Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   ORDIN nr. 1.091 din 7 septembrie 2006  privind aprobarea protocoalelor de transfer interclinic al pacientului critic    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

ORDIN nr. 1.091 din 7 septembrie 2006 privind aprobarea protocoalelor de transfer interclinic al pacientului critic

EMITENT: MINISTERUL SANATATII PUBLICE
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 775 din 13 septembrie 2006

Având în vedere prevederile art. 102 alin. (3) din titlul IV "Sistemul naţional de asistenţã medicalã de urgenţã şi de prim ajutor calificat" din <>Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sãnãtãţii,
vãzând Referatul de aprobare al Direcţiei generale politici, strategii şi managementul calitãţii în sãnãtate nr. EN. 3.849/2006,
în temeiul prevederilor <>Hotãrârii Guvernului nr. 862/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sãnãtãţii Publice,

ministrul sãnãtãţii publice emite urmãtorul ordin:

ART. 1
În înţelesul prezentului ordin, termenii şi noţiunile folosite au urmãtoarele semnificaţii:
1. pacient critic - pacient cu funcţiile vitale instabile sau cu afecţiuni care pot avea complicaţii ireversibile necesitând investigaţii, intervenţii şi/sau îngrijiri medicale speciale acordate de cãtre o echipã complexã, pluridisciplinarã, într-o clinicã sau secţie de terapie intensivã generalã sau specializatã;
2. transfer interclinic - transferul unui pacient între douã unitãţi sanitare, din care unitatea sanitarã care primeşte pacientul este de un nivel de competenţã şi/sau dotare mai mare decât unitatea sanitarã care trimite pacientul;
3. spital sau unitate sanitarã trimiţãtoare - oricare unitate sanitarã cu paturi al cãrei personal medical decide transferul unui pacient cãtre o altã unitate sanitarã cu paturi în vederea asigurãrii unor îngrijiri medicale de grad mai înalt de complexitate decât cele care sunt asigurate în acea unitate din cauza lipsei de competenţã şi/sau dotare necesarã;
4. spital sau unitate sanitarã primitoare - spital regional, spital judeţean sau o clinicã universitarã care poate asigura îngrijirile complexe şi complete unui pacient transferat pentru o anumitã patologie;
5. medic responsabil de organizarea transferului - medic care rãspunde, prin funcţia şi competenţa pe care le deţine, de organizarea transferului la nivelul unitãţii care solicitã transferul sau la nivelul unitãţii primitoare;
6. acord de colaborare - acord care se semneazã între unitãţile potenţial trimiţãtoare şi unitãţile potenţial primitoare, prin care se stabilesc regulile de transfer, procedurile de lucru şi datele de contact în vederea aplicãrii prevederilor acestui ordin;
7. pacient critic internat - pacient critic pentru care s-au completat şi înregistrat actele de internare într-o unitate sanitarã cu paturi, responsabilitatea asupra acestui pacient fiind preluatã de o secţie sau clinicã din cadrul spitalului sau unitãţii sanitare;
8. pacient critic neinternat - pacient critic pentru care nu s-au înregistrat actele de internare, aflându-se în unitatea de primiri urgenţe sau compartimentul de primiri urgenţe al unitãţii sanitare respective, responsabilitatea asupra acestui pacient fiind a medicului din cadrul unitãţii de primiri urgenţe, al compartimentului de primiri urgenţe sau, în lipsa unei structuri de primire a urgenţelor cu personal propriu, a medicului care asigurã gardã de urgenţã în unitatea sanitarã respectivã;
9. serviciul care efectueazã transferul - serviciul care efectueazã transferul cu mijloacele aflate în dotare şi personal propriu sau serviciul care asigurã personalul de transfer, utilizând mijloacele puse la dispoziţie de un serviciu de urgenţã prespitaliceascã sau de o altã instituţie care deţine mijloacele necesare;
