Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
ORDIN nr. 1.224 din 29 decembrie 2005 pentru stabilirea Metodologiei cercetarilor statistice lunare si anuale referitoare la productia de lapte si produse lactate (IND L), modulul industrie alimentara
ORDIN nr. 1.224 din 29 decembrie 2005 pentru stabilirea Metodologiei cercetãrilor statistice lunare şi anuale referitoare la producţia de lapte şi produse lactate (IND L), modulul industrie alimentara EMITENT: INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICA PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 55 din 20 ianuarie 2006 În temeiul prevederilor <>Ordonanţei Guvernului nr. 9/1992 privind organizarea statisticii oficiale, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi ale <>Hotãrârii Guvernului nr. 957/2005 privind organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional de Statistica, ţinând seama de Directiva Consiliului nr. 96/16/CE privind cercetãrile statistice asupra producţiei de lapte şi produse lactate, publicatã în JO L078 din 28 martie 1996, şi de Directiva Parlamentului European şi a Consiliului nr. 2003/107/CE de amendare a Directivei Consiliului nr. 96/16/CE , publicatã în JO L007 din 13 ianuarie 2004, având în vedere Hotãrârea Comitetului de avizare metodologicã nr. 6 din 12 noiembrie 2003, preşedintele Institutului Naţional de Statistica emite urmãtorul ordin: ART. 1 Obiectul prezentului ordin este de a stabili Metodologia cercetãrilor statistice lunare şi anuale referitoare la producţia de lapte şi produse lactate (IND L), modulul industrie alimentara, aliniate la legislaţia şi metodologia Uniunii Europene. ART. 2 Metodologia este prevãzutã în anexa care face parte integrantã din prezetul ordin. ART. 3 Institutul Naţional de Statistica va asigura actualizarea metodologiei în funcţie de legislaţia europeanã. ART. 4 (1) Prezentul ordin va fi pus în aplicare de compartimentul de specialitate din cadrul Institutului Naţional de Statistica. (2) Prevederile prezentului ordin devin obligatorii pentru statistica oficialã din România. ART. 5 La data intrãrii în vigoare a prezentului ordin se abroga orice alte dispoziţii contrare. ART. 6 Prezentul ordin se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I. Preşedintele Institutului Naţional de Statistica, Vergil Voineagu Bucureşti, 29 decembrie 2005. Nr. 1.224. ANEXA METODOLOGIA cercetãrilor statistice lunare şi anuale referitoare la producţia de lapte şi produse lactate (IND L), modulul industrie alimentara 1. Cadrul general 1.1. 0biectivele cercetãrii statistice Scopul cercetãrilor statistice "Producţia de lapte" este obţinerea lunarã şi anuala de date privind producţia de lapte şi produse lactate. Cercetãrile statistice acoperã toate societãţile comerciale care proceseaza lapte. Datele colectate se referã la cantitãţile şi calitatea laptelui brut intrat şi ieşit din unitãţi, precum şi la produsele lactate obţinute, proaspete şi transformate. În cadrul cercetãrii statistice anuale, laptele brut ieşit din unitãţi se urmãreşte pe toate tipurile de lapte (de vacã, oaie, capra şi bivolita), laptele de consum este structurat în funcţie de modul de tratare şi de conţinutul de grasime, iar branzeturile sunt prezentate atât dupã "genul" de lapte din care sunt produse cat şi în funcţie de conţinutul de umiditate fãrã a se lua în considerare grasimile. 1.2. Cadrul legal Potrivit precizãrilor Directivei Consiliului nr. 96/16/CE privind cercetãrile statistice privind producţia de lapte şi produse lactate din data de 19 martie 1996 şi ale Directivei Parlamentului European şi a Consiliului nr. 2003/107/CE de amendare a Directivei Consiliului nr. 96/16/CE , din data de 5 decembrie 2003, prin noţiunea de "lapte" se înţelege laptele de vacã, oaie, capra şi bivolita. 