Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina: ORDIN nr. 1.113 din 23 decembrie 2003 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind Planul de urgenta pentru pesta porcina clasica Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

ORDIN nr. 1.113 din 23 decembrie 2003 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind Planul de urgenta pentru pesta porcina clasica

EMITENT: MINISTERUL AGRICULTURII, PADURILOR, APELOR SI MEDIULUI
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 176 din 1 martie 2004
Comenteaza legea
În temeiul prevederilor <>art. 31 alin. (1) din Legea sanitarã veterinara nr. 60/1974 , republicatã,
vazand Referatul de aprobare nr. 158.728 din 22 decembrie 2003, întocmit de Agenţia Nationala Sanitarã Veterinara,
în baza <>Hotãrârii Guvernului nr. 739/2003 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii, Pãdurilor, Apelor şi Mediului,

ministrul agriculturii, pãdurilor, apelor şi mediului emite urmãtorul ordin:

ART. 1
Se aproba Norma sanitarã veterinara privind Planul de urgenta pentru pesta porcina clasica, prevãzut în anexa care face parte integrantã din prezentul ordin.
ART. 2
Direcţiile sanitare veterinare judeţene şi a municipiului Bucureşti vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
ART. 3
Agenţia Nationala Sanitarã Veterinara va controla modul de îndeplinire a prezentului ordin.
ART. 4
Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.
p. Ministrul agriculturii, pãdurilor, apelor şi mediului,
Petre Daea,
secretar de stat

Bucureşti, 23 decembrie 2003.
Nr. 1.113.

ANEXA

NORMA SANITARĂ VETERINARA
privind Planul de Urgenta pentru pesta porcina clasica

CAP. I
PREVEDERI GENERALE

1. Introducere

1.1. Pesta porcina clasica este una din bolile infecto-contagioase, virale, foarte grava a porcilor domestici şi salbatici.
1.2. Boala este produsã de un pestivirus din familia Flaviviridae, inrudit antigenic şi structural cu virusul Diareei virale bovine (BVD) şi virusul Bolii de granita (BD).
1.3. Principala cale naturala de infectie este cea oronazala, prin contact direct sau indirect cu porcii infectati sau prin consumul de hrana contaminata. De asemenea, transmiterea bolii se poate realiza şi prin material seminal provenit de la vierii infectati.
1.4. Perioada de incubatie este de 7-10 zile. În condiţii de teren aceasta poate fi prelungitã la 2-4 sãptãmâni. Boala are caracter epizootic. La tineret evoluţia bolii este acuta, letala iar la adulti boala poate evolua moderat, subacut sau subclinic.

2. Obiective

2.1. Planul de urgenta pentru Pesta porcina clasica are drept scop:
a) eradicarea cat mai rapid posibila a unui focar iniţial (primar) de pesta porcina clasica;
b) blocarea propagarii bolii dintr-un focar primar, înainte ca acesta sa devinã necontrolabil;
c) împiedicarea declansarii unei epizootii.
2.2. Prezentul plan de urgenta pentru pesta porcina clasica trebuie sa ţinã cont de urmãtoarele cerinţe:
a) confirmarea sigura şi rapida a bolii;
b) rapiditatea punerii în aplicare a mãsurilor de combatere;
c) implicarea de mijloace suficiente şi adaptate la situaţie, privind resursele umane şi materiale;
d) participarea tuturor crescatorilor, medicilor veterinari, a numeroase instituţii şi autoritãţi guvernamentale.
2.3. Planul de urgenta pentru pesta porcina clasica are ca anexa Manualul de instrucţiuni pentru pesta porcina clasica.

CAP. II
1. PREVEDERI LEGISLATIVE

Prezentul plan este elaborat în conformitate cu legislaţia în vigoare prevãzutã pentru fiecare din urmãtoarele capitole:
1.1. Supravegherea veterinara şi diagnosticul pentru pesta porcina clasica;
1.2. Certificarea veterinara;
1.3. Mãsurile de protecţie;
1.4. Notificarea interna şi internationala;
1.5. Ancheta epidemiologica la suspiciune;
1.6. Prelevarea de probe şi examinarea de laborator;
1.7. Curãţenia şi dezinfectia;
1.8. Mãsurile de combatere a pestei porcine clasice;
1.9. Vaccinarea de necesitate;
1.10. Taierea şi uciderea animalelor;
1.11. Responsabilitãţile referitoare la pesta porcina clasica;
1.12. Ecarisarea teritoriului şi procesarea carcaselor de animale;
1.13. Sistemul naţional de compensare;
1.14. Înregistrarea exploataţiilor de animale;
1.15. Identificarea şi înregistrarea animalelor;
1.16. Sancţiunile aplicate în relatie cu pesta porcina clasica.

1.1. Supravegherea veterinara pentru pesta porcina clasica este reglementatã de:
a) <>Legea sanitarã veterinara nr. 60/1974 republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, care prevede la cap. II - art. 5, alin. (2), lit. a) ca "medicii veterinari au rãspunderea sa organizeze efectuarea la timp şi în bune condiţii a operaţiunilor sanitare veterinare de depistare şi prevenire a bolilor infectioase şi parazitare la animale";
b) "Norma sanitarã veterinara privind Programul acţiunilor strategice de supraveghere, profilaxie şi combatere a bolilor la animale, de prevenire a transmiterii de boli de la animale la om şi de protecţie a mediului", aprobat anual prin ordin al Ordinul ministrului agriculturii, pãdurilor apelor şi mediului, prevede la secţiunea I - Acţiuni de supraveghere sanitare veterinare obligatorii: a) "Acţiuni de supraveghere sanitarã veterinara a bolilor din lista A a O.I.E." modalitãţile de realizare a supravegherii pentru pesta porcina clasica.
1.2. Certificarea veterinara este reglementatã de:
a) Ordinul ministrului agriculturii, industriilor şi alimentaţiei nr. 114/1975 privind aprobarea "Normelor şi mãsurilor sanitare veterinare" de aplicare a <>Legii sanitare veterinare nr. 60/1974 republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, care prevede la Partea a II-a, cap. II "Supravegherea şi controlul sanitar veterinar al circulaţiei animalelor şi produselor de origine animala" reguli privind emiterea şi utilizarea certificatelor sanitare veterinare de transport pentru animale şi produse animaliere şi de origine animala, iar la <>art. 31 alin. (6) din Legea sanitarã veterinara nr. 60/1974 , republicatã cu modificãrile şi completãrile ulterioare, ca în cadrul acţiunilor de supraveghere a sãnãtãţii animalelor şi a sãnãtãţii publice, autoritatea sanitarã veterinara de stat emite certificate sanitare veterinare de transport pentru animale şi certificate sanitare veterinare pentru exportul produselor, al subproduselor comestibile şi necomestibile de origine animala.
b) Codul Internaţional de Sãnãtate a Animalelor la Titlul 1.3 "Etica veterinara şi certificarea în schimburile internaţionale", Cap. 1.3.1, art. 1.3.1.1, prevede ca "schimburile internaţionale cu animale vii şi produse animaliere şi de origine animala se efectueazã în baza certificãrii veterinare" şi menţioneazã elementele de care trebuie sa se ţinã cont în acest sens, elemente ce sunt furnizate de ţara exportatoare. La Cap. 1.3.2, art. 1.3.2.1 se prevãd criteriile privind etica certificãrii, iar la Partea V - modele de certificate internaţionale aprobate de O.I.E.
c) "Acordul pentru Aplicarea Mãsurilor Sanitare şi Fitosanitare" al Organizaţiei Mondiale a Comerţului conditioneaza comerţul internaţional cu animale vii şi produse animaliere şi de origine animala de existenta certificãrii veterinare.
d) Ordinul ministrului agriculturii şi alimentaţiei nr. 133 din 19.07.2000 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare cu privire la certificarea animalelor şi produselor de origine animala destinate exportului defineste criteriile de elaborare a certificatelor sanitare veterinare, emiterea şi gestionarea acestora.
e) Ordinul ministrului agriculturii şi alimentaţiei nr. 177/14.09.2000 stabileşte metodologia de tipãrire, emitere şi gestionare a certificatelor de sãnãtate pentru exportul de animale vii şi produse de origine animala.
1.3. Mãsurile de protecţie:
Mãsuri de protecţie privind importul de animale vii, produse animaliere şi de origine animala, precum şi alte materii şi materiale ce pot influenta starea de sãnãtate a animalelor:
1.3.1. Mãsuri de protecţie privind importul de animale vii, produse animaliere şi de origine animala precum şi alte materii şi materiale care pot influenta starea de sãnãtate a animalelor sunt reglementate de:
a) <>Legea sanitarã veterinara nr. 60/1974 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, cap. IV "Prevenirea şi combaterea bolilor transmisibile la animale", art. 24 - 28 stabileşte procedurile vizând importul, tranzitul şi exportul în, prin şi din România;
b) Ordinul MAIA nr. 114/1975 privind aprobarea "Normelor şi mãsurilor sanitare veterinare" pentru aplicarea <>Legii sanitare veterinare nr. 60/1974 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare şi prevede la Partea a II a, cap. II "Supravegherea şi controlul sanitar veterinar al circulaţiei animalelor şi produselor de origine animala", mãsuri privind "controlul sanitar veterinar asupra importului, exportului şi tranzitului de animale, produse de origine animala şi furaje".
c) <>Ordinul ministrului agriculturii şi alimentaţiei nr. 70/1998 privind condiţiile şi procedura de avizare sanitarã veterinara a importului, exportului şi tranzitului de animale, produse şi subproduse de origine animala, furaje şi alte produse şi materii ce pot influenta sãnãtatea animalelor şi sãnãtatea publica, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 369/29.09.1998;
d) Codul Internaţional de Sãnãtate a Animalelor al Oficiului internaţional de epizootii prevede la Partea I, Titlul 1.5, Cap. 1.5.1. - dispoziţii privind transporturile de animale la Cap. 1.5.2. - "Mãsuri zoosanitare aplicabile înainte de plecare şi la plecarea animalelor", iar la Capitolul 1.5.5. "Mãsuri zoosanitare la sosire";
e) "Acordul pentru Aplicarea Mãsurilor Sanitare şi Fitosanitare" al Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC) prevede liniile generale de desfãşurare a comerţului internaţional cu animale, produse animaliere şi de origine animala.
1.3.2. Mãsuri de protecţie privind monitorizarea miscarilor interne de animale, reglementate de:
a) <>Legea sanitarã veterinara nr. 60/1974 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, prevede la cap. II "Prevenirea şi combaterea bolilor transmisibile la animale" reguli pentru circulaţia animalelor şi produselor de origine animala în interiorul tarii;
b. Ordinul MAIA 114/1975 ce aproba "Norme şi mãsuri sanitare veterinare" prevede la Partea a II-a, Cap. II "Supravegherea şi controlul sanitar veterinar al circulaţiei animalelor şi produselor de origine animala" detalii privind circulaţia animalelor pe jos, pe cale feratã, rutier, cu avionul şi aspecte de reglementare a transhumantei ovinelor şi caprinelor.
1.3.3. Mãsuri de protecţie privind supravegherea aglomerarilor temporare de animale (târguri, expoziţii, concursuri, baze de export, staţiuni de carantina), sunt reglementate de:
a) Ordinul ministrului agriculturii şi industriei alimentare nr. 114/1975 ce aproba "Norme şi mãsuri sanitare veterinare" de aplicare a <>Legii sanitar veterinare nr. 60/1974 republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, prevede la Partea a II-a, cap. II, reguli pentru organizarea şi funcţionarea locurilor cu aglomerari temporare de animale (târguri, expoziţii), organizarea bazelor de tranzit pentru export de animale, iar la Cap. III "mãsuri generale pentru prevenirea bolilor infecto-contagioase la animale" şi cap. II "pesta porcina clasica", mãsuri de prevenire;
b) <>Ordinul MAAP nr. 147/10.04.2002 pentru aprobarea "Normei sanitare veterinare privind stabilirea protocoalelor de testare şi condiţiile de autorizare a targurilor de animale, fermelor de carantina sau centrelor de colectare în cazul transporturilor de animale din speciile bovine şi porcine provenite din tari terţe" publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 659/5.09.2002, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
c) Codul Internaţional de Sãnãtate a Animalelor al Oficiului internaţional de epizootii prevede la Partea I, Titlul 1.5 "Proceduri de Import şi de Export", Cap. 1.5.3 - "Mãsuri zoosanitare aplicabile tranzitului între locul de plecare din ţara exportatoare şi locul de sosire în ţara importatoare".
1.4. Notificarea interna şi internationala este reglementatã de:
a) <>Legea sanitarã veterinara nr. 60/1974 republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, prevede la cap. II, art. 5, alin. (2), lit. c) atribuţiile şi rãspunderile medicilor veterinari privind notificarea veterinara, la cap. III, art. 9, "obligaţiile deţinãtorilor de animale şi ale unitãţilor care preleveaza, depoziteaza, transporta şi valorifica produse de origine animala privind" "anunţarea fãrã întârziere, asupra apariţiei ori suspiciunii unei boli transmisibile la animale," iar la art. 10, 11, 12, - obligaţiile persoanelor fizice, ale oricãrei persoane care vine în contact cu animalele şi ale serviciilor veterinare din celelalte ministere privind notificarea imbolnavirilor la animale.
b) Ordinul Ministrului agriculturii şi industriei alimentare nr. 114/1975 ce aproba "Norme şi mãsuri sanitare veterinare" prevede la Partea a II, cap. IV "mãsuri generale pentru combaterea bolilor transmisibile la animale" şi "reguli pentru anunţarea cazurilor de boala" la animale iar la Partea III, cap. II "pesta porcina clasica", "mãsuri pentru prevenirea difuzãrii bolii din focar".
c) Codul Internaţional de Sãnãtate al Animalelor al Oficiului Internaţional de Epizootii prevede la Partea I, Titlul 1.2, proceduri pentru "notificãri şi informaţii epizootologice".
d) "Acordul pentru Aplicarea Mãsurilor Sanitare şi Fitosanitare" al Organizaţiei Mondiale a Comerţului, prevede obligativitatea notificãrii bolilor animalelor şi a tuturor mãsurilor aplicate ca urmare a acestei notificãri ce vizeazã comerţul cu animale şi produse animaliere şi de origine animala.
e) <>Ordinul ministrului agriculturii şi alimentaţiei nr. 156/27.12.1999 precizeazã regulile generale privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor prin norma sanitarã respectiva, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123/23.03.2000.
f) <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 236/5.06.2002 pentru aprobarea "Normei sanitare veterinare privind condiţiile de sãnãtate şi certificarea veterinara pentru comerţul României cu statele membre ale Uniunii Europene cu bovine şi porcine", publicat în Monitorul Oficial al României nr. 835/20.11.2002 precizeazã bolile obligatoriu notificabile pentru bovine şi porcine, printre care şi pesta porcina clasica.
g) <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 404/6.09.2002 pentru aprobarea "Normei sanitare veterinare cu privire la controlul pestei porcine clasice", publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 268/17.04.2003.
1.5. Ancheta epidemiologica privind pesta porcina clasica, este reglementatã prin:
a) Ordinul MAIA nr. 114/1975 ce aproba "Norme şi mãsuri sanitare veterinare", de aplicare a <>Legii sanitare veterinare nr. 60/1974 republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, Partea a V-a, unde sunt menţionate "indicaţii pentru efectuarea anchetei epizootologice", în general;
b) <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 404/2002 pentru aprobarea "Normei sanitare veterinare cu privire la mãsurile de control al pestei porcine clasice".
1.6. Prelevarea de probe şi examinarea de laborator, este reglementatã de:
a) Ordinul ministrului agriculturii şi industriei alimentare nr. 114/1975 ce aproba "Norme şi mãsuri sanitare veterinare" Partea a II-a cap. III "Mãsuri generale pentru prevenirea bolilor infecto-contagioase şi parazitare la animale" ce prevede la art. 110 efectuarea de cãtre serviciile veterinare a operaţiunilor de depistare a acestor boli; la Partea III cap. II a; art. 5 este precizatã responsabilitatea medicului veterinar de a "recolta şi expedia prin delegat probe pentru examen de laborator".
b) Norma sanitarã veterinara privind "Programul de supraveghere, profilaxie şi combatere a bolilor la animale, de prevenire a transmiterii de boli de la animale la om şi de protecţiei a mediului" aprobat prin ordin al ministrului, prevede metodele utilizate pentru supravegherea şi diagnosticul pestei porcine clasice.
c) "Manualul de Standarde pentru Teste de diagnostic şi Vaccinuri" prevede la secţiunea I 1.1 - metode standardizate de prelevare de probe, la cap. 1.2 elementele de management de calitate pentru laboratoarele de diagnostic veterinar, la cap. 1.3 - principiile de validare ale metodelor de diagnostic pentru bolile infectioase, la cap. 5.1 - transferul internaţional şi transportul materialelor patologice de la animale iar la partea 2 Secţiunea 2.11. metodele de supraveghere şi de diagnostic pentru pesta porcina clasica.
d) Ordinul ministrului agriculturii şi alimentaţiei nr. 25/28.04.1995 cu modificãrile ulterioare prin care s-a constituit "Comitetul Tehnic şi Subcomitetelor pentru Omologarea Metodelor şi Metodologiilor de Diagnostic Medical Veterinar".
e) Ordinul ministrului agriculturii şi alimentaţiei nr. 146/17.08.2000 pentru aprobarea "Normei sanitarã veterinara privind Buna Practica de Laborator" (GLP).
f) "Codul Internaţional de Sãnãtate a Animalelor" care precizeazã la Partea 4-a Titlul 4.1. "testele de diagnostic pentru certificarea animalelor pentru schimburi internaţionale".
g) <>Ordinul Ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 558/2002 pentru aprobarea "Normei sanitare veterinare privind procedurile de diagnostic, metodele de prelevare a probelor şi criteriile pentru evaluarea rezultatelor testelor de laborator, pentru confirmarea pestei porcine clasice", publicat în Monitorul Oficial al României Partea I, nr. 952/24.12.2002.
1.7. Lucrãrile de curãţenie şi dezinfecţie specifice pestei porcine clasice, sunt reglementate de:
a) <>Legea sanitarã veterinara nr. 60/1974 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, prevede la cap. IV art. 21, alin. (2) ca unitãţile care deţin mijloace pentru transportul animalelor şi produselor de origine animala sunt obligate sa organizeze staţii sau puncte de spalare şi dezinfecţie, cu respectarea condiţiilor tehnice stabilite de Ministerul Agriculturii, Pãdurilor, Apelor şi Mediului.
b) Ordinul ministrului agriculturii şi industriei alimentare nr. 114/1975 pentru aprobarea de "Norme şi mãsuri sanitare veterinare" prevede la Partea a V - "Instrucţiuni pentru efectuarea dezinfectiei, dezinsectiei şi deratizarii" iar la cap. IV Partea a II-a prevederi privind dezinfectia de necesitate şi dezinsectia în locurile contaminate.
c) "Codul Internaţional de Sãnãtate al Animalelor" al Oficiului Internaţional de Epizootii prevede la partea a 4 - a Titlul 4., mãsuri pentru "distrugerea agenţilor patogeni şi a insectelor vectori".
d) <>Ordinul Ministrului Agriculturii Alimentaţiei şi Pãdurilor nr. 404/2002 privind mãsurile de control pestei porcine clasice.
1.8. Mãsurile de combatere a pestei porcine clasice, sunt reglementate de:
a) <>Legea sanitarã veterinara nr. 60/1974 republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, prevede la cap. IV - mãsuri pentru "prevenirea şi combaterea bolilor transmisibile ale animalelor".
b) Ordinul ministrului agriculturii şi industriei alimentare nr. 114/1975 pentru aprobarea de "Normei şi mãsuri sanitare veterinare" prevede la Partea II, Cap. IV "mãsuri generale pentru combaterea bolilor transmisibile ale animalelor" (anunţarea cazurilor de boala, obligaţia deţinãtorilor de animale, ale administraţiei publice şi ale medicului veterinar în caz de boli transmisibile ale animalelor, izolarea, observatia sanitarã veterinara, carantina de necesitate, zona epizootica, stingerea bolii şi ridicarea mãsurilor de carantina) iar la Partea III Cap. II E - pesta porcina clasica - mãsurile specifice pentru combaterea acestei boli.
c) <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 404/2002 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare cu privire la mãsurile de control al pestei porcine clasice.
1.9. Vaccinarea de necesitate, este reglementatã prin:
a) <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 404/2002 care aproba "Norma sanitarã veterinara cu privire la mãsurile de control ale pestei porcine clasice".
1.10. Taierea şi uciderea animalelor, este reglementatã de:
a) <>Legea sanitarã veterinara nr. 60/1974 republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, care prevede la art. 19, cap. IV - posibilitatea tãierii animalelor în regim de stamping-out.
b) Ordinul ministrului agriculturii şi industriei alimentare nr. 114/1975 pentru aprobarea de "Norme şi mãsuri sanitare veterinare", prevede la Partea a III, cap. II, lit. E "Pesta porcina clasica", art. 7 posibilitatea "uciderii sau tãierii în condiţii speciale a tuturor animalelor receptive din focarele respective".
c) Acţiunea de stamping-out se efectueazã respectând prevederile "Normei sanitare veterinare privind protecţia animalelor în timpul tãierii sau uciderii" aprobatã prin <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 425/19.09.2002 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 887/9.12.2002.
d) <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 404/2002 prin care este aprobatã "Norma sanitarã, cu privire la mãsurile de control al pestei porcine clasice".
1.11. Responsabilitãţile privind pesta porcina clasica, sunt reglementate în legislaţia veterinara prin:
a) <>Ordinul ministrului agriculturii şi alimentaţiei nr. 125/16.12.1998 pentru aprobarea "Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea serviciilor sanitare veterinare de stat" cu completãrile şi modificãrile ulterioare, care prevede pentru serviciile veterinare de stat responsabilitãţi directe pentru pesta porcina clasica.
b) Ordinul ministrului agriculturii şi alimentaţiei nr. 63/11.09.1997 stabileşte "atribuţiile serviciilor sanitare veterinare" din cadrul altor ministere decât Ministerul Agriculturii, Pãdurilor, Apelor şi Mediului, inclusiv în domeniul supravegherii, prevenirii şi combaterii bolilor transmisibile ale animalelor.
c) <>Hotãrârea de Guvern nr. 1004/4.10.2001 , privind constituirea şi componenta Comandamentului antiepizootic central, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 647/16.01.2001.
d) <>Legea sanitarã veterinara nr. 60/1974 republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, prevede la Capitolul IV "Prevenirea şi combaterea bolilor transmisibile ale animalelor", la art. 15 atribuţiile Comandamentului Antiepizootic Central, ale celor judeţene, municipale, orãşeneşti şi comunale pentru controlul bolilor transmisibile ale animalelor şi la art. 16 responsabilitãţile administraţiei publice teritoriale în acest domeniu.
e) <>Ordonanta Guvernului României nr. 47/12.08.1994 , privind apãrarea impotriva dezastrelor, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 242/29.08.1994, art. 5 precizeazã ca se organizeazã "apãrarea impotriva dezastrelor" şi se constituie "Comisia Guvernamentalã de apãrare impotriva dezastrelor" condusã de Primul ministru, cu atribuţii prevãzute la art. 14, iar în subordinea acesteia "Comisia centrala pentru epizootii şi supraveghere a contaminarii radioactive chimice şi biologice a produselor vegetale şi animale", a carei componenta a fost stabilitã şi reactualizata prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 72/16.03.2001 (art. 7 lit. g) cu atribuţii stabilite la art. 15 al ordonanţei menţionate. În conformitate cu art. 11 al aceleiaşi ordonanţe "în teritoriu se organizeazã comisii judeţene şi a municipiului Bucureşti de apãrare impotriva dezastrelor", cu atribuţii stabilite la art. 16 al ordonanţei menţionate. La cap. I şi III al aceleiaşi ordonanţe se stabilesc atribuţiile specifice ale autoritãţilor administraţiei publice centrale şi locale pentru apãrarea impotriva dezastrelor (Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Apãrãrii Naţionale, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, Ministerul Sãnãtãţii) precum şi ale autoritãţilor administraţiei publice locale şi a prefecturilor.
f) Contractul de concesionare încheiat între medicii veterinari concesionari cu Agenţia Domeniilor Statului, prevede atribuţiile şi responsabilitãţile acestora.
g) Ordinul ministrului agriculturii şi alimentaţiei şi pãdurilor nr. 475/15.10.2002 stabileşte regulamentul de organizare şi funcţionare a Institutului de Diagnostic şi Sãnãtate Animala în privinta supravegherii bolilor transmisibile ale animalelor.
h) Ordinul ministrului agriculturii şi industriei alimentare nr. 114/1975 pentru aprobarea de "Norme şi mãsuri sanitare veterinare" prevede la Partea III, cap. II "Mãsuri speciale pentru prevenirea şi combaterea bolilor infecto-contagioase şi parazitare", "boli supuse declarãrii oficiale şi mãsurilor de carantina", responsabilitãţile specifice ale medicilor veterinari, ale organelor administraţiei publice centrale şi teritoriale şi ale persoanelor fizice şi juridice privind pesta porcina clasica.
i) "Codul Internaţional de Sãnãtate a Animalelor" al Oficiului Internaţional de Epizootii Partea a 2-a "Boli din lista A a Oficiului Internaţional de Epizootii" prevede la Capitolul 2.1.1. "Pesta porcina clasica", responsabilitãţile administraţiilor veterinare centrale în comerţul cu animale şi produse animaliere şi de origine animala şi alte materii şi materiale ce pot influenta starea de sãnãtate a animalelor.
1.12. Ecarisarea teritoriului şi procesarea carcaselor de animale, sunt reglementate prin:
a) <>Hotãrârea Guvernului nr. 92/4.02.1991 - privind înfiinţarea societãţii comerciale Protan SA, care are responsabilitatea ecarisarii teritoriului, colectãrii şi procesarii deşeurilor de origine animala.
b) Ordinul ministrului agriculturii şi industriei alimentare nr. 114/1975 - privind aprobarea de "Norme şi mãsuri sanitare veterinare", prevede la cap. III mãsuri pentru "distrugerea şi valorificarea deşeurilor de origine animala, a confiscatelor şi deşeurilor de abator", "reglementarea folosirii în hrana animalelor a resturilor de la abatoare şi de la unitãţile de alimentaţie publica", mãsuri privind "prevenirea difuzãrii bolilor prin furajarea animalelor cu deşeuri alimentare menajere", mãsuri pentru "prevenirea difuzãrii germenilor patogeni din unitãţile care efectueazã lucrãri cu astfel de germeni", precum şi "reglementãri privind folosirea produselor provenite de la animalele utilizate în industria de biopreparate".
c) <>Ordinul ministrului agriculturii şi alimentaţiei şi pãdurilor nr. 373/26.09.2001 , pentru aprobarea "Normei sanitare veterinare privind gestionarea deşeurilor toxice şi de risc din laboratoarele sanitare veterinare", cu modificãrile şi completãrile ulterioare publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 703/6.11.2001.
d) <>Hotãrârea Guvernului nr. 856/16.08.2002 privind "evidenta gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile" inclusiv deşeurile periculoase stabileşte modalitãţile pentru evidenta gestiunii deşeurilor, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 659/5.09.2002.
e) <>Hotãrârea Guvernului nr. 162/20.02.2002 privind depozitarea deşeurilor, stabileşte principiile şi condiţiile de depozitare a deşeurilor, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 164/7.03.2002.
f) <>Hotãrârea Guvernului nr. 128/14.02.2002 care stabileşte condiţiile pentru incinerarea deşeurilor de origine animala, publicatã în Monitorul Oficial al României nr. 160/6.03.2002.
1.13. Sistemul naţional de compensare a pierderilor suferite de proprietarii sau deţinãtorii de animale prin taierea sau uciderea animalelor sau aplicarea altor mãsuri din planul de combatere a bolii, este reglementatã în legislaţia veterinara prin:
a) Ordinul comun al ministrului agriculturii şi alimentaţiei nr. 35/20.09.1994 şi al Ministerului Finanţelor nr. 1238/20.09.1994 se stabileşte "Comisia de apreciere a valorii de înlocuire a animalelor în cadrul acţiunilor de asanare a bolilor la animale".
b) <>Legea sanitarã veterinara nr. 60/1974 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, care statueazã "acordarea de compensãri în cazul uciderii sau tãierii animalelor în cadrul unor programe de asanare sau de combatere a unor boli".
c) <>Hotãrârea Guvernului nr. 614/1995 republicatã pentru aprobarea "Programului de supraveghere, prevenire, combatere şi asanare a bolilor la animale şi a celor transmisibile de la animale la om, precum şi de refacere a septelului", publicatã în monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 754/16.10.2002.
d) Normele metodologice comune ale Ministerului Finanţelor nr. 5415/1993 şi ale Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei nr. 41540/1993, modificate şi completate cu Normele metodologice comune ale Ministerului Agriculturii, Pãdurilor, Apelor şi Mediului nr. 195/1.10.2003 şi nr. 22343/16.10.2003 ale Ministerului Finanţelor Publice privind finanţarea cheltuielilor pentru combaterea bolilor la animale.
1.14. Înregistrarea exploataţiilor de animale este reglementatã în legislaţia veterinara prin:
a) <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 108/2001 aprobatã prin <>Legea nr. 166/10.04.2002 privind exploatatiile agricole, care stabileşte la Cap. II - "Dimensionarea exploataţiilor agricole comerciale" iar implementarea se face conform "Normelor metodologice din 17.06.2002".
<>Ordinul MAAP nr. 261/2003 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind procedura de autorizare sanitarã veterinara a unitãţilor şi de aprobare a activitãţii de export precum şi definirea unitãţilor supuse controlului sanitar veterinar, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 302/6.05.2003.
1.15. Identificarea şi înregistrarea animalelor este reglementatã în legislaţia veterinara prin:
a) <>Hotãrârea Guvernului nr. 269/22.02.2001 privind registrul agricol pentru perioada 2001 - 2005; Ordinul comun al Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei, Pãdurilor, Apelor şi Mediului şi Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Dezvoltãrii şi Prognozei, nr. 10/2001 pentru aprobarea "Normelor tehnice privind completarea registrului agricol pentru perioada 2001 - 2005";
b) <>Ordonanta de urgenta nr. 127/2003 privind identificarea şi înregistrarea suinelor, ovinelor şi caprinelor;
c) <>Legea zootehniei nr. 72/2002 .
1.16. Sancţiunile aplicate în ceea ce priveşte pesta porcina clasica prevederile legislative sunt reglementate prin:
a) <>Legea sanitarã veterinara nr. 60/1974 republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare prevede la cap. VII sancţiuni penale şi contravenţionale corelate cu nerespectarea prevederilor legale privind pesta porcina clasica.
b) <>Hotãrârea Guvernului nr. 1247/2002 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele sanitare veterinare.
2. În baza prevederilor legislaţiei menţionate:
a) Prezenta sau suspicionarea pestei porcine clasice este notificatã obligatoriu şi imediat la autoritatea veterinara competenta, conform prevederilor <>ordinului nr. 156/1999 , pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123/23.03.2000. Aceasta mãsura trebuie facuta de medici veterinari care aparţin autoritãţii veterinare centrale, teritoriale precum şi din partea unor ministere altele decât Ministerul Agriculturii Pãdurilor Apelor şi Mediului care cunoaşte sau suspecteaza prezenta pestei porcine clasice în orice efectiv de porcine, în special de proprietari, ingrijitori, personalul veterinar de asistenta sau care lucreazã în abatoare şi în laboratoare de diagnostic.
b) Investigarea oficialã în urma suspicionarii bolii va fi efectuatã imediat pentru a confirma sau infirma prezenta acesteia.
c) Probele pentru examenele de laborator vor fi recoltate de la porcine vii, moarte sau ucise în scop de diagnostic.
d) Proprietarul sau reprezentantul acestuia va permite accesul în exploatatia unde se suspicioneaza boala şi va coopera cu investigatorii oficiali.
e) Dupã confirmarea bolii se va face notificarea interna de cãtre direcţia sanitarã veterinara judeteana şi internationala de cãtre Agenţia Nationala Sanitarã Veterinara.
f) Mãsurile de combatere dispuse sunt aplicate de urgenta pentru a tine focarul de boala sub control.
g) Restricţiile dispuse se referã la miscarea animalelor, persoanelor, furajelor, vehiculelor în zonele de protecţie şi de supraveghere, ca şi pentru produsele din carne şi alte materiale contaminate.
h) Porcinele din focarele de boala vor fi ucise, iar cadavrele distruse în asa fel încât sa se evite rãspândirea infectiei, în conformitate cu definitia "stamping out" precizatã de OIE.
i) Carnea şi celelalte produse provenite de la porcine bolnave sau suspecte de boala, tãiate de necesitate înainte de confirmare acesteia trebuie confiscatã şi distrusa în condiţiile precizate anterior.
j) Compensarea la preţul pietii va fi facuta cãtre proprietar pentru porcinele ucise, distruse în scop de diagnostic şi pentru combaterea bolii, ca şi pentru produsele de origine animala şi materialele care au fost confiscate şi distruse prin incinerare sau îngropare.
k) O ancheta epidemiologica detaliatã, oficialã va fi efectuatã de cãtre autoritatea veterinara localã în scopul precizarii surselor de infectie şi identificarii a altor exploataţii supuse riscului de infectie.
l) Autoritatea veterinara localã va asigura supravegherea porcinelor din zonele de protecţie şi supraveghere prin examinare clinica, morfopatologica şi de laborator.
m) Adãposturile, echipamentele, vehiculele şi alte materiale contaminate vor fi bine curatate, spalate şi dezinfectate folosind substanţe înregistrate şi omologate în România active pentru virusul pestei porcine clasice.
n) În situaţii speciale autoritatea veterinara oficialã poate dispune vaccinarea de necesitate în zone bine delimitate cu vaccin viu a porcinelor în condiţiile precizate prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 1026/2003 .
o) Autoritatea veterinara este imputernicita sa solicite ajutorul unor formaţiuni, parte componenta a comandamentului antiepizootic local pentru a asigura condiţii normale pentru aplicarea mãsurilor de combaterea bolii.