10. unitate de terapie intensivã mobilã - o ambulanţã tip C dotatã complet cu echipamentele, medicamentele şi materialele necesare acordãrii îngrijirilor la nivel de terapie intensivã de cãtre personal competent şi experimentat în domeniu;
11. echipaj de urgenţã - echipaj de asistenţã medicalã de urgenţã prespitaliceascã condus de un medic sau, dupã caz, de un asistent medical cu pregãtire specificã, care deţine în dotare echipamentele, materialele şi medicamentele necesare îngrijirii corecte, pe durata transferului unui pacient critic, în condiţiile minime necesare de siguranţã, precum şi competenţele şi experienţa necesare îngrijirii pe durata transferului pacientului respectiv;
12. persoanele responsabile de evaluarea pacienţilor şi organizarea transferului - persoanele din ambele unitãţi sanitare, unitatea trimiţãtoare şi unitatea primitoare, precum şi persoanele din alte instituţii implicate în organizarea transferului interclinic şi efectuarea acestuia. Aceste persoane sunt desemnate, în prealabil, de conducerile unitãţilor implicate dupã funcţiile şi competenţele necesare organizãrii unui transfer interclinic al unui pacient critic. Persoane care deţin funcţiile şi competenţele necesare organizãrii transferului se aflã în permanenţã în spital [de exemplu: medic şef de gardã din cadrul unitãţii de primire a urgenţelor (UPU), chirurg de gardã, internist de gardã etc.], ele neputând fi limitate la persoane cu funcţii unice (şef de secţie, director de spital etc.);
13. pacient critic netransportabil - pacientul aflat în stop cardiorespirator sau pacientul care se aflã într-o stare criticã care necesitã investigare, intervenţie imediatã cu scopul salvãrii vieţii şi/sau îngrijiri complexe într-o secţie de terapie intensivã, fãrã de care nu va supravieţui sau va suferi complicaţii ireversibile, cu condiţia ca unitatea sanitarã în care se aflã sã aibã posibilitatea din punct de vedere al resurselor tehnico-materiale, precum şi al resurselor umane de a acorda îngrijirile necesare. Dacã transportul unui pacient critic cãtre o altã unitate reprezintã unica şansã de diagnosticare şi/sau rezolvare definitivã în vederea salvãrii vieţii acestuia, pacientul este considerat transportabil indiferent de starea acestuia şi riscurile posibil a apãrea pe durata transportului, cu condiţia asigurãrii condiţiilor adecvate de transport din punct de vedere tehnic, precum şi din punct de vedere al resurselor umane necesare.
ART. 2
Se aprobã protocoalele de transfer interclinic al pacientului critic, prevãzute în anexa nr. I.
ART. 3
Protocoalele de transfer interclinic al pacientului critic sunt aplicabile în cazul transferului unui pacient critic între douã unitãţi sanitare, când transferul are loc cãtre o unitate cu capacitate terapeuticã mai mare decât unitatea care solicitã transferul.
ART. 4
Toate unitãţile sanitare arondate unui spital regional de urgenţã încheie un acord de colaborare cu spitalul respectiv, conform modelului prevãzut în anexa nr. II, în termen de cel mult 30 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentului ordin.
ART. 5
Toate unitãţile sanitare dintr-un judeţ încheie un acord de colaborare cu spitalul judeţean din judeţul respectiv, pe baza prevederilor prezentului ordin, în termen de cel mult 30 de zile de la publicare.
ART. 6
Copiile acordurilor semnate sunt trimise, în termen de 30 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentului ordin, cãtre autoritãţile de sãnãtate publicã, care trimit o listã cu toate acordurile semnate Direcţiei generale politici, strategii şi managementul calitãţii în sãnãtate din cadrul Ministerului Sãnãtãţii Publice.
