse de colmatare sau eroziuni.
    3. Sinteza observaţiilor vizuale (curente şi a inspectiilor periodice efectuate în cadrul programului de supraveghere)
    3.1. Integritatea structurii, inclusiv fundaţia şi versantii
    3.2. Lacul de acumulare şi versantii acestuia
    3.3. Evacuatorii şi echipamentul hidrometric
    3.4. Situaţia senalelor amonte şi aval.
    4. Evoluţia parametrilor masurati
    4.1. Deplasări (absolute şi relative)
    4.2. Infiltratii, inclusiv funcţionarea sistemelor de drenaj (debite, niveluri piezometrice etc.)
    4.3. Alte elemente măsurate (eforturi şi deformaţii, presiuni interstitiale, temperaturi etc.)
    4.4. Comparaţia între parametrii masurati şi prognoza iniţială, precum şi cu prognoza rezultată din simulari pe modele de comportare.
    5. Evenimente deosebite înregistrate şi măsurile adoptate
    6. Concluzii
    ART. 12
    Raportul de evaluare preliminară se întocmeşte de expert şi va cuprinde:
    a) definirea obiectului evaluării siguranţei;
    b) aprecieri privind relevanta datelor prezentate de deţinătorul lucrării hidrotehnice;
    c) caracterizarea stării tehnice a barajului, rezultată din analiza datelor disponibile;
    d) referatul de inspecţie tehnica a lucrării hidrotehnice;
    e) evaluarea preliminară a siguranţei în raport cu exigenţele de performanta stabilite de reglementările în vigoare;
    f) identificarea situaţiilor de risc si, eventual, ierarhizarea acestora;
    g) programul de investigaţii suplimentare (studii de teren şi de laborator, postcalcule, simulari şi manevre de exploatare etc., necesare pentru întocmirea raportului final de evaluare;
    h) concluzii.
    ART. 13
    Referatul prevăzut la art. 12 lit. d) va avea următorul conţinut:
    1. Condiţii de realizare a inspecţiei
    1.1. Scopul inspecţiei
    1.2. Datele generale asupra inspecţiei
    1.3. Situaţia construcţiei în perioada inspecţiei, specificând condiţiile de exploatare (normale, cu restricţii, constructive, situaţia unui incident, accident sau a unei avarii), nivelul apei în lac, valoarea debitelor afluente în lac (raportat la Q modul), regimul de precipitatii, temperatura exterioară şi evoluţia lor în ultimele 4 săptămâni, evenimente speciale semnalate anterior de către personalul de exploatare (seisme, deversari, valori deosebite la aparatura de măsura existenta).
    2. Evacuarea apelor mari
    2.1. Condiţii conexe:
    a) condiţii în bazinul amonte (privind debitele maxime naturale şi accidentale);
    b) condiţii în bazinul aval (restricţii, menţinerea capacităţii de scurgere);
    c) sistemul hidrometric propriu;
    d) existenta, cunoaşterea şi aplicarea regulilor de exploatare la ape mari, funcţionarea sistemului informaţional în cazul în care este prevăzută pregolirea sau funcţionarea corelată în cascada a amenajării
    2.2. Capacitatea evacuatorilor:
    a) condiţii generale (pentru fiecare evacuator independent: deversor liber, de semiadancime, golire de fund etc.);
    b) starea lucrărilor din beton (starea generală, degradari, fisuri, rugozitate);
    c) dispozitive şi măsuri pentru evitarea blocarii cu plutitori sau gheaţa, mijloace de intervenţii în caz de blocare;
    d) starea disipatorului de energie;
    e) limitări de debit datorită unor lucrări asociate;
    f) capacitatea şi disponibilitatea evacuatorilor suplimentari prevăzuţi în proiect (centrala hidroelectrica, ecluze, evacuatori fuzibili)
    2.3. Echipamente hidromecanice pentru evacuarea apelor mari:
    a) probe de funcţionare în prezenta experţilor (în sarcina sau cu batardouri lăsate);
    b) gratare şi dispozitive de curăţare: gradul de infundare;
    c) batardouri (existenta, stare, condiţii de montare);
    d) trolii, motoare;
    e) cabluri, lanturi, tije de manevra;
    f) circuite hidraulice şi pneumatice;
    g) sisteme de încălzire (dezghetare);
    h) sistemul de control al poziţiei;
    i) sisteme multiple de acţionare, accese;
    j) accese, iluminat normal şi de siguranţa în zonele de acţionare şi de intervenţie;
    k) surse de alimentare cu energie;
    l) mijloace de intervenţie în caz de blocare a echipamentelor
    2.4. Morfologia patului şi regimul nivelurilor la ape mari:
    a) situaţia colmatarilor în lac;
    b) situaţia senalelor amonte şi aval (eroziuni, depuneri, vegetaţie);
    c) dispozitive de măsura a nivelurilor în lungul acumulării;
    d) niveluri aval în cazul apelor mari şi efectele acestora asupra acceselor pentru intervenţie şi asupra siguranţei circuitelor de alimentare cu energie electrica.
