Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: ORDIN nr. 111 din 9 februarie 2004 privind completarea Ordinului ministrului sanatatii si familiei si al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 84/91/2002 pentru aprobarea Normelor privind contaminantii din alimente

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

ORDIN nr. 111 din 9 februarie 2004 privind completarea Ordinului ministrului sanatatii si familiei si al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 84/91/2002 pentru aprobarea Normelor privind contaminantii din alimente

EMITENT: MINISTERUL AGRICULTURII, PADURILOR, APELOR SI MEDIULUI
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 165 din 25 februarie 2004

Comenteaza legea

Vãzând Referatul de aprobare al Direcţiei generale de sãnãtate publicã şi inspecţia sanitarã de stat nr. OB 656/2004,
având în vedere prevederile <>art. 1 alin. (3) din Legea nr. 100/1998 privind asistenţa de sãnãtate publicã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi ale <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 97/2001 privind reglementarea producerii, circulaţiei şi comercializãrii alimentelor, cu modificãrile şi completãrile ulterioare,
în temeiul prevederilor <>Hotãrârii Guvernului nr. 743/2003 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sãnãtãţii, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi ale <>Hotãrârii Guvernului nr. 739/2003 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii, Pãdurilor, Apelor şi Mediului, cu modificãrile şi completãrile ulterioare,

ministrul sãnãtãţii şi ministrul agriculturii, pãdurilor, apelor şi mediului emit urmãtorul ordin:

ART. I
La Normele privind contaminanţii din alimente, aprobate prin Ordinul ministrului sãnãtãţii şi familiei şi al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 84/91/2002, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 255 din 16 aprilie 2002, se eliminã articolul 12, iar dupã articolul 11 se introduce un nou capitol, capitolul VI, cu urmãtorul cuprins:

"CAPITOLUL VI
Metode de prelevare a probelor şi de analizã utilizate în
controlul oficial al limitelor de ochratoxinã A din alimente

Art. 12 - Prelevarea probelor efectuate pentru controlul oficial al limitelor de ochratoxinã A din alimente se efectueazã conform metodelor descrise în anexa nr. VIII.
Art. 13 - Pregãtirea probelor şi metodele de analizã utilizate în controlul oficial al limitelor de ochratoxinã A din alimente se efectueazã în conformitate cu criteriile descrise în anexa nr. IX.
Art. 14 - Anexele nr. I-IX fac parte integrantã din prezentele norme."

ART. II
Dupã anexa nr. VII la normele aprobate prin Ordinul ministrului sãnãtãţii şi familiei şi al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 84/91/2002 se introduc anexele nr. VIII şi IX, al cãror conţinut este prevãzut în anexa care face parte integrantã din prezentul ordin.
ART. III
Direcţia generalã de sãnãtate publicã şi inspecţia sanitarã de stat din cadrul Ministerului Sãnãtãţii împreunã cu Direcţia de producţie animalã şi industrie alimentarã din cadrul Ministerului Agriculturii, Pãdurilor, Apelor şi Mediului şi direcţiile de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti împreunã cu direcţiile pentru agriculturã şi dezvoltare ruralã judeţene şi a municipiului Bucureşti vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
ART. IV
Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi va intra în vigoare în termen de 12 luni de la data publicãrii.

Ministrul sãnãtãţii,
Ovidiu Brînzan

p. Ministrul agriculturii, pãdurilor, apelor şi mediului,
Petre Daea,
secretar de stat

ANEXĂ

ANEXA VIII
la norme
METODE
de prelevare a probelor pentru controlul oficial
al limitelor de ochratoxinã A din anumite alimente