CAP. III
PREVEDERI LEGISLATIVE FINANCIARE

1. Fonduri bugetare de urgenta
1.1. Baza legalã pentru prevederile financiare:
1.1.1. <>Legea sanitarã veterinara nr. 60/1974 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, prevede la art. 19:
a) În cazul acţiunilor de importanta deosebita ce se întreprind pentru lichidarea rapida a focarelor de boli transmisibile, prin sacrificarea unor animale şi prin alte mãsuri ce se impun pentru prevenirea difuzãrii epizootiilor şi pentru apãrarea sãnãtãţii efectivelor de animale, se acorda despãgubiri, proprietarilor animalelor sacrificate sau altfel afectate, indiferent dacã animalele respective sunt asigurate sau nu;
b) Sacrificarea unor animale şi alte mãsuri ce se impun pentru prevenirea epizootiilor şi apãrarea sãnãtãţii efectivelor de animale, în cazul acţiunilor de importanta deosebita prevãzute la alin. (1), se aproba în condiţiile stabilite prin hotãrâre a Guvernului.
c) Plata despãgubirilor se face din fondurile prevãzute pentru combaterea epizootiilor, la valoarea de înlocuire la preţul pieţei a animalului sacrificat, dupã caz, la suma pierderii suferite de proprietar prin redarea, indisponibilizarea ori afectarea în alt fel a animalului, la data când a avut loc acţiunea de lichidare a focarelor de boala sau de asanare a acestora, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
d) Suma pierderii suferite de proprietar prin sacrificarea, redarea, indisponibilizarea ori afectarea în alt fel a animalului la data când a avut loc acţiunea de lichidare sau de asanarea a focarului de boala se stabileşte de o comisie de apreciere, constituitã din medicul veterinar de stat al circumscripţiei sanitare veterinare teritoriale, un specialist de la Centrul local de consultanţa agricolã, un specialist de la Oficiul de reproducţie şi selecţie a animalelor, agentul agricol, primarul localitãţii sau reprezentantul acestuia.
e) Valoarea de înlocuire a animalului se stabileşte în funcţie de valoarea genetica, zootehnica, sex, varsta, greutate, starea fiziologica, categoria de producţie, la preţul pieţei la data când a avut loc acţiunea de lichidare sau de asanare a focarului de boala.
1.1.2. <>Hotãrârea de Guvern nr. 614/1993 privind aprobarea "Programului de asanare a efectivelor de animale purtãtoare de boli transmisibile la om şi refacerea septelului", republicatã prevede ca "se aproba acţiunile cuprinse în programul de asanare a efectivelor de animale purtãtoare, cu modificãrile şi completãrile ulterioare". Realizarea integrala a acţiunii de supraveghere şi depistare a vaccinurilor obligatorii şi de necesitate, precum şi a unor tratamente antiparazitare de necesitate în cazul apariţiei unor epizootii, se asigura din fondurile bugetare, cu respectarea Normelor metodologice comune ale Ministerului Finanţelor nr. 5415/1993 şi de Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei nr. 41540/1993, modificate şi completate cu Normele metodologice comune ale Ministerului Agriculturii, Pãdurilor, Apelor şi Mediului nr. 195/1.10.2003 şi nr. 22343/16.10.2003 ale Ministerului Finanţelor Publice privind finanţarea cheltuielilor pentru combaterea bolilor la animale privind finanţarea cheltuielilor pentru combaterea bolilor la animale elaborate de Ministerul Finanţelor şi Ministerul Agriculturii Pãdurilor Apelor şi Mediului. Toate operaţiunile privind asanarea efectivelor de animale de boli transmisibile şi despãgubirea acestora din fondurile special constituite pentru agricultura se face în conformitate cu Legea bugetului şi respectarea prevederilor din <>Legea sanitarã veterinara nr. 60/1974 , republicatã cu modificãrile şi completãrile ulterioare şi a "Normelor metodologice privind finanţarea cheltuielilor pentru combaterea bolilor la animale" elaborate de Ministerul Agriculturii şi alimentaţiei cu nr. 41540/4.08.1993 şi Ministerul Finanţelor nr. 5415/3.09.1993 cu modificãrile şi completãrile ulterioare. Operaţiunile şi acţiunile cuprinse în normele sanitare veterinare privind profilaxia şi combaterea bolilor epizootice şi a zoonozelor de la capitolul "Cheltuieli materiale pentru combaterea epizootiilor" se realizeazã cu respectarea normelor metodologice comune ale Ministerului Finanţelor Publice şi Ministerului Agriculturii Pãdurilor, Apelor şi Mediului, prevãzute la lit. A. Aprobarea acţiunilor care se realizeazã pentru asanarea efectivelor de animale purtãtoare de boli transmisibile la om, în cazul apariţiei pestei porcine clasice, este data de Agenţia Nationala Sanitarã Veterinara din Ministerul Agriculturii Pãdurilor, Apelor şi Mediului, de cãtre direcţiile sanitare veterinare judeţene şi a municipiului Bucureşti sau de cãtre medicul veterinar de stat, dupã caz. Acţiunile de asanare prevãzute la lit. C se realizeazã sub supravegherea Agenţiei Naţionale Sanitare Veterinare din Ministerului Agriculturii Pãdurilor Apelor şi Mediului a direcţiilor sanitare veterinare judeţene şi a municipiului Bucureşti, a circumscriptiilor sanitare veterinare teritoriale. În vederea refacerii septelului, din creditele bugetare alocate prin Ministerul Agriculturii Pãdurilor Apelor şi Mediului, la capitolul "Cheltuieli materiale pentru combaterea epizootiilor", se plãtesc despãgubiri - în afarã celor cuvenite prin asigurãri şi a sumelor recuperate prin valorificarea produselor şi subproduselor de la animalele tãiate, moarte sau ucise - celor care înregistreazã daune în urma tãierii, morţii sau uciderii animalelor. Beneficiazã de despãgubiri, potrivit legii, persoanele juridice, indiferent de tipul de proprietate, şi persoanele fizice deţinãtoare de animale, care au suferit pagube în cazul aplicãrii acţiunilor de importanta deosebita ce se întreprind pentru lichidarea rapida a focarelor de boli transmisibile, cuprinse la pct. 1, lit. C, din prezenta anexa, şi a celor prevãzute în normele metodologice comune ale Ministerului Finanţelor Publice şi Ministerului Agriculturii Pãdurilor Apelor şi Mediului, în baza documentaţiei întocmite de autoritatea sanitarã veterinara de stat. În cazul lichidãrii rapide a focarelor de boli transmisibile, despãgubirile se acorda indiferent dacã animalele sunt asigurate sau nu.
Prin acţiuni de importanta deosebita se înţelege mãsurile care se aplica pentru lichidarea focarelor şi pãstrarea teritoriului tarii liber de boli cu mare difuzibilitate la animale şi a celor transmisibile de la animale la om (tuberculoza, leucoza enzootica bovina, rabie, trichineloza şi alte boli); prin lichidarea rapida a focarelor de boli transmisibile se înţelege taierea sau uciderea animalelor diagnosticate ca fiind bolnave (abataj sanitar), operaţiuni de profilaxie zoosanitara efectuate sub supravegherea administraţiei şi autoritãţii veterinare de stat, precum şi alte mãsuri ce se impun pentru prevenirea difuzãrii epizootiilor şi apãrarea sãnãtãţii efectivelor de animale.
1.1.3. <>Legea nr. 381 din 13 iunie 2002 privind acordarea despãgubirilor în caz de calamitati naturale în agricultura, prevede:
a) Acordarea despãgubirilor în caz de calamitati naturale în agricultura se prevede, la Cap. I art. 1, ca "sunt considerate calamitati naturale pierderile cantitative şi calitative de recolte, mortalitatea şi/sau sacrificarea de necesitate a animalelor, produse printr-o manifestare distructiva a bolilor, pe areale extinse".
b) La art. 2 se prevede ca "Nominalizarea şi încadrarea în categoria bolilor care genereazã calamitati naturale la plante şi animale se realizeazã de Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor", pesta porcina clasica fiind inclusã în aceasta categorie.
c) La art. 4 se precizeazã ca "Pentru aplicarea prevederilor prezentei legi, prin bugetul de stat se va aloca Ministerul Agriculturii, Pãdurilor, Apelor şi Mediului o suma destinatã despãgubirii producãtorilor agricoli", "ca urmare a efectelor negative ale fenomenelor naturale şi ale bolilor prevãzute la art. 2".
d) Conform art. 8, "Despãgubirile se acorda producãtorilor agricoli pentru animale," şi "despãgubirea reprezintã maximum 80% din valoarea de asigurare".
e) Conform art. 9, "Constatarea pagubelor se face în prezenta producãtorului agricol afectat şi a unei comisii numite de prefectul judeţului".
1.2. Cheltuieli prevãzute:
a) În bugetul anual al Ministerului Agriculturii, Pãdurilor, Apelor şi Mediului sunt alocate fonduri speciale care sa acopere cheltuielile destinate lichidãrii focarelor de boala care apar.
b) Cheltuielile prevãzute se acorda pentru:
(i) plata suplimentarã pentru salarii (ore suplimentare, angajari temporare, cheltuieli de transport şi diurna);
(ii) echipament şi alte materiale de protecţie;
(iii) consumabile;
(iv) uciderea porcilor şi distrugerea cadavrelor;
(v) dezinfectarea sau distrugerea materialelor contaminate;
(vi) curatarea şi dezinfectia adaposturilor, curţilor, vehiculelor şi echipamentelor;
(vii) mãsuri de protecţia animalelor;
(viii) compensaţii pentru porcii ucisi, produse de origine animala;
(ix) de vaccinari de necesitate.
c) Cheltuieli pentru pregãtirea combaterii bolii:
(i) instruirea echipelor de lucru;
(ii) susţinerea grupului de experţi;
(iii) pregatiri generale pentru combaterea bolii în focare.

CAP. IV
LANT DE COMANDA

A. STRUCTURI SPECIFICE PERMANENTE CU RESPONSABILITĂŢI
ÎN RELATIE CU PESTA PORCINA CLASICA

1. LA NIVEL GUVERNAMENTAL
1.1. Comisia Guvernamentalã de Apãrare impotriva Dezastrelor instituitã prin <>Ordonanta Guvernului nr. 47/12.08.1994 , Cap. II art. 16.
1.2. Comandamentul Antiepizootic Central - instituit prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 1004/4.10.2001 cu atributiuni stabilite de <>art. 15 al Legii sanitare veterinare nr. 60/1974 republicatã.
2. LA NIVELUL MINISTERULUI AGRICULTURII, PĂDURILOR, APELOR ŞI MEDIULUI
2.1. "Comisia Centrala pentru Epizootii şi Supravegherea Contaminarii Radioactive, Chimice şi Biologice a Produselor Vegetale şi Animale" instituitã prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 72/16.03.2001 şi <>Ordonanta Guvernului nr. 47/12.08.1994 , Cap. II art. 17, lit. g.
2.2. Agenţia Nationala Sanitarã Veterinara din structura Ministerului Agriculturii, Pãdurilor, Apelor şi Mediului care reprezintã autoritatea veterinara centrala (AVC), a carei organizare şi funcţionare este prevãzutã de <>Hotãrârea Guvernului nr. 739/2003 .
2.3. Institutul de Diagnostic şi Sãnãtate Animala, organizat conform Regulamentului de organizare şi funcţionare aprobat prin ordinul MAAP nr. 475/2002 .
3. LA NIVEL JUDEŢEAN
3.1. "Comisia Judeteana pentru Prevenirea Dezastrelor" constituitã în fiecare judeţ în baza <>Ordonanţei Guvernului nr. 47/12.08.1994 , art. 11.
3.2. Comandamentul Antiepizootic Judeţean - instituit în fiecare judeţ prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 1004/4.10.2001 cu atribuţii stabilite de <>art. 15 al Legii sanitare veterinare nr. 60/1974 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
3.3. Direcţia sanitarã veterinara judeteana şi respectiv a Municipiului Bucureşti organizatã conform regulamentului de organizare şi funcţionare prin <>Ordinul Ministrului Agriculturii şi Alimentaţiei nr. 125/1998 .
4. LA NIVEL LOCAL (municipii, oraşe comune)
4.1. Comandamentul Antiepizootic Local (municipal, orasenesc şi comunal) instituit în baza <>art. 15 al Legii sanitare veterinare nr. 60/1974 republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.