    3. Lacul de acumulare
    3.1. Stabilitatea versantilor:
    a) alunecări de versanţi (stabilizate sau active, descriere, evoluţie, mijloace de urmărire, lucrări de stabilizare);
    b) eroziuni de maluri (descriere, efecte).
    3.2. Colmatarea ca sursa de acţiuni suplimentare (încărcări, garzi, remuu) asupra lucrărilor de retenţie.
    4. Starea structurală a lucrărilor
    4.1. Observaţii vizuale asupra lucrărilor:
    a) condiţii pentru observaţii vizuale: starea acceselor (galerii, pasarele, puţuri, berme, taluzuri), iluminat, epuizmente, ventilatii;
    b) pentru suprafeţele vizibile din beton: fisuri, exfolieri, umeziri şi scurgeri de apa, infiltratii, deteriorări mecanice sau chimice, depuneri minerale sau organice, efecte produse de eroziune sau cavitatie;
    c) pentru rosturi (permanente sau de construcţii): deschidere, strivire, forfecare, infiltratie, depuneri, prezenta vegetaţiei;
    d) pentru lucrările de umpluturi: starea taluzurilor, protecţie, abateri din profil, fisuratie, crăpături, crevase, prabusiri
    4.2. Inspectarea părţilor imersate (dacă este cazul, în raport cu natura fenomenelor care pot afecta starea de siguranţa)
    4.3. Subpresiuni, infiltratii şi drenaje:
    a) starea dispozitivelor directe de măsurare a subpresiunilor, a drenajelor şi a altor construcţii de descărcare a subpresiunilor (puţuri de depresurizare, filtre aciculare, epuizmente, sifonari);
    b) localizarea de zone de infiltratie, grifoane, prabusiri, alunecări locale în zonele umede, apariţia vegetaţiei specifice;
    c) starea sistemului de separare şi măsurare a debitelor infiltrate, corectitudinea bilanţului măsurătorilor pe zone şi pe ansamblul lucrării (galerii, puţuri, rigole, canale);
    d) starea fizica, de întreţinere şi de funcţionare a echipamentelor electrice şi mecanice care contribuie la asigurarea drenajului (pompaj, sifonare, prevenirea inghetului capetelor de evacuare pe fiecare componenta, inclusiv dubla alimentare cu energie)
    4.4. Incidente, accidente sau avarii anterioare:
    a) descrierea incidentelor, accidentelor sau a avariilor precum şi a remedierilor efectuate;
    b) observaţii asupra modului de realizare a remedierilor şi asupra comportării acestora;
    c) durabilitatea unor reparaţii mai vechi.
    4.5. Semnalarea modificărilor vizibile aduse construcţiei:
    a) adăugări, demolări, accese noi sau desfiinţate;
    b) verificarea corectitudinii modificărilor în raport cu proiectul şi reglementările legale specifice.
    5. Verificarea sistemului de urmărire a comportării în timp
    5.1. Controlul existenţei, cunoaşterii şi aplicării instrucţiunilor de urmărire curenta şi specială pentru echipa de supraveghere locală
    5.2. Verificări privind funcţionarea dispozitivelor şi a aparaturii de măsura, privind modul de prelucrare primara şi modul de transmitere a informatiei în cazuri tipice
    5.3. Verificarea funcţionarii sistemului informaţional care permite decizia şi intervenţia rapida în cazul unor observaţii anormale, inclusiv a timpului scurs între observatie şi primirea ordinului de acţiune pentru situaţii atipice simulate
    5.4. Starea acceselor pentru observaţii vizuale şi pentru măsurători.
    6. Alte elemente
    6.1. Verificarea sistemului de arhivare şi transmitere a datelor, precum şi a accesibilitatii rapide la documente (planuri, cartea construcţiei)
    6.2. Sistemul de comunicaţii şi de avertizare-alarmare (în condiţii de defectare a liniei de comunicaţii normale)
    6.3. Existenta şi cunoaşterea Planului de avertizarealarmare a populaţiei şi a obiectivelor din aval în caz de accident la lucrarea hidrotehnica şi a procedurii de decizie în caz de alerta
    6.4. Existenta şi accesibilitatea materialelor şi pieselor de schimb pentru intervenţii în caz de incident, accident sau avarie, conform prevederilor proiectului şi instrucţiunilor de exploatare.
    ART. 14
    Raportul de evaluare finala se întocmeşte de expert şi va cuprinde:
    a) sinteza raportului de evaluare preliminară a siguranţei;
    b) rezultatele investigatiilor suplimentare (cu rapoarteanexa de detaliu);
    c) referatul privind starea tehnica, funcţională şi de siguranţa în exploatare a lucrării hidrotehnice;
    d) propuneri privind condiţiile de continuare a exploatării lucrării, specificând, după caz: funcţionarea la parametrii din proiect, funcţionarea cu restricţii în exploatare sau funcţionarea condiţionată de realizarea unui program de lucrări de remediere sau de reabilitare;
    e) concluzii.