ART. 7
Acordurile de colaborare sunt multiplicate la nivelul fiecãrui spital şi distribuite secţiilor, clinicilor, unitãţilor şi compartimentelor de primire a urgenţelor, precum şi personalului serviciilor de urgenţã prespitaliceascã. Persoanele implicate care fac parte din structurile instituţiilor semnatare au obligaţia legalã de a respecta cele stabilite prin acord.
ART. 8
Acorduri de colaborare pot fi încheiate de cãtre un spital sau o unitate sanitarã de nivel IV, III sau II cu mai multe spitale regionale şi/sau clinici de specialitate, fiind obligatorie încheierea a cel puţin un acord cu cel mai apropiat spital regional la care spitalul sau unitatea sanitarã respectivã este arondatã.
ART. 9
Spitalele regionale pot încheia între ele acorduri de colaborare care sã asigure complementaritatea mai ales în cazul lipsei de locuri pentru internare la clinicile de terapie intensivã sau în cazul defecţiunii unor echipamente de investigaţii ori al lipsei temporare de personal calificat într-un anumit domeniu.
ART. 10
Organizarea unui transfer interclinic al unui pacient critic cãtre un spital regional sau judeţean se face, dupã caz, în colaborare cu serviciile de ambulanţã judeţene şi al municipiului Bucureşti, serviciile mobile de urgenţã, reanimare şi descarcerare (SMURD) şi/sau cu echipajele de transport neonatal sau alte servicii de transport sanitar, abilitate prin lege, care deţin competenţele necesare pentru efectuarea acestuia.
ART. 11
Medicii din spitalele care urmeazã sã transfere pacientul critic sunt obligaţi sã se consulte, înainte de efectuarea transferului, cu echipajele aeriene de salvare, în situaţia în care cazul face parte din cele prevãzute în acest ordin sau în conformitate cu prevederile <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 126/2003 privind operarea, funcţionarea şi finanţarea asistenţei de urgenţã acordate cu elicopterele achiziţionate de Ministerul Sãnãtãţii şi repartizate operatorilor medicali Institutul Clinic Fundeni şi Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Târgu Mureş, aprobatã prin <>Legea nr. 40/2004 , şi ale Normelor metodologice de aplicare a acesteia, aprobate prin Ordinul ministrului administraţiei şi internelor şi al ministrului sãnãtãţii nr. 277/777/2004.
ART. 12
În cazul pacienţilor critici care necesitã intervenţie de urgenţã cu scopul salvãrii vieţii la un spital judeţean sau regional, medicul din spitalul care solicitã transferul are dreptul de a solicita echipajul aerian de salvare sau, dupã caz, un echipaj mobil de terapie intensivã, un echipaj de transfer neonatal ori un echipaj de urgenţã, fãrã obţinerea acordului în prealabil al spitalului care urmeazã sã primeascã pacientul respectiv, cu condiţia informãrii în cel mai scurt timp posibil a medicilor din spitalul primitor.
ART. 13
Medicul care efectueazã transferul pe cale aerianã sau cu ambulanţã are dreptul de a modifica destinaţia iniţialã şi de a transfera pacientul cãtre o altã unitate, în oricare din urmãtoarele situaţii:
a) starea clinicã a pacientului impune acest lucru;
b) condiţiile de zbor sau de drum nu permit sosirea la destinaţia iniţialã;
c) existã un spital mai apropiat, de acelaşi nivel sau cu aceleaşi competenţe ca şi spitalul la care a fost trimis pacientul, distanţa între cele douã spitale fiind mai mare de 15 minute de deplasare, starea clinicã a pacientului deteriorându-se brusc şi necesitând investigaţii şi/sau intervenţie medicalã specializatã în regim de urgenţã.
ART. 14
În cazul în care medicul care efectueazã transferul decide schimbarea destinaţiei, acesta informeazã spitalul la care va fi transferat pacientul, precum şi spitalul care a solicitat transferul, telefonic, radiotelefonic sau prin dispeceratul medical, prezentând şi motivele care stau la baza deciziei sale.