1. Scopul şi domeniul de aplicare
Probele destinate controlului oficial al limitelor de ochratoxinã A din alimente trebuie prelevate în conformitate cu metodele descrise mai jos. Probele globale astfel obţinute sunt considerate reprezentative pentru loturile respective. Respectarea limitelor maxime impuse de legislaţia în vigoare este stabilitã pe baza limitelor determinate în probele de laborator.
2. Definiţii
Lot - cantitatea de aliment identificabilã, livratã o singurã datã şi determinatã de agentul responsabil pentru a prezenta caracteristici comune, cum ar fi: originea, varietatea, tipul de ambalaj, ambalatorul, expeditorul sau marcajul.
Sublot - partea desemnatã dintr-un lot mare pentru aplicarea metodei de prelevare a probei din lotul respectiv. Fiecare sublot trebuie separat fizic şi sã fie identificabil.
Probã elementarã - cantitatea de material prelevatã dintr-un singur punct al lotului sau sublotului.
Probã globalã - totalul combinat al tuturor probelor elementare prelevate din lot sau sublot.
3. Prevederi generale
3.1. Personalul
Prelevarea probelor se va efectua de persoane autorizate conform reglementãrilor în vigoare.
3.2. Materialul pentru eşantionare
Fiecare lot supus examinãrii trebuie prelevat separat. Conform prevederilor specifice din prezenta anexã, loturile mari trebuie subdivizate în subloturi prelevate separat.
3.3. Mãsuri de precauţie necesare
În cursul prelevãrii şi pregãtirii probelor trebuie luate mãsurile de precauţie necesare pentru a se evita orice modificãri care ar putea schimba conţinutul de ochratoxinã A, determinarea analiticã sau reprezentativitatea probei globale.
3.4. Probe elementare
În mãsura posibilitãţilor, probele elementare se vor preleva din diferite puncte ale lotului sau sublotului. Abaterea de la aceastã regulã trebuie semnalatã în procesul-verbal.
3.5. Pregãtirea probei globale
Proba globalã se obţine prin amestecul probelor elementare.
3.6. Probe identice
Probele identice utilizate în scopul controlului, dreptului la recurs şi al arbitrajului vor fi prelevate din proba omogenizatã, cu condiţia ca aceastã procedurã sã fie în conformitate cu reglementãrile în vigoare privind prelevarea probelor.
3.7. Ambalarea şi transmiterea probelor
Fiecare probã prelevatã va fi introdusã într-un recipient curat, confecţionat dintr-un material inert care sã asigure o protecţie adecvatã împotriva contaminãrii şi pagubelor ce se pot produce în timpul transportului. Trebuie luate toate mãsurile de precauţie necesare pentru ca în timpul transportului sau al depozitãrii sã nu se producã modificãri în compoziţia probei.
3.8. Sigilarea şi etichetarea probelor
Fiecare probã prelevatã în scopul utilizãrii oficiale va fi sigilatã la locul de prelevare şi identificatã conform reglementãrilor în vigoare respective. Trebuie întocmit un proces-verbal pentru fiecare prelevare, pentru a se permite identificarea fãrã echivoc a fiecãrui lot, indicându-se data şi locul prelevãrii, împreunã cu orice informaţie posibilã suplimentarã, pentru a fi în ajutorul chimistului analist.
4. Prevederi specifice
4.1. Diferite tipuri de loturi
Mãrfurile alimentare pot fi comercializate în vrac, în containere sau în ambalaje individuale (saci, pungi, ambalaje pentru vânzarea cu amãnuntul etc.). Metoda de prelevare a probelor se poate aplica tuturor mãrfurilor plasate pe piaţã, indiferent de forma în care sunt comercializate.
Fãrã a aduce prejudicii prevederilor specifice menţionate la pct. 4.3, 4.4 şi 4.5, formula de mai jos se poate utiliza ca ghid pentru prelevarea probelor comercializate în ambalaje individuale (saci, pungi, ambalaje pentru vânzarea cu amãnuntul etc.).
Frecvenţa prelevãrii probei (n) = (masa lotului x masa probei elementare)/(masa probei globale x masa unui ambalaj individual).
Masa este exprimatã în kg.
Frecvenţa prelevãrii de probe: fiecare "n" sac sau pungã din care trebuie sã se preleveze proba elementarã (zecimalele trebuie rotunjite la numãrul întreg cel mai apropiat).
4.2. Masa probei elementare
Masa probei elementare este de aproximativ 100 g dacã nu este definitã altfel în prezenta anexã. În cazul loturilor prezentate în ambalaje destinate vânzãrii cu amãnuntul, masa probei elementare depinde de masa ambalajului respectiv.
4.3. Prezentarea generalã a metodei de prelevare a probelor pentru cereale şi stafide


    Tabelul nr. 1 - Subdivizarea loturilor în subloturi în funcţie de produs
                    şi de masa lotului
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
   Produsul   Masa lotului   Masa sau numãrul  Numãrul de probe  Proba globalã
               (în tone)       de subloturi       elementare      masã/kg
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 Cereale şi      ≥ 1.500           500 tone           100            10
 produse         > 300 şi < 1.500  3 subloturi        100            10
 cerealiere      ≥ 50 şi ≤ 300     100 tone           100            10
                 < 50               -                 10 - 100*1)    1 - 10
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 Stafide         ≥ 15            15-30 tone           100            10
                 < 15               -                 10 - 100*2)    1 - 10
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
    *1) În funcţie de masa lotului - vezi tabelul nr. 2.
    *2) În funcţie de masa lotului - vezi tabelul nr. 3.