B. STRUCTURI SPECIFICE PENTRU CAZURI DE NECESITATE

1. LA NIVEL CENTRAL
1.1. CELULA DE CRIZA pentru pesta porcina clasica, urmãtoarea structura:
a) Se constituie în baza prezentului program şi este compusa din:
(i) ministrul agriculturii, pãdurilor, apelor şi mediului;
(ii) directorul general al Direcţiei generale buget finanţe;
(iii) subsecretarul de stat care coordoneazã activitatea Agenţiei Naţionale Sanitare Veterinare;
(iv) directorul general al Agenţiei Naţionale Sanitare Veterinare;
(v) ministrul finanţelor publice;
(vi) ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului;
(vii) ministrul de interne şi administraţiei publice;
(viii) preşedintele Comisiei guvernamentale de apãrare impotriva dezastrelor.
b) Se reuneste ori de câte ori exista o suspiciune de pesta porcina clasica şi rãmâne operationala pana la ridicarea mãsurilor de carantina şi repopularea exploataţiilor;
c) Împreunã cu Centrul Naţional de Lupta contra Pestei porcine clasice, aceasta are ca principala atribuţie stabilirea şi urmãrirea modului de aplicare a mãsurilor specifice şi nespecifice pentru combaterea pestei porcine clasice;
d) Celula de criza se organizeazã la nivelul Agenţiei Naţionale Sanitare Veterinare.
e) Coordonatele acesteia sunt: Strada Negustori nr. 1 B, sector 2 Bucureşti, Tel. 0040-21-315.78.75, fax 0040-21-312.49.67, e-mail: ansv@m.ro sau ansv.disp@m.ro
1.2. CENTRUL NAŢIONAL DE LUPTA CONTRA PESTEI PORCINE CLASICE
a) Se constituie în baza prezentului program;
b) Are urmãtoarea componenta:
(i) preşedinte - directorul general al Agenţiei Naţionale Sanitare Veterinare;
(ii) vicepreşedinte - directorul general adjunct al Agenţiei Naţionale Sanitare Veterinare;
(iii) secretar - directorul Direcţiei de Sãnãtate Animala din Agenţia Nationala Sanitarã Veterinara;
(iv) membri:
- directorul general al Institutului de Diagnostic şi Sãnãtate Animala;
- directorul general adjunct al Institutului de Diagnostic şi Sãnãtate Animala;
- specialist virusolog din Institutul de Diagnostic şi Sãnãtate Animala;
- specialist epidemiolog din cadrul Institutului de Diagnostic şi Sãnãtate Animala;
- specialist în patologia porcina din cadrul Institutului de Diagnostic şi Sãnãtate Animala;
- preşedintele Asociaţiei Naţionale de Creşterea Porcinelor;
- specialist responsabil cu monitorizarea;
Centrul Naţional de lupta contra pestei porcine clasice este coordonat de subsecretarul de stat din cadrul Ministerului Agriculturii, Pãdurilor, Apelor şi Mediului care coordoneazã Agenţia Nationala Sanitarã Veterinara.
c) Are urmãtoarele responsabilitãţi principale:
(i) stabilirea, împreunã cu celula de criza, a mãsurilor specifice veterinare, pentru elucidarea suspiciunii de pesta porcina clasica şi a celor ce sunt necesare dupã confirmarea bolii, precum şi a mãsurilor nespecifice generale, de combatere a pestei porcine clasice;
(ii) monitorizeazã, urmãreşte şi controleazã punerea în aplicare a mãsurilor specifice veterinare, împreunã cu centrele locale de lupta contra pestei porcine clasice;
(iii) elaboreazã şi imbunatateste strategia de intervenţie în caz de necesitate pentru pesta porcina clasica;
(iv) elaboreazã şi realizeazã în practica programul de instruire a centrelor locale de lupta contra pestei porcine clasice şi a grupelor de experţi de la nivel central şi local privind conduita de abordare în cazul unei situaţii de necesitate create de pesta porcina clasica;
(v) informeazã celula de criza, conducerea Agenţiei Naţionale Sanitare Veterinare şi celelalte structuri centrale de lupta contra pestei porcine clasice asupra evoluţiei bolii;
(vi) asigura şi gestioneazã materialele necesare la nivel central şi la nivelul centrelor locale de lupta contra pestei porcine clasice;
(vii) stabilirea şi gestionarea necesarului de vaccin în caz ca se aplica vaccinarea antipestoasa de necesitate pentru controlul bolii;
(viii) coordonarea tuturor acţiunilor din prezentul program, pe teritoriul României;
(ix) asigura dotarea cu mijloace de comunicare - computere, telefoane fixe şi mobile, fax-uri, ale cãror coordonate trebuie cunoscute de centrele locale de lupta contra pestei porcine clasice, de cãtre celula de criza şi de grupele de experţi centrali şi locali;
(x) stabileşte lista cu numele, adresa, numãrul de telefon, fax, calificarea şi experienta în combaterea bolilor din lista A a OIE a persoanelor responsabile de la centrele locale şi toate structurile centrale, judeţene şi locale implicate în controlul pestei porcine clasice.
d) Centrul Naţional de Lupta Contra Pestei Porcine Clasice are urmãtoarele coordonate:
- Agenţia Nationala Sanitarã Veterinara - B-dul Carol I nr. 24, sector 3, Bucureşti, tel. 021-315.7875, Fax: 021-312.4967; E-mail: ansv.disp@m.ro
1.3. GRUPUL NAŢIONAL DE EXPERŢI
a) Grupul Naţional de Experţi are urmãtoarea componenta:
Grupul naţional de experţi
(i) directorul adjunct al Institutului de Diagnostic şi Sãnãtate Animala - şeful grupului;
(ii) specialist virusolog - şeful Laboratorului Naţional de Referinta pentru Pesta Porcina Clasica;
(iii) specialist în patologia porcina;
(iv) specialist epidemiolog;
(v) specialist în diagnosticul pestei porcine clasice;
(vi) specialist epidemiologie moleculara;
(vii) specialist pentru probleme de biosecuritate;
(viii) specialist igiena şi protecţia şi bunãstarea animalelor;
(ix) specialist responsabil cu monitorizarea;
(x) alţi specialişti existenţi la nivel naţional, care pot realiza competentele de expert al grupului;
Grupul naţional de experţi se împarte în doua subgrupuri:
1. Subgrupul care face deplasarea în teren la nivelul Centrului judeţean de lupta contra pestei porcine clasice şi care va coordona activitatea grupului de experţi locali;
2. Subgrupul care rãmâne la nivelul Institutului de Diagnostic şi Sãnãtate Animala şi al Laboratorului Naţional de Referinta pentru Pesta Porcina Clasica.
b) Atribuţiile grupului naţional de experţi:
(i) conduce ancheta epidemiologica şi evalueaza riscul indus de focar;
(ii) acorda asistenta directorului general al Agenţiei Naţionale Sanitare Veterinare pentru evaluarea situaţiei evoluţiei bolii şi a eficientei mãsurilor de control aplicate;
(iii) efectueazã expertizarea riscului potenţial în relatie cu pesta porcina clasica şi dezvolta noi strategii de control al evoluţiei bolii;
(IV) instruieste şi asista structurile locale şi centrale implicate în lichidarea focarelor de boala.
c) Are coordonatele: Institutul de Diagnostic şi Sãnãtate Animala, Str. Dr. Staicovici nr. 63, sector 5 Bucureşti, tel. 021-410.1299; 021-410.1390; Fax: 021-411.3394; E-mail: office@idah.ro
2. LA NIVEL TERITORIAL
2.1. celula teritorialã de criza (organizatã de Direcţia Sanitarã Veterinara Judeteana respectiv a Municipiului Bucureşti)
2.2. Centrul judeţean de lupta contra pestei porcine clasice
a) Este instituit în baza prezentului program;
b) Se organizeazã la nivelul direcţiilor sanitare veterinare judeţene şi este compus din:
(i) directorul adjunct al Direcţiei Sanitare Veterinare Judeţene respectiv al municipiului Bucureşti - şeful grupului;
(ii) specialist virusolog;
(iii) specialist epidemiolog;
(iv) specialist în patologia porcina;
(v) specialist igiena protecţie şi bunastare animala;
(vi) specialist responsabil cu prelevarea şi transportul probelor la laborator;
(vii) alţi specialişti la nivel judeţean compatibili cu funcţia de expert al grupului.
c) Responsabilitãţi:
1. impun, monitorizeazã, urmãresc şi controleazã punerea în aplicare a:
2. mãsurilor specifice veterinare impuse de "Centrul Naţional de Lupta contra Pestei porcine clasice" prin intermediul direcţiei sanitare veterinare judeţene şi respectiv a municipiului Bucureşti;
3. mãsurilor generale nespecifice impuse de "Comandamentul Antiepizootic Central", prin comandamentele antiepizootice judeţene şi locale (municipale, orãşeneşti, comunale) şi de "Comisia Centrala de Apãrare impotriva Dezastrelor" şi "Comisia de Apãrare contra Epizootiilor, Contaminarii Radioactive, Chimice şi Biologice a Produselor Vegetale şi Animale" prin comisiile judeţene de apãrare contra dezastrelor;
4. coordonarea tuturor acţiunilor cuprinse în prezentul program de alerta şi de intervenţie, pe raza judeţului respectiv;
5. definirea unei exploataţii ca fiind contaminata, dupã consultarea cu grupurile de experţi centrali şi locali şi cu Centrul Naţional de Lupta contra Pestei porcine clasice;
6. autorizarea miscarilor de animale, oameni şi alte materiale ce pot constitui vectori ai virusului pestei porcine clasice;
7. organizarea transportului şi taierea sau uciderea animalelor bolnave, a celor suspecte de imbolnavire şi a celor suspecte de contaminare şi ulterior a celorlalte animale din speciile sensibile;
8. impunerea, urmãrirea şi controlul efectuãrii dezinfectiilor şi dezinsectiilor, dezinfectia spaţiilor de cazare şi a incintelor, precum şi a mijloacelor de transport, a ustensilelor şi echipamentelor dintr-o exploatatie contaminata cu virusul pestei porcine clasice ori dezinfectia unor subproduse obţinute în focar;
9. stabilirea zonei de protecţie şi a zonei de supraveghere, nominalizand limitele, cãile de acces şi punctele de control din aceste zone, planul deplasarilor de animale în interiorul acestor zone, interzicerea accesului de animale din exteriorul acestor zone, organizarea aglomerarilor temporare de animale, ecarisarea, colectarea şi procesarea animalelor moarte sau ucise şi a deşeurilor animaliere;
10. asigurarea legãturii cu autoritãţile locale - poliţie, primãrii, prefecturi - nominalizate pentru impunerea mãsurilor de carantina de gradul II;
11. sensibilizarea crescatorilor, medicilor veterinari, celor care intervin în exploataţii din domeniul public sau privat, populaţiei rurale prin exploatarea tuturor suporturilor mediatice, recomandand drumul de parcurs pe lângã organismele din teren (administraţia judeteana, serviciile veterinare, laboratoarele veterinare, asociaţiile de crescatori de animale);
12. evaluarea şi participarea la întocmirea planului judeţean de alerta şi intervenţie de urgenta în caz de pesta porcina clasica prin;
- analiza factorilor şi situaţiilor particulare ce implica un risc de propagare a unei epizootii;
- adaptarea planului naţional cadru de alerta şi intervenţie de necesitate în caz de pesta porcina clasica la particularitãţile judeţene şi locale;
- aprobarea planului judeţean de alerta şi intervenţie în caz de necesitate pentru pesta porcina clasica;
13. evaluarea costurilor directe şi indirecte induse de un focar de boala susţinute de bugetul public, a celor suportate de crescatori sau de asociaţiile de crescatori;
14. efectueazã bilanţul acţiunilor întreprinse şi emite noi abordari ce trebuie sa conducã la eliminarea focarului;
15. evalueaza prejudiciile, sancţiunile şi punctele slabe ce trebuie corijate (evaluarea şi controlul punctelor critice);
16. instruirea trimestriala a posturilor de comandament fix şi operational şi a grupelor de experţi privind pesta porcina clasica;
d) La nivelul centrelor locale de lupta contra pestei porcine clasice, localizate la nivelul direcţiilor sanitare veterinare judeţene şi respectiv a municipiului Bucureşti trebuie sa existe:
1. mijloace de comunicare: computere, telefoane fixe şi mobile, fax cu linie directa cu Centrul Naţional de Lupta contra Pestei porcine clasice;
2. mijloace de deplasare în teritoriu;
3. sistem informatizat de colectare, procesare şi stocare a datelor;
4. o harta a teritoriului, în detaliu;
5. lista unitãţilor ce trebuie contactate la o suspiciune de pesta porcina clasica (abatoare, servicii de insamantari artificiale, fabrici de lapte, pieţe judeţene, autoritãţi locale - poliţie, primãrie, vama, prefecturi, medicii veterinari de libera practica, reţelele de transport animale şi produse animaliere şi de origine animala, serviciul de recoltare a pieilor, societãţile de dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare, fabricile de preparate din carne, unitãţi ale Ministerul Apãrãrii Naţionale, unitãţile de ecarisare, aglomerarile temporare de animale, parcurile şi rezervaţiile naturale de animale);
6. un plan de intervenţie, mijloace de informare mass-media;
7. stoc de materiale şi echipament de intervenţie, conform anexei nr. 1;
e) La nivelul Centrului Local de Lupta contra Pestei porcine clasice se organizeazã trei formaţiuni:
1. postul de comandament fix - localizat la nivelul direcţiei sanitare veterinare judeţene şi respectiv a municipiului Bucureşti;
2. postul de comandament operational - implantat lângã exploatatia contaminata;
3. o celula de informare la nivelul prefecturii.
Aceste structuri au urmãtoarele responsabilitãţi:
2.2.1. POSTUL DE COMANDAMENT FIX (la nivelul Direcţiei Sanitare Veterinare judeţene şi respectiv a municipiului BUCUREŞTI) are urmãtoarele atribuţii:
a) centralizarea tuturor informaţiilor, în special a celor provenite de la diferite instituţii şi organisme implicate în gestionarea focarului şi din anchetele epizootologice;
b) analizarea datelor şi identificarea punctelor critice;
c) evaluarea situaţiei şi evoluţia focarului;
d) definirea zonelor de protecţie şi de supraveghere, împreunã cu posturile de dezinfecţie şi de control;
e) contactarea primãriei situate în zona de supraveghere pentru instituirea mãsurilor de cãtre postul de comandament operational;
f) pregãtirea deciziilor administraţiei locale;
g) asigurarea transmiterii, urmãririi şi execuţiei deciziilor "Comandamentului Antiepizootic Judeţean" şi local şi ale "Comisiei Judeţene de Apãrare Impotriva Dezastrelor";
h) întocmirea raportului epizootic şi a altor rapoarte;
i) ţinerea la zi a bilanţului mijloacelor materiale, financiare şi de personal angajate în focarul de boala;
2.2.2. POSTUL DE COMANDAMENT OPERATIONAL (la nivelul focarului de boala) are urmãtoarele atribuţii:
a) colectarea datelor privind importanta focarului şi evoluţia bolii, evaluarea prejudiciilor produse de prezenta acesteia, reactiile vecinilor, starea de spirit a crescatorilor şi a celor care intervin în focar;
b) organizarea şi dirijarea operaţiunilor veterinare şi de supraveghere, veghind la efectuarea acestora;
c) asigurarea ca echipele specializate (grupele de experţi centrali şi locali) pot, la sfârşitul zilei:
- sa se decontamineze;
- sa evalueze acţiunile întreprinse în timpul zilei;
- sa primeascã informaţiile necesare pentru a doua zi;
d) angajarea tuturor mijloacelor disponibile pentru eliminarea focarului;
e) ţinerea la zi a tabloului operaţiunilor de pus în aplicare;
f) solicitarea de noi mijloace de intervenţie;
g) contactarea postului de comandament fix pentru a-i furniza informaţiile necesare, pentru a-i transmite solicitarile de noi mijloace materiale, financiare şi de personal;
h) punerea în aplicare a dispoziţiilor "Comandamentului Antiepizootic Judeţean" şi local şi ale "Comisiei Judeţene de Apãrare impotriva Pestei porcine clasice" transmise prin intermediul postului de comandament fix.
Postul de comandament operational este situat în zona de supraveghere a focarului şi conlucreaza strâns cu echipele de experţi ce activeazã în zona de protecţie a focarului.
Postul de comandament operational trebuie sa dispunã de:
- o sala de lucru;
- magazie de materiale;
- un loc de decontaminare cu dus şi masina de spãlat;
- un loc de odihna;
- un loc pentru spalarea şi dezinfectia vehiculelor;
- echipamente: post de telefon şi materiale radio pentru legatura cu poliţia şi jandarmeria, cu pompierii, cu primãria şi prefectura;
- pompe pentru curãţenie mecanicã cu apa sub presiune;
- substanţe letale şi alte mijloace de ucidere a animalelor;
- panouri de avertizare;
- mijloace de deplasare;
- materiale de recoltare a probelor;
- mijloace transport carcase de animale;
- materiale de birotica;
- avize speciale pentru mãsuri restrictive;
- avize de afişare şi informare a publicului;
Postul de comandament operational trebuie sa aibã în stoc:
- echipament de protecţie complet.
- materiale de contentie, pentru prelevare de probe şi pentru uciderea animalelor;
- materiale şi produse pentru spalare şi dezinfecţie;
i) personalul din centrele locale de lupta contra pestei porcine clasice sunt trimestrial instruite la nivelul "Centrului Naţional de Lupta contra Pestei porcine clasice" privind responsabilitãţile şi procedurile legale de urmat în cazul apariţiei pestei porcine clasice.
Celula de informare organizatã la nivelul prefecturii are urmãtoarele responsabilitãţi:
- preia toate informaţiile referitoare la situaţia din focar.
- rãspunde la apelurile populaţiei şi furnizeazã informaţii pentru mass-media.
2.3. GRUPUL DE EXPERŢI LOCALI
1. Grupul de experţi locali este constituit din specialişti din structura direcţiei sanitare veterinare judeţene şi respectiv a municipiului Bucureşti, serviciile veterinare private locale şi alte persoane ajutatoare specializate pe diferite domenii;
2. Grupul de experţi locali este constituit din cinci echipe de experţi:
a) echipa de epidemiologi,
b) echipa de screening,
c) echipa de trasabilitate,
d) echipa de stamping-out şi evaluare,
e) echipa de instruire.
a. ECHIPA DE EPIDEMIOLOGI ESTE FORMATĂ DIN:
(i) şeful serviciului de sãnãtate animala de la nivelul direcţiei sanitare veterinare judeţene şi respectiv a municipiului Bucureşti;
(ii) un reprezentant al serviciilor private locale;
(iii) medicul veterinar de stat care are responsabilitatea pentru exploatatia respectiva;
Echipa de epidemiologi lucreazã împreunã şi sub coordonarea echipei de epidemiologi de la nivel central;
Echipa de epidemiologi evalueaza eficienta acţiunilor de dezinfecţie şi dezinsecţie;
Echipa de epidemiologi are urmãtoarele responsabilitãţi: pe baza informaţiilor furnizate de echipa de specialişti de sãnãtate animala şi de echipa de trasabilitate, combinate cu informaţiile primite despre exploatatiile din jur - asista postul de comandament operational asupra:
- posibilei origini a infectiei;
- perioadei iniţiale de contaminare a exploatatiei;
- punctelor de risc din exploatatia contaminata şi riscul pentru exploatatiile din apropiere, ţinând cont de rãspândirea agentului etiologic pe calea aerului sau prin miscari de animale infectate;
- determinãrii limitelor de posibila rãspândire a agentului pestei porcine clasice.
b. ECHIPA DE SCREENING este formatã din specialişti de la direcţia sanitarã veterinara judeteana şi respectiv a municipiului Bucureşti.
- screening-ul de inventariere - se executa la începutul fazei de prealerta, pentru a avea o evaluare exactã a rãspândirii virusului în zona de protecţie, cat de repede posibil şi inventarierea numãrului de animale din aceasta zona;
- screening-ul în perioada de suspiciune şi control - se efectueazã pentru a avea o situaţie exactã a animalelor moarte, ucise, suspecte de boala, suspecte de contaminare şi a animalelor nereceptive din zona de protecţie;
- screening-ul final: realizarea screening-ului serologic în fermele din zona de protecţie şi zona de supraveghere.
Aceasta este obligatorie pentru a motiva ridicarea mãsurilor de carantina.
c. ECHIPA DE TRASABILITATE
- monitorizeazã miscarile de animale vii, produse animaliere şi de origine animala, persoane, furaje şi alte materii şi materiale ce pot constitui purtãtori de virus pestos porcin.
- trasabilitatea în "amonte" şi "aval" de exploatatia contaminata, în timp şi spaţiu, pentru a evalua posibilele contacte ale exploatatiei înainte de perioada de contaminare, în perioada de incubatie şi dupã suspiciunea bolii în exploatatie;
- tine sub observatie exploatatiile "de contact" şi toate exploatatiile suspecte pana la eliminarea suspiciunii de pesta porcina clasica;
- recolteaza probele necesare examenului de laborator şi utilizeazã probele prelevate din exploatatia contaminata pentru a determina originea virusului pestei porcine clasice prin metode de biotehnologie şi lungimea perioadei între contaminare, suspiciune şi diagnostic;
d. ECHIPA DE STAMPING-OUT ŞI EVALUARE are urmãtoarele responsabilitãţi:
- coordoneazã uciderea animalelor susceptibile din exploatatia contaminata;
- determina valoarea animalelor, a furajelor, a ustensilelor şi a altor materiale ce se supun distrugerii;
- determina valoarea produselor de origine animala ce se distrug;
- supravegheazã dezinfectiile periodice şi controleazã eficienta dezinfectiei şi a dezinsectiei finale.
e. ECHIPA DE INSTRUIRE realizeazã instruirea personalului din focar privind depistarea şi aplicarea mãsurilor de control al bolii. Grupul de experţi locali realizeazã, de asemenea:
(i) întocmirea, împreunã cu şeful centrului local de lupta contra pestei porcine clasice, a raportului epizootic periodic;
(ii) avizarea recoltarilor de probe în zonele de protecţie şi de supraveghere
f. RAPORTUL EPIZOOTIC trebuie sa conţinã:
- situaţia în zona infectata;
- speciile de animale sensibile şi metodele de creştere;
- numãrul de animale cu semne clinice, suspecte de boala, suspecte de contaminare şi numãrul de cazuri;
- detalii privind mãrimea şi amplasarea exploatatiei, relaţiile cu alte exploataţii, existenta soselelor naţionale ori a drumurilor principale în apropiere;
- situaţia meteorologica localã şi mijloacele de legatura cu cea mai apropiatã statie meteorologica;
- evaluarea necesitãţilor materiale şi de personal pentru punerea în aplicare a diferitelor mãsuri dispuse de postul de comandament operational.
g. Grupul de experţi locali este la dispoziţia postului de comandament operational.
În fiecare seara informeazã postul de comandament operational asupra:
- evoluţiei focarului;
- aplicarea dispoziţiilor primite;
- aspectelor particulare apãrute;
- solicita resursele materiale şi de personal pentru urmãtoarele acţiuni;
- preia de la postul de comandament operational dispoziţiile pentru a doua zi.

CAP. V
RESURSE DE PERSONAL

1. La nivelul Agenţiei Naţionale Sanitare Veterinare - va exista situaţia la zi nominalã şi coordonatele (telefon, fax, e-mail) pentru:
a) Comandamentul Antiepizootic Central;
b) Comisia Guvernamentalã de Apãrare impotriva Dezastrelor;
c) Comisia Centrala pentru Epizootii, Contaminare Radioactiva, - Chimica şi Biologica a Produselor Vegetale şi Animale;
d) Agenţia Nationala Sanitarã Veterinara:
(i) conducerea de coordonare - Subsecretar de Stat,
(ii) conducerea executivã:
- Director General,
● Director General Adjunct,
● directorii celor doua direcţii,
- toţi specialiştii din A.N.S.V. şi funcţiile acestora.
e) Institutele centrale de profil:
(i) conducerea,
(ii) toţi specialiştii din cele trei institute cu funcţia.
f) Celula de criza.
g) Centrul Naţional de Lupta contra Pestei porcine clasice.
h) Grupul Naţional de Experţi.
2. La nivelul direcţiilor sanitare veterinare judeţene şi respectiv a municipiului Bucureşti va exista situaţia la zi nominalã şi coordonatele (telefon, fax, e-mail) pentru:
a) Comandamentul Antiepizootic Judeţean;
b) Comisia Judeteana pentru Prevenirea Dezastrelor;
c) Direcţia Sanitarã Veterinara Judeteana şi respectiv a municipiului Bucureşti:
(i) conducerea - director - director adjunct - şefii de servicii,
(ii) ceilalţi specialişti;
d) Centrul Local de Lupta contra Pestei porcine clasice;
e) Grupul Local de experţi:
(i) echipa de epidemiologi;
(ii) echipa de screening;
(iii) echipa de trasabilitate;
(iv) echipa de stamping-out şi evaluare;
(V) echipa de instruire;
(vi) alţi experţi.
3. Acorduri de colaborare
a) Agenţia Nationala Sanitarã Veterinara trebuie sa elaboreze şi sa agreeze cu Colegiul Medicilor Veterinari din România acordul de colaborare care implica participarea directa a medicilor veterinari concesionari la toate acţiunile implicate de prezentul program.
b) Agenţia Nationala Sanitarã Veterinara va încheia acorduri de colaborare cu:
(i) Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului;
(ii) Ministerul Administraţiei şi Internelor;
(iii) Ministerul Apãrãrii Naţionale;
(iv) Ministerul Sãnãtãţii;
(vi) Ministerul Justiţiei;
c) Agenţia Nationala Sanitarã Veterinara va încheia cu conducerile direcţiilor medicale din ministerele în care sunt organizate servicii veterinare protocoale privind implementarea particularã a prevederilor prezentului program în unitãţile cu animale ce aparţin acestor ministere.
d) Agenţia Nationala Sanitarã Veterinara şi direcţiile sanitare veterinare judeţene şi respectiv a municipiului Bucureşti au dreptul sa angajeze temporar personal calificat şi necalificat pentru punerea în aplicare operativã a mãsurilor specifice şi generale de control al bolii.
4. Necesar de personal
a) Calculul necesarului de personal va avea în vedere faptul ca un medic veterinar oficial poate vizita şi examina clinic, în medie, porcii din 5 ferme pe zi, iar necesarul de echipe instruite trebuie sa asigure examinarea a pana la 10 focare de boala în orice moment în zona de protecţie a fiecãrui focar.