ART. 15
În cazurile în care, din motive obiective, lipseşte un mijloc adecvat de transfer interclinic al unui pacient critic care necesitã un transfer de urgenţã sau în cazul în care pacientul necesitã un mijloc special de transfer interclinic, cum ar fi unitatea de terapie intensivã mobilã pentru nou-nãscuţi, elicopter sau o unitate mobilã de terapie intensivã, medicul din spitalul care organizeazã transferul, în colaborare cu serviciul de urgenţã prespitaliceascã, va solicita acest mijloc de transfer de la un spital regional sau de la un alt serviciu de urgenţã apropiat, care deţine asemenea mijloace de transfer.
ART. 16
În lipsa unui personal medical adecvat, instruit pentru transferul unui pacient critic, spitalul care organizeazã transferul asigurã personalul de însoţire sau solicitã intervenţia unui echipaj adecvat de la un alt spital sau serviciu de urgenţã.
ART. 17
Serviciile de urgenţã prespitaliceascã au obligaţia sã informeze, prin medicul coordonator al dispeceratului medical, medicul care organizeazã transferul despre nivelul de competenţã al echipajului pe care îl pot asigura şi nivelul de dotare al acestuia, cu respectarea nivelului de competenţã şi dotãrii echipajului solicitat de medicul care cere transferul.
ART. 18
Echipajul de transfer interclinic are obligaţia de a solicita sprijinul altui echipaj la întâlnire, în cazul în care starea pacientului se agraveazã, iar personalul din echipajul respectiv nu deţine competenţele şi/sau echipamentele şi medicamentele necesare stabilizãrii pacientului. În astfel de situaţii echipajul de sprijin va fi solicitat de la cel mai apropiat serviciu de urgenţã prespitaliceascã, prin apelarea 112 sau prin apelarea radiotelefonicã, dacã este posibil. În lipsa unui echipaj terestru în apropiere se solicitã intervenţia unui echipaj de salvare aerianã, apelând la dispeceratul regional prin 112 sau, dacã este posibil, radiotelefonic.
ART. 19
Pentru transferul interclinic al pacientului critic se aplicã şi prevederile Ordinului ministrului administraţiei şi internelor şi al ministrului sãnãtãţii nr. 277/777/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 126/2003 privind operarea, funcţionarea şi finanţarea asistenţei de urgenţã acordate cu elicopterele achiziţionate de Ministerul Sãnãtãţii şi repartizate operatorilor medicali Institutul Clinic Fundeni şi Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Târgu Mureş, aprobatã prin <>Legea nr. 40/2004 , cu excepţia anexei privind recomandãrile pentru transferul interclinic, care va fi înlocuitã de prevederile prezentului ordin.
ART. 20
Fiecare unitate sanitarã potenţial trimiţãtoare sau primitoare asigurã accesul personalului medical la un fax funcţional 24 de ore din 24, 7 zile din 7, preferabil în cadrul unitãţilor de primire a urgenţelor sau, în lipsa acestora, într-o încãpere cu supraveghere permanentã.
ART. 21
Toate sediile dispeceratelor medicale sau ale dispeceratelor integrate, precum şi sediile centrale ale serviciilor de ambulanţã judeţene şi al municipiului Bucureşti şi serviciilor mobile de urgenţã, reanimare şi descarcerare, inclusiv toate bazele aeriene de salvare, vor fi dotate cu aparate fax funcţionale şi accesibile personalului 24 de ore din 24, 7 zile din 7.
ART. 22
Transferul interclinic al pacientului critic este considerat, din punctul de vedere al serviciilor de urgenţã prespitaliceascã, intervenţie de urgenţã şi este finanţat/decontat ca atare, fiind eligibile în vederea decontãrii urmãtoarele: costul/km şi costul/solicitare la tarifele contractate pentru intervenţii la urgenţele majore sau orice altã modalitate de finanţare a intervenţiilor la urgenţele majore, în conformitate cu prevederile în vigoare.