    ART. 15
    Referatul prevăzut la art. 14 lit. c) va avea următorul conţinut:
    1. Aspecte generale
    1.1. Deţinătorul sau administratorul lucrării
    1.2. Încadrarea în clase şi pe categorii de importanta
    1.3. Reglementările utilizate la proiectare şi execuţie; diferenţe fata de sistemul de reglementări actuale
    1.4. Organizarea activităţii curente de evaluare a siguranţei în funcţionare
    1.5. Avariile, incidentele sau fenomenele atipice produse în exploatare
    1.6. Intervenţiile constructive în perioada de exploatare.
    2. Aspecte hidrologice şi hidraulice
    2.1. Regimul hidrologic actual; baza de date şi modul de evaluare, comparaţie cu regimul evaluat la data proiectării, valori de calcul şi de verificare
    2.2. Capacitatea evacuatorilor de ape mari, capacităţi proiectate şi capacităţi actuale, fiabilitate, influenta instrucţiunilor de exploatare asupra capacităţii de evacuare proiectate
    2.3. Tranzitarea viiturilor prin acumulare
    2.4. Sisteme de prognoza şi de exploatare operativă
    2.5. Condiţii de curgere la coada lacului, cote de remuu şi efecte asupra garzilor
    2.6. Capacitatea de tranzitare a albiei aval în raport cu condiţiile de exploatare în siguranţa
    2.7. Planuri de alarmare şi evacuare în zona aval.
    3. Aspecte structurale
    3.1. Metodele de calcul utilizate la proiectare, scenariile de cedare considerate, criteriile de rezistenta şi stabilitate urmărite, elementele evidenţiate de postcalcule
    3.2. Ipotezele de încărcare şi coeficienţii de siguranţa (eventual probabilitati de cedare)
    3.3. Stabilitatea fundaţiei
    3.4. Deformatiile şi deplasările structurii
    3.5. Nivelul eforturilor si/sau al presiunilor interstitiale
    3.6. Deteriorarea materialelor (efectul imbatranirii sau al suprasolicitarilor), evoluţia deteriorarilor
    3.7. Apariţia discontinuitatilor structurale - fisuri, crăpături, deschideri de rosturi etc.
    3.8. Infiltratii şi subpresiuni
    3.9. Prognoza comportării seismice (metodologie, interpretări).
    4. Aspecte privind lacul de acumulare
    4.1. Stabilitatea versantilor
    4.2. Colmatarea şi efectele acesteia asupra structurii şi capacităţii de evacuare a apelor mari
    4.3. Exploatarea în regim de iarna - efecte structurale.
    5. Aspecte privind sistemul de urmărire a comportării în timp
    5.1. Existenta şi gradul de dotare cu aparatura de măsura şi control (AMC)
    5.2. Instrucţiunile de urmărire curenta şi specială
    5.3. Sistemul informaţional şi decizional
    5.4. Monitorizarea specială în cazuri de seism sau viituri
    5.5. Calculul răspunsului seismic asupra barajului.
    6. Consideratii privind riscul şi eficienta măsurilor preventive
    ART. 16
    Dacă datele avute la dispoziţie permit formularea concluziilor privind condiţiile de exploatare, evaluarea siguranţei se poate încheia după etapa de evaluare preliminară, la propunerea expertului, prin întocmirea referatului prevăzut la art. 15.

    CAP. 3
    Dispoziţii finale
    ART. 17
    (1) Documentaţiile de evaluare a siguranţei lucrărilor hidrotehnice sunt înaintate pentru analiza şi avizare Direcţiei generale a apelor din cadrul Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului. Avizarea se efectuează în cel mult 30 de zile de la depunerea documentaţiilor.
    (2) La avizare participa şi reprezentantul deţinătorului/administratorului lucrării hidrotehnice şi expertul care a efectuat evaluarea siguranţei.


    ANEXA 2

                              METODOLOGIA

    privind evaluarea stării de siguranţa în exploatare a barajelor şi digurilor care realizează depozite de deşeuri industriale - NTLH-023

    CAP. 1
    Dispoziţii generale
    ART. 1
    Evaluarea stării de siguranţa în exploatare a barajelor şi digurilor care realizează depozite de deşeuri industriale, denumita în continuare evaluarea siguranţei este o expertiza tehnica cu caracter special, pe care, în conformitate cu prevederile art. 64 alin. (2) şi ale art. 68 din Legea apelor nr. 107/1996, deţinătorii/administratorii, cu orice titlu, au obligaţia sa o efectueze periodic, indiferent de mărimea lucrării sau de folosintele acesteia.
    ART. 2
    (1) Se supun prevederilor prezentei metodologii următoarele baraje şi diguri realizate pentru stocarea şi epurarea mecanică a hidroamestecurilor de deşeuri industriale:
    a) iazurile de decantare a sterilelor din industria miniera;
    b) haldele de zgura şi cenusa din industria termoelectrica;
    c) batalele de slam din industria petrolieră;
    d) batalele de slam din industria chimica şi petrochimică;
    e) batalele din zootehnie;
    f) batalele pentru depozitarea deşeurilor şi substanţelor toxice şi periculoase.
    (2) Lucrările prevăzute la alin. (1), denumite în continuare lucrări hidrotehnice, se încadrează în categorii de importanta în conformitate cu Metodologia privind stabilirea categoriilor de importanta a lucrărilor hidrotehnice, aprobată prin Ordinul comun al ministrului lucrărilor publice şi amenajării teritoriului nr. 11N din 13 ianuarie 2000 şi al ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului nr. 1.098 din 8 decembrie 1999.
    ART. 3
    In conformitate cu prevederile art. 5, 9 şi 13 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, organizarea activităţii de supraveghere şi urmărire a comportării în timp şi evaluarea siguranţei lucrărilor hidrotehnice reprezintă o componenta a sistemului calităţii în construcţii.
    ART. 4
    Pentru coordonarea, îndrumarea şi urmărirea activităţii de supraveghere a lucrărilor hidrotehnice, în vederea exploatării în siguranţa a acestora, precum şi pentru evaluarea siguranţei lor, pe lângă Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului funcţionează, ca organism cu caracter consultativ, Comisia Naţionala pentru Siguranţa Barajelor şi a Altor Lucrări Hidrotehnice, denumita prescurtat CONSIB.
    ART. 5
    (1) Evaluarea siguranţei unei lucrări hidrotehnice constituie o verificare a stării tehnice a lucrării, precum şi a condiţiilor de exploatare, urmărind modul de îndeplinire a exigenţelor prevăzute de reglementările în vigoare şi de practica inginereasca din domeniu, pe care o realizează, în condiţiile prevăzute în prezenta metodologie, experţi certificaţi sau comisii de expertiza şi specialişti avizaţi, denumiţi în continuare experţi.
    (2) In cazul în care se constata ca lucrarea hidrotehnica verificata prezintă un grad de siguranţa mai mic decât cel prevăzut de reglementările în vigoare, evaluarea siguranţei trebuie sa stabilească şi soluţiile posibile de remediere, în vederea asigurării nivelului normat de siguranţa.
    ART. 6
    Experţii care efectuează evaluarea siguranţei lucrărilor hidrotehnice sunt certificaţi, respectiv avizaţi, în conformitate cu Regulamentul privind organizarea şi certificarea corpului de experţi pentru evaluarea stării de siguranţa a barajelor şi lucrărilor hidrotehnice speciale NTLH-014, aprobat prin Ordinul ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului nr. 1.096/1999, şi cu Procedura de avizare a specialiştilor pentru întocmirea evaluărilor stării de siguranţa a barajelor şi digurilor din categoriile de importanta C şi D - NTLH-015, aprobată prin Ordinul ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului nr. 1.097/1999.

    CAP. 2
    Etapele şi conţinutul evaluării siguranţei
    ART. 7
    Evaluarea siguranţei se realizează prin metode de investigare şi va cuprinde atât analiza informaţiilor existente (proiect, date despre execuţie, comportare în exploatare) cat şi studii si/sau postcalcule privind valorile actualizate ale parametrilor determinanţi pentru starea de siguranţa în exploatare a lucrării hidrotehnice.
    ART. 8
    (1) Prin conţinut şi abordare evaluarea siguranţei va cuprinde doua etape:
    - etapa I, evaluarea preliminară, care are ca obiect:
    a) caracterizarea stării tehnice a lucrării hidrotehnice şi a condiţiilor de exploatare, astfel cum rezulta ele din informaţiile existente în momentul evaluării şi din inspecţia tehnica de constatare a stării tehnice şi functionale;
    b) stabilirea programului de investigaţii suplimentare, necesare pentru finalizarea analizei stării de siguranţa, dacă este necesar;
    - etapa a II-a, evaluarea finala, care are ca obiect:
    a) stabilirea stării de siguranţa a lucrării hidrotehnice ţinând seama de analiza tuturor factorilor, inclusiv de rezultatele investigatiilor suplimentare;
    b) propunerea lucrărilor şi a măsurilor necesare pentru aducerea la gradul de siguranţa în exploatare a parametrilor constructivi şi funcţionali, corespunzător cerinţelor şi reglementărilor în vigoare;
    c) formularea concluziilor privind condiţiile de exploatare pentru perioada următoare.
    (2) Fiecare etapa se încheie prin întocmirea unui raport de evaluare.
    ART. 9
    Pentru efectuarea evaluării preliminare, deţinătorul/administratorul lucrării hidrotehnice va pune la dispoziţie expertului care întocmeşte evaluarea următoarele documentaţii:
    a) datele privind proiectarea, execuţia, funcţionarea şi exploatarea lucrării hidrotehnice;
    b) raportul de sinteza privind comportarea în timp a lucrării hidrotehnice de la punerea în funcţiune şi pana în prezent.