1.3. Concepte şi definiţii de baza Definiţiile de mai jos vizeazã clarificarea conceptelor utilizate în cadrul cercetãrii statistice, în scopul facilitãrii completãrii chestionarului de cãtre repondenti. Lapte brut (crud): lapte produs prin secretia glandelor mamare ale uneia sau mai multor vaci, oi, capre sau bivolite, care nu a fost încãlzit la o temperatura mai mare de 40°C şi nu a fost supus unui tratament cu efect similar. Smantana: smantana procesata disponibilã pentru livrare în afarã unitãţilor (consum uman, materie prima pentru fabricarea ciocolatei, inghetatei, etc.); ca şi în cazul altor produse, nu include producţia intermediara destinatã fabricãrii altor produse lactate în cadrul unitãţii (indiferent de procentul de grasime conţinut, mai mic sau mai mare de 29%). Lapte de consum: lapte integral, lapte semi-degresat şi lapte degresat care nu conţin aditivi. Aici este inclus şi laptele aditivat cu vitamine. Lapte integral: lapte care nu a fost supus unui tratament termic sau unui tratament autorizat cu efect echivalent într-o unitate de prelucrare a laptelui şi al cãrui conţinut în grasime este fie cel natural, de cel puţin 3,5%, fie a fost adus la valoarea lui de cel puţin 3,5%. Lapte semi-degresat: lapte care a fost supus cel puţin unui tratament termic sau unui tratament autorizat cu efect echivalent într-o unitate de prelucrare a laptelui şi al cãrui conţinut în grasime a fost adus la valoarea de minimum 1,5% şi maximum 1,8%. Lapte degresat: lapte care a fost supus cel puţin unui tratament termic sau unui tratament autorizat cu efect echivalent într-o unitate de prelucrare a laptelui şi al cãrui conţinut în grasime a fost adus la o valoare de maximum 0,3%. Lapte pasteurizat lapte care a fost obţinut printr-un proces de tratare la temperatura inalta în timp scurt (cel puţin 71,7°C timp de 15 secunde, sau orice alta combinatie echivalenta) sau printr-un proces de pasteurizare în cadrul cãruia se utilizeazã diferite combinatii de timp şi temperatura pentru a se obţine un efect similar. Lapte sterilizat: lapte care a fost încãlzit şi sterilizat în ambalaje sau recipiente sigilate ermetic, al cãror sigiliu trebuie sa se menţinã intact; în eventualitatea unei eşalonãri aleatoare, sa se fi conservat astfel încât sa nu se observe nici o deteriorare dupã 15 zile de pãstrare într-un recipient închis la o temperatura de 30°C. Lapte uperizat: lapte UHT care trebuie produs prin aplicarea unui flux continuu de caldura, la o temperatura inalta, pe o perioada scurta de timp (nu mai puţin de 135°C timp de nu mai puţin de 1 secunda). Lapte acidulat: produse lactate cu un pH între 3,8 şi 5,6. Face referire la iaurturi, iaurturi de baut, iaurturi preparate, lapte tratat termic; aici sunt incluse şi produsele pe baza sau care conţin bifidus. Bãuturi pe baza de lapte: alte produse lichide care conţin produse lactate în proporţie de cel puţin 50%, inclusiv produsele pe baza de zer. Aici sunt incluse laptele cu ciocolata, zara cu aditivi sau aromatizata etc. Alte produse proaspete: se referã la produse lactate proaspete care nu sunt prevãzute în alta parte, în special deserturi pe baza de lapte (jeleuri de lapte, tarte cu crema, deserturi din smantana, spume etc.) şi inghetata (sau alte produse similare) produse în întreprinderile care declara aceste activitãţi. Aici sunt incluse şi deserturile conservate precum şi produsele proaspete de ferma colectate din exploatatiile agricole şi comercializate fãrã alta prelucrare în afarã ambalarii. Zara: produs rezidual (poate fi chiar acid sau acidulat) rezultat în urma transformarii laptelui sau a smantanii în unt (prin amestecarea continua şi separarea grasimilor solide). Zara cu aditivi trebuie inclusã la bãuturile pe baza de lapte. Lapte concentrat: produs obţinut prin eliminarea parţialã a apei, exclusiv din lapte integral, semi-degresat sau degresat. Aici se include şi laptele evaporat (tratat termic) şi laptele concentrat indulcit cu zahãr precum şi laptele concentrat folosit pentru producerea "pepitelor de ciocolata", produsele uscate din lapte, zahãr şi pasta de cacao în urmãtoarele procente: - Grasime din lapte: peste 6,5% (procent de masa), dar sub 11 % (procent de masa); - Cacao: peste 6,5% (procent de masa), dar sub 15% (procent de masa); - Zaharoza (inclusiv zahãrul invertit calculat cu zaharoza): peste 50% (procent de masa), dar sub 60% (procent de masa); - Materie uscata negrasa din lapte: peste 17% (procent de masa), dar sub 30%; - Apa: peste 0,5% (procent de masa), dar sub 3,5% (procent de masa). Produse lactate sub forma de praf: produse obţinute prin eliminarea apei din smantana, lapte integral, lapte semi-degresat, lapte degresat, zara şi lapte acidulat; aici sunt incluşi şi aditivii pentru materiile prime folosiţi înainte ca produsul sa fie transformat în praf, precum şi laptele praf produs în unitãţi şi inclus în alimentele sub forma de praf pentru sugari şi în hrana pentru animale: - smantana praf: lapte praf cu conţinut în grasime ≥ 42%; - lapte praf integral:: lapte praf cu conţinut în grasime ≥ 26% şi < 42%; - lapte praf parţial degresat: lapte praf cu conţinut în grasime ≥ 1,5 % şi < 26%; - lapte praf degresat:: lapte praf cu conţinut < 1,5%. Unt: produs al cãrui conţinut în grasime este de minimum 80% şi maximum 90%, al cãrui conţinut de apa este de maximum 16% şi al cãrui conţinut maxim de materie negrasa din lapte este de 2%; aici este inclus şi untul care conţine cantitãţi mici de ierburi, condimente, substanţe aromatice etc., cu condiţia ca produsul sa pãstreze caracteristicile untului. Unt topit: untul topit are un conţinut în grasime de peste 85%. În plus fata de untul topit propriu-zis, termenul acoperã şi alte tipuri de unt deshidratat cunoscute sub diverse denumiri generice, cum ar fi: "unt deshidratat", "unt anhidru", "ulei de unt", "grasime butirica" (grasime din lapte) şi "unt concentrat". Ulei de unt: produs care poate fi obţinut din lapte, smantana sau unt prin procese în cadrul cãrora se elimina apa şi materia uscata negrasa, având un conţinut minim de grasime de 99,3% şi un conţinut de apa de maximum 0,5%. Unt cu conţinut redus de grasime: produs similar untului, cu conţinut în grasime de pana la 80% (excluzandu-se toate celelalte grãsimi). Grãsimi obţinute din produse vegetale şi/sau animale: produse sub forma de emulsii solide şi maleabile, în principal emulsii de tip ulei-în-apa, derivate din grãsimi solide şi/sau lichide vegetale şi/sau animale adecvate consumului uman, cu conţinut în grasime între 10% şi 80%. Branzeturi; produse proaspete sau maturate, solide sau semi-solide, obţinute prin coagularea laptelui, a laptelui degresat, a laptelui parţial degresat, a smantanii, separat sau în combinatii, prin acţiunea cheagului sau a altor agenţi de coagulare şi prin drenarea parţialã a zerului rezultat în urma unei asemenea coagulari. Aici se includ: - branzeturi moi: branzeturi în care, în general, MFFB dupã maturare este de cel puţin 68%; - branzeturi semi- moi: branzeturi cu MFFB 62-68%; - branzeturi semi-dure: branzeturi cu MFFB 55-62%; - branzeturi dure: branzeturi cu MFFB 47-55%; - branzeturi foarte dure: branzeturi în care, în general, MFFB dupã maturare este de cel mult 47%; - branzeturi proaspete: produse obţinute din lapte acru din care s-a îndepãrtat cea mai mare parte a zerului (de exemplu printr-un proces de drenare sau presare). Aici este inclusã şi branza de vacã (alta decât cea sub forma de praf) care conţine pana la 30% procent de masa zahãr sau adaos de fructe. MFFB reprezintã conţinutul de umiditate fãrã a se lua în considerare grasimile şi se calculeazã potrivit urmãtoarei formule: MFFB = greutatea conţinutului de apa / (greutatea totalã - greutatea conţinutului în grasime) x 100. Branzeturi topite: produs obţinut prin macinarea, amestecarea, topirea şi emulsionarea sub acţiunea caldurii şi cu ajutorul agenţilor