ART. 23
Materialele sanitare şi medicamentele necesare pe durata transferului pacientului, inclusiv produsele sanguine, dacã este cazul, sunt asigurate, pentru toatã durata transferului, de cãtre unitatea sanitarã care solicitã transferul, urmând ca echipajul de transfer sã predea materialele şi medicamentele rãmase neutilizate medicului din unitatea care primeşte pacientul, acestea fiind trecute în fişa pacientului.
ART. 24
Transferul interclinic al nou-nãscuţilor aflaţi în stare criticã este finanţat/decontat ca o intervenţie de urgenţã, la tarifele stabilite pentru finanţarea unitãţilor de terapie intensivã mobilã. În acest sens, casele de asigurãri de sãnãtate semneazã contracte de prestãri servicii cu spitalele sau serviciile de urgenţã prespitaliceascã care asigurã transferul interclinic al nou-nãscuţilor aflaţi în stare criticã.
ART. 25
(1) În cazul pacienţilor consideraţi netransportabili din cauza stãrii lor clinice, dar al cãror transfer cãtre o altã unitate sanitarã reprezintã unica şansã de salvare a vieţii lor, decizia asupra efectuãrii transferului se ia de cãtre medicii din spitalul în care se aflã pacientul la momentul respectiv, de comun acord cu medicii din spitalul la care urmeazã a fi trimis pacientul şi cu serviciul care urmeazã sã efectueze transferul.
(2) În situaţiile prevãzute la alin. (1), medicul sau medicii care decid transferul în beneficiul pacientului explicã situaţia şi riscurile acestui transfer familiei, care îşi va da acordul. În lipsa familiei, aceasta va fi reprezentatã de medicii din spitalul în care se aflã pacientul.
ART. 26
Nerespectarea prevederilor prezentului ordin atrage rãspunderea administrativã, civilã sau, dupã caz, penalã, în condiţiile legii.
ART. 27
Anexele nr. I şi II fac parte integrantã din prezentul ordin.
ART. 28
Prezentul ordin intrã în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicãrii.
ART. 29
Autoritãţile de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti, unitãţile sanitare şi personalul medical implicat vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
ART. 30
Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ministrul sãnãtãţii publice,
Gheorghe Eugen Nicolãescu

Bucureşti, 7 septembrie 2006.
Nr. 1.091.

ANEXA I

PROTOCOALE DE TRANSFER
interclinic al pacientului critic

1. Principii generale
1. Scopul principal al transferului este asigurarea asistenţei medicale optime pentru pacient.
2. Înaintea efectuãrii transferului unitatea sanitarã în care se aflã pacientul are obligaţia sã îl evalueze şi sã îi asigure tratamentul necesar stabilizãrii în vederea transferului, evitând întârzierile nejustificate care pot influenţa negativ tratamentul definitiv în centrul de specialitate. Examinãrile şi manevrele efectuate vor fi consemnate în fişa pacientului. Originalul sau o copie a acestei fişe însoţeşte pacientul la unitatea unde acesta este transferat.
3. Medicul din unitatea sanitarã în care se aflã pacientul are obligaţia sã îl informeze pe acesta sau pe aparţinãtorii acestuia asupra riscurilor şi a posibilelor beneficii ale transferului, consemnând aceastã informare. Acceptul pacientului sau al aparţinãtorilor se obţine, dacã este posibil, înaintea începerii transferului, fãrã ca aceasta sã ducã la întârzieri ce ar fi în detrimentul pacientului. În cazul în care acceptul pacientului sau al aparţinãtorilor nu poate fi obţinut, acest lucru este documentat şi motivele sunt explicate în fişa pacientului.
4. Spitalele vor avea un protocol prestabilit, prin care se vor numi persoanele responsabile de evaluarea pacienţilor şi organizarea transferului. Spitalele care primesc pacienţi pentru tratament de specialitate stabilesc persoanele responsabile de acceptarea transferurilor şi organizarea acestora, în colaborare cu spitalele ce doresc sã transfere pacienţi.
5. Medicul responsabil din spitalul care transferã pacientul evalueazã starea acestuia, necesitatea transferului, momentul transferului, modalitatea transportului, nivelul asistenţei medicale pe durata transferului (competenţele echipajului şi dotarea necesarã) şi destinaţia transferului, având ca scop final asigurarea îngrijirilor medicale optime pacientului transferat, fãrã întârziere nejustificatã. În situaţia în care spitalul la care se solicitã transferul pacientului refuzã sã accepte din lipsa locurilor, acestuia îi revine obligaţia de a gãsi un loc într-un spital care deţine competenţe şi condiţii de investigaţii şi tratament cel puţin egale cu nivelul propriu.
6. Acceptul pentru transfer se obţine de la spitalul care primeşte pacientul, înaintea începerii transferului, cu excepţia cazurilor în care pacientul necesitã un transfer de urgenţã, fiind instabil hemodinamic sau în pericol vital eminent. În cazul pacienţilor aflaţi în stare criticã sau cu potenţial de agravare, în lipsa îngrijirilor adecvate şi care necesitã asistenţã medicalã de specialitate ce nu poate fi asiguratã de spitalul în care acesta se aflã, un spital care poate asigura acest nivel de îngrijiri medicale nu are dreptul de a refuza transferurile.
7. Documentaţia ce cuprinde starea pacientului, investigaţiile efectuate şi rezultatele acestora, medicaţia administratã, cu specificaţia dozelor şi a orelor de administrare, consulturile de specialitate etc. este copiatã sau trimisã în original spitalului care primeşte pacientul. În situaţia în care este posibil, documentaţia poate fi trimisã şi prin poştã electronicã. Investigaţiile imagistice efectuate (CT, RX, RMN, angiografii etc.), precum şi alte teste vor fi trimise cu documentaţia medicalã a pacientului.
2. Organizarea transferului
1. Reponsabilitãţile medicului din centrul care cere transferul pacientului:
a) identificã pacientul cu indicaţie pentru transfer;
b) iniţiazã procesul de transfer, prin contactul direct cu medicul din unitatea primitoare;
c) asigurã stabilizarea maximã posibilã a pacientului, în limita posibilitãţilor din instituţia în care se aflã pacientul;
d) determinã modalitatea de transfer, prin consultare cu serviciul care efectueazã transferul;
e) evitã întârzierile nejustificate din punct de vedere medical;
f) asigurã pãstrarea unui nivel adecvat şi constant de îngrijire pe durata transferului, pânã la preluarea pacientului de cãtre medicul din unitatea primitoare, prin indicarea la solicitarea transferului a competenţelor echipajului şi a nivelului de dotare necesarã pentru realizarea în cele mai bune condiţii a transferului;
g) transferã documentaţia şi rezultatele investigaţiilor pacientului cãtre unitatea primitoare.
2. Responsabilitãţile medicului din centrul care urmeazã sã primeascã pacientul:
a) asigurã din timp resursele necesare (materiale şi umane) pentru primirea cazului transferat;
b) recomandã soluţiile optime de transfer şi mãsurile terapeutice de resuscitare înaintea începerii transportului şi pe durata transportului, dacã este necesar.
3. Înaintea efectuãrii transferului pacientul este reanimat şi stabilizat în limita posibilitãţilor unitãţii în care este internat, evitând întârzierile nejustificate. Se efectueazã urmãtoarele manevre de stabilizare, atunci când existã indicaţie:
a) Cãile respiratorii:
1. se utilizeazã un adjuvant simplu de cale aerianã sau se intubeazã pacientul, dacã este necesar;
2. se aspirã cãile respiratorