Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
ORDIN nr. 17 din 17 februarie 2000 pentru aprobarea Normelor cu privire la natura, continutul, originea, fabricarea, ambalarea, etichetarea, marcarea si calitatea bauturilor alcoolice distilate destinate comercializarii
Ministrul agriculturii şi alimentaţiei şi ministru de stat, ministrul sãnãtãţii, vazand nota Direcţiei generale resurse şi politici agroalimentare, având în vedere prevederile <>art. 39 din Ordonanta Guvernului nr. 113/1999 privind reglementarea producţiei, circulaţiei şi comercializãrii alimentelor, în temeiul <>Hotãrârii Guvernului nr. 6/1999 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi al <>Hotãrârii Guvernului nr. 244/1997 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sãnãtãţii, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, emit urmãtorul ordin:
ART. 1 Se aproba Normele cu privire la natura, conţinutul, originea, fabricarea, ambalarea, etichetarea, marcarea şi calitatea bãuturilor alcoolice distilate destinate comercializãrii, prevãzute în anexa care face parte integrantã din prezentul ordin. ART. 2 Direcţia generalã resurse şi politici agroalimentare şi direcţiile generale pentru agricultura şi industrie alimentara judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, vor aduce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. ART. 3 Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi va intra în vigoare în termen de 6 luni de la data publicãrii lui.
p. Ministrul agriculturii şi alimentaţiei, Ştefan Pete, secretar de stat
Ministru de stat, ministrul sãnãtãţii, Hajdu Gabor
ANEXA 1
NORME cu privire la natura, conţinutul, originea, fabricarea, ambalarea, etichetarea, marcarea şi calitatea bãuturilor alcoolice distilate destinate comercializãrii
CAP. 1 Dispoziţii generale
ART. 1 Prezentele norme se referã la condiţiile privind natura, conţinutul, originea, fabricarea, ambalarea, etichetarea, marcarea şi calitatea bãuturilor alcoolice distilate destinate comercializãrii. ART. 2 (1) Prin bãutura alcoolicã distilata se înţelege lichidul alcoolic destinat consumului uman, având caractere organoleptice particulare şi o concentraţie alcoolicã minima de 15% vol. la +20°C, care se obţine prin: a) distilarea produselor naturale fermentate, cu sau fãrã adaos de substanţe aromatizante; b) distilarea unui macerat de substanţe vegetale, cu sau fãrã adaos de substanţe aromatizante, zaharuri sau alte produse indulcitoare; c) adãugarea altor produse agricole la un alcool etilic de origine agricolã şi/sau la un distilat de origine agricolã şi/sau la un rachiu de cereale; d) amestecul unei bãuturi alcoolice distilate cu: ● una sau mai multe bãuturi alcoolice distilate; ● un alcool etilic de origine agricolã, un distilat de origine agricolã sau un rachiu de cereale; ● una sau mai multe bãuturi alcoolice; ● una sau mai multe bãuturi. (2) Face excepţie lichiorul pe baza de ou avocat, advocat, advokat, a cãrui concentraţie alcoolicã este de minimum 14% vol. ART. 3 Agenţii economici care desfãşoarã activitate în domeniul producţiei şi comercializãrii de bãuturi alcoolice distilate au obligaţia sa respecte prevederile prezentelor norme.