CAP. VI
RESURSE DE ECHIPAMENTE ŞI ALTE FACILITĂŢI MATERIALE

1. Facilitãţi materiale
1.1. La nivelul central şi teritorial centrele de lupta contra pestei porcine clasice trebuie sa aibã acces imediat la echipamente de protecţie şi facilitãţi materiale care sa asigure implementarea întregului set de mãsuri de combaterea bolii. O parte din aceste echipamente şi materiale va fi stocata pentru cazuri de necesitate iar restul trebuie sa poatã fi achiziţionat rapid pe baza de precontracte, din surse publice sau private.
1.2. În stoc va trebui sa existe:
a) echipament de protecţie;
b) dezinfectante eficiente fata de virusul pestei porcine clasice, detergenti şi sapun;
c) pompe de curatare şi dezinfecţie, lopeti, razuri;
d) mijloace de ucidere şi eutanasiere;
e) echipament de necropsie şi de prelevare de probe;
f) afişe şi pancarte de avertizare ori de interzicere;
g) harti detaliate;
h) echipament de vaccinare;
Echipamentele şi materialele stocate vor fi ţinute corespunzãtor şi vor fi verificate periodic, pentru aprecierea gradului de deteriorare în vederea înlocuirii.
1.3. Echipamentele şi materialele care trebuie achiziţionate pe baza de precontracte sunt:
a) vehicule diferite;
b) escavatoare;
c) materiale combustibile;
d) pompe diferite pentru spalare sub presiune şi dezinfecţie;
e) cisterne pentru apa;
f) generatoare electrice;
g) arzatoare pentru flambare;
h) mijloace de procesare a cadavrelor şi deşeurilor.

CAP. VII
CAPACITĂŢI DE LABORATOR

1. Laboratoare de diagnostic pentru pesta porcina clasica.
1.1. Examenele de laborator pentru depistarea pestei porcine clasice sunt efectuate în laboratoarele sanitare veterinare judeţene abilitate;
1.2. Rezultatele acestora vor fi confirmate de un Laboratorul Naţional de Referinta pentru pesta porcina clasica din cadrul Institutului de Diagnostic şi Sãnãtate Animala.
1.3. Sarcinile şi responsabilitãţile laboratorului naţional de referinta vor fi urmãtoarele:
a) Asigurarea legãturii cu Laboratorul de Referinta pentru Pesta Porcina Clasica al Comunitãţii Europene cu referire la standardele şi metodele de diagnostic pentru pesta porcina clasica şi diagnosticul diferential;
b) Sprijinirea activitãţii laboratoarelor judeţene prin:
(i) stocarea şi furnizarea liniilor celulare folosite în diagnostic împreunã cu virusul şi/sau a serurilor standardizate şi a celorlalţi agenţi de referinta;
(ii) organizarea şi executarea testelor comparative periodice de diagnostic al pestei porcine clasice şi transmiterea periodicã a rezultatelor acestor teste la autoritatea veterinara centrala a României.
c) Furnizarea informaţiilor şi efectuarea de instruiri ulterioare, în special prin:
(i) colectarea datelor şi a informaţiilor despre metodele de diagnostic şi de diagnostic diferential utilizate şi transmiterea acestor informaţii la autoritatea veterinara centrala a României;
(ii) elaborarea şi implementarea planurilor necesare pentru instruirea ulterioara a experţilor în diagnostic de laborator în vederea armonizarii tehnicilor de diagnostic;
(iii) organizarea unei intalniri anuale cu reprezentanţii laboratoarelor judeţene în care se vor prezenta noutatile în tehnicile de diagnostic;
1.4. Laboratorul naţional de referinta va funcţiona în conformitate cu condiţiile recunoscute de stricta securitate asa cum sunt indicate în Standardele minime pentru laboratoarele care lucreazã cu virusul pestos porcin, elaborate de Comisia Europeanã de Lupta contra Pestei porcine clasice.
1.5. Laboratorul de referinta va formula şi va recomanda mãsurile de securitate ce trebuie luate de laboratoarele judeţene cu privire la diagnosticul pestei porcine clasice, în conformitate cu standardele minime în domeniu.
1.6. Între laboratoarele de stat judeţene de diagnostic, Centrul Naţional de lupta contra pestei porcine clasice, grupul de experţi şi Laboratorul Naţional de Referinta pentru pesta porcina clasica trebuie sa existe un sistem de comunicaţie directa.
2. Ambalarea, transportul şi asigurarea securitãţii probelor pe timpul transportului.
2.1. Probele care conţin material viral cu mare potenţial infectant (amigdale, splina, rinichi, limfonoduri, os sternal), se protejeaza prin închidere în cutiile de plastic cu închidere etansa, în vata imbibata cu soluţie decontaminanta.
2.2. Probele astfel recoltate se ambaleaza, dupã individualizarea vizibila, în cel puţin doua pungi de plastic. Pe ambalajul exterior se fixeazã, o eticheta scrisã vizibil cu urmãtorul conţinut:
"PERICOL - Prezentul pachet se poate deschide doar de persoane autorizate".
2.3. Pe acest ambalaj exterior se aplica primele sigilii şi se dezinfecteaza. Pachetul astfel ambalat şi sigilat se introduce în lada izoterma prevãzutã cu brichete refrigeratoare sau în termose cu cuburi de gheaţa.
2.4. Lada izoterma sau termosurile se inchid şi se sigileaza efectuandu-se dezinfectia exterioarã a acestora.
2.5. Nota de însoţire va avea menţiunea URGENTA - solicitare de examene de diagnostic pentru A 130.
2.6. În afarã datelor curente, pe nota de însoţire eliberata de direcţiile sanitare veterinare judeţene respectiv a municipiului Bucureşti se va mentiona obligatoriu numele medicului care a recoltat probele, data şi ora la care s-au recoltat, numele persoanei care a efectuat ambalarea şi dezinfectia ambalajelor ce conţin probe, precum şi numele persoanei rãspunzãtoare de securitatea probelor pe timpul transportului. Pe delegaţia celor ce însoţesc probele se va mentiona data şi ora la care acestea au fost predate.
2.7. Echipamentul folosit de cãtre cei care au examinat animalele şi au recoltat probe, precum şi restul materialelor nefolosite din trusa de recoltare şi se introduc în sacii de plastic care vor fi dezinfectati la exterior şi sigilati. Aceşti saci se deschid doar în camera de autoclavare din laboratorul judeţean.
2.8. Probele astfel recoltate şi ambalate, se vor transporta în cel mai scurt timp posibil la laboratorul judeţean sau la Laboratorul naţional de referinta pentru pesta porcina clasica.

ANEXA


    ──────
la Norma sanitarã veterinara
────────────────────────────

                  MANUAL DE INSTRUCŢIUNI
                PENTRU PESTA PORCINA CLASICA

    INTRODUCERE

    Urmãtorii termeni se definesc astfel:
    - "unitate" - orice întreprindere care produce, transporta, colecteazã, depoziteaza, proceseaza sau comercializeazã produse supuse controlului veterinar oficial;
    - "autoritate competenta" - autoritatea veterinara centrala care are stabilitã prin lege competenta de a administra şi controla activitatea sanitarã veterinara din România sau orice autoritate cãreia i-a fost delegatã aceasta competenta;
    - "medic veterinar oficial" - orice medic veterinar împuternicit de autoritatea veterinara centrala a României;
    - "exploatatie" - o întreprindere agricolã sau clãdirile ce aparţine unui angrosist asa cum sunt definite de legislaţia în vigoare, situate pe teritoriul României şi în care animalele supuse controlului veterinar oficial, cu excepţia equideelor, sunt cazate sau ţinute în mod regulat, precum şi exploatatia definitã pentru comerţul internaţional cu ecvidee;
    - "centru sau organizaţie" - orice întreprindere care produce, depoziteaza, proceseaza sau manipuleaza produse supuse controlului veterinar oficial;
    - "turma, lot" - un animal sau un grup de animale ţinute într-o unitate sau într-o gospodãrie a populaţiei ce se constituie ca o unitate epidemiologica;
    - "animal de tãiere" (sau de macelarie) - orice animal destinat a fi supus tãierii sau pentru un centru de colectare de unde urmãtoarea destinaţie este abatorul;
    - "animale de creştere sau producţie" - orice animal incluzând pe cele destinate pentru înmulţire, pentru producţia de carne ori pentru munca, prezentãri sau expoziţie, cu excepţia animalelor care iau parte la evenimente culturale sau sportive şi care sunt destinate tãierii imediate;
    - "boli cu notificare obligatorie" - cele specificate de Norma sanitarã veterinara privind anunţarea, declararea, notificarea şi stingerea unor boli transmisibile ale animalelor aprobat prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 159/1999 ;
    - "centru de colectare" - exploatatiile, centrele de strangere a animalelor şi târgurile de animale, în care animalele originare din diferite exploataţii sau gospodãrii ale populaţiei sunt grupate împreunã pentru a forma loturi de transport de animale destinate comerţului;
    - "animal din speciile sensibile" - porcine, domestice sau sãlbatice prezente într-o unitate, exploatatie sau gospodãrie a populaţiei;
    - "animal receptiv" - orice animal din speciile sensibile care nu este vaccinat sau care este vaccinat dar imunizarea acestuia este consideratã, de cãtre autoritatea veterinara competenta, a fi inadecvata;
    - "animal infectat" - orice animal din speciile sensibile la care au fost evaluate simptomele clinice sau leziunile post mortem ca fiind produse de pesta porcina clasica sau la care prezenta pestei porcine clasice a fost oficial constatatã, urmare examenelor de laborator;
    - "animal suspect a fi infectat" - orice animal din speciile de animale sensibile care prezintã simptome clinice sau leziuni post mortem care sunt astfel încât prezenta pestei porcine clasice poate fi suspectata în mod rezonabil;
    - "animal suspectat de a fi contaminat" - orice animal din speciile sensibile care poate - în conformitate cu informaţiile epizootologice colectate - sa fie direct sau indirect expus la virusul pestei porcine clasice;
    - "abataj sanitar" - operaţiunea de profilaxie zoosanitara efectuatã sub supravegherea autoritãţii competente pentru confirmarea unei boli, ce consta în sacrificarea tuturor animalelor bolnave şi contaminate dintr-un efectiv şi, dacã este cazul, a tuturor celor care din alte efective au putut fi expuse la contaminare, fie direct, fie prin intermediul unor mijloace susceptibile de a asigura transmiterea. Toate animalele sensibile vaccinate sau nu, trebuie sa fie tãiate şi carcasele lor incinerate, ingropate sau distruse prin orice alt mijloc ce permite evitarea propagarii bolii prin carcase sau produse ale animalelor tãiate;
    - "abator" - o întreprindere utilizata pentru taierea animalelor destinate alimentaţiei umane sau animale şi agreatã de autoritatea competenta pentru export;
    - "animal" - orice mamifer din specii domestice sau sãlbatice;
    - "aeroport internaţional" - un aeroport desemnat de ţara pe teritoriul cãreia este situat, ca aeroport de intrare sau de ieşire pentru traficul aerian internaţional de animale, material seminal, ovule, embrioni, larve, albine, produse biologice şi patologice;
    - "caz" - animal cu pesta porcina clasica, fiind înţeles ca trebuie precizat criteriul (clinic, serologic, etc.), ce permite a afirma ca animalul este bolnav;
    - "carnuri proaspete" - carnurile ce nu au fost supuse nici unui tratament care sa le modifice ireversibil caracterele organoleptice fizico-chimice, carnurile simplu refrigerate sau congelate sunt carnuri proaspete;
    - "focare de boala" - orice exploatatie, unitate, gospodãrii a populaţiei sau clãdire unde sunt prezente animale, ca şi locurile din apropierea lor, unde au apãrut cazuri de boala;
    - "târg de animale vii" - amenajare care corespunde urmãtoarelor condiţii:
    ● este plasat sub controlul unui medic veterinar oficial,
    ● nu este situat într-o zona infectata şi este dezinfectat înainte şi dupã folosire,
    ● nu serveşte decât animalelor pentru ingrasat, de munca, sau animalelor de macelarie,
    ● este împrejmuit are o singura poarta de intrare şi ieşire,
    ● spaţiu pentru izolarea animalelor suspecte sau bolnave.
    - "ţara exportatoare" - o ţara din care sunt expediate, cu destinaţie spre o alta ţara, produse agricole supuse controlului veterinar oficial;
    - "ţara importatoare" - o ţara de destinaţie cãtre care sunt fãcute expeditii de produse agricole supuse controlului veterinar oficial;
    - "ţara de tranzit" - o ţara care este traversata sau în care fac numai escala la nivelul unui post de frontiera produse agricole, supuse controlului veterinar oficial;
    - "ţara indemna de pesta porcina clasica" - unde se practica vaccinarea - o ţara care trebuie:
    ● sa poatã face dovada rapiditatii şi regularitatii în declararea bolilor la animale,
    ● sa expedieze o declaraţie la Oficiul Internaţional de Epizootii atestând absenta focarului de pesta porcina clasica şi a oricãrei vaccinari contra acestei boli, timp de cel puţin 12 luni cu o documentaţie care sa demonstreze existenta unui sistem eficace de supraveghere sanitarã şi a unui dispozitiv complet de reglementare şi de lupta contra bolii,
    ● sa nu importe nici un animal vaccinat contra pestei porcine clasice, dupã oprirea vaccinarii.
    Dacã o ţara indemna de pesta porcina clasica unde este practicatã vaccinarea, doreşte obţinerea statutului de ţara indemna de pesta porcina clasica unde nu se practica vaccinarea, o perioada de asteptare de 12 luni e necesarã dupã oprirea acesteia.
    - "zona indemna de pesta porcina clasica" - este o zona ce poate fi stabilitã într-o ţara indemna unde este practicatã vaccinarea sau într-o ţara indemna unde nu este practicatã vaccinarea, sau într-o ţara ale cãror anumite pãrţi au rãmas infectate. Zona infectata este separatã de restul tarii şi de ţãrile vecine infectate printr-o zona de supraveghere. O ţara în care exista o zona indemna de pesta porcina clasica unde se practica vaccinarea este necesar sa:
    ● poatã face dovada de rapiditate şi regularitate în declararea bolii la animale;
    ● sa expedieze o declaraţie la Oficiul Internaţional de Epizootii indicând dorinta sa de a stabili o astfel de zona şi atestând absenta în aceasta a oricãrui focar de pesta porcina clasica în ultimii 2 ani şi a oricãrei vaccinari contra acestei boli, timp de cel puţin 12 luni şi absenta introducerii oricãrui animal vaccinat în zona, dupã oprirea vaccinarii;
    ● sa furnizeze o documentaţie care sa demonstreze existenta unui sistem eficace de supraveghere sanitarã în zona indemna de pesta porcina clasica şi în zona de supraveghere;
    ● sa descrie în detaliu limitele acestor doua zone, demonstrand eficacitatea supravegherii ce se exercita şi existenta unui dispozitiv de reglementare complet de protecţie şi de lupta contra pestei porcine clasice. Zona de supraveghere trebuie sa aibã cel puţin 10 km în profunzime.
    - "ţara infectata" - ţara în care nu sunt respectate condiţiile pentru a putea fi consideratã ca indemna de pesta porcina clasica;
    - "zona infectata de pesta porcina clasica" - o zona în care boala este prezenta, într-o ţara pana atunci indemna. Zona infectata trebuie sa aibã o raza de cel puţin 10 km în jurul focarelor de pesta porcina clasica;
    Ea este separatã de restul tarii printr-o zona de supraveghere, având cel puţin 10 km în profunzime. În cele doua zone, deplasarile de animale trebuie sa fie controlate. În zona infectata de pesta porcina clasica, porcinele vii nu pot pãrãsi zona infectata decât cu un mijloc de transport şi dirijate cãtre un abator desemnat, situat într-o zona de supraveghere, unde vor fi tãiate imediat.
    - "suspiciunea de pesta porcina clasica" - starea patologica a porcinelor care permite sa se suspicioneze ca virusul pestei porcine clasice este la originea exprimarilor epidemiologice, clinice şi patologice.
    Anexa privind Manualul de instrucţiuni conţine urmãtoarele fise:
    - Fişa nr. 1 - Prealerta - anunţarea suspiciunii de pesta porcina clasica.
    - Fişa nr. 2 - Mãsuri de restrictie de necesitate impuse la suspiciunea de pesta porcina clasica.
    - Fişa nr. 3 - Raportul preliminar al grupului de experţi şi inspectori.
    - Fişa nr. 4 - Prelevarea şi trimiterea de probe la laborator pentru confirmarea sau infirmarea bolii.
    - Fişa nr. 5 - Ridicarea mãsurilor de restrictie la infirmarea bolii.
    - Fişa nr. 6 - Raportul privind ancheta epidemiologica.
    - Fişa nr. 7 - Proceduri de diagnostic.
    - Fişa nr. 8 - Procedura de notificare interna şi internationala.
    - Fişa nr. 9 - Procedura şi acţiuni de instituire a zonelor de protecţie şi de supraveghere.
    - Fişa nr. 10 - Proceduri de tãiere şi ucidere a animalelor.
    - Fişa nr. 11 - Proceduri de ecarisare a teritoriului şi de procesarea cadavrelor şi deşeurilor animaliere.
    - Fişa nr. 12 - Proceduri de curatare, dezinfecţie şi dezinsecţie.
    - Fişa nr. 13 - Proceduri de vaccinare de necesitate pentru pesta porcina clasica.
    - Fişa nr. 14 - Proceduri de stingerea unui focar de pesta porcina clasica şi ridicarea restrictiilor sanitare veterinare.
    - Fişa nr. 15 - Proceduri de repopulare.
    - Fişa nr. 16 - Proceduri de instruire pentru combaterea pestei porcine clasice.
    - Fişa nr. 17 - Proceduri de publicitate, avertizare a populaţiei, relaţii cu mass-media.
    - Fişa nr. 18 - proceduri pentru scenarii epidemiologice.

    FIŞA 1

      Prealerta - notificarea suspiciunii de pesta porcina
            clasica (raportul preliminar de suspiciune)

    Porc suspect de a fi infectat cu virusul pestei porcine clasice - orice porc care manifesta simptome clinice sau orice carcasa de porc care prezintã leziuni post-mortem ori reactii la testele de laborator efectuate conform manualului de diagnostic şi care indica prezenta posibila a pestei porcine clasice.
    Anunţarea suspiciunii de pesta porcina clasica se efectueazã conform prevederilor <>Ordinului nr. 156 din data 27.12.1999  (Publ. în Monitorul Oficial nr. 123 din data 23.03.2000), anexa la norma sanitarã veterinara privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor capitolul II, punctul 1:
    "Anunţarea suspiciunii ori a apariţiei unei boli transmisibile la animale sau de la animale la om, precum şi a cazurilor de tãieri de necesitate sau de moarte a animalelor constituie o obligaţie legalã pentru toţi deţinãtorii de animale (persoane fizice sau juridice), pentru orice persoana care, prin activitatea pe care o desfãşoarã, vine în contact cu animalele sau cu produsele de origine animala, pentru unitãţile care prelucreaza, colecteazã, depoziteaza, transporta, valorifica ori comercializeazã produse de origine animala, pentru personalul care activeazã la punctele de control pentru trecerea frontierei de stat, precum şi pentru administraţia publica localã şi personalul sanitar veterinar."
    Raportul preliminar de suspiciune se întocmeşte conform modelului de mai jos:





                       RAPORT DE NOTIFICARE (SUSPICIUNE)

│ A │ 1    │ 3    │ 0    │      │      │      │      │      │      │     │     │
└───┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴─────┴─────┘
        Codul bolii                                            Ziua
Luna               Anul

1.
 │                                            │      │      │      │      │    │
 └────────────────────────────────────────────┴──────┴──────┴──────┴──────┴────┘
                    Judeţul                     Codul de notificare al judeţului
2.
 │                                                                             │
 └─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
 Numele şi funcţia persoanei care raporteazã
3.
 │                                                                             │
 └─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
 Numãrul de fax şi adresa de posta electronica
4.
 │PESTA PORCINA CLASICA                                                        │
 └─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
 Numele bolii
5.
 │IFD-B.A. Nr.                                                                 │
 └─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
 Metoda de diagnostic
6.                                     7.                         8.
 │     │        │        │   │       │       │      │   │       │      │       │
 └─────┴────────┴────────┘   └───────┴───────┴──────┘   └───────┴──────┴───────┘
 Data detectiei iniţiale     Data estimativã a                               Nr.
 de focare separate          a modificãrii statusului            primei infectii
 identificate                de sãnãtate
9.
 │                                                                             │
 └─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
 Localizarea geograficã a focarului (focarelor)

 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
10.
 Detalii referitoare la focar(e)
┌──────┬────────┬─────────────┬───────────────┬────────────────────────────────┐
│      │        │             │               │           Din care:            │
│ Nr.  │        │ Nr. animale │Nr. de animale ├─────────┬───────┬──────┬───────┤
│focare│ Specia │existente în │   afectate    │Cu semne │Moarte │Ucise │Tãiate │
│      │        │    focar    │               │ clinice │       │      │       │
├──────┼────────┼─────────────┼───────────────┼─────────┼───────┼──────┼───────┤
├──────┼────────┼─────────────┼───────────────┼─────────┼───────┼──────┼───────┤
└──────┴────────┴─────────────┴───────────────┴─────────┴───────┴──────┴───────┘
11. Detalii privind efectivul afectat
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
12. Detalii privind epidemiologia bolii
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
13. Mãsuri de control luate la data raportarii
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

     Director                        Şef laborator                Şef serviciu
 sãnãtate animala



FIŞA 2

Mãsuri de necesitate impuse de suspiciunea de boala

În cazul suspicionarii pestei porcine clasice se aplica mãsurile prevãzute în <>Ordinul Ministrului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor nr. 404/2002 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare pentru controlul pestei porcine clasice (Publicat în Monitorul Oficial al României, nr. 268 din data de 17 aprilie 2003).
Autoritatea veterinara centrala a României trebuie sa dispunã imediat mãsuri de investigare, pentru a confirma sau a infirma prezenta bolii menţionate, conform procedurilor stabilite în Manualul de diagnostic.
a) inventarierea tuturor porcilor şi exploataţiilor, pe categorii, întocmirea unei situaţii cu porcii bolnavi, morţi sau susceptibili de a fi infectati,
b) reţinerea în exploataţii a tuturor porcilor în adaposturi sau alt loc unde pot fi izolati,
c) interzicerea intrãrii/iesirii porcilor din exploatatie, autoritatea veterinara localã putând extinde dupã caz interdicţia iesirii din exploatatie şi a altor specii de animale, cuprinzând mãsuri pentru distrugerea rozatoarelor şi insectelor,
d) interzicerea iesirii din exploatatie a carnii sau produselor din carne provenite de la porcine, material seminal, ovule şi embrioni provenite de la porci, a furajelor pentru animale, a ustensilelor, diferitelor materii şi deşeuri care pot transmite virusul pestei porcine clasice, acestea neputând face obiectul comerţului cu Statele Membre ale Uniunii Europene,
e) pentru deplasarea persoanelor spre sau din exploatatie numai cu avizul autoritãţii sanitare veterinare locale,
f) funcţionarea mijloacelor de dezinfecţie la intrarea şi ieşirea din exploatatia de porcine în scopul reducerii riscului de rãspândire a virusului,
g) recoltarea de probe pentru examenele de laborator care au drept scop confirmarea sau infirmarea pestei porcine clasice de la porcii ucisi,
h) când exploatatia unde se gãsesc porcii suspecti este într-o zona cu o densitate mare de porci, autoritatea veterinara localã dispune aplicarea aceloraşi mãsuri,
i) mãsurile nu trebuie ridicate pana când suspiciunea de pesta porcina clasica nu a fost infirmata de laboratorul sanitar veterinar autorizat unde s-au efectuat analizele de laborator.