emulsificatori a uneia sau a mai multor varietati de branza, cu sau fãrã adãugarea de componente ale laptelui şi/sau altor produse alimentare. Cazeina: este principalul constituent proteic al laptelui. Se obţine din laptele degresat, prin precipitare (covasire), în general cu acizi sau cheag. Produsul acoperã diferitele tipuri de cazeina, care diferã în funcţie de metoda de covasire utilizata; de exemplu cazeina acida şi cazeina cheag (paracazeina). Cazeinati (saruri ale cazeinei): cuprind sarurile de sodiu şi de amoniu cunoscute sub numele de "cazeine solubile"; aceste saruri sunt în mod normal folosite la prepararea alimentelor concentrate şi a produselor farmaceutice. Cazeinatul de calciu se utilizeazã la prepararea alimentelor sau drept clei, în funcţie de caracteristicile sale. Zer: produs secundar obţinut în procesul de fabricare a branzei sau a cazeinei, în stare lichidã, zerul conţine constituenti naturali (în medie 4,8% lactoza, 0,8% proteine şi 0,2% grãsimi procent de masa) care rãmân dupã ce cazeina şi majoritatea grasimilor sunt indepartate din lapte. Aici este inclus şi zerul utilizat în unitãţi de prelucrarea sau producerea furajelor. 2. Descrierea cercetãrii statistice 2.1. Sfera de cuprindere (populaţia statistica de referinta) Cercetarea statistica se adreseazã unitatiior care achiziţioneazã lapte integral sau, în unele cazuri, produse lactate, direct de la exploatatiile agricole, de la centrele de colectare sau din import, în vederea procesarii. Unitatea de observare este întreprinderea - unitate legal constituitã, care dispune de autonomie decizionala, are personalitate juridicã, tine evidenta proprie, întocmeşte bilanţ contabil complet şi este organizatã sa producã în unul sau mai multe locuri, unul sau mai multe produse industriale. Cercetarea statistica este exhaustiva şi se adreseazã tuturor întreprinderilor din intreaga ţara care au activitatea principala sau secundarã. "Fabricarea produselor lactate şi a branzeturilor", clasa 1551 conform clasificarii CAEN Rev.1. Aceste unitãţi cumpara lapte integral sau, în unele cazuri, produse lactate, direct de la exploatatiile agricole, de la unitãţi sau centre de colectare ori din imporit, în vederea transformarii acestora în produse lactate. 2.2. Principalele variabile studiate şi chestionarele cercetãrii statistice Cercetãrile statistice din domeniu sunt de doua tipuri, în funcţie de periodicitate şi complexitate: IND L - lunar şi IND L - anual. Cercetarea statistica IND L - lunar studiazã: cantitatea, conţinutul mediu în grasime şi conţinutul mediu în proteine pentru produsele: - "Lapte brut ": lapte de vacã, lapte de oaie, lapte de capra, lapte de biviolita, smantana colectata de la exploatatiile agricole, smantana donata sau cumpãratã de la alte unitãţi, alte materii prime donate sau cumpãrate de la alte unitãţi, alte materii prime importate; - "Produse obţinute": lapte de consum, smantana de consum, lapte acidulat, lapte concentrat lapte praf integral, semidegresat şi smantana praf, lapte praf degresat, unt, branzeturi total, branzeturi topite, urda. Cercetarea statistica IND L - anual studiazã aceleaşi variabile pentru produsele incluse în IND L - lunar la care se adauga produsele: ~ "Lapte brut: alt lapte donat sau cumpãrat de la alte unitãţi; - "Produse obţinute": bãuturi pe baza de lapte, alte produse proaspete, zara, zara praf, alte produse sub forma de praf, unt topit şi ulei de unt, alte produse lactate cu grasime galbena, lapte batut, cazeina şi cazeinati, zer, lactoza, lactatbumina. În ambele chestionare, laptele brut intrat în unitãţi este urmãrit pe surse de provenienta: exploatatie, alta unitate sau centru de colectare, import. Datele despre materiile prime transferate altor unitãţi sunt culese pentru a putea calcula cantitatea disponibilã neta de lapte transformat în produse lactate. Chestionareie marcheaza foarte clar diferenţele