CAP. 2 Definiţii
ART. 4 În sensul prezentelor norme, termenii folosiţi se definesc dupã cum urmeazã: 1. concentraţie alcoolicã - raportul dintre volumul de alcool în stare pura, la temperatura de +20°C, continuta în produs şi volumul total al acestuia produs la aceeaşi temperatura; 2. produse indulcitoare - produsele care conferã gustul dulce, cum sunt: zahãrul semialb, zahãrul alb, zahãrul alb rafinat, dextroza, fructoza, siropul de glucoza, zahãrul lichid, zahãrul lichid invertit, siropul de zahãr invertit, zahãrul caramelizat, mustul de struguri concentrat rectificat, mustul de struguri concentrat, mustul de struguri proaspeţi, mierea de albine, siropul de roscove, precum şi alte substanţe glucidice naturale care au un efect analog cu acestea; 3. zahãr caramelizat - produsul obţinut în exclusivitate prin încãlzirea controlatã a zahãrului fãrã adaos de baze, acizi minerali sau alţi aditivi chimici; 4. grad decalitru (grad dal) - cantitatea de alcool etilic anhidru care se gãseşte într-un volum de un decalitru lichid alcoolic la temperatura de +20°C; 5. distilat de origine agricolã - lichidul alcoolic obţinut prin distilare, dupã fermentarea alcoolicã a cerealelor, care nu prezintã caracteristicile alcoolului etilic de fermentaţie din materii prime agricole vegetale şi nici ale altei bãuturi alcoolice distilate, dar care a conservat o aroma şi un gust provenind din materiile prime utilizate; 6. maturare sau invechire - operaţiunea care consta în a lasa sa se producã în mod natural, în recipiente potrivite, anumite reactii care imprima bauturii alcoolice caractere organoleptice calitative pe care bãutura nu le avea anterior; 7. categoria de bãuturi alcoolice distilate - totalitatea bãuturilor alcoolice distilate care corespund aceleiaşi definiţii; 8. grad german de duritate (°dH) - este egal cu 10 miligrame oxid de calciu la un litru de apa; 9. substanta aromatizanta - substanta chimic definitã, cu proprietãţi aromatice, care se obţine: a) prin procese fizice care includ distilarea şi extractia cu solventi sau procese enzimatice şi microbiologice ale unui material de origine vegetala sau animala, atât în stare bruta, cat şi dupã procesare prin procedee traditionale de preparare a alimentelor pentru consum uman; b) prin sinteza chimica sau izolare prin procese chimice, obtinandu-se o substanta identicã chimic cu o substanta naturala prezenta în produse de origine vegetala sau animala descrisã la lit. a); c) prin sinteza chimica, obtinandu-se însã o substanta care este identicã chimic cu o substanta naturala prezenta în produse de origine vegetala sau animala; 10. preparat aromatizant - substanta concentrata sau neconcentrata, cu proprietãţi aromatice, care este obţinutã prin procese fizice, prin procese enzimatice sau microbiologice, pornindu-se de la produse de origine vegetala sau animala în stare bruta sau dupã o procesare prin procedee traditionale de preparare a alimentelor pentru consum uman; 11. conţinutul în substanţe volatile - cantitatea de substanţe volatile, altele decât alcoolul etilic şi metilic conţinut în bãutura alcoolicã obţinutã exclusiv prin distilarea sau redistilarea materiilor prime folosite.
ART. 5 În funcţie de tehnologia de fabricaţie, calitãţile organoleptice, de proprietãţile fizico-chimice şi de consistenta, bãuturile alcoolice distilate se clasifica în urmãtoarele categorii: a) rachiuri obţinute din vin şi din subproduse rezultate la fabricarea vinului; b) rachiuri din fructe; c) bãuturi alcoolice distilate care au în conţinutul lor alcool etilic de origine agricolã. ART. 6 Rachiului din vin, rachiurilor obţinute din subprodusele rezultate la fabricarea vinului, rachiurilor din fructe, inclusiv tuica cu toate sortimentele acesteia, le sunt aplicabile prevederile cuprinse la pct. 24-30 din anexa nr. 2 la <>Legea viei şi vinului nr. 67/1997 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare. ART. 7 Bãuturile alcoolice distilate care au în conţinut alcool etilic de origine agricolã se definesc şi se clasifica dupã cum urmeazã: 1. Vodca este bãutura alcoolicã distilata obţinutã din alcool etilic de fermentaţie rezultat prin distilare, rectificare sau filtrare pe cãrbune activ din materii prime agricole de origine vegetala. Este permisã o aromatizare care sa confere produsului caractere organoleptice particulare, mai ales gustul moale. Concentratia alcoolicã este de minimum 37,5% vol. Aceasta bãutura alcoolicã distilata denumeste "vodca" şi se asociaza unui nume comercial. 2. Romul este bãutura alcoolicã distilata obţinutã exclusiv prin fermentarea alcoolicã a melaselor sau a siropurilor provenite de la fabricarea zahãrului din trestie-de-zahãr sau din fermentarea şi distilarea sucului de trestie-de-zahãr, la maximum 96% vol., astfel ca produsele distilarii sa prezinte perceptibil caractere organoleptice specifice. Bãutura alcoolicã obţinutã exclusiv din fermentarea alcoolicã şi distilarea sucului de trestie-de-zahãr, şi care are caractere aromatice de rom, cu un conţinut în substanţe volatile egal sau superior de 225 grame pe hectolitrul de alcool etilic anhidru şi un conţinut maxim de alcool metilic de 400 grame pe hectolitrul de alcool etilic anhidru, poate fi comercializata cu menţiunea "agricol" în completare la denumirea "rom", împreunã cu una din denumirile geografice. Concentratia alcoolicã minima este de 37,5% vol., iar conţinutul în zahãr total, exprimat în %, este de maximum 4% . 3. Whisky este bãutura alcoolicã obţinutã prin distilarea unei plamezi din cereale, dupã zaharificarea prin diastaza a maltului conţinut în aceasta, cu sau fãrã enzime naturale, cu fermentare sub acţiunea drojdiilor şi distilarea la 94,8% vol., astfel încât distilatul sa aibã o aroma şi un gust derivate de la materia prima utilizata, urmat de învechirea minimum 3 ani în butoaie de stejar, a cãror capacitate sa nu depãşeascã 700 litri. Concentratia alcoolicã este de minimum 40% vol. 4. Brandy este bãutura alcoolicã distilata obţinutã dintr-un rachiu de vin cupajat cu un distilat de vin, la maximum 94,8% vol., cu condiţia ca acest distilat de vin sa nu depãşeascã limita maxima de 50% în concentratia limita maxima de 50% în concentratia alcoolicã a produsului finit. Învechirea se face în butoaie de stejar timp de un an sau timp de 6 luni, dacã butoaiele de stejar au capacitãţi mai mici de 1.000 litri. Brandy are un conţinut în substanţe volatile mai mare de 125 grame pe hectolitrul de alcool anhidru şi provine exclusiv din distilarea sau redistilarea materiilor prime folosite şi un conţinut maxim în alcool metilic de 200 grame pe hectolitrul de alcool anhidru. Concentratia alcoolicã minima este de 36% vol., iar conţinutul în zahãr total, de 0,5% . 5. Bãutura alcoolicã distilata din cereale este bãutura obţinutã prin distilarea şi/sau redistilarea unui must fermentat de cereale, având caracteristicile organoleptice specifice materiilor prime folosite. Cerealele care se folosesc pentru prepararea mustului sunt boabele integrale de grâu, orz, ovaz, secara sau hrisca, cu toate elementele lor. Bãutura alcoolicã distilata este denumita "rachiu de cereale" dacã a fost obţinutã prin distilarea la maximum 95% vol. a unui must de cereale şi dacã prezintã caracterele organoleptice specifice materiilor prime folosite. Concentratia alcoolicã este de minimum 35% vol. 6. Bãutura alcoolicã distilata din fructe este produsul obţinut prin macerarea unui fruct în alcool etilic de fermentaţie din materii prime agricole şi/sau în distilat de origine agricolã şi/sau în rachiu de origine agricolã, într-o proporţie de 50-100 kg fructe la 20 litri alcool etilic anhidru. Aromatizarea acestei bãuturi alcoolice poate fi completatã cu substanţe aromatizante şi/sau preparate aromatizante, altele decât cele provenind din fructul folosit. Gustul caracteristic al bauturii alcoolice, ca şi culoarea sa provin în mod exclusiv din fructul folosit. Fructele folosite pentru obţinerea acestei bãuturi alcoolice sunt: zmeura, murele, afinele, coacazele, capsunele, fragile şi altele. Aceasta bãutura alcoolicã poarta denumirea de "bãutura alcoolicã distilata de...", urmatã de numele fructului sau al fructelor, în ordinea proportiilor. Concentratia alcoolicã este de minimum 25% vol. 7. Bãutura alcoolicã cu ienupar, denumita şi gin este bãutura obţinutã prin aromatizarea cu fructe de ienupar a alcoolului etilic de fermentaţie din materii prime agricole de origine vegetala. Aromatizarea este permisã şi cu substanţe aromatizante naturale şi/sau identic naturale şi/sau preparate aromatizante, astfel încât gustul de ienupar sa fie preponderent. Concentratia alcoolicã este de minimum 37,5% vol., iar conţinutul în zahãr total, de 9% (maxim). 8. Gin distilat este bãutura alcoolicã obţinutã prin redistilarea alcoolului etilic de fermentaţie din materii prime agricole vegetale având caracteristicile organoleptice specifice şi concentratia alcoolicã de minimum 96% vol., în alambicuri traditionale pentru gin, în prezenta fructelor de ienupar şi a altor produse vegetale naturale, gustul de ienupar rãmânând predominant. Poate fi atribuitã denumirea "gin distilat" şi amestecului dintre produsul din aceasta distilare cu un alcool etilic rafinat de fermentaţie din materii prime agricole de origine vegetala, având aceeaşi compoziţie, puritate şi concentraţie alcoolicã. Pentru aromatizarea "ginului distilat" se utilizeazã în mod complementar substanţe aromatizante naturale şi/sau identic naturale şi/sau preparate aromatizante. Ginul distilat are concentratia alcoolicã de minimum 37,5% vol. şi conţinutul în zahãr total de maximum 9% . Produsul obţinut prin adãugarea în mod simplu de esente sau de arome în alcool etilic rafinat de fermentaţie din materii prime agricole de origine vegetala nu poate fi denumit "gin distilat". 9. Bãutura alcoolicã distilata cu chimion este bãutura obţinutã prin aromatizarea unui alcool etilic rafinat de fermentaţie din materii prime agricole de origine vegetala cu chimion, denumit şi Carum carvi. Se pot utiliza complementar şi substanţe aromatizante naturale sau identice celor naturale, dar gustul de chimion trebuie sa fie preponderent. Utilizarea de uleiuri esenţiale este interzisã. Substantele amare nu pot domina gustul, iar extractul sec este de maximum 1,5 grame la 100 mililitri de alcool etilic anhidru. Concentratia alcoolicã este de minimum 30% vol. 10. Bãutura alcoolicã distilata cu anason este bãutura alcoolicã obţinutã prin aromatizarea unui alcool etilic rafinat de fermentaţie din materii prime agricole de origine vegetala cu extracte naturale de anason în forma de stea, denumit ştiinţific Illicium verum, de anason verde, denumit ştiinţific Pimpinella anissum, de Foeniculum vulgare sau din alte plante care conţin acelaşi constituent aromatic principal obţinut prin: a) macerare şi/sau distilare; b) redistilarea în prezenta seminţelor sau a altor pãrţi ale plantelor prezentate mai sus; c) adaos de extracte distilate naturale din plante din anason; d) folosirea celor trei procedee anterioare. La aromatizare se utilizeazã şi alte extracte vegetale naturale sau seminţe ale plantelor aromatice, dar gustul de anason trebuie sa fie preponderent. Bãutura de anason astfel pregatita poarta denumirea de "pastis...", dacã conţine extracte naturale ieşite din lemn dulce de Glycyrrhiza glabra, care conţine substanţe colorante numite challcones în procent de 0,05 grame/litru minim şi 0,5 grame/litru maxim. Pastisul are un conţinut de zahãr mai mic de 100 grame/litru şi un conţinut minimal şi maximal de anethol de 1,5, respectiv 2,0 grame/litru. Pentru ca bãutura alcoolicã sa fie denumita "ouzo" aceasta trebuie sa fie produsã în Grecia. Pentru ca bãutura de anason sa fie denumita "anason", aroma sa caracteristica trebuie sa provinã exclusiv de la anason verde şi/sau de la anason stelat şi/sau de la anason cultivat. Denumirea "anason distilat" poate fi utilizata dacã bãutura conţine alcool distilat în prezenta seminţelor de anason în proporţie de minimum 20% din concentratia sa alcoolicã. Concentratia alcoolicã este de minimum 15% vol. 11. Bitterul este bãutura alcoolicã distilata cu un predominant gust amar, obţinutã prin aromatizarea alcoolului etilic de origine agricolã cu substanţe naturale şi/sau identice cu cele naturale şi/sau preparate aromatizante. Bãutura alcoolicã astfel obţinutã poate fi comercializata sub denumirea "amar" sau "bitter", asociata sau nu cu un alt termen. Concentratia alcoolicã este de minimum 15% vol. 12. Lichiorul este bãutura alcoolicã având un conţinut de zahãr de minimum 100 grame la un litru exprimat în zahãr invertit, obţinutã prin aromatizarea alcoolului etilic rafinat de fermentaţie din materii prime agricole de origine vegetala sau a unui distilat de origine agricolã sau din mai multe bãuturi spirtoase şi/sau bãuturi spirtoase distilate sau dintr-un amestec din aceste produse la care se adauga alte produse, ca: lapte sau alte produse lactate, fructe, vin sau vin aromatizat. Denumirea "crema de...", urmatã de numele fructului sau al materiei prime folosite, cu excepţia produselor lactate, este destinatã lichiorurilor cu un conţinut minim de zahãr de 250 grame/litru exprimat în zahãr invertit. Denumirea "crema de coacaze negre" este rezervatã lichiorurilor de coacaze negre cu un conţinut de zahãr de minimum 400 grame/litru exprimat în zahãr invertit. Concentratia alcoolicã este de minimum 15% vol. 13. Lichiorul pe baza de ou este o bãutura alcoolicã aromata sau nearomata, obţinutã din alcool etilic rafinat de fermentaţie din materii prime agricole de origine vegetala, ale carei ingrediente sunt galbenus şi albus de ou de gaina şi zahãr sau miere de albine. Conţinutul în zahãr şi/sau miere de albine este de minimum 150 grame/litru de produs finit, iar conţinutul de galbenus este de minimum 140 grame/litru de produs finit. Aceasta bãutura alcoolicã se numeşte lichior pe baza de ou sau advocat sau avocat sau advokat şi se asociaza unui nume comercial. Concentratia alcoolicã este de minimum 14% vol. 14. Lichiorul de ou este bãutura alcoolicã aromata sau nearomata, obţinutã din alcool etilic rafinat de fermentaţie din materii prime agricole de origine vegetala, având ca ingrediente albus şi galbenus de ou de gaina, zahãr şi/sau miere de albine. Conţinutul minim de zahãr sau de miere în echivalent zahãr este de 150 grame/litru de produs finit. Conţinutul minim de galbenus de ou este de 70 grame/litru de produs finit. Denumirea "lichior de oua" se poate asocia unui nume comercial. Concentratia alcoolicã minima este de 15% vol. 15. Distilatul de cidru este bãutura alcoolicã obţinutã exclusiv prin distilarea cidrului. Distilarea se face la maximum 86%, astfel încât distilatul sa pãstreze aroma şi gustul specifice de cidru. Distilatul de cidru are o cantitate de substanţe volatile mai mare de 200 grame/hectolitru de alcool etilic anhidru şi un conţinut maxim de alcool metilic de 1.000 grame/hectolitru de alcool etilic anhidru. ART. 8 Bãuturile alcoolice distilate care conţin alcool etilic de origine agricolã nu pot purta în prezentarea lor urmãtoarele nume generice: a) rom; b) whisky sau whiskey; c) rachiu de struguri; d) rachiu de vin şi vinars; e) rachiu de tescovina; f) rachiu de drojdie; g) rachiu specialitate Muscat Ottonel; h) rachiu de stafide; i) rachiu din fructe, tuica şi toate sortimentele acesteia; j) rachiu de cidru, distilat de cidru şi rachiu de perry. ART. 9 (1) Utilizarea colorantilor, aromatizantilor sau a altor aditivi autorizaţi la prepararea bãuturilor alcoolice distilate se face cu respectarea reglementãrilor în vigoare emise de Ministerul Sãnãtãţii. (2) Se utilizeazã apa potabilã conform Standardului roman 1341-91 pentru corectarea titrului alcoolic volumetric cu o duritate de maximum 3 grade germane. (3) La prepararea bãuturilor alcoolice distilate se foloseşte alcool etilic de origine agricolã având caracteristicile organoleptice şi fizico-chimice în conformitate cu prevederile Standardului roman 14-98. (4) Pentru diluarea sau dizolvarea colorantilor, aromatizantilor sau a altor aditivi autorizaţi folosiţi la prepararea bãuturilor alcoolice distilate se foloseşte alcool etilic de origine agricolã. (5) Caracteristicile organoleptice şi fizico-chimice ale bãuturilor alcoolice distilate trebuie sa corespundã standardelor romane, standardelor profesionale sau specificatiilor tehnice ale produselor avizate sanitar şi normelor de igiena în vigoare. ART. 10 (1) Verificarea caracteristicilor organoleptice şi fizico-chimice ale bãuturilor alcoolice distilate se face în conformitate cu prevederile Standardului roman 3160/2-84. (2) Verificarea calitãţii loturilor de produse se face pe baza nivelului de calitate acceptabil, denumit şi AQL, şi a Standardului roman 184/1-25. ART. 11 (1) Etichetarea, prezentarea şi publicitatea bãuturilor alcoolice distilate se fac cu respectarea reglementãrilor legale în vigoare. (2) Bãuturile alcoolice distilate destinate comercializãrii nu sunt descrise prin asociere cu cuvinte cum ar fi "placut", "tip", "stil", "fabricat", "aromat" sau cu alte indicaţii similare. (3) Bãuturile alcoolice distilate care nu îndeplinesc specificaţiile pentru produsele definite la art. 7 nu pot purta denumirea atribuitã acestor produse. Ele vor fi denumite "bãuturi spirtoase" sau "spirturi". (4) Marcarea bãuturilor alcoolice distilate se face cu respectarea reglementãrilor în vigoare emise de Ministerul Finanţelor. ART. 12 Prezentele norme sunt compatibile cu reglementãrile Uniunii Europene în domeniu şi sunt armonizate cu prevederile Reglementãrii CEE nr. 1576/1989.
──────────
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