FIŞA 3

Raportul preliminar al grupului de experţi şi inspectori

Grupul permanent de experţi şi inspectori stabilit de cãtre autoritatea veterinara centrala a României sprijinã autoritatea veterinara localã în întocmirea anchetei epidemiologice care trebuie sa fie conceputã cu responsabilitate pentru a oferi date clare privind:
a) condiţiile de aparitie;
b) sursa de infectie;
c) exploataţii cu animale nou imbolnavite;
d) miscarile de animale, furaje şi alte mijloace prin care s-ar fi putut transmite boala;
e) probele recoltate se trimit la laborator;
f) rezultatul examenelor de laborator;
g) mãsurile dispuse pentru combatere.

FIŞA 4

Prelevarea şi trimiterea de probe la laborator pentru
confirmarea sau infirmarea bolii

1. Prelevarea şi trimiterea de probe la laborator pentru confirmarea sau infirmarea pestei porcine clasice se face în conformitate cu prevederile <>ordinului nr. 404/2002 . Medicul veterinar teritorial recolteaza probe (stern şi set de organe-rinichi, splina, limfonoduri, tonsile) de la cadavre sau porci ucisi pe care le trimite în condiţii de securitate optima, (conform Manualului de Diagnostic) la Laboratorul sanitar veterinar judeţean pentru punerea în evidenta a prezentei sau absentei virusul pestei porcine clasice.
2. Probele sunt expediate cu Nota de însoţire unde se precizeazã ca acestea provin de la porcii domestici sau salbatici prin care se solicita detectia de antigen şi genom viral şi sau izolarea de virus de la animalele vii sau moarte (sânge pe anticoagulant, probe de stern şi organe) şi detectia de anticorpi pentru supravegherea efectivelor având în vedere antecedentele epidemiologice (vaccinari anterioare).
3. Se vor respecta condiţiile de ambalare, identificare şi transport ale probelor recoltate.

FIŞA 5

Ridicarea mãsurilor de restrictie la infirmarea bolii

1. Confirmarea sau infirmarea pestei porcine clasice se face în baza:
a) observarii simptomelor clinice şi morfopatologice;
b) detectia virusului, a antigenului sau a genomului în probele de organe, sânge;
c) detectia anticorpilor specifici.
2. Procedurile de diagnostic sunt oficial aprobate şi omologate şi în conformitate cu Manualul OIE de standarde şi sunt înscrise în Catalogul naţional al metodelor de diagnostic paraclinic veterinar.
3. Sunt autorizate urmãtoarele teste:
a) IFD efectuat pe frotiuri de maduva sternala;
b) testul de identificare a antigenului detectat cu setul de anticorpi monoclonali;
c) testul de simplificare şi detectie a genomului viral.
Sunt respectate prevederile <>ordinului nr. 404/2002 .
4. Ridicarea mãsurilor de restrictie sanitarã veterinara se face de cãtre autoritatea veterinara teritorialã (Direcţiile sanitare veterinare), dupã ce suspiciunea de pesta porcina clasica a fost infirmata oficial prin buletin de analiza emis de Laboratorul sanitar veterinar de stat.

FIŞA 6

Raportul privind ancheta epidemiologica

1. Când este confirmatã pesta porcina într-o exploatatie prin buletinul de analiza emis de Laboratorul Naţional de Referinta din cadrul IDSA, autoritatea veterinara teritorialã dispune urmãtoarele mãsuri:
a) uciderea imediata a porcilor din exploatatie care se face sub supraveghere sanitarã veterinara oficialã, pentru evitarea riscului de rãspândire a virusului în timpul uciderii şi transportului;
b) recoltarea unui numãr suficient de probe de la porcii ucisi pentru a se putea stabili modul de contaminare a exploatatiei precum şi perioada dintre contaminare şi notificarea bolii;
c) prelucrarea sub supraveghere sanitarã veterinara oficialã a cadavrelor de porci morţi sau ucisi;
d) identificarea şi prelucrarea sub supraveghere sanitarã veterinara oficialã a carnii provenite de la porcii taiati în perioada dintre contaminarea probabila şi aplicarea mãsurilor oficiale;
e) identificarea şi distrugerea sub supraveghere sanitarã veterinara a materialului seminal, ovulelor, embrionilor proveniţi de la porci care au fost colectati din exploatatie în perioada dintre contaminarea prealabilã şi aplicarea mãsurilor oficiale;
f) supunerea unui tratament care sa asigure distrugerea virusului pestei porcine clasice a tuturor substanţelor şi deşeurilor suspecte de a fi contaminate, reguli care se aplica conform instrucţiunilor medicului veterinar oficial;
g) executarea dezinfectiei adaposturilor în care au fost cazati porcii, a vehiculelor utilizate pentru transportul acestora, a cadavrelor, a echipamentului, asternuturi, gunoi de grajd, a purinului suspect de a fi contaminat în urmãtoarele condiţii:
(i) asigurarea supravegherii sanitare veterinare oficiale conform instrucţiunilor medicului veterinar oficial;
(ii) respectarea principiilor şi procedurilor de curãţenie, dezinfecţie şi tratamentul care pot fi amendate sau suplimentate ulterior.
2. Informaţiile solicitate cu privire la focarul de pesta porcina clasica trebuie sa cuprindã:
a) Data detectiei iniţiale a modificãrii statusului de sãnãtate;
b) Data estimativã a primei infectii cu virusul pestei porcine clasice, înainte ca boala sa fie notificatã sau suspectata;
c) Situaţia miscarii efectivelor de animale şi originea acestora;
d) Deplasarea persoanelor, vehiculelor, porcilor, carcaselor, materialului seminal, carnii, aprovizionarea cu furaje sau a oricãrui material, care ar fi putut transporta virusul cãtre sau de la exploatatia în cauza;
e) Certificarea sanitarã veterinara;
f) Data şi ora trimiterii probelor la laborator;
g) Data confirmãrii/infirmarii diagnosticului de pesta porcina clasica;
h) Nr. de focare separate identificate;
i) Localizarea geograficã a focarului (focarelor);
j) Situaţia epidemiologica a efectivelor de porcine din zona de supraveghere epidemiologica, inclusiv a porcilor mistreti din mediul silvatic, rezervaţii naturale sau grãdini zoologice;
k) Detalii referitoare la focar(e):


┌──────────┬─────────────┬────────────┬────────────────────────────────────────┐
│          │     Nr.     │            │               Din care:                │
│   Nr.    │   animale   │   Nr. de   ├───────────┬─────────┬────────┬─────────┤
│ focar(e) │  existente  │  animale   │ Cu semne  │ Moarte  │ Ucise  │ Tãiate  │
│          │ în focar(e) │  afectate  │  clinice  │         │        │         │
├──────────┼─────────────┼────────────┼───────────┼─────────┼────────┼─────────┤
├──────────┼─────────────┼────────────┼───────────┼─────────┼────────┼─────────┤
└──────────┴─────────────┴────────────┴───────────┴─────────┴────────┴─────────┘


l) Detalii privind efectivul afectat;
m) Detalii privind epidemiologia bolii;
n) Mãsuri de control luate la data raportarii.
o) Dacã sunt persoane vinovate de apariţia bolii.

FIŞA 7

Proceduri de diagnostic - de supraveghere, de infirmare
sau confirmare a bolii

1. Pentru diagnosticul pestei porcine clasice se respecta prevederile <>ordinului nr. 404/2002 , confirmarea unui focar de pesta porcina clasica bazându-se pe:
a) simptomele clinice şi anatomopatologice caracteristice bolii;
b) detectia virusului, a antigenului sau a genomului în probe de tesuturi, organe, excretii;
c) punerea în evidenta a anticorpilor specifici în probele de sânge;
d) testul de imunofluorescenta directa efectuat pe frotiuri de maduva sternala;
e) testul de identificare a antigenului detectat cu setul de anticorpi monoclonali;
f) testul de amplificare şi detectie a genomului viral.
2. Declararea oficialã a pestei porcine clasice şi instituirea mãsurilor de carantina de gradul II.
2.1. Medicul veterinar oficial întocmeşte actul sanitar veterinar de declarare a pestei porcine clasice din care rezulta:
a) data apariţiei bolii;
b) exploatatia unde a fost diagnosticata boala;
c) efectivul total de porcine existent;
d) numãrul de porci la care s-a diagnosticat boala;
e) data confirmãrii oficiale a pestei porcine clasice şi categoria la care a apãrut.
3. Actul de declarare se înregistreazã la Consiliul local al comunei de pe raza cãruia se afla exploatatia şi este de medicul veterinar oficial şi autoritatea veterinara localã.
4. Declararea oficialã a bolii se face conform prevederilor <>ordinului nr. 156/1999 şi <>ordinului nr. 404/2002 .
5. Se respecta prevederile <>Ordinului nr. 404 din 2002 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind mãsurile de supraveghere, profilaxie şi combatere a pestei porcine clasice pentru controlul serologic al porcilor din zonele de protecţie şi de supraveghere pentru depistarea anticorpilor virusului pestei porcine clasice (referitoare la procedura de recoltare a probelor vs efectivul considerat). Interpretarea oricãrui test serologic pentru pesta porcina clasica se va face ţinând seama şi de diagnosticul diferential fata de infectiile cu pestivirusuri ale rumegatoarelor - BVDV şi BDV.
6. Confirmarea unui focar de pesta porcina clasica se bazeazã pe:
a) observarea simptomelor clinice şi a leziunilor morfopatologice caracteristice bolii;
b) detectia virusului, a antigenului sau a genomului în probe de tesuturi, organe, sânge sau în excretii;
c) demonstrarea prezentei anticorpilor specifici în probele de sânge.
7. Procedurile de diagnostic sunt oficial agreate şi omologate şi în conformitate cu cele prevãzute de Manualul OIE de standarde pentru teste de diagnostic şi vaccinuri şi sunt înscrise în Catalogul naţional al metodelor de diagnostic paraclinic veterinar.

FIŞA 8

Procedura de notificare interna şi internationala

Pesta porcina clasica este o boala declarabila şi carantinabila, sistemul de notificare fiind stabilit prin <>ordinul MAA nr. 156/1999 prin:
a) Notificarea interna consta în anunţarea oficialã facuta de medicul veterinar oficial, serviciile veterinare aparţinând altor ministere decât Ministerului Agriculturii Pãdurilor Apelor şi Mediului sau de conducerea acestora ori de serviciile veterinare particulare prin fax, telefon, telex, ori comunicare scrisã direct la autoritatea veterinara localã reprezentatã de direcţia sanitarã veterinara judeteana, respectiv a Municipiului Bucureşti. Suspiciunile şi confirmãrile de pesta porcina clasica sunt anunţate telefonic prin e-mail la Institutul de Diagnostic şi Sãnãtate Animala şi Agenţia Nationala Sanitarã Veterinara, precizându-se exploatatia, abatorul, mijlocul de transport, targul de animale, fondul de vanatoare unde au apãrut asemenea situaţii. Notificarea interna se face periodic şi în conformitate cu dispoziţiile Agenţiei Naţionale Sanitare Veterinare.
b) Notificarea internationala se face în baza prevederilor statului Oficiului Internaţional de Epizootii, România ca ţara fondatoare recunoaşte drepturile Biroului Central al Oficiului Internaţional de Epizootii de a comunica direct cu administraţia veterinara centrala a unei tari membre a acestui organism.
Toate notificãrile şi informaţiile transmise la Oficiului Internaţional de Epizootii de Agenţia Nationala Sanitarã Veterinara sunt evaluate ca fiind transmise de ţara noastrã, iar toate notificãrile şi informaţiile transmise de Oficiului Internaţional de Epizootii la Agenţia Nationala Sanitarã Veterinara sunt evaluate ca fiind transmise tarii noastre.
România ca ţara membra a Oficiului Internaţional de Epizootii, pune la dispoziţia altor tari membre prin intermediul Oficiului Internaţional de Epizootii, orice informaţie necesarã pentru a reduce pe cat posibil riscul rãspândirii bolilor inclusiv a pestei porcine clasice şi acorda sprijin în lupta impotriva acesteia la nivel mondial.
Agenţia Nationala Sanitarã Veterinara transmite Oficiului Internaţional de Epizootii:
(i) notificarea prin telex, telegrama, fax şi orice alte mijloace electronice în termen de 24 de ore a oricãrui dintre urmãtoarele evenimente: bolile din lista A a OIE, referitor la prima aparitie sau reaparitie a pestei porcine clasice, dacã ţara sau regiunea tarii a fost consideratã anterior libera de pesta porcina clasica, aspecte importante noi pentru epidemiologie altor state, stabilirea diagnosticului pentru pesta porcina clasica. Dacã exista aspecte excepţionale din punct de vedere epidemiologic pentru alte tari.
Autoritatea veterinara centrala a României trebuie:
(ii) sa notifice boala şi sa furnizeze Comisiei Europene informaţii cu privire la focarele de pesta porcina confirmate în exploataţii, cazurile de PPC confirmate într-un abator sau în mijloacele de transport, cazurile primare de PPC confirmate la porcii salbatici, rezultatul anchetei epidemiologice;
(iii) sa furnizeze Comisiei Europene cu privire la cazurile ulterioare confirmate la porcii salbatici dintr-o zona infectata cu PPC.
Se întocmeşte un raport prin care se precizeazã:
- data expedierii şi ora,
- numele tarii noastre,
- numele bolii,
- numãrul de focare sau de cazuri,
- data suspectarii pestei porcine clasice,
- data confirmãrii pestei porcine clasice,
- metodele folosite pentru confirmare,
- dacã boala a fost confirmatã la porcii salbatici, într-o exploatatie, abator sau mijloc de transport,
- numãrul porcilor morţi pe categorii,
- numãrul porcilor ucisi şi data uciderii,
- data prelucrãrii carcaselor,
- localizarea geograficã a focarului,
- mãsurile aplicate pentru combatere,
- rezultatul testelor efectuate pe probe de la porcii ucisi.
Rapoarte lunare referitoare la prezenta, absenta sau evoluţia pestei porcine clasice şi aspecte importante pentru epidemiologie altor tari membre.

FIŞA 9

Procedura şi acţiuni de instituirea zonelor
de protecţie şi de supraveghere

1. Medicul veterinar oficial primeşte prin buletinul de analiza confirmarea pestei porcine clasice şi întocmeşte actul sanitar veterinar de declarare oficialã a bolii din care rezulta:
a) localizarea focarului,
b) efectivul de porci din exploatatie,
c) numãrul de porci morţi, ucisi, taiati din focar,
d) efectivele de animale altele decât porcii,
e) numãrul porcilor imbolnaviti,
f) situaţia exploataţiilor invecinate,
g) data confirmãrii pestei porcine clasice,
h) mãsuri dispuse de medicul veterinar oficial pentru combatere şi prevenirea difuzãrii bolii.
2. Pe baza confirmãrii oficiale a pestei porcine clasice într-o exploatatie, autoritatea veterinara teritorialã stabileşte:
a) zona de protecţie cu o raza de cel puţin 3 km în jurul focarului,
b) zona de supraveghere cu o raza de cel puţin 10 km.
3. Când stabileşte aceste zone, autoritatea veterinara localã trebuie sa ţinã cont de rezultatele anchetei epidemiologice, situaţia geograficã, respectiv granitele naturale sau artificiale, localizarea exploataţiilor, modalitãţile de deplasare şi de comerţ cu porci, precum şi disponibilitatea abatoarelor, instalaţiile, personalul disponibil pentru a controla orice deplasare a porcilor în cele doua zone, în special dacã porcii care vor fi ucisi trebuie mutati din zona de origine.
4. Se are în vedere dacã una din aceste zone ale focarului include pãrţi din teritoriul României şi din cel al unui sau mai multor state vecine, situaţie în care autoritãţile veterinare respective coopereazã cu România pentru a stabili acea zona.
5. Astfel autoritatea veterinara centrala a României trebuie sa ia mãsuri de semnalizare evidenta, avertizare, resurse media ca presa şi televiziune pentru informarea tuturor peroanelor aflate în zona respectiva.

I. Mãsuri în zona de protecţie
1. Autoritatea veterinara centrala a României dispune aplicarea urmãtoarelor mãsuri:
a) inventarierea exploataţiilor şi inspectarea acestora pe o perioada de 7 zile de cãtre un medic veterinar oficial pentru examinare clinica şi control al evidentelor, identificarea porcilor.
b) interzicerea miscarilor de porci, interdicţie care nu este aplicatã tranzitului porcilor pe sosea sau calea feratã dacã aceasta se face fãrã descãrcare şi opriri.
Se acorda derogare pentru porcii care trebuie taiati imediat şi provin din afarã zonei de protecţie în condiţiile în care abatorul este în acea zona.
c) curatarea şi igienizarea mijloacelor de transport pentru animale vii sau materii (carcase, furaje, gunoi de grajd, purin) care pot fi contaminate. Nici un astfel de mijloc de transport nu poate ieşi din aceasta zona în alte condiţii şi nu a fost verificat de autoritatea veterinara localã.
d) interzicerea intrãrii sau iesirii dintr-o exploatatie a oricãrui animal domestic fãrã autorizarea autoritãţii veterinare locale.
e) notificarea la autoritatea veterinara localã a porcilor morţi sau bolnavi din exploatatie.
f) interzicerea mutãrii din exploatatia unde sunt ţinuţi, a porcilor pentru o perioada de peste 30 de zile dupã efectuarea curãţeniei şi dezinfectiei exploatatiei infectate. Cu aprobarea autoritãţii veterinare locale se poate face miscarea acestor porci cãtre:
(i) un abator pentru tãiere imediata,
(ii) o întreprindere de prelucrare sau într-un loc unde sunt ucisi imediat şi cadavrele sunt prelucrate sub supraveghere sanitarã veterinara oficialã,
(iii) alte incinte, în cazuri excepţionale din zona de protecţie când trebuie sa fie informatã imediat Comisia Europeanã despre aceasta mãsura.
g) interzicerea iesirii materialului seminal, a ovulelor şi embrionilor provenite de la porcii din exploataţii.
h) respectarea mãsurilor de igiena de cãtre persoanele care intra sau ies din exploatatie pentru a reduce riscul rãspândirii virusului pestei porcine clasice.
2. În condiţiile stabilite de autoritatea veterinara centrala a României, atunci când interdicţiile sunt menţinute mai mult de 30 de zile datoritã apariţiei altor focare care produc probleme de bunastare a animalelor sau de alta natura, se poate aviza miscarea porcilor din aceasta zona cãtre:
a) abatorul aflat în zona de protecţie pentru taierea imediata a porcilor,
b) o întreprindere de prelucrare sau un loc corespunzãtor unde porcii sunt ucisi imediat şi cadavrele prelucrate sub supraveghere sanitarã veterinara oficialã,
c) alte incinte din zonele de protecţie.
3. Aceste derogãri se iau în baza unei cereri motivate de proprietarul exploatatiei, adresatã autoritãţii veterinare locale, care avizeazã ieşirea porcilor din exploatatie în urmãtoarele condiţii:
a) efectuarea examinãrii clinice de cãtre un medic veterinar oficial, a porcilor care trebuie transportaţi, termometrie, controlul evidentelor şi a identificarii,
b) sa nu fie evidentiate semne clinice de pesta porcina clasica,
c) transportul sa se facã cu mijloace sigilate de autoritatea veterinara localã, curatate şi dezinfectate imediat dupã transport,
d) prelevãri de probe în numãr suficient de la porcii taiati sau ucisi conform Manualului de Diagnostic pentru confirmarea sau nu a prezentei virusului,
e) transferul cãtre un abator pentru taierea imediata, când este informatã autoritatea veterinara localã pe teritoriul cãreia se afla abatorul, cazarea şi apoi taierea acestora separat de alţi porci, este efectuat examenul clinic din punctul de vedere al pestei porcine clasice, marcarea carnii rezultate şi tratata conform legislaţiei.
4. Carnea rezultatã se transporta în condiţii de maxima siguranta în mijloace sigilate pe tot traseul.
5. În zona de protecţie sunt aplicate aceste mãsuri pana la efectuarea urmãtoarelor operaţiuni:
a) curãţenia şi dezinfectia exploatatiei infectate,
b) examinarea clinica şi de laborator a porcilor din toate exploatatiile care nu trebuie sa se realizeze înainte de 30 de zile de la realizarea curãţeniei şi dezinfectiei în exploatatia contaminata.

II. Mãsuri în zona de supraveghere
1. Autoritatea veterinara centrala a României dispune aplicarea urmãtoarelor mãsuri:
a) inventarierea exploataţiilor existente;
b) interzicerea deplasarii şi transportului pe drumuri publice sau private a porcilor, cu excepţia ca acestea sunt autorizate de autoritatea veterinara localã, cu excepţia tranzitului pe sosea sau calea feratã când acestea se fac fãrã descãrcare sau oprire şi nici porcilor pentru tãiere imediata proveniţi din afarã zonei de supraveghere dacã abatorul este în zona menţionatã;
c) curatarea şi dezinfectia mijloacelor de transport porci şi a altor animale, materii care pot fi contaminate. Nici un mijloc de transport nu poate ieşi din zona fãrã a fi curatat şi dezinfectat;
d) interzicerea intrãrii sau iesirii timp de 7 zile de la stabilirea zonei de supraveghere a oricãrui animal domestic fãrã avizul autoritãţii veterinare locale;
e) notificarea porcilor morţi sau bolnavi la autoritatea veterinara localã;
f) interzicerea mutãrii porcilor din exploatatia unde sunt ţinuţi timp de 21 de zile de la efectuarea curãţeniei şi dezinfectiei decât spre:
(i) un abator pentru tãiere imediata,
(ii) o întreprindere de prelucrare sau loc unde porcii sunt ucisi imediat, iar cadavrele prelucrate sub supraveghere sanitarã veterinara oficialã.
g) interzicerea iesirii materialului seminal, a ovulelor şi a embrionilor proveniţi de la porcii din exploatatia infectata;
h) respectarea mãsurilor de igiena de cãtre persoanele care intra sau ies din exploatatie pentru a reduce riscul rãspândirii virusului pestei porcine clasice.
2. Autoritatea veterinara localã poate autoriza în baza unei cereri scrise a proprietarului, ieşirea porcilor din exploatatia aflatã în zona de supraveghere atunci când interdicţiile au fost menţinute mai mult de 30 de zile cãtre:
a) abator pentru tãiere imediata,
b) o întreprindere de prelucrare sau un loc unde sunt ucisi şi cadavrele prelucrate sub supraveghere sanitarã veterinara oficialã,
c) cãtre alte incinte localizate din zona de protecţie sau supraveghere situaţie care este comunicatã de autoritatea veterinara centrala a României la Comisia Europeanã.
3. Mãsurile din zona de supraveghere se menţin pana când au fost efectuate curãţenia şi dezinfectia exploatatiei infectate, porcii din toate exploatatiile au fost supuşi examinãrii clinice şi de laborator conform Manualului de Diagnostic pentru a depista prezenta sau nu a virusului pestei porcine clasice, acţiuni care nu trebuie realizate înainte de 20 de zile de curãţenia şi dezinfectia preliminarã.
4. În ambele zone, de protecţie şi supraveghere sunt interzise urmãtoarele activitãţi:
a) activitatea de reproducţie de la prima suspiciune pana la eliminarea animalelor din exploatatie;
b) scoaterea produselor agricole cultivate în incinta exploatatiei infectate;
c) sanitare veterinare (vaccinari, recoltari de sânge, tratamente);
d) izolarea funcţionalã a adaposturilor unde a fost suspicionata, confirmatã pesta porcina clasica);
e) respectarea normelor de profilaxie generalã cu asigurarea dezinfectiei mijloacelor de transport şi pentru personalul angajat şi vizitator;
f) limitarea circulaţiei;
g) interzicerea vanatorii în zonele silvatice.

III. Mãsuri aplicate în caz de confirmare a pestei porcine clasice în alte locuri decât exploataţii de animale
Pesta porcina clasica poate fi diagnosticata în târguri de animale, baze de achiziţii, expoziţii sau diferite aglomerari (abatoare temporare de animale), pe timpul transportului când se dispun urmãtoarele mãsuri:
a) uciderea şi ingroparea porcinelor bolnave sau suspecte de imbolnavire;
b) pentru restul speciilor de animale din aceste aglomerari conduita este stabilitã de Comandamentul antiepizootic judeţean în funcţie de numãrul şi speciile existente;
c) închiderea targului, expoziţiei, bazei de achiziţii şi evacuarea animalelor, efectuarea dezinfectiei şi curãţeniei;
d) organizarea de depistari a unor eventuale cazuri de îmbolnãviri;
e) dirijarea la primul abator a animalelor unde se suspicioneaza pesta porcina clasica, respectiv a carnii şi subproduselor rezultate în asa fel încât sa fie eliminat orice pericol de difuzare a virusului pestei porcine clasice;
f) uciderea şi distrugerea porcilor salbatici din mediul salbatic în condiţiile evitãrii riscului de rãspândire a virusului.

IV. Mãsuri de trasabilitate
1. Dacã medicul veterinar oficial considera, pe baza unor date confirmate, ca pesta porcina clasica ar fi putut fi introdusã din alte exploataţii în exploatatia suspecta a fi contaminata sau din aceasta în alte exploataţii, ca rezultat al miscarii de persoane, animale sau vehicule pe orice alta cale sau mijloc, acele alte exploataţii vor fi plasate sub supraveghere sanitarã veterinara oficialã şi acţiunile de supraveghere nu vor fi ridicate pana când suspiciunea prezentei bolii în exploatatia suspecta de contaminare nu este oficial eliminata.
2. Dacã medicul veterinar oficial considera, pe baza unor date confirmate, ca pesta porcina clasica ar fi putut fi introdusã în exploatatia contaminata din alte exploataţii ca rezultat al miscarii de persoane, animale sau vehicule ori pe orice alta cale sau mijloc, acele alte exploataţii vor fi plasate sub supraveghere veterinara oficialã.
3. Dacã medicul veterinar oficial gãseşte sau considera, pe baza unor date confirmate, ca pesta porcina clasica ar fi putut fi introdusã din exploatatia contaminata în alte exploataţii ca rezultat al miscarii de persoane, animale sau vehicule ori pe orice alta cale sau mijloc, acele alte exploataţii vor fi plasate sub supraveghere veterinara oficialã.
4. Când o exploatatie a fost supusã prevederilor pct. 1, 2 şi 3, autoritatea veterinara competenta va interzice miscarea animalelor din aceasta exploatatie cu alta destinaţie decât pentru transport direct la un abator, sub supraveghere veterinara oficialã, cu scopul tãierii de necesitate. Înainte de a se acorda o astfel de autorizare, medicul veterinar oficial trebuie sa efectueze o examinare a întregului efectiv din exploatatia respectiva şi sa confirme ca nici un animal nu este suspect de a fi infectat.
5. Atunci când condiţiile permit, autoritatea veterinara competenta poate limita mãsurile prevãzute la pct. 1 şi 2 pentru o parte a exploatatiei incriminate şi a animalelor existente acolo, cu condiţia ca animalele existente sa fi fost cazate, ţinute şi furajate complet separat de cele care fac obiectul celor specificate la pct. 1 şi 2.
6. Atunci când porcinele sunt livrate sau scoase din exploatatia în care sunt ţinute, ele trebuie sa fie identificate în asa fel încât, pentru a fi posibila stabilirea exploataţiilor de origine sau exploatatia de unde provin şi toate miscarile lor sa poatã fi repede identificate (trasabilitate).

V. Taierea de urgenta a porcinelor şi valorificarea carnii rezultate se vor efectua în aceleaşi condiţii ca şi în cazul zonei de protecţie.
1. Întreprinderile de producere a nutreturilor combinate şi abatoarele din zonele epizootice vor funcţiona cu aprobarea şi în condiţiile stabilite de cãtre Comandamentul Antiepizootic Judeţean respectiv al Municipiului Bucureşti prin respectarea normelor de profilaxie generalã.
2. Întreprinderile de producere a fainii proteice furajere situate în zonele epizootice pot prelua cadavre sau deşeuri animaliere numai din localitãţi libere de boala, în condiţiile stabilite de Comandamentul Antiepizootic Judeţean, cu excepţia celor care sunt destinate special pentru distrugerea animalelor tãiate sau moarte din zone de protecţie.
3. Personalul silvic şi de vanatoare are obligaţia sa anunţe imediat comandamentele antiepizootice locale ori de câte ori gãsesc cadavre ori depisteaza porcine sãlbatice, bolnave sau suspecte de boala, este obligatoriu ca acestea sa fie capturate şi examinate de autoritatea veterinara localã.
4. În zonele epizootice se interzice vânãtoarea.
5. Mãsurile în zona de supraveghere vor fi menţinute în aplicare cel puţin 30 de zile dupã eliminarea tuturor porcinelor din exploatatie sau locul contaminat şi efectuarea în aceasta exploatatie a curatirii preliminare şi operaţiunile de dezinfecţie.

FIŞA 10

Taierea şi uciderea animalelor

1. Obiect: descrierea modului în care se efectueazã operaţiunile de mişcare, cazare, contentionare, asomare, sacrificare şi ucidere a suinelor (domestice şi sãlbatice) din focare de pesta porcina clasica, în scopul combaterii bolii.
2. Domeniul de aplicare: toate suinele (domestice şi sãlbatice) din focare de pesta porcina clasica.
3. Documente asociate: <>Ordinul Ministrului Agriculturii Apelor şi Pãdurilor nr. 404/2002 , cu privire la mãsurile de control al pestei porcine clasice, <>Ordinul nr. 119/2003 privind Norma Sanitarã Veterinara pentru problemele de sãnãtate animala şi sãnãtate publica referitoare la uciderea vânatului salbatic şi la comercializarea carnii de vanat salbatic, publicat în Monitorul Oficial nr. 159/12.03.2003, <>Ordinul Ministrului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor nr. 425/2002 , privind protecţia animalelor în timpul sacrificarii sau uciderii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887/9.12.2002.
4. Definiţii: în sensul prezentei proceduri, prin urmãtorii termeni se înţelege:
- "porc" - orice animal din familia Suidae, inclusiv porcii salbatici;
- "porc salbatic" - un porc care nu este ţinut sau crescut într-o exploatatie;
- "exploatatie" - orice incinta agricolã sau de alta natura, localizata pe teritoriul României, în care porcii sunt crescuti sau ţinuţi permanent sau temporar. Nu sunt incluse abatoarele, mijloacele de transport şi zonele imprejmuite în care porcii salbatici sunt ţinuţi şi pot fi vanati;
- "porc suspect de a fi infectat cu virusul pestei porcine clasice" - orice porc care manifesta simptome clinice sau orice carcasa de porc care prezintã leziuni post-mortem ori reactii la testele de laborator efectuate conform manualului de diagnostic şi care indica prezenta posibila a pestei porcine clasice;
- "caz de pesta porcina clasica sau porc infectat cu virusul pestei porcine clasice" - orice porc sau carcasa de porc la care au fost confirmate oficial simptome clinice sau leziuni post-mortem de pesta porcina clasica şi la care prezenta bolii a fost confirmatã oficial ca rezultat al unei examinari de laborator efectuate conform manualului de diagnostic;
- "focar de pesta porcina clasica" - exploatatia în care a fost detectat unul sau mai multe cazuri de pesta porcina clasica;
- "focar primar" - focarul care apare pentru prima data într-o exploatatie sau lot de animale;
- "zona contaminata" - zona din teritoriul României în care, în urma confirmãrii unuia sau mai multor cazuri de pesta porcina clasica la porcii salbatici, mãsurile de eradicare a bolii sunt puse în aplicare;
- "caz primar de pesta porcina clasica la porcii salbatici" - orice caz de pesta porcina clasica, care este detectat la porcii salbatici într-o zona în care nu se aplica nici o mãsura;
- "confirmarea infectiei" - declararea de cãtre autoritatea competenta a prezentei unei boli, bazatã pe rezultatele de laborator; în caz de epidemie autoritatea competenta poate sa confirme prezenta unei boli pe baza rezultatelor clinice şi/sau epidemiologice;
- "metapopulatie de porci salbatici" - orice grup sau subpopulatie de porci salbatici cu contacte limitate cu alte grupuri sau subpopulatii;
- "populaţie de porci salbatici susceptibilã" - acea parte a unei populaţii de porci salbatici, care nu a dezvoltat imunitate fata de virusul pestei porcine clasice;
- "deţinãtor" - orice persoana fizica sau juridicã care deţine porci sau care este insarcinata cu îngrijirea animalelor menţionate, contra cost sau nu;
- "medic veterinar oficial" - medicul veterinar desemnat de autoritatea veterinara centrala a României;
- "ucidere" - orice proces care cauzeazã moartea animalelor;
- "tãiere" - cauzarea morţii unui animal prin sangerare;
- "exploatatie de contact" - o exploatatie posibil contaminata cu pesta porcina clasica, ca urmare a localizarii, circulaţiei persoanelor, porcilor ori a vehiculelor sau în oricare alt mod.
4.1. Conform prevederilor <>Ordinului nr. 425/2002 prin care este aprobatã Norma sanitarã veterinara privind protecţia animalelor în timpul sacrificarii sau uciderii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887/19 septembrie 2002, animalele nu trebuie supuse unui stimul, suferinta sau dureri inutile în timpul miscarii, cazarii, asomarii, tãierii sau uciderii.
4.2. În funcţie de locul unde se face taierea sau uciderea porcilor dintr-o exploatatie unde a fost diagnosticata pesta porcina clasica trebuie realizate urmãtoarele condiţii:
a) contentia fãrã a se provoca în mod intentionat sau neintentionat suferinta, durere, ranire sau contuzie;
b) picioarele animalelor nu trebuie legate, animalele nu sunt suspendate înainte de asomare sau ucidere, prinderea unui animal într-un sistem de contentie nu trebuie asociata sub nici o forma cu suspendarea animalului;
c) animalele care sunt asomate sau ucise prin mijloace mecanice sau electrice aplicate pe cap trebuie prezentate într-o astfel de poziţie, încât echipamentul sa poatã fi folosit adecvat cu usurinta şi pe o perioada determinata;
d) echipamentul de asomare electrica nu va fi folosit ca un mijloc de limitare a miscarilor sau de imobilizare a animalelor şi nici ca mijloc de a face animalele sa se deplaseze.
4.3. Asomarea
În ceea ce priveşte asomarea sunt permise urmãtoarele metode:
a) electronarcoza,
b) pistol cu gloante captiv,
c) expunerea la bioxid de carbon,
d) lovire înainte de pierderea cunostintei,
4.4. Uciderea
Uciderea porcilor cu pesta porcina clasica se face prin aplicarea urmãtoarelor metode:
a) pistol cu gloante liber sau pusca,
b) camera de vid,
c) electrocutarea,
d) expunerea la bioxid de carbon.
5. Cerinţe specifice pentru asomare
5.1. Asomarea nu trebuie sa fie efectuatã decât atunci când este urmatã imediat de sangerarea animalului.
5.2. Animalele nu se introduc în boxele de asomare pana când operatorul care urmeazã sa efectueze asomarea nu este pregãtit pentru asomarea animalului. Animalelor nu li se va contentiona capul pana când operatorul nu este pregãtit sa le asomeze.
5.3. În cazul electronarcozei electrozii trebuie plasati astfel încât sa cuprindã creierul, permitand curentului sa treacã prin acesta. Se vor lua mãsuri corespunzãtoare care sa asigure ca exista un contact electric bun, prin udarea pielii. Atunci când animalele sunt asomate individual, aparatul trebuie:
a) sa incorporeze un dispozitiv care sa masoare impedanta curentului şi sa nu permitã funcţionarea aparatului în condiţiile în care nu se asigura intensitatea şi puterea minime ale curentului electric;
b) sa incorporeze un dispozitiv sonor sau vizual care sa indice durata timpului de aplicare pentru fiecare animal;
c) sa fie conectat la un dispozitiv care sa indice voltajul şi intensitatea curentului, pozitionat astfel încât sa fie uşor vizualizat de cãtre operator.
5.4. În cazul expunerii la dioxid de carbon:
a) Concentratia de dioxid de carbon pentru asomarea porcilor trebuie sa fie de minimum 70% în volum.
b) Camera în care porcii sunt expusi la gaz şi echipamentul folosit pentru conveierea porcilor prin camera trebuie proiectate, construite şi întreţinute astfel încât sa se evite ranirea porcilor sau compresia pieptului şi sa le permitã acestora sa rãmânã în poziţie patrupeda pana când îşi pierd cunostinta. Se va asigura o iluminare adecvatã atât pentru camera de asomare, cat şi pentru dispozitivul de conveiere a porcilor pentru a permite acestora acomodarea vizuala.
c) Camera trebuie prevãzutã cu dispozitive pentru mãsurarea concentratiei de gaz la punctul de maxima expunere şi care sa avertizeze sonor sau luminos dacã concentratia de dioxid de carbon scade sub nivelul cerut.
d) Porcii trebuie ţinuţi în boxe sau în containere care sa permitã acestora sa se poatã vedea între ei şi trebuie transportaţi în camera de gazare în termen de 30 de secunde de la intrarea lor în instalatie. Porcii trebuie transportaţi cat mai repede posibil de la intrare cãtre punctul de maxima concentraţie şi trebuie expusi suficient, astfel încât sa se asigure ca rãmân inconstienti pana la sacrificare.
6. Cerinţe specifice pentru ucidere:
a) Pistolul cu glonte liber sau pusca
Aceste arme care pot fi folosite pentru a ucide vanat, trebuie autorizate de cãtre autoritatea competenta, care trebuie sa se asigure ca aceste arme sunt folosite corect numai de cãtre personal calificat.
b) Electrocutarea şi dioxidul de carbon
Autoritatea competenta poate autoriza uciderea prin aceste metode, cu condiţia ca, suplimentar sa se stabileascã puterea şi durata curentului electric folosit, precum şi concentratia şi durata expunerii la dioxidul de carbon.
7. Sangerarea animalelor
7.1. Pentru animalele care au fost asomate sangerarea trebuie facuta imediat dupã asomare şi astfel încât sa se asigure o sangerare rapida, profunda şi completa.
În orice situaţie sangerarea trebuie facuta înainte ca animalele sa îşi recapete cunostinta.
7.2. Toate animalele care au fost asomate trebuie sangerate prin incizarea cel puţin a unei artere carotide sau a vaselor din care aceasta porneşte.
Sa nu se acţioneze asupra animalului pana când nu s-a constatat ca este mort.
7.3. Atunci când o singura persoana efectueazã asomarea, prinderea, agatarea şi sangerarea animalelor, acea persoana trebuie sa efectueze aceste operaţiuni fãrã întrerupere la fiecare animal, înainte de a trece la animalul urmãtor.
8. Sacrificarea şi uciderea suinelor în afarã abatoarelor
8.1. Animalele pot fi sacrificate în afarã abatoarelor, cu condiţia ca acestea sa fie asomate în prealabil, fãrã a se realiza baie de sânge. Autoritatea competenta poate autoriza transportul animalelor bolnave în scopul sacrificarii sau uciderii, cu condiţia ca transportul sa nu provoace animalului o suferinta în plus.

FIŞA 11

Ecarisarea teritoriului, procesarea cadavrelor
şi deşeurilor animale

1. Obiect: descrierea modului în care se efectueazã operaţiunile de colectare, distrugere sau procesare (prelucrare) a cadavrelor şi a deşeurilor animaliere provenite din focare de pesta porcina clasica.
2. Domeniul de aplicare: toate animalele (domestice şi sãlbatice) moarte şi deşeurile animaliere provenite din focarele de pesta porcina clasica.
3. Documente asociate: <>Ordinul nr. 404/2002 privind controlul pestei porcine clasice, <>Ordinul MAPAM nr. 723/2003 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare ce stabileşte reguli de sãnãtate cu privire la subprodusele de la animale, ce nu sunt destinate consumului uman, publicat în Monitorul Oficial nr. 842/26.11.2003;
4. Definiţii: în sensul prezentei proceduri, prin urmãtorii termeni se înţelege:
- "deşeuri animale" - carcase sau pãrţi ale animalelor sau produse de origine animala nedestinate consumului uman, cu excepţia excretiilor animale;
- "materiale cu grad ridicat de risc" - deşeuri animale susceptibile de a prezenta riscuri ridicate asupra sãnãtãţii animalelor sau oamenilor;
- "întreprindere de prelucrare a materialelor cu grad ridicat de risc" - întreprindere în cadrul cãreia deşeurile animale sunt supuse unui tratament sau unui proces de prelucrare în vederea distrugerii agenţilor patogeni;
- "produse tehnice sau farmaceutice" - produse destinate altor scopuri decât consumului uman sau animal;
- "unitate de prelucrare a deşeurilor" - întreprindere de prelucrare cu grad scãzut de risc, întreprindere de prelucrare cu grad ridicat de risc, întreprindere care produce hrana animala ori întreprindere care prepara produse tehnice sau farmaceutice şi în cadrul cãreia sunt utilizate deşeuri animale în vederea pregãtirii unor astfel de produse;
- "porc" - orice animal din familia Suidae;
- "porc de crescatorie" - porcul destinat creşterii sau utilizat în vederea perpetuarii speciei;
- "porc de ingrasatorie" - porcul pus la ingrasat şi destinat abatorizarii pentru producţia de carne;
- "porc mistret" - salbatic - porcul care nu este ţinut sau crescut într-o exploatatie;
- "animal" - orice animal domestic dintr-o specie care ar putea fi direct afectatã de boala în cauza sau orice animal vertebrat salbatic, susceptibil sa participe la epidemiologia bolii, având rol de vector sau rezervor de infectie;
- "exploatatie" - orice unitate situata pe teritoriul României, în care animalele sunt crescute sau sunt ţinute permanent ori temporar;
- "proprietar sau deţinãtor" - orice persoana fizica sau juridicã care deţine în proprietate animale ori care este insarcinata cu posibilitatea întreţinerii acestor animale;
- "medic veterinar oficial" - medicul veterinar împuternicit de Ministrul Agriculturii, Pãdurilor, Apelor şi Mediului şi prin Agenţia Nationala Sanitarã Veterinara, în condiţiile legii, sa îndeplineascã unele atribuţii publice conform <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 90/2000 :
- "porc suspect de pesta porcina clasica" - orice porc care prezintã simptome clinice, leziuni post-mortem sau reactii ca urmare a testelor de laborator efectuate, indicând posibila prezenta a pestei porcine clasice;
- "porc bolnav de pesta" - orice porc cu manifestãri specifice de pesta porcina clasica:
● la care s-au constatat în mod oficial simptome clinice ori leziuni post-mortem de pesta porcina clasica; sau
● la care a fost constatatã în mod oficial prezenta bolii, în urma unui examen de laborator efectuat conform metodelor înscrise în Catalogul naţional al metodelor de diagnostic paraclinic veterinar;
- "focar de boala" - exploatatia în care a fost detectat unul sau mai multe cazuri de pesta porcina clasica;
- "focar primar" - orice focar nelegat din punct de vedere epizootologic de un focar anterior constatat în aceeaşi regiune, exploatatie sau de prima aparitie într-o regiune diferita;
- "ecarisaj" - distrugerea prin îngropare sau incinerare a materiilor cu risc înalt de contaminare, astfel încât sa se evite riscul de propagare a bolii - Directiva C.E.E. nr. 90/667;
- "exploatatie contact" - o exploatatie în care pesta porcina clasica este posibil sa fi fost introdusã din cauza amplasarii sale, ca urmare a circulaţiei persoanelor, a porcilor, a vehiculelor sau a oricãrui alt contact epidemiologic.
5. Condiţii privind prelucrarea cadavrelor şi deşeurilor animale
5.1. Fiind considerate materiale cu grad ridicat de risc trebuie prelucrate într-o întreprindere cu grad ridicat de risc aprobatã de autoritatea sanitarã veterinara centrala sau inlaturate prin arderea la crematoriu ori prin îngropare:
a) toate porcinele care au decedat în ferma, dar nu au fost sacrificate în vederea consumului uman, inclusiv animalele nou-nãscute sau nenascute;
b) animalele omorate în cadrul mãsurilor de control al bolii, fie în ferme, fie în alte locuri desemnate de cãtre autoritatea competenta;
c) toate deşeurile animale, inclusiv sangele rezultat de la animalele care au prezentat semne clinice de boala;
d) animalele, carnea proaspãta, carnea de vanat şi produsele din carne importate din tari terţe, care pe durata inspecţiei prevãzute de legislaţia sanitarã veterinara nu au îndeplinit condiţiile sanitare veterinare în vederea importului în România, cu excepţia cazului în care vor fi reexportate sau importul acestora va fi acceptat cu restricţiile stabilite conform prevederilor legislaţiei în vigoare;
e) animalele de ferma care au murit pe durata tranzitului, fãrã a intra sub incidenta prevederilor pentru situaţiile de ucidere în caz de urgenta, din motive de protecţie;
5.2. Autoritãţile competente pot, dacã este necesar, sa decidã înlãturarea materialelor cu grad ridicat de risc, prin procedura arderii la crematoriu sau a ingroparii, în cazul în care:
a) transportul animalelor infectate sau suspectate de a fi infectate cu o pesta porcina clasica cãtre cea mai apropiatã întreprindere de prelucrare a materialelor cu grad ridicat de risc este refuzat ca urmare a pericolului de propagare a riscurilor legate de sãnãtate;
b) animalele sunt infectate sau suspectate de a fi infectate cu pesta porcina clasica;
c) deşeurile animale în cauza provin din locuri la care accesul se realizeazã dificil;
d) cantitatea şi distanta care trebuie acoperite nu justifica mãsura colectãrii deşeurilor.
5.3. Ingroparea trebuie sa se efectueze la o adancime suficienta, pentru a preveni dezgroparea de cãtre animalele carnivore a cadavrelor sau deşeurilor, precum şi într-un sol corespunzãtor, pentru a preveni contaminarea apelor sau orice poluare a mediului. Anterior ingroparii, cadavrele sau deşeurile vor fi stropite cu un decontaminant corespunzãtor, activ pentru agentul patogen al pestei porcine clasice, autorizat de cãtre autoritatea competenta.
6. Condiţii de igiena referitoare la funcţionarea în cadrul întreprinderilor de prelucrare a deşeurilor animale
a) Deşeurile animale trebuie sa fie prelucrate cat mai curând posibil dupã sosire. Pana la procesare ele trebuie sa fie depozitate în mod corespunzãtor.
b) Containerele, recipientele şi vehiculele utilizate în vederea transportului deşeurilor animale trebuie sa fie curatate, spalate şi decontaminate dupã fiecare utilizare trebuie sa fie autorizate sanitar veterinar.
c) Persoanele care lucreazã într-o secţie septica nu vor putea intra într-o secţie aseptica fãrã sa îşi schimbe hainele de lucru şi incaltamintea sau fãrã sa îşi dezinfecteze incaltamintea. Echipamentele şi instrumentele nu vor fi mutate din prima zona în zona aseptica.
d) Apele reziduale care provin din secţia septica vor fi tratate în vederea asigurãrii distrugerii agenţilor patogeni.
e) Vor trebui luate sistematic mãsuri de prevenire impotriva pasarilor, rozatoarelor, insectelor şi altor daunatori.
7. Deşeurile animale vor fi prelucrate în urmãtoarele condiţii:
a) materialele vor fi autoclavate la o temperatura de minimum 133ιC, pe durata a 20 de minute, la o presiune de 3 bari. Dimensiunea materiei prime dinaintea prelucrãrii va trebui redusã cu minimum 50 mm, cu ajutorul unui polizor;
b) la punctele critice ale procesului de încãlzire vor trebui sa fie asigurate termografe de înregistrare în vederea monitorizarii tratamentului termic;
c) pot fi folosite şi alte sisteme de tratament termic, cu condiţia ca acestea sa fie aprobate conform legislaţiei sanitare veterinare, oferind garanţii echivalente în legatura cu siguranta microbiologica;
d) astfel de sisteme alternative de tratament termic pot fi aprobate numai în situaţiile în care din produsul final s-au prelevat zilnic mostre, pe o perioada de o luna, pentru asigurarea respectãrii standardelor microbiologice impuse. De asemenea, va trebui desfasurata şi rutina secundarã de prelevare de mostre.
e) Instalaţiile şi echipamentele trebuie menţinute în buna stare de funcţionare, iar echipamentele de mãsurare trebuie recalibrate periodic.
f) Produsele finite trebuie manevrate şi depozitate în întreprinderea de prelucrare a deşeurilor animale într-o astfel de maniera încât sa se înlãture orice pericol de contaminare.
8. Condiţii referitoare la produsele finite obţinute în unitãţile de prelucrare a deşeurilor animale
a) Mostrele prelevate din produsele finite imediat ulterior tratamentului nu vor trebui sa conţinã spori de bacterii patogene termorezistente (Clostridium perfringens absent în 1 g de produs).
b) Mostrele de produse finite prelevate pe durata sau ulterior scoaterii din depozitele întreprinderii de prelucrare, vor trebui sa respecte urmãtorii parametrii:
Salmonella: absenta în 25 g: n = 5, c = 0, m = 0, M = 0;
Enterobacterii: n = 5, c = 2, m = 10, M = 3 x 10^2 în 1 g,
în care:
n = numãrul de unitãţi din care este formatã mostra;
m = valoarea de plecare a numãrului de bacterii. Rezultatul este considerat satisfãcãtor în cazul în care numãrul de bacterii din toate mostrele nu depãşeşte valoarea m;
M = valoarea maxima a numãrului de bacterii. Rezultatul este considerat ca fiind nesatisfãcãtor în cazul în care numãrul de bacterii din una sau mai multe mostre este M sau un numãr superior;
c = numãrul de unitãţi de mostre care prezintã bacterii, într-un numãr cuprins între m şi M, mostra fiind consideratã acceptabilã în cazul în care numãrul de bacterii prezent în celelalte unitãţi de mostre este m sau un numãr mai mic decât acesta.
9. Derogãri
Autoritatea sanitarã veterinara centrala, în situaţii excepţionale şi sub supravegherea veterinara efectuatã de autoritãţile competente, poate autoriza utilizarea deşeurilor animale în scopuri ştiinţifice.
10. Controale şi inspecţii care trebuie efectuate la întreprinderile în care se prelucreaza materiale provenite din focare de pesta porcina.
10.1. Autoritatea sanitarã veterinara centrala trebuie sa se asigure, pe propria rãspundere, ca operatorii şi proprietarii de astfel de întreprinderi (în care sunt prelucrate materiale provenite din focare de pesta porcina) sau reprezentanţii acestora adopta toate mãsurile necesare şi în special ca aceştia:
a) vor identifica şi vor controla punctele critice;
b) vor preleva mostre semnificative din fiecare lot prelucrat în vederea verificãrii respectãrii standardelor microbiologice;
c) vor inregistra rezultatele diverselor verificãri şi teste şi le vor pãstra pe o perioada de minimum 2 ani în scopul prezentãrii acestora la autoritãţile competente;
d) vor introduce un sistem de monitorizare.
10.2. În situaţiile în care rezultatul unui test efectuat asupra mostrelor necesare nu este corespunzãtor, operatorul întreprinderii de prelucrare va fi obligat:
a) sa notifice de îndatã acest aspect autoritãţii competente;
b) sa identifice cauzele nerespectãrii;
c) sa se asigure de faptul ca nici un material contaminat nu este mutat din interiorul spaţiilor anterior reprelucrarii acestuia sub directa supraveghere a autoritãţii competente şi reprelevarii oficiale de mostre, în vederea verificãrii respectãrii cerintei legate de controlul microbiologic.
10.3. La intervale stabilite autoritãţile competente vor desfasura inspecţii şi verificãri redundante la astfel de întreprinderi, în ceea ce priveşte:
a) conformarea acestora prevederilor mai sus menţionate;
b) încadrarea în standardele microbiologice ulterior tratamentului.
10.4. Analizele şi testele se vor desfasura în conformitate cu metodele recunoscute ştiinţific, în special cu cele stabilite prin prevederile Uniunii Europene sau, în cazul în care acestea nu exista, în conformitate cu standardele internaţionale recunoscute.
10.5. În cazul în care inspectiile efectuate de cãtre autoritatea competenta demonstreaza faptul ca nu sunt respectate toate cerinţele, autoritatea competenta va trebui sa ia mãsurile ce se impun. Producãtorul va fi obligat:
a) sa notifice de îndatã autoritãţii competente detaliile legate de natura mostrei şi de lotul din care provine aceasta;
b) sa prelucreze sau sa reprelucreze lotul contaminat, sub supravegherea autoritãţii competente;
c) sa sporeasca intensitatea prelevarii de mostre;
d) sa initieze procedurile corespunzãtoare de decontaminare şi curatare din interiorul întreprinderii.
10.6. Autoritatea sanitarã veterinara centrala va redacta o lista cuprinzând unitãţile aprobate care proceseaza deşeuri animale provenite din focare de pesta porcina clasica, situate pe propriul teritoriu. Fiecãrei întreprinderi i se va aloca un numãr oficial de identificare.
10.7. Autoritatea sanitarã veterinara centrala va comunica aceasta lista, precum şi actualizarile acesteia celorlalte state membre ale Uniunii Europene, precum şi Comisiei Europene.
10.8. Autoritatea sanitarã veterinara centrala va aplica mãsuri în special în ceea ce priveşte organizarea şi urmãrirea verificãrilor efectuate de direcţiile sanitare veterinare judeţene şi a municipiului Bucureşti, în vederea asigurãrii ca mãsurile de control prevãzute mai sus sunt respectate.
10.9. Autoritatea sanitarã veterinara centrala va stabili detaliile şi frecventa verificãrilor.
10.10. Autoritatea sanitarã veterinara centrala, care acţioneazã conform acestei proceduri, va stabili metodele de referinta aferente analizelor microbiologice.
10.11. În toate situaţiile în care se face referire la prezenta procedura aspectele vor fi analizate de autoritatea sanitarã veterinara centrala, care va stabili regulile ce vor fi respectate.
11. Cerinţe privind colectarea şi transportul deşeurilor animale
11.1. Deşeurile animale trebuie colectate şi transportate la unitãţile aprobate sau la întreprinderile de prelucrare a materialelor cu grad ridicat de risc în containere sau în vehicule corespunzãtoare, astfel încât sa se previnã scurgerea. Containerele sau vehiculele trebuie sa fie acoperite în mod corespunzãtor.
11.2. Vehiculele, prelatele şi containerele refolosibile trebuie sa fie menţinute în stare de curãţenie şi dezinfectate dupã fiecare transport.
11.3. Autoritatea competenta va lua toate mãsurile ce se impun în vederea controlarii miscarilor de deşeuri provenite din focare de pesta porcina clasica, prin impunerea pãstrãrii de evidente scrise şi de documente care vor însoţi aceste materiale pe durata transportului acestora cãtre locul de inlaturare sau, în cazul în care se considera necesar, prin sigilarea acestora.
11.4. În situaţiile în care anumite deşeuri animaliere sunt transportate direct în vrac cãtre întreprinderea de prelucrare, informaţiile referitoare la origine, denumirea şi natura deşeurilor animale, precum şi cuvintele "nedestinate consumului uman" vor fi, de asemenea, indicate pe o eticheta ataşatã containerului, cutiilor de carton sau altor materiale de ambalare, literele având o înãlţime de minimum 2 centimetri.