dintre materiile prime şi produsele obţinute. De fapt, laptele sau smantana pot fi şi materie prima şi produs obţinut. Fiecare dintre aceste produse trebuie clasificat conform utilizãrii lui: materie prima, dacã este destinat pentru producerea altor produse şi produs obţinut, dacã este destinat consumului. Referitor la branzeturi, care pot fi obţinute din mai multe categorii de lapte (dupã animalele de la care provine) s-a considerat îndeajuns a se urmãri lunar cantitatea totalã produsã, din care cantitatea produsã din lapte de vacã. Cantitãţile trebuie completate în funcţie de tipul de produs, în hl sau în kg, fãrã zecimale. Conţinutul mediu de grasime sau proteine se completeazã în procente cu doua zecimale. Tipul de chestionar utilizat este chestionarul pe suport de hârtie. Periodicitatea este lunarã pentru cercetarea statistica IND L - lunar, respectiv anuala pentru cercetarea statistica IND L - anual. 2.3. Clasificari şi nomenclatoare utilizate Cercetarea statistica "Producţia de lapte şi produse lactate" necesita utilizarea urmãtoarelor clasificari şi nomenclatoare: - CAEN Rev.1 - Clasificarea Activitãţilor din Economia Nationala - utilizata pentru codificarea activitãţilor principale sau secundare ale unitãţilor cercetate la nivel de clasa; - SIRUTA - Nomenclatorul localitãţilor din România - utilizat pentru codificarea localitãţii de adresa a unitãţilor cercetate; - Nomenclatorul formelor de proprietate - utilizat pentru codificarea tipului de proprietate a unitãţilor cercetate. 2.4. Metode şi algoritmi de calcul ai principalilor indicatori Stabilirea conţinutului mediu de grasime al laptelui de vacã brut La nivel naţional Conţinutul mediu de grasime aferent cantitãţilor lunare şi/sau anuale de lapte de vacã brut prelucrat se calculeazã ca o medie aritmetica ponderatã a conţinutului mediu de grasime cu cantitãţile de lapte brut corespunzãtoare raportate de fiecare unitate:
n f2Σc(i)xq(i) i=1
n Σq(i) i=1 C(mg) = conţinutul mediu de grasime al laptelui de vacã brut prelucrat pe total ţara q(i) = cantitatea de lapte de vacã brut colectata şi/sau prelucrata de unitatea ___ i, în perioada de referinta (luna sau an); iŞ 1,n c(i) = conţinutul mediu de grasime al laptelui de vacã brut prelucrat de ___ unitatea i, în perioada de referinta (luna sau an); iŞ 1,n
La nivel de unitate de obsevare În situaţia în care cantitãţi diferite de lapte au conţinut de grasime diferit, conţinutul mediu de grasime aferent cantitãţii lunare de lapte de vacã brut prelucrat de unitate se calculeazã ca o medie aritmetica ponderatã a conţinutului de grasime cu cantitatea de lapte brut de vacã corespunzãtoare:
c(1) x q(1) + c(1) x q(1) + ... c(m) x q(m)
q(1) + q(2) +...+ q(m) C(mgu) = conţinutul mediu de grasime al laptelui de vacã brut prelucrat de unitate în perioada de referinta q(i) = cantitatea de lapte de vacã brut colectata de unitate, la ___ preluar i, i Ş 1,m; C(i) = conţinutul de grasime al laptelui de vacã brut corespunzãtor ___ cantitãţii q(i) de lapte; iŞ 1,m
Conţinutul mediu de grasime aferent cantitãţilor de lapte de vacã brut prelucrat anwal de cãtre unitate se calculeazã ca o medie aritmetica ponderatã a conţinutului mediu de grasime corespunzãtor cu cantitãţile de lapte brut raportate lunar de fiecare unitate:
C(mgu1) x Q(1) + C(mgu2) x Q(2) + ... C(mgu12) x Q(12)
Q(1) + Q(2) +...+ Q(12) C[(mgu)(an)] = conţinutul mediu de grasime al laptelui de vacã brut colectat şi/sau prelucrat de unitate în anul de referinta; Q(i) = cantitatea de lapte de vacã brut colectata de unitate în ____ luna i; i Ş 1,12; C(mgui) = conţinutul mediu de grasime al laptelui de vacã brut ____ colectat şi/sau prelucrat de unitate În luna i; i Ş 1,12
În scopul evitãrii duplicarii (dublei înregistrãri), este foarte importanta separarea laptelui provenit de la exploataţii (ferme) de cel cumpãrat sau obţinut de la alte unitãţi sau centre de colectare. Aceste doua surse de provenienta sunt evidentiate distinct în chestionare. 3. Esantionul cercetãrii statistice Cercetarea statistica este exhaustiva şi se adreseazã tuturor unitãţilor (agenţilor economici) care desfãşoarã o activitate principala sau secundarã "Fabricarea produselor lactate şi a branzeturilor". 4. Organizarea culegerii şi prelucrarea datelor 4.1. Metoda da înregistrare Cercetãrile statistice utilizeazã chestionare imprimate ce vor fi completate de cãtre întreprinderi prin auto-înregistrare. 4.2. Perioada de referinta şi de înregistrare Pentru IND L - lunar, perioada de referinta este luna calendaristicã precedenta, iar datele se colecteazã de la unitãţile raportoare pana pe data de 12 a lunii. Pentru IND L - anual, perioada de referinta este anul calendaristic precedent, iar datele se colecteazã de la unitãţile raportoare pana pe data de 1 martie a anului. 4.3 Personalul cercetãrii statistice Chestionarete statistice sunt distribuite şi colectate cãtre/de la unitãţile raportoare de cãtre personalul specializat al Direcţiilor Teritoriale de Statistica. Responsabilul teritorial al cercetãrii statistice asigura transmiterea chestionarelor statistice la sediul central al INS, în vederea prelucrãrii automate a datelor. La nivel central INS, echipa responsabilã de cercetarea statistica asigura corectitudinea procedurilor de prelucrare, analiza şi validare a rezultatelor finale. 4.4. Prelucrarea datelor Datele recepţionate de la unitãţi se verifica la nivelul direcţiilor teritoriale de statistica, asigurându-se, în principal, urmãtoarele: - Completitudinea şi corectitudinea datelor completate; - Explicaţii clare în caz de non rãspuns. La nivel INS, sistemul de prelucrare este baza de date ORACLE, care asigura urmãtoarele funcţiuni: introducere date, validare, centralizare rezultate. Confidenţialitatea datelor este asigurata pe tot parcursul procesului de colectare şi de verificarea a acestora. 5. Prezentarea şi utilizarea rezultatelor cercetãrii statistice 5.1. Principalii indicatori rezultaţi Indicatorii cantitativi rezultaţi în urma prelucrãrii datelor sunt: - Producţia de lapte; - Producţia de produse lactate diferenţiatã pe categorii şi sortimente, astfel: ● produse proaspete, din care: - lapte de baut care este structurat pe trei categorii de baza, în funcţie de conţinutul de grasime, şi anume: lapte integral, lapte semi-degresat şi lapte degresat, cat şi în funcţie de modul de procesare, şi anume: lapte pasteurizat lapte sterilizat şi lapte uperizat; - smantana, lapte accidulat (iaurturi, iaurturi de baut şi altele) şi alte produse proaspete, lapte degresat, cat şi în funcţie de modul de procesare, şi anume: lapte pasteurizat, lapte sterilizat şi lapte uperizat; - smantana, lapte accidulat (iaurturi, iaurturi de baut şi altele) şi alte produse proaspete, ● produse prelucrate, din care: - produse lactate sub forma de praf; - unt şi alte produse cu grasime galbena; - branzeturi la care producţia anuala este structuratã atât dupã categoria de lapte, cat şi pe categorii de branzeturi (moi, semi-moi, semi-dure, dure, foarte dure şi branza proaspãta); - branza topita şi lapte batut. 5.2. Forme de prezentare a rezultatelor Rezultatele obţinute din cercetãrile statistice sunt prezentate pe total ţara şi pe regiuni de dezvoltare. Lunar, rezultatele se transmit la Eurostat în fisiere format standard GESMES. Anual, rezultatele cercetãrii statistice se regãsesc în publicaţia "Producţia fizica industriala de carne, lapte şi produse lactate". De asemenea, aceste rezultate se transmit şi la Eurostat. 6. Limitãri În procesul de colectarea a datelor de la unitãţile raportoare au existat situaţii în care s-a semnalat lipsa de precizie în mãsurarea şi completarea datelor privind conţinutul în grasime al laptelui de vacã, de cãtre producãtori. -----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