    ART. 10
    Documentaţia prevăzută la art. 9 lit. a) se întocmeşte pe baza datelor existente privind proiectarea, execuţia, funcţionarea şi exploatarea lucrării hidrotehnice şi va avea următorul conţinut:

    1. Prezentarea generală a amenajării
    1.1. Amplasarea (judeţul, localităţile apropiate din aval şi din amonte, căile de acces, bazinul hidrografic, cursul de apa, codul cadastral din Cadastrul apelor etc.)
    1.2. Deţinătorul/administratorul lucrării
    1.3. Funcţiile depozitului, clasa şi categoria de importanta (inclusiv modul de stabilire şi modificările suferite, pornind de la corespondenta clasei de importanta cu situaţia actuala)
    1.4. Componentele lucrării (elemente de retenţie, instalaţii de depunere a deşeurilor, sisteme de colectare şi evacuare a apelor etc.)
    1.5. Datele caracteristice pentru amenajare în stadiul actual şi în cel final de dezvoltare a depozitului (volume, niveluri, lucrări existente amonte şi aval)
    1.6. Scurt istoric al lucrării (perioadele de realizare a etapelor importante începând cu lucrările de studii, unităţile care au participat la diferite etape, persoanele responsabile pentru faze şi lucrări importante, eventualele modificări ale conceptiei generale, lucrările de expertizare).
    2. Condiţii naturale în amplasament
    2.1. Situaţia hidrologica (debite medii, minime, maxime, volumul undelor de viitura pentru diferite asigurări în secţiuni caracteristice în funcţie de sistemul de colectare şi evacuare a apelor provenite din precipitatii sau topirea zapezilor, volume scurse de pe versantii limitrofi cuvetei depozitului, volume căzute direct pe suprafaţa depozitului, modul de determinare, comparaţie cu valorile iniţiale de proiectare)
    2.2. Situaţia geologica (natura rocii din frontul de retenţie şi din cuveta depozitului, principalele caracteristici mineralogice şi fizico-chimice, caracteristici de calcul adoptate, accidente tectonice)
    2.3. Situaţia hidrogeologica (descrierea straturilor-suport şi a principalelor caracteristici, surse de alimentare şi drenaj şi parametrii lor de baza, chimismul apelor subterane, captări de ape subterane în zona)
    2.4. Seismicitatea zonei, actuala şi la proiectare.
    3. Descrierea lucrărilor depozitului
    3.1. Sistemul de realizare a depozitului şi modul de înălţare
    3.2. Datele constructive în stadiul actual de dezvoltare a depozitului (plan de situaţie, secţiuni caracteristice transversale şi longitudinale, materiale utilizate etc.)
    3.3. Lucrările de etansare şi drenaj pentru elementele de retenţie descrise (amplasare, tehnologie de execuţie, lucrări de verificare)
    3.4. Cunoaşterea potenţialului de risc al zonei de siguranţa din avalul depozitului (plan de situaţie, borne topografice de delimitare şi modul de respectare a acesteia).
    4. Descrierea instalaţiilor şi a tehnologiei de depunere a deşeurilor
    4.1. Parametrii de baza privind sistemul de depunere a deşeurilor (tipul deşeurilor, raportul solid/lichid, tehnologia de depunere, volume depuse în intervale de timp caracteristice, modul de transport şi de depunere)
    4.2. Caracteristicile fizico-chimice ale deşeurilor depozitate
    4.3. Tehnologia de transport şi depunere a deşeurilor
    4.4. Alte date necesare.
    5. Descrierea lucrărilor si/sau a instalaţiilor de captare şi evacuare a deşeurilor
    5.1. Lucrările de captare şi evacuare a apelor din bazinul hidrografic amonte şi a celor scurse de pe versantii limitrofi cuvetei depozitului (plan de situaţie şi secţiuni caracteristice)
    5.2. Lucrările de captare şi evacuare a apelor din cuveta depozitului (plan de situaţie şi secţiuni caracteristice)
    5.3. Lucrări de etansare şi drenaj a cuvetei depozitului
    5.4. Instalaţiile de recirculare si/sau de epurare a apelor colectate din cuveta depozitului (parametrii funcţionali principali, randamentul de epurare).
    6. Comportarea prognozată a lucrărilor
    6.1. Rezultatele calculelor de rezistenta şi stabilitate, în regim static şi dinamic
    6.2. Rezultatele calculelor de infiltratii (atât pentru comportarea elementelor de retenţie la infiltratii, cat şi influenta amenajării asupra regimului apelor subterane din zona)
    6.3. Calculele hidraulice pentru lucrările/instalaţiile de captare şi evacuare a apelor
    6.4. Zonele aval posibil sa fie afectate în ipoteza ruperii elementelor de retenţie.
    7. Sistemul de supraveghere
    7.1. Obiectivele sistemului de supraveghere (fenomene considerate importante pentru siguranţa lucrărilor, observaţii programate şi parametrii masurati pentru urmărirea acestora)
    7.2. Instalaţiile şi aparatura de măsurare pentru solicitarile exterioare (posturi hidrometrice amonte şi aval, limnigrafe, mire, pluviometre, termometre, foraje hidrogeologice, aparatura seismică etc.)
    7.3. Instalaţiile şi aparatura de măsurare pentru urmărirea lucrărilor de retenţie şi a fundaţiei acestora (deplasări absolute în plan şi pe verticala, deplasări relative, infiltratii, eforturi şi deformaţii, presiuni interstitiale etc.)
    7.4. Instalaţiile şi aparatura necesare pentru urmărirea cantităţii şi calităţii apelor evacuate din depozit (debitmetre, laborator, foraje hidrogeologice etc.)
    7.5. Modificările survenite în alcătuirea sistemului de supraveghere (ieşirea din funcţiune sau renunţarea la anumite sisteme de măsura, instalarea de sisteme noi; datele de intrare în funcţiune, modificări ale măsurătorilor de referinţa).
    8. Date privind execuţia
    8.1. Ritmul de execuţie, succesiunea etapelor principale
    8.2. Sinteza rezultatelor activităţii de verificare a calităţii execuţiei
    8.3. Evenimente deosebite din timpul execuţiei (seisme, viituri, perioade cu caracteristici climatice deosebite, accidente, defecţiuni, remedieri, schimbări de soluţii etc.)
    8.4. Constatările comisiilor şi ale organelor de control la receptiile efectuate (măsuri dispuse şi realizate, inventarul de lucrări şi măsuri nerealizate).
    9. Situaţia documentaţiilor existente
    9.1. Cartea construcţiei (inclusiv evidenta observaţiilor şi a măsurătorilor efectuate în cadrul supravegherii)
    9.2. Regulamentele de exploatare şi de urmărire a comportării
    9.3. Schema organizatorică pentru activitatea de exploatare
    9.4. Planul de avertizare-alarmare a localităţilor, a obiectivelor social-economice şi a terenurilor din aval în caz de accident la lucrarea hidrotehnica.
    10. Personalul de exploatare a depozitului
    10.1. Date privind modul de asigurare cu personalul necesar, conform regulamentului de exploatare a depozitului
    10.2. Date privind gradul de calificare a personalului de exploatare.
    11. Situaţia reglementărilor privind gospodărirea apelor şi protecţia mediului
    11.1. Avizul de gospodărire a apelor
    11.2. Autorizaţia de gospodărire a apelor
    11.3. Acordul de mediu
    11.4. Autorizaţia de mediu
    11.5. Autorizaţia de exploatare în condiţii de siguranţa
    11.6. Date privind programul de etapizare, suspendarea sau retragerea autorizaţiilor din aceste domenii.
    ART. 11
    Documentaţia prevăzută la art. 9 lit. b) se întocmeşte în baza informaţiilor obţinute prin observaţii şi măsurători în cadrul activităţii de urmărire a comportării în timp (UCC) pe întreaga perioada de existenta a lucrărilor şi va avea următorul conţinut:
    1. Organizarea activităţii de supraveghere
    1.1. Schema de organizare, atribuţiile şi responsabilităţile diferitelor compartimente, pregătirea personalului
    1.2. Frecventa observaţiilor şi a măsurătorilor
    1.3. Criteriile de avertizare-alarmare
    1.4. Aprecieri asupra functionalitatii aparaturii
    1.5. Prelucrarea primara a măsurătorilor
    1.6. Studiile de comportare întocmite
    1.7. Fluxul informaţional-decizional.
    2. Solicitarile lucrării în cursul exploatării (caracterizate în raport cu valorile de calcul şi cu solicitarile din amplasament)
    2.1. Nivelul depunerilor de deşeuri
    2.2. Nivelul apei în cuveta
    2.3. Precipitatiile înregistrate în zona lucrării
    2.4. Modificările produse de colmatare sau de eroziuni
    2.5. Nivelul curbei de depresie
    2.6. Lungimea plajei în depozit
    2.7. Nivelul apei în zona sistemelor de evacuare a apelor din depozit.
    3. Sinteza observaţiilor vizuale (curente şi a inspectiilor periodice în cadrul programului de supraveghere)
    3.1. Integritatea structurii, inclusiv fundaţia şi versantii
    3.2. Cuveta depozitului şi versantii acesteia
    3.3. Sistemul de transport şi de depunere a deşeurilor
    3.4. Sistemul de colectare şi de evacuare a apelor din bazinul hidrografic şi din cuveta depozitului
    3.5. Situaţia terenurilor din vecinătatea depozitului
    3.6. Situaţia privind exfiltratiile existente
    3.7. Situaţia privind modul de funcţionare a sistemelor de drenaj.
    4. Evoluţia parametrilor masurati
    4.1. Deplasări (absolute şi relative)
    4.2. Infiltratii, inclusiv funcţionarea sistemelor de drenaj (debite, niveluri piezometrice etc.)
    4.3. Parametrii de calitate ai apelor de suprafaţa şi subterane
    4.4. Alte elemente măsurate
    4.5. Comparaţia între parametrii masurati şi prognoza iniţială sau prognoza rezultată din modelarile privind comportarea.