4.4. Metoda de prelevare a probelor pentru cereale şi produse cerealiere (loturi ≥ 50 tone) şi stafide (loturi ≥ 15 tone)
Conform tabelului nr. 1 de la pct. 4.3, fiecare lot trebuie subdivizat în subloturi, cu condiţia ca aceste subloturi sã poatã fi separate fizic. Având în vedere cã masa lotului nu este întotdeauna un multiplu exact al masei subloturilor, masa sublotului poate depãşi masa indicatã cu maximum 20%.
Fiecare sublot trebuie prelevat separat.
Numãrul probelor elementare: 100 în cazul loturilor de cereale mai mici de 50 tone şi al loturilor de stafide mai mici de 15 tone - vezi pct. 4.5. Masa probei globale = 10 kg.
În cazul în care metoda de prelevare a probelor descrisã mai sus nu poate fi aplicatã fãrã a cauza consecinţe economice care decurg din deteriorarea lotului (de exemplu, din cauza formelor de ambalare sau a mijloacelor de transport), aceasta poate fi înlocuitã cu o metodã alternativã de prelevare, cu condiţia ca prelevarea sã fie cât mai reprezentativã şi ca metoda aplicatã sã fie bine descrisã şi documentatã.
4.5. Dispoziţii aplicabile la prelevarea probelor de cereale şi de produse cerealiere (loturi < 50 tone) şi a probelor de stafide (loturi < 15 tone)
În cazul loturilor de cereale mai mici de 50 tone şi pentru loturile de stafide mai mici de 15 tone, numãrul probelor elementare ce trebuie prelevate depinde de masa lotului cu o valoare minimã de 10 şi una maximã de 100, formând o probã globalã de minimum 1 kg şi maximum 10 kg.
Tabelele urmãtoare conţin valorile ce pot fi utilizate la determinarea numãrului de probe elementare de prelevat.


    Tabelul nr. 2 - Numãrul de probe elementare ce trebuie prelevate
                    în funcţie de masa lotului de cereale
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
         Masa lotului                                   Numãrul de probe
          (în tone)                                       elementare
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
          ≤ 1                                                 10
          > 1-≤ 3                                             20
          > 3-≤ 10                                            40
          > 10-≤ 20                                           60
          > 20-≤ 50                                          100
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────


    Tabelul nr. 3 - Numãrul de probe elementare ce trebuie prelevate
                    în funcţie de masa lotului de stafide
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
         Masa lotului                                   Numãrul de probe
          (în tone)                                       elementare
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
           ≤ 0,1                                               10
           > 0,1-≤0,2                                          15
           > 0,2-≤0,5                                          20
           > 0,5-≤1,0                                          30
           > 1,0-≤2,0                                          40
           > 2,0-≤5,0                                          60
           > 5,0-≤10,0                                         80
           > 10,0-≤15,0                                       100
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

4.6. Prelevarea probelor în cazul comercializãrii cu amãnuntul
Prelevarea probelor de alimente comercializate cu amãnuntul trebuie efectuatã pe cât posibil conform prevederilor pct. 4.3. În cazul în care metoda de prelevare a probelor descrisã nu poate fi aplicatã, aceasta poate fi înlocuitã cu altã metodã de prelevare a probelor comercializate cu amãnuntul, cu condiţia ca prelevarea sã garanteze reprezentativitatea lotului.
5. Acceptarea unui lot sau sublot:
- acceptare, dacã proba globalã este în conformitate cu limita maximã;
- respingere, dacã proba globalã depãşeşte limita maximã.

ANEXA IX
la norme
PREGĂTIREA
probelor şi criteriile pentru metodele de analizã
utilizate în controlul oficial al limitelor de ochratoxinã A
din anumite alimente
1. Mãsuri de precauţie
Probele trebuie pregãtite şi în special omogenizate cu foarte multã grijã deoarece distribuţia ochratoxinei A este extrem de neomogenã. Pentru pregãtirea materialului de testare vor fi utilizate toate probele primite de laborator.
2. Tratarea probei sub forma primitã în laborator
Proba globalã este în întregime mãcinatã fin şi amestecatã bine printr-un proces cãruia i s-a demonstrat eficienţa de omogenizare completã.
3. Subdivizarea probelor în scopul controlului, dreptului la recurs şi al arbitrajului
Probele identice de laborator utilizate în scopul controlului, dreptului la recurs şi al arbitrajului vor fi prelevate din materialul omogenizat, dacã acest lucru nu contrazice reglementãrile în vigoare privind prelevarea de probe.
4. Metoda de analizã care va fi utilizatã în laborator şi condiţiile de control ale laboratorului
4.1. Definiţii
Mai jos este prezentat un numãr de definiţii uzuale care trebuie utilizate în laboratoare:
Parametrii de precizie cel mai des citaţi sunt repetabilitatea şi reproductibilitatea.
r = repetabilitatea, valoarea sub care diferenţa absolutã dintre rezultatele a douã teste separate obţinute în condiţii de repetabilitate (de exemplu: aceeaşi probã, acelaşi operator, acelaşi aparat, acelaşi laborator şi interval scurt de timp) se situeazã în limitele unei probabilitãţi specifice (în principiu 95%); astfel r = 2,8 x s(r).
s(r) = deviaţia standard, calculatã din rezultatele obţinute în condiţii de repetabilitate
RSD(r) = deviaţia standard relativã, calculatã din rezultate obţinute în condiţii de repetabilitate [(s(r)/x~) x100], unde x° este media rezultatelor tuturor laboratoarelor şi probelor.
R = reproductibilitatea, valoarea sub care diferenţa absolutã dintre rezultatele unui singur test, obţinute în condiţii de reproductibilitate (de exemplu: pentru materialul identic obţinut de operatori în diferite laboratoare, prin utilizarea metodei testului standardizat), se situeazã în limitele unei probabilitãţi (în principiu 95%); R = 2,8 x s( R).
s(R) = deviaţia standard, calculatã din rezultatele obţinute în condiţii de reproductibilitate
RSD(R) = deviaţia standard relativã, calculatã în urma rezultatelor obţinute în condiţii de reproductibilitate [(s(R)/x~) x 100]
4.2. Condiţii necesare generale
Metodele de analizã care se utilizeazã vor fi selecţionate în funcţie de urmãtoarele criterii:
a) specificitate;
b) acurateţe;
c) precizie: variaţiile repetabilitãţii în cadrul aceluiaşi laborator şi ale reproductibilitãţii între laboratoare diferite.
Aceste valori trebuie sã fie obţinute în urma unui proces de colaborare organizat în conformitate cu un protocol recunoscut pe plan internaţional şi trebuie sã fie exprimate într-o formã recunoscutã pe plan internaţional;
d) limita de detecţie;
e) sensibilitate;
f) practicabilitate;
g) alte criterii stabilite în funcţie de necesitãţi.
4.3. În cazul în care nu sunt recomandate metode specifice de analizã, pentru determinarea limitelor de ochratoxinã A în alimente laboratoarele trebuie sã utilizeze o metodã care sã corespundã criteriilor de performanţã indicate în tabelul de mai jos:


    Criterii de performanţã ale metodei de analizã pentru ochratoxinã A
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

         Concentraţia                      Ochratoxina A
            æ/kg
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
                                RSD(r)         RSD(R)          Recuperare
                                 (%)            (%)                (%)
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
            < 1                 ≤ 40           ≤ 60              50-120
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
           1-10                 ≤ 20           ≤ 30              70-110
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

Nu sunt indicate limitele de detecţie pentru metodele de analizã utilizate, deoarece valorile parametrilor de precizie corespund unor concentraţii ce prezintã interes.
Valorile parametrilor de precizie pentru metodele de analizã sunt calculate din ecuaţia Horwitz:
RSD(R) = 2^(1-0,5 log C),
în care:
- RSD R reprezintã deviaţia standard relativã, calculatã din rezultatele obţinute în condiţii de reproductibilitate [(s(R) /x~) x 100];
- C reprezintã raportul de concentraţie (de exemplu: 1 = 100 g/100 g, 0,001 = 1,000 mg/kg).
Aceasta este o ecuaţie generalã pentru precizia metodei care este independentã de substanţa de analizat şi matrice şi depinde numai de concentraţie pentru majoritatea metodelor de analizã de rutinã.
4.4. Calculul coeficientului de recuperare
Rezultatul analitic este raportat, corectat sau necorectat pentru recuperare.
Trebuie raportate modul de exprimare a rezultatelor şi coeficientul de recuperare.
4.5. Standarde calitative de laborator
Analizele vor fi efectuate de laboratoare acreditate."

----------
NOTĂ C.T.C.E. S.A. PIATRA NEAMT:
x~ = x barat
---------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Ordin, Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului, ORDIN nr. 111 din 9 februarie 2004

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"