FIŞA 12

Procedura privind acţiunile de decontaminare, dezinsecţie,
deratizare (DDD) ce se aplica în focarele de pesta
porcina clasica

1. Obiect: descrierea modului în care se efectueazã operaţiunile de decontaminare, dezinsecţie, deratizare din focare de pesta porcina clasica, în scopul combaterii bolii.
2. Domeniul de aplicare: toate unitãţile de creştere şi exploatare a porcilor în care au apãrut focare de pesta porcina clasica.
3. Documente asociate: <>Ordinul Ministrului Agriculturii Apelor şi Pãdurilor nr. 404/2002 privind controlul pestei porcine clasice
4. Definiţii: în sensul prezentei proceduri, prin urmãtorii termeni se înţelege:
- "porc" - orice animal din familia Suidae, inclusiv porcii salbatici;
- "porc salbatic" - un porc care nu este ţinut sau crescut într-o exploatatie;
- "exploatatie" - orice incinta agricolã sau de alta natura, localizata pe teritoriul României, în care porcii sunt crescuti sau ţinuţi permanent sau temporar. Nu sunt incluse abatoarele, mijloacele de transport şi zonele imprejmuite în care porcii salbatici sunt ţinuţi şi pot fi vanati.
- "porc suspect de a fi infectat cu virusul pestei porcine clasice" - orice porc care manifesta simptome clinice sau orice carcasa de porc care prezintã leziuni post-mortem ori reactii la testele de laborator efectuate conform manualului de diagnostic şi care indica prezenta posibila a pestei porcine clasice;
- "caz de pesta porcina clasica sau porc infectat cu virusul pestei porcine clasice" - orice porc sau carcasa de porc la care au fost confirmate oficial simptome clinice sau leziuni post-mortem de pesta porcina clasica şi la care prezenta bolii a fost confirmatã oficial ca rezultat al unei examinari de laborator efectuate conform manualului de diagnostic;
- "focar de pesta porcina clasica" - exploatatia în care a fost detectat unul sau mai multe cazuri de pesta porcina clasica;
- "zona contaminata" - zona din teritoriul României în care, în urma confirmãrii unuia sau mai multor cazuri de pesta porcina clasica la porcii salbatici, mãsurile de eradicare a bolii sunt puse în aplicare;
- "caz primar de pesta porcina clasica la porcii salbatici" - orice caz de pesta porcina clasica, care este detectat la porcii salbatici într-o zona în care nu se aplica nici o mãsura;
- "confirmarea infectiei" - declararea de cãtre autoritatea competenta a prezentei unei boli, bazatã pe rezultatele de laborator; în caz de epidemie autoritatea competenta poate sa confirme prezenta unei boli pe baza rezultatelor clinice şi/sau epidemiologice;
- "metapopulatie de porci salbatici" - orice grup sau subpopulatie de porci salbatici cu contacte limitate cu alte grupuri sau subpopulatii;
- "populaţie de porci salbatici susceptibilã" - acea parte a unei populaţii de porci salbatici, care nu a dezvoltat imunitate fata de virusul pestei porcine clasice;
- "deţinãtor" - orice persoana fizica sau juridicã care deţine porci sau care este insarcinata cu îngrijirea animalelor menţionate, contra cost sau nu;
- "medic veterinar oficial" - medicul veterinar desemnat de autoritatea veterinara centrala a României;
- "analiza (de microclimat, de sanitatie)" - determinarea unui parametru de igiena.
- "adapost" - construcţie destinatã creşterii animalelor.
- "barem de sanitatie" - numãr minim de tampoane de sanitatie recoltate dintr-un obiectiv decontaminat.
- "compartiment" - una din încãperile unui adapost în care se cresc animale.
- "decontaminare" - operaţiune complexa care are drept scop distrugerea germenilor de pe o suprafata, din conţinutul unui material, sau din aer.
- "fosa" - spaţiu subteran destinat acumularii purinului din adaposturi, sau padocuri, situat de obicei în afarã suprafeţei pe care o dreneaza.
- "hala" - încãpere unica în adapost şi pe un nivel, unde se cresc animalele în sistem industrial.
- "obiectiv" - (interior-exterior, închis-deschis, cu animale - fãrã animale) cea mai mica parte construitã dintr-o ferma având funcţionalitate de sine stãtãtoare, pe care se aplica operaţiuni de zooigiena.
- "exploatatie de contact" - o exploatatie posibil contaminata cu pesta porcina clasica, ca urmare a localizarii, circulaţiei persoanelor, porcilor ori a vehiculelor sau în oricare alt mod.
5. Aplicarea acţiunilor de decontaminare, dezinsecţie, deratizare (DDD)
5.1. Pentru eradicarea pestei porcine clasice în toate fermele în care s-a declarat boala mãsurile DDD trebuie aplicate sub supraveghere veterinara oficialã şi conform instrucţiunilor date de medicul veterinar oficial.
5.2. Substantele utilizate (substanţe decontaminante, insecticide, rodenticide) trebuie sa fie aprobate oficial de cãtre autoritatea veterinara centrala a României şi folosite conform instrucţiunilor producãtorului în concentratiile care asigura distrugerea virusului pestei porcine clasice.
5.3. În acţiunile DDD se va lucra numai cu personal calificat şi autorizat, dotat cu echipament de protecţie complet şi specific fiecãrei acţiuni (pulverizare, gazare etc.) şi în echipe de minimum doi operatori. Trebuie cunoscute şi luate mãsuri pentru aplicarea tuturor mijloacelor de prevenire a intoxicatiilor la om.
6. Decontaminarea
6.1. Substantele decontaminante trebuie verificate înainte de utilizare cu privire la eficienta lor, deoarece prin depozitarea prelungitã efectul cid al acestora se diminueazã.
6.2. Alegerea substanţelor decontaminante trebuie facuta luând în considerare natura incintelor, vehiculelor şi obiectelor care urmeazã sa fie tratate.
6.3. Condiţiile în care sunt utilizaţi agenţii de degresare şi substantele decontaminante trebuie sa fie astfel încât eficacitatea acestora sa nu fie alterata. Trebuie respectati, în special, parametrii tehnici indicaţi de producãtor, cum ar fi: presiunea, temperatura minima şi timpul de contact solicitat;
6.4. Acţiunea trebuie sa vizeze toate obiectivele interioare şi exterioare din unitate. Pentru fiecare tip de obiectiv se utilizeazã decontaminantul adecvat, dupã recomandãrile acestuia. Timpul de contact este de minimum 24 ore pentru toate obiectivele.
6.5. Pentru decontaminarea prin biosterilizare, timpul de contact necesar este e minimum 4 luni.
6.6. Echipamentul de protecţie se va decontamina prin fierbere sau gazare cu substanţe decontaminante specifice. Resturile grosiere (gunoi, furaje, asternut etc.) provenite din obiective vor fi incinerate sau dacã aceasta nu este posibil, se vor decontamina prin metoda biotermica la platforma de gunoi sau treapta mecanicã a statiei de epurare.
6.7. În cursul uciderii animalelor trebuie luate toate mãsurile necesare pentru a respecta normele de protecţie a animalelor şi pentru a se evita sau minimaliza dispersarea virusului pestei porcine clasice. Acestea din urma trebuie sa includã, printre altele, instalarea echipamentului temporar de decontaminare, furnizarea de îmbrãcãminte protectoare, duşuri, posibilitãţi de decontaminare a echipamentului utilizat, a instrumentelor şi a aparaturii şi întreruperea sursei de energie a ventilatiei.
6.8. Carcasele animalelor ucise trebuie pulverizate cu dezinfectant. În cazul în care carcasele trebuie evacuate din exploatatie pentru prelucrare, trebuie utilizate containere acoperite şi etanse. De îndatã ce carcasele porcilor au fost evacuate pentru prelucrare, acele pãrţi ale exploatatiei în care aceste animale au fost adapostite şi orice pãrţi ale altor clãdiri, curţi etc. contaminate în cursul uciderii, tãierii sau examinãrii post-mortem trebuie aplicate imediat mãsurile de decontaminare.
6.9. Orice tesut sau sânge care ar fi putut fi rãspândit în cursul tãierii sau post-mortem ori care a produs contaminarea globalã a clãdirilor, curţilor, ustensilelor etc. trebuie colectat şi prelucrat minutios împreunã cu carcasele.
6.10. Decontaminarea se repeta dupã 7 zile.
6.11. Acţiunea de decontaminare trebuie înscrisã în registrul exploatatiei sau al vehiculului şi trebuie certificatã de cãtre medicul veterinar oficial însãrcinat cu supravegherea.
6.12. Decontaminarea se controleazã obligatoriu asupra eficientei printr-un test de sanitatie general, aplicat la toate obiectivele interioare.
6.13. Mãsurile de carantina pot fi ridicate numai dupã ce toate obiectivele interioare au fost supuse unei decontaminari eficiente atestata prin buletin de analiza eliberat de Laboratorul Sanitar Veterinar de Stat Judeţean.
6.14. Indiferent de decontaminantul utilizat, trebuie sa se respecte urmãtoarele etape şi operaţiuni în ordine cronologicã:
a) Curãţenia mecanicã
- se elimina animalele din obiectiv sau din locurile vizate;
- se scoate de sub tensiune reţeaua electrica;
- se umezeste intreaga suprafata decontaminabila cu apa sau diverse soluţii (slab decontaminante, detergente, decapante etc.);
- se indeparteaza resturile grosiere (furaje, asternut, dejectii etc.) şi se transporta cu o bena etansa la platforma de gunoi sau treapta mecanicã a statiei de epurare. Atentie, sa nu se imprastie pe alte obiective.
- se demonteaza toate pãrţile detasabile şi se depoziteaza într-un loc special amenajat (o platforma betonata şi acoperitã, o magazie betonata, un padoc betonat. Toate vor avea obligatoriu un sistem de colectare a apelor uzate sub control unde urmeazã operaţiunile de curãţire şi decontaminare;
- se curata intreaga suprafata decontaminabila de resturile aderente în asa fel încât sa poatã fi recunoscut materialul din care este facuta. Curatarea se face cu ajutorul apei (jet de apa sub presiune de cel puţin 10 atm.), aerului comprimat, maturilor, periilor, razurilor etc. Mai pot fi utilizate soluţii detergente sau decapante;
- resturile şi lichidele sunt colectate prin sistemul de evacuare a dejectiilor sau se transporta cu o bena etansa la platforma de gunoi sau statie de epurare (treapta mecanicã);
- suprafeţele din pãmânt vor fi înlocuite cu pãmânt proaspãt, dupã îndepãrtarea la platforma de gunoi sau treapta mecanicã a statiei de epurare, a unui strat de 15-20 cm. Pãmântul nou va proveni dintr-o zona stabilitã de medicul veterinar ca neexpusa contaminarii. Acest pãmânt va fi amestecat 5:1 cu var nestins sau clorura de var înainte de introducerea în obiectiv;
- grasimea şi murdaria trebuie indepartate de pe toate suprafeţele prin aplicarea unui agent de degresare şi apoi se spala suprafeţele cu apa;
- se executa reparaţiile curente necesare reluarii procesului de producţie, conform tehnologiilor sanitare veterinare şi de creştere;
- se face o noua curãţenie mecanicã pentru a îndepãrta resturilor rezultate în urma activitãţii de reparaţii;
- se introduc pãrţile detasate care au fost curatate şi decontaminate de la locul unde au fost depozitate în obiectiv, montandu-se funcţional.
b) Aplicarea decontaminantului
- se utilizeazã decontaminate specifice, indigene sau din import omologate şi înregistrate în România;
- se calculeazã suprafata decontaminabila, se asigura mijloace de decontaminare şi mãsurile de protecţie a muncii;
- se pregãteşte soluţia de lucru în funcţie de cerinţele decontaminantului şi suprafata decontaminabila;
- se conditioneaza obiectivul (se indeparteaza apa din recipienţi, excavaţii, anfractuozitati ale pardoselii, hranitoare, adapatoare, bazine, iesle şi canale; se deschid tablourile electrice; se completeazã geamurile; se inchid robinetele; se asigura sursa de iluminare etc.);
- se conditioneaza suplimentar obiectivul în funcţie de cerinţele decontaminantului şi modul de aplicare (preincalzire, etansare, umidifiere etc.);
- se imprastie cantitatea de soluţie de lucru calculatã pentru obiectiv începând de sus în jos şi din partea opusã spre ieşire. Aplicarea se face prin pulverizare fina, pe intreaga suprafata decontaminabila, cat mai uniform, pentru a asigura cantitatea de soluţie de lucru pe fiecare metru patrat;
- se închide şi se sigileaza obiectivul; se încheie actul sanitar veterinar de decontaminare;
- timpul de contact este de cel puţin 6 ore.
c) Controlul eficientei decontaminarii şi condiţionarea obiectivului pentru repopulare
- se recolteaza cu ajutorul tampoanelor de sanitatie resturi din obiectivul decontaminat, de cãtre o persoana instruita în acest sens şi dotatã cu materiale necesare. Aceasta persoana intra prima în obiectiv dupã desigilarea acestuia, utilizând mijloace de protecţie personalã;
- se respecta baremul de sanitatie şi se face neutralizarea specifica a decontaminantului;
- se întocmeşte nota de însoţire pentru laborator; se asigura prelucrarea materialului recoltat în maxim 24 ore.
7. Dezinsectia vizeazã distrugerea dãunãtorilor (insecte, acarieni). Se repeta în funcţie de ciclul biologic al dãunãtorilor.
7.1. Acţiunea de dezinsecţie va fi generalã, cuprinzând toate obiectivele şi suprafeţele populate de daunatori, în scopul împiedicãrii retragerii acestora de pe suprafeţele tratate pe cele netratate şi refacerii rapide a populaţiei.
7.2. Substantele şi produsele pesticide trebuie folosite corect şi raţional, utilizându-se numai concentratiile indicate, pentru a evita instalarea rezistentei dãunãtorilor la acestea.
7.3. Aplicarea soluţiilor trebuie facuta numai în locuri potrivite, în funcţie de specia de daunatori, de obiectivul unde se aplica şi în locurile unde ei circula de obicei, unde se ascund şi unde îşi depun ouale.
7.4. Dezinsectia trebuie executatã ritmic şi neintrerupt pentru a evita refacerea populaţiei de daunatori în obiectivul tratat.
7.5. Pentru a fi eficienta, trebuie sa fie generalã, simultanã pentru toate obiectivele şi continua, ţinându-se cont de ciclul evolutiv al daunatorului care se combate.
7.6. Înainte de începerea acţiunii de dezinsecţie se va stabili specia daunatorului, gradul de infestare, locul de depunere al oualor şi de dezvoltare a formelor intermediare, de natura şi specificul obiectivului ce urmeazã a fi tratat. În funcţie de aceste criterii se stabileşte toxicul şi metoda ce urmeazã a fi aplicatã, pentru a obţine efectul maxim.
7.7. Operaţiunea de dezinsecţie trebuie sa se realizeze conform urmãtoarelor etape şi operaţiuni în succesiune cronologicã:
a) Curãţenia mecanicã:
- se indeparteaza prin mijloace mecanice şi/sau automate praful şi depunerile de materiale nefolositoare rezultate din activitatea unitãţii;
- se curata cu apa şi produse detergente suprafata ce urmeazã a fi supusã acţiunii de dezinsecţie, de resturile aderente, astfel încât sa poatã fi recunoscut materialul de fabricaţie pe intreaga lui suprafata.
b) Dezinsectia propriu-zisa:
- se calculeazã suprafata totalã ce va fi supusã acţiunii de dezinsecţie.
- se alege insecticidul specific avându-se în vedere obligatoriu şi toxicitatea fata de om, şi se utilizeazã conform instrucţiunilor de folosire ale acestuia. Produsul ales trebuie sa fie înregistrat şi autorizat.
- corespunzãtor suprafeţelor stabilite se va calcula cantitatea de toxic necesarã. La stabilirea necesarului de substanta se va tine seama de suprafata tratata, de instrucţiunile producãtorului privind cantitatea de substanta ce se aplica pe mκ (în general, în aplicarea prin pulverizare, se socoteşte cantitatea de 0,05 (50 ml) - 0,1 (100 ml) litri soluţie pe mκ ca fiind suficienta), de concentratia soluţiei aplicate, precum şi de concentratia în substanta activa a substanţei folosite.
- se conditioneaza obiectivul, pentru acţiunea de dezinsecţie, prin îndepãrtarea excesului de umiditate de pe suprafeţe.
- se aplica soluţia de lucru calculatã pe obiectiv, începând de sus în jos (grinzi, plafoane, stâlpi de sustinere, se continua pe pereţi şi pardoseala) şi din partea opusã spre ieşire. Aplicarea se face prin pulverizare fina, pe intreaga suprafata, insistandu-se asupra locurilor preferate de daunatori (pervazul ferestrelor, pereţii despartitori, deasupra uşilor, pe tavan, unghiuri, în spatele vestiarelor, de-a lungul conductelor etc.), cat mai uniform, pentru a asigura cantitatea de soluţie de lucru pe fiecare metru patrat. Dezinsectia se continua la exteriorul clãdirilor, mai ales la pervazul ferestrelor şi tocurile uşilor, în locul de depozitare a gunoiului şi în alte zone suspecte aflate în incinta unitãţii.
- se realizeazã în doua reprize, la interval de 2 ore.
- se închide obiectivul şi se sigileaza (cu banda adeziva de hârtie, pe care scrie "ATENTIE, NU INTRATI, PERICOL DE INTOXICATIE!").
- se respecta timpul de contact de cel puţin 24 ore, apoi se realizeazã condiţionarea obiectivului (aerisire, spalarea instalaţiilor şi a utilajelor care vin în contact direct cu materia prima sau produsul finit).
Dacã se doreşte realizarea dezinsectiei prin aerosolizare (dispersarea în aer a unor particule fine de 40 - 50 microni, de substanţe insecticide) toate instalaţiile electrice se vor scoate de sub tensiune, pentru a se evita scurtcircuitele şi accidentele de munca prin electrocutare. Se vor utiliza generatoare speciale tip Swingfog, ce produc temperatura ridicatã de 350ιC necesarã transformarii în ceata a insecticidului lichid, care se disperseaza în spaţii închise şi se depune dupã 15-18 ore sub forma unei pelicule fine de microcristale insecticide, cu remanenta de contact pe suprafeţele tratate. Fumigatiile se aplica dupã curatarea încãperilor, cu uşile şi ferestrele bine închise - etanseizate (cu hârtie adeziva). Dupã dezinsecţie, nu se vor executa noi varuiri înainte de 60-70 zile, pentru a nu îndepãrta pelicula insecticida remanenta.
Operaţiunea se realizeazã prin introducerea din afarã a tevii de esapament de la aparatul de dispersie (de tip Swingfog) prin orificii sau prin usa intredeschisa, prezenta oamenilor în ceata toxica din interior fiind interzisã. Perioada de contact este de 36-48 ore.
c) Controlul eficientei dezinsectiei
Se realizeazã de cãtre personalul sanitar veterinar, instruit în acest scop şi dotat cu materialele necesare.
7.8. Acesta intra primul în obiectiv, dupã desigilarea acestuia, utilizeazã echipament de protecţie adecvat (halat, manusi de unica folosinta, protectoare pentru incaltaminte şi dacã este cazul, masca buco-nazala).
7.9. În cazul insectelor zburãtoare, eficienta dezinsectiei se realizeazã prin observarea prezentei insectelor moarte în spaţiile tratate şi reducerea numãrului de insecte vii din aer şi de pe suprafeţe. Pentru evaluarea procentualã a eficientei dezinsectiei se pune un anumit numãr de benzi lipicioase timp de 1/2 - 1 ora, înainte şi dupã dezinsecţie. Se stabileşte procentul de insecte capturate dupã dezinsecţie, fata de cele capturate înainte de dezinsecţie, dupã care se stabileşte eficienta, scãzând procentul obţinut din 100.
7.10. În cazul insectelor nezburatoare, se pot numara insectele vii de pe o suprafata înainte şi dupã dezinsecţie stabilind eficienta la fel ca la insectele zburãtoare.
8. Deratizarea vizeazã distrugerea tuturor rozatoarelor din perimetrul unitãţii şi evitarea trecerii acestora în vecinãtãţi.
8.1. Succesul acţiunilor de distrugere depinde de seriozitatea şi profesionalismul acţiunilor sistematice desfãşurate în unitãţi, dar şi de cooperarea cu unitãţile vecine pentru sincronizarea mãsurilor de combatere, prevenindu-se astfel invadarea altor gospodãrii, data fiind marea mobilitate a rozatoarelor.
8.2. Este recomandabil ca acţiunile de distrugere a insectelor şi rozatoarelor dãunãtoare sa se execute combinat, în scopul realizãrii unor zone libere de astfel de daunatori.
8.3. Modul de aplicare tine atât de biologia rozatoarelor, cat mai ales de evitarea fenomenului de rezistenta. Pentru aceasta se utilizeazã fie un singur raticid (durata între deratizari fiind de 6 luni), fie mai multe substanţe, utilizând mai întâi raticidele cu acţiune insidioasa (anticoagulantele) şi în ultima parte pe cele cu acţiune brutala (hidrogen fosforat, fosfura de zinc).
8.4. Pentru canalele de evacuare a dejectiilor se recomanda blocurile raticide hidrofuge.
8.5. Cele mai utilizate mijloace de deratizare sunt cele mecanice şi chimice:
a) Mijloacele mecanice
- Sunt folosite diferite tipuri de capcane sau curse care se amplaseaza ţinând seama de cãile obişnuite de circulaţie, la circa 40 - 50 cm de galerie. La început, capcanele se lasa nearmate câteva zile şi numai dupã ce rozatoarele se obisnuiesc cu prezenta lor, se armeaza.
- Un alt mijloc eficient de combatere a rozatoarelor consta în inundarea galeriilor cu apa sub presiune, distrugand mai ales puii.
b) Mijloacele chimice
- Sunt foarte eficiente şi se numesc generic raticide. Raticidele pot fi substanţe anorganice sau organice, de natura vegetala sau de sinteza. De asemenea, dupã modul cum acţioneazã, pot fi toxice de ingestie şi toxice respiratorii.
- Toxicele de ingestie se aplica sub forma de momeli toxice alimentare: boabe de cereale sau alt suport alimentar impregnate cu soluţii toxice; pulberi folosite la prafuiri.
- Toxicele respiratorii constituie un mijloc mai eficient de eliminare a rozatoarelor, distrugandu-le pe toate cele aflate în galeriile sau în spaţiile gazate.
8.6. Se aplica în special galeriilor care nu au comunicare cu spaţii locuite de om şi unor spaţii închise folosite ca depozite, care de asemenea nu au legatura cu cele locuite de om.
8.7. Etapele şi operaţiunile deratizarii:
a) Curãţenia mecanicã
- se scot animalele în padocuri sau se muta în alte obiective care au fost în prealabil, supuse mãsurilor D.D.D.;
- se evacueaza gunoiul şi resturile furajere şi se depoziteaza pe platforma de gunoi;
- se spala cu apa şi se indeparteaza toate resturile organice aderente de suprafeţe;
b) Aplicarea rodenticidului
- se folosesc momeli toxice şi/sau prafuiri pe locurile circulate de rozatoare, galeriile accesibile, locurile de acces din afarã adaposturilor. La galerii se poate aplica gazarea. Se otravesc sursele de apa;
- în cazul în care animalele nu se evacueaza, momelile toxice şi prafuirile se aplica în locurile circulate de rozatoare, dar la care animalele nu pot avea acces (grinzile de sustinere ale acoperişului, camerele de depozitare a furajelor, alte camere anexe, pervazurile ferestrelor (când aleile de servire sunt laterale), aleile de servire (dacã se poate asigura închiderea perfecta a uşilor de la boxe);
- în afarã adaposturilor se procedeazã la fel ca în primul caz. Se pot amplasa staţii de intoxicare în interior şi în exterior;
- în timpul verii, o atentie deosebita se va acorda spaţiilor verzi dintre adaposturi şi din vecinãtatea adaposturilor (unde sobolanii se retrag şi sapa galerii), canalelor, conductelor de alimentare cu apa şi hrana, precum şi canalelor de evacuare a dejectiilor. Asupra acestora se va acţiona aplicându-se prafuirea cu pulberi toxice asupra galeriilor şi locurilor umblate, precum şi momeli toxice alimentare. Se poate executa gazarea galeriilor;
- momelile neconsumate de rozatoare trebuie adunate la sfârşitul acţiunii de deratizare de cãtre cei care le-au amplasat şi se vor distruge prin ardere sau se vor ingropa (cel puţin un metru adancime, la o distanta de cel puţin 50 m de sursele de apa);
- toate galeriile trebuie astupate, urmele vizibile de rozatoare se curata, iar dupã câteva zile se va reinspecta zona tratata pentru a se verifica apariţia urmelor proaspete.
9. Mãsuri generale de protecţie pentru pãstrarea, manipularea şi utilizarea pesticidelor
9.1. Pãstrarea decontaminantilor, insecticidelor, rodenticidelor trebuie facuta numai în ambalaje originale, ermetic închise, în locuri racoroase, departe de alimente şi furaje şi în siguranta fata de copii şi persoane neavizate.
9.2. În timpul utilizãrii:
- manipularea şi aplicarea numai de persoane adulte perfect familiarizate cu mãsurile de protecţie;
- purtarea obligatorie a echipamentului de protecţie;
- evitarea contactului toxicelor cu pielea;
- purtarea manusilor şi a ochelarilor de protecţie;
- purtarea mastii pe fata la pulverizarile în spaţiile închise;
- aplicarea pulberilor şi momelilor, numai cu mana protejata;
- nu se va ingera materialul concentrat; nu se bea, nu se mananca şi nu se fumeaza în timpul lucrului sau manipulãrii;
- nu se pulverizeaza când este vant;
- surplusul sau apa de spalare a utilajului de lucru nu se arunca în ape stãtãtoare sau curgãtoare;
- spalarea şi denocivizarea cu soluţie de detergent a echipamentului de protecţie;
- spalarea şi depozitarea într-un loc sigur a containerelor şi ambalajelor goale, dupã utilizarea conţinutului.
9.3. Nu sunt admişi sa lucreze cu substanţe toxice: ţinerii sub 18 ani, persoanele cu rani deschise, femeile gravide sau cele care alapteaza, persoanele suferinde de unele boli (de ficat, inima, plamani, sistem nervos etc.) şi alcoolicii.
Personalul D.D.D. trebuie sa fie:
- dotat cu trusa de prim ajutor;
- instruit periodic cu privire la mãsurile de aplicare a D.D.D. şi sa cunoascã normele de protecţie a muncii referitoare la activitatea pe care o desfãşoarã.

FIŞA 13

Proceduri de vaccinare de necesitate pentru
pesta porcina clasica

1. Dacã autoritatea veterinara centrala a României intenţioneazã sa aplice vaccinarea trebuie sa trimitã Comisiei Europene un Plan al vaccinarii de necesitate care sa includã informaţii cu privire la:
a) situaţia bolii care a condus la solicitarea vaccinarii de necesitate;
b) extinderea zonei geografice în care trebuie efectuatã vaccinarea de necesitate şi numãrul de exploataţii de porcine din acea zona;
c) categoriile de porci şi numãrul aproximativ de porci ce trebuie vaccinati;
d) vaccinul ce urmeazã a fi utilizat;
e) durata campaniei de vaccinare;
f) înregistrarea şi identificarea animalelor vaccinate;
g) mãsurile referitoare la miscarea porcilor şi a produselor acestora;
h) criteriile ce vor fi luate în considerare pentru a decide dacã vaccinarea sau mãsurile se vor aplica în exploatatia de contact;
i) alte elemente corespunzãtoare stãrii de necesitate, incluzând examinarile clinice şi de laborator efectuate pe probe prelevate în exploatatiile în care animalele au fost vaccinate şi în celelalte exploataţii localizate în zona de vaccinare.
2. În cursul perioadei de execuţie a vaccinarilor de necesitate, autoritatea veterinara centrala a României dispune ca:
a) nici un porc viu sa nu iasa din zona de vaccinare, exceptând cazul în care urmeazã sa fie transportaţi pentru tãiere imediata la un abator desemnat de autoritatea veterinara localã, situat în cadrul zonei de vaccinare sau în apropierea acelei zone, ori la o întreprindere de ecarisare sau un loc corespunzãtor unde porcii sunt ucisi imediat şi cadavrele sunt prelucrate sub supraveghere sanitarã veterinara oficialã.
b) carnea provenitã de la porcii vaccinati de necesitate sa fie prelucrata sau marcata şi tratata conform prevederilor legale.
c) materialul seminal, ovulele şi embrionii colectati de la porcii ce urmeazã sa fie vaccinati de necesitate, pe o perioada de 30 de zile înainte de vaccinare sa fie identificati şi distrusi sub supraveghere oficialã.
3. Aceste prevederi se aplica pentru o perioada minima de 6 luni, consecutiva realizãrii operaţiunilor de vaccinare din zona în cauza, perioada în care trebuie aplicate mãsuri pentru a se interzice:
a) ieşirea porcilor serologic pozitivi din exploatatia în care aceştia sunt ţinuţi, cu excepţia cazurilor în care sunt destinaţi taierilor imediate;
b) colectarea materialului seminal, a embrionilor sau a ovulelor provenite de la porcii serologice pozitivi;
c) ieşirea purceilor proveniţi din scroafe serologic pozitive din exploatatia de origine, exceptând cazuri în care sunt trimişi la abator pentru tãiere imediata sau într-o exploatatie dupã ce s-a obţinut rezultat negativ la testul serologic pentru anticorpii contra pestei porcine clasice.
4. Decizia de a aplica vaccinarea de necesitate poate fi luatã de autoritatea veterinara centrala a României cu condiţia sa nu fie periclitate interesele Comunitãţii Europene şi sa fie îndeplinite urmãtoarele condiţii:
a) întocmirea unui proiect de plan de vaccinare care împreunã cu decizia de aplicare a vaccinarii trebuie notificate Comisiei Europene înainte de începerea acţiunii.
b) sa stipuleze ca toţi porcii din exploatatiile în care urmeazã sa fie vaccinati trebuie taiati sau ucisi cat mai rapid posibil dupã realizarea vaccinarii, iar carnea proaspãta provenitã de la aceştia trebuie prelucrata sau marcata şi tratata conform prevederilor în vigoare.
5. În cazul în care a fost utilizat un vaccin marker în campania de vaccinare se procedeazã la fel cu privire la marcarea carnii de la porcii vaccinati şi utilizata ulterior precum şi destinaţia produselor tratate.
6. Când pesta porcina clasica a fost confirmatã la porcii salbatici, iar datele epidemiologice disponibile indica faptul ca exista posibilitatea ca boala sa se raspandeasca, poate fi introdusã vaccinarea de necesitate conform procedurilor cunoscute pentru porcii domestici. Autoritatea veterinara centrala a României trebuie sa trimitã Comisiei Europene Planul vaccinarii de necesitate, iar la fiecare şase luni sa înainteze aceleiaşi comisii un raport cu privire la rezultatele campaniei de vaccinare împreunã cu raportul care se referã la mãsurile de eradicare a pestei porcine realizate.
7. Potrivit prevederilor <>HG nr. 1026/2003 privind strategia de nevaccinare pentru pesta porcina clasica a porcilor pe teritoriul României, începând cu data de 15 septembrie 2003 este interzisã vaccinarea antipestoasa porcina pe teritoriul României, cu excepţia porcinelor din unitãţile organizate autorizate sanitar veterinar unde vaccinarea este opţionalã precum şi a porcilor mistreti pe întreg teritoriul României.

FIŞA 14

Proceduri de stingerea unui focar de pesta porcina
clasica şi ridicarea restrictiilor sanitare veterinare

1. Stingerea unui focar de pesta porcina clasica reprezintã momentul ridicãrii tuturor mãsurilor şi restrictiilor, când se constata ca:
1.1. Pe teritoriul localitãţii nu mai exista animale bolnave sau ţinute sub observatie pentru pesta porcina clasica;
1.2. Rezultatele examenelor de laborator efectuate pe probele recoltate din focar, zona de protecţie ori de supraveghere sunt negative;
1.3. S-au realizat integral mãsurile de profilaxie şi combatere stabilite;
1.4. Au trecut cel puţin 30 de zile de la lichidarea ultimului caz de boala, efectuarea dezinfectiei finale iar rezultatele examenelor de laborator pentru purceii santinela au fost negative.
2. În acest sens medicul veterinar al circumscripţiei sanitare veterinare zonale întocmeşte un act sanitar veterinar de stingere a epizootiei. Actul sanitar veterinar de stingere a epizootiei se înregistreazã în evidenta primãriei localitãţii pe teritoriul cãreia a evoluat epizootia, sub semnatura primarului de luare la cunostinta.
3. România ca ţara, o zona sau o exploatatie de porcine din ţara noastrã este consideratã ca fiind din nou libera de pesta porcina clasica atunci când toate condiţiile prevãzute de Codul internaţional de sãnãtate animala pentru pesta porcina clasica sunt îndeplinite.
4. Agenţia Nationala Sanitarã Veterinara comunica, la cererea Biroului central al Oficiului Internaţional de Epizootii prevederile legale referitoare la reglementãrile de carantina, import, export, tranzit şi reglementãrile referitoare la programele de supraveghere a sãnãtãţii animalelor, care se aplica în ţara noastrã.
5. Notificarea la serviciile sanitare veterinare ale Comisiei Europene, din cadrul direcţiilor generale XXIV şi VI, şi la autoritãţile veterinare centrale ale statelor membre ale Uniunii Europene a ridicãrii restrictiilor într-o zona sau pe tot teritoriul României se transmite conform <>Ordinului ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 156/1999 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor.

FIŞA 15

Proceduri de repopulare

1. Reintroducerea porcilor în exploatatiile unde a fost diagnosticata pesta porcina clasica nu trebuie sa se realizeze mai devreme de 30 de zile de la efectuarea operaţiunilor de curãţenie şi dezinfecţie, dezinfectantele ce au fost utilizate trebuie sa fie omologate şi înregistrate în România, operaţiunile de curãţenie şi dezinfecţie au fost efectuate sub supraveghere sanitarã veterinara şi au fost respectate precizãrile fãcute în Fişa nr. 12
2. La reintroducerea porcilor trebuie luat în considerare tipul de creştere practicat în exploatatia respectiva respectându-se urmãtoarele proceduri:
a) reintroducerea porcilor în exploatatiile de porcine în aer liber trebuie sa înceapã cu introducerea porcilor santinela care au fost controlati şi care au reactionat negativ la controlul prezentei anticorpilor contra virusului pestei porcine clasice sau care provin din exploataţii ce nu fac obiectul unei restrictii legate de pesta porcina clasica.
Autoritatea veterinara centrala a României solicita ca porcii santinela sa fie plasati în intreaga exploatatie infectata, iar la 40 de zile de la introducere sa preleveze de la aceştia sânge şi organe în vederea testarii prezentei anticorpilor conform Manualului de Diagnostic.
Dacã nici unul din porci nu a dezvoltat anticorpi contra virusului pestei porcine clasice poate avea loc repopularea completa.
Nici un porc nu poate ieşi din exploatatie înainte de a cunoaşte rezultatele negative ale examinãrii serologice.
b) pentru exploatatiile cu alte forme de creştere, reintroducerea porcilor trebuie sa se realizeze în condiţiile precizate la punctul a) sau sa se facã repopularea totalã cu condiţia ca:
(i) toţi porcii sa fie introdusi pe o perioada de 20 de zile şi sa provinã din exploataţii care nu fac obiectul nici unei restrictii legate de pesta porcina clasica;
(ii) porcii din efectivul repopulat sa facã obiectul unei examinari serologice conform Manualului de Diagnostic, recoltarea probelor sa se efectueze cel mai devreme dupã 40 de zile de la sosirea ultimilor porci;
(iii) nici un porc nu poate ieşi din exploatatie înainte de a fi disponibile rezultatele negative la examenul serologic.
3. Dacã au trecut mai mult de şase luni de la efectuarea operaţiunilor de curãţenie şi dezinfecţie a exploatatiei, autoritatea veterinara centrala a României poate acorda derogare, ţinând cont de situaţia epidemiologica.

FIŞA 16

Proceduri de instruire pentru serviciile veterinare

1. Vor fi realizate de cãtre specialişti desemnaţi şi vor cuprinde în primul rând personalul serviciilor veterinare din zona în care boala a fost declarata şi din unitãţile administrative invecinate (medici concesionari, medici angajaţi ai abatoarelor sau ai unitãţilor de creştere, etc.).
2. La nivelul Direcţiilor sanitare veterinare judeţene se pot organiza simulari ale unui focar de pesta porcina clasica la care sunt invitaţi pentru a fi instruiti medicii veterinari liber profesionisti, din unitãţi şi ferme de creştere a porcinelor, medicii veterinari de abator şi medicii veterinari zonali.

FIŞA 17

Proceduri de publicitate, avertizare a populaţiei,
relatiei cu mass-media asupra bolii

1. Agenţia Nationala Sanitarã Veterinara va întocmi lunar un raport privind situaţia interna şi internationala a pestei porcine clasice în lume, care va fi distribuit:
a) tuturor direcţiilor sanitare veterinare judeţene şi respectiv a municipiului Bucureşti;
b) asociaţiilor de crescatori de porcine.
2. În cazul existenţei unui risc privind pesta porcina clasica în ţara, în ţãrile vecine şi în Europa, Agenţia Nationala Sanitarã Veterinara va iniţia emisiuni televizate şi intervenţii prin intermediul celorlalte mijloace mass-media pentru a explica populaţiei despre aceste aspecte.
3. Direcţiile sanitare veterinare pe teritoriul cãrora evolueaza pesta porcina clasica şi au teritoriul comun cu unul sau mai multe state invecinate vor monta sisteme vizibile de avertizare şi atentionare.
4. Periodic vor fi publicate în Jurnalul Medicilor Veterinari şi alte publicaţii de specialitate aspecte practice privind supravegherea, prevenirea şi combaterea pestei porcine clasice şi implicatiile sanitare şi în special economice ale acesteia.
5. În facultãţile de medicina veterinara, o atentie deosebita se va acorda bolilor din lista A a Oficiului Internaţional de Epizootii. Studenţii vor fi instruiti despre prevederile legale în vigoare, aspectele clinice ale bolii, diagnosticul diferential, şi principiile majore de combatere a bolii.
6. Colegiul Medicilor Veterinari din România va prezenta la intalnirile zonale sau naţionale cu medicii veterinari concesionari aspectele menţionate anterior.
7. Prefecturile vor fi informate trimestrial privind situaţia mondialã a pestei porcine clasice, privind structurile judeţene şi responsabilitãţile acestora.
8. La fiecare Direcţie sanitarã veterinara judeteana şi respectiv a municipiului Bucureşti va exista cel puţin un exemplar din Planul de urgenta pentru pesta porcina clasica.

FIŞA 18

Proceduri pentru scenarii epidemiologice


┌──────────────────────┬────────────────────────┬──────────────────────────────┐
│FACTORUL              │SCENARIUL I             │SCENARIUL II                  │
│DETERMINANT           │                        │                              │
├──────────────────────┼────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│Nr. de focare         │1                       │1                             │
├──────────────────────┼────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│Nr. focare de infectie│1                       │1                             │
├──────────────────────┼────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│Intensitatea în zona  │Efectiv cu prna la 2000 │Efectiv cu prna la 6000 porci │
│de 3 km şi 10 km      │porci crescuti intensiv │crescuti intensiv (Exploatatia│
│                      │(Penitenciar Oradea 2000│Iosia Nord a SC NUTRIENTUL SA │
│                      │porci)                  │Palota 6014 porci)            │
├──────────────────────┼────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│Nr. mediu de porci din│3500 porci (GP - 1500   │8020 porci (GP - 2006 porci + │
│ferma în zona între 3 │porci + Penitenciar 2000│Exploatatia Iosia Nord 6014   │
│şi 10 km              │porci)                  │porci)                        │
├──────────────────────┼────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│Densitatea de porci în│scãzutã                 │medie                         │
│zona cuprinsã între 3 │                        │                              │
│şi 10 km              │                        │                              │
├──────────────────────┼────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│Mãsuri de combatere   │ORDIN MAAP nr. 404 din 6│ORDIN MAAP nr. 404 din 6      │
│aplicate              │septembrie 2002 pentru  │septembrie 2002 pentru        │
│                      │aprobarea Normei        │aprobarea Normei sanitare     │
│                      │sanitare veterinare cu  │veterinare cu privire la      │
│                      │privire la mãsurile de  │mãsurile de control ale pestei│
│                      │control ale pestei      │porcine clasice               │
│                      │porcine clasice         │                              │
└──────────────────────┴────────────────────────┴──────────────────────────────┘




___________________

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Ordin, Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului, ORDIN nr. 1.113 din 23 decembrie 2003

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
Inscrie e-mailul tau pentru a primi zilnic
informatii despre CE, CAND si CUM s-a intamplat
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016