    5. Evenimente deosebite înregistrate şi măsurile adoptate
    6. Concluzii
    ART. 12
    Raportul de evaluare preliminară se întocmeşte de expert şi va cuprinde:
    a) definirea obiectului evaluării siguranţei;
    b) aprecieri privind relevanta datelor prezentate de deţinătorul lucrării hidrotehnice;
    c) caracterizarea stării tehnice a barajului, rezultată din analiza datelor disponibile;
    d) referatul de inspecţie tehnica a lucrării hidrotehnice;
    e) evaluarea preliminară a siguranţei în raport cu exigenţele de performanta stabilite de reglementările în vigoare;
    f) identificarea situaţiilor de risc si, eventual, ierarhizarea acestora;
    g) programul de investigaţii suplimentare (studii de teren şi de laborator, postcalcule, simulari şi manevre de exploatare etc.) necesare pentru întocmirea raportului final de evaluare;
    h) concluzii.
    ART. 13
    Referatul prevăzut la art. 12 lit. d) va avea următorul cuprins:
    1. Condiţiile de realizare a inspecţiei
    1.1. Scopul inspecţiei
    1.2. Datele generale asupra inspecţiei
    1.3. Situaţia construcţiei în perioada inspecţiei, specificând condiţiile de exploatare (normale, cu restricţii, ulterioare unui incident, accident sau unei avarii, alunecări de teren etc.), nivelul şi volumul depunerilor, nivelul apei în cuveta şi poziţia în raport cu frontul de retenţie, ritmul depunerilor în depozit, debitul apelor afluente în cuveta, precipitatii, evenimente speciale semnalate anterior de personalul de exploatare (seisme, modificări în regimul depunerilor, valori deosebite înregistrate de reţeaua de aparatura de măsura şi control)
    1.4. Modul de respectare a regulamentului de exploatare a depozitului de deşeuri.
    2. Depunerea deşeurilor în depozit
    2.1. Date generale privind deşeurile depuse (tipul deşeurilor, modul de realizare a transportului, ritmul depunerilor în depozit)
    2.2. Depunerea deşeurilor (starea instalaţiilor de depunere a deşeurilor, situaţia realizării "plajei" prin procesul de depunere a deşeurilor)
    2.3. Cota depozitului de deşeuri fata de cota proiectata sau aprobată.
    3. Colectarea şi evacuarea apelor din amplasament
    3.1. Starea instalaţiilor pentru colectarea şi evacuarea apelor din cuveta depozitului
    3.2. Modul de evacuare a apelor din cuveta depozitului (recirculare, evacuare în reţeaua hidrografica naturala, evacuare în canale sau în reţele de canalizare)
    3.3. Starea staţiilor de epurare, dacă exista
    3.4. Starea instalaţiilor de recirculare a apelor din cuveta depozitului
    3.5. Starea lucrărilor de captare şi evacuare a apelor din bazinul hidrografic
    3.6. Capacitatea evacuatorilor:
    a) condiţii generale (independent pentru fiecare evacuator);
    b) starea lucrărilor (stare generală, degradari, fisuri, eroziuni etc.);
    c) echipamente hidromecanice pentru evacuarea apelor.
    4. Cuveta depozitului
    4.1. Stabilitatea versantilor (alunecări stabilizate sau active, descriere, mijloace de urmărire, lucrări de stabilizare)
    4.2. Configuraţia depunerilor (formarea "plajei" şi parametrii ei, poziţia în raport cu frontul de retenţie, starea de consistenta a depunerilor, de prevenire a antrenarii eoliene etc.).
    5. Frontul de barare
    5.1. Observaţii vizuale asupra lucrărilor:
    a) condiţii pentru observaţii vizuale: starea acceselor (berme, taluzuri), epuismente, sisteme de evacuare a apelor din depozit şi din amonte de depozit;
    b) starea taluzurilor, protecţia taluzurilor, abateri de profil, fisuri, crevase, prabusiri, umflaturi, galerii făcute de rozatoare, sisteme de colectare şi tratare a apelor meteorologice, ravenari;
    5.2. Subpresiuni, infiltratii, drenaje:
    a) starea dispozitivelor directe de măsurare a subpresiunilor (puţuri, canale/galerii de drenaj, saltele/prisme drenante, sifonari);
    b) localizarea (cartarea) zonelor afectate de infiltratii, grifoane locale în zone umede, siroiri pe taluz, vegetaţie acvatică specifica;
    c) starea sistemului de măsurare a debitelor infiltrate, posibilitatea realizării debitelor infiltrate pe zone şi pe ansamblul lucrării (galerii, puţuri, rigole etc.);
    d) starea echipamentelor electrice şi mecanice care contribuie la realizarea drenajului (pompe/staţii de pompare, pompe de vid pentru asigurarea funcţionarii sistemelor de sifonare, conducte, sisteme de prevenire a inghetarii pompelor de evacuare, alimentarea dubla cu energie)
    5.3. Incidente, accidente sau avarii anterioare:
    a) descrierea incidentelor, accidentelor sau avariilor şi a remedierilor efectuate;
    b) observaţii asupra modului de realizare a remedierilor şi asupra comportarilor acestora;
    c) durabilitatea unor reparaţii mai vechi
    5.4. Semnalarea modificărilor aduse lucrărilor:
    a) adăugări, demolări, accese noi sau desfiinţate;
    b) verificarea corectitudinii modificărilor în raport cu proiectul şi cu reglementările legale specifice.
    6. Verificarea sistemului de urmărire a comportării în timp (UCC)
    6.1. Controlul existenţei, cunoaşterii şi aplicării instrucţiunilor de urmărire curenta şi specială pentru echipa de supraveghere locală
    6.2. Verificarea funcţionarii dispozitivelor şi a aparaturii de măsura privind modul de prelucrare primara şi de transmitere a informatiei în cazuri tipice
    6.3. Verificarea funcţionarii sistemului informaţional care permite decizia şi intervenţia rapida în cazul unor observaţii anormale, inclusiv a timpului scurs între observatie şi primirea ordinului de acţiune pentru situaţii atipice simulate
    6.4. Starea acceselor pentru observaţii vizuale şi pentru măsurători.
    ART. 14
    Raportul de evaluare finala va cuprinde:
    a) sinteza raportului de evaluare preliminară a siguranţei;
    b) rezultatele investigatiilor suplimentare (cu rapoarteanexa de detaliu);
    c) referatul privind caracterizarea stării tehnice, functionale şi de siguranţa în exploatare a lucrării hidrotehnice;
    d) propuneri privind condiţiile de continuare a exploatării lucrării, specificând, după caz: funcţionarea la parametrii din proiect, funcţionarea cu restricţii în exploatare sau funcţionarea condiţionată de realizarea unui program de lucrări de remediere sau de reabilitare;
    e) concluzii.
    ART. 15
    Referatul prevăzut la art. 14 lit. c) va avea următorul conţinut:
    1. Aspecte generale
    1.1. Deţinătorul/administratorul lucrării
    1.2. Încadrarea în clasa şi în categoria de importanta
    1.3. Reglementările utilizate la proiectare şi execuţie, diferenţe fata de sistemul de reglementări actuale
    1.4. Organizarea activităţii curente de evaluare a siguranţei în funcţionare
    1.5. Avariile, incidentele sau fenomenele atipice produse în exploatare
    1.6. Intervenţiile constructive în perioada de exploatare.
    2. Aspecte tehnologice
    2.1. Tehnologia de depunere a deşeurilor
    2.2. Nivelul deşeurilor, modul de captare şi de evacuare a apelor din cuveta
    2.3. Exploatarea în regim de iarna.
    3. Aspecte structurale
    3.1. Metodele de calcul utilizate la proiectare, scenariile de cedare pentru care s-au făcut calcule, criteriile de rezistenta şi stabilitate urmărite, elementele evidenţiate de post-calcule
    3.2. Ipotezele de încărcare şi coeficienţii de siguranţa (eventual posibilităţile de cedare)
    3.3. Stabilitatea fundaţiei
    3.4. Deformatiile şi deplasările digului
    3.5. Nivelul eforturilor si/sau al presiunilor interstitiale
    3.6. Deteriorarea materialelor, efectul imbatranirii sau al suprasolicitarilor, evoluţia deteriorarilor
    3.7. Apariţia discontinuitatilor structurale (fisuri, crăpături, deschideri de rosturi etc.)
    3.8. Infiltratiile şi subpresiunile
    3.9. Prognoza comportării la cota finala
    3.10. Prognoza comportării seismice (metodologie, interpretări)
    3.11. Stabilitatea versantilor.
    4. Aspecte privind sistemul de urmărire a comportării în timp
    4.1. Existenta şi gradul de dotare cu aparatura de măsura şi control (AMC)
    4.2. Instrucţiunile de urmărire curenta şi specială
    4.3. Sistemul informaţional şi decizional
    4.4. Monitorizarea specială în cazuri de seism sau de viituri.
    5. Consideratii privind riscul şi eficienta măsurilor preventive
    ART. 16
    Dacă datele avute la dispoziţie permit formularea concluziilor privind condiţiile de exploatare, evaluarea siguranţei se poate încheia după etapa de evaluare preliminară, la propunerea expertului, prin întocmirea referatului prevăzut la art. 15.

    CAP. 3
    Dispoziţii finale
    ART. 17
    (1) Documentatiiile de evaluare a stării de siguranţa în exploatare a lucrărilor hidrotehnice sunt înaintate pentru analiza şi avizare Direcţiei generale a apelor din cadrul Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului. Avizarea se efectuează în cel mult 30 de zile de la data depunerii documentaţiilor.
    (2) La avizare participa şi reprezentantul deţinătorului/administratorului lucrării hidrotehnice şi expertul care a efectuat evaluarea siguranţei.
                                 ----------------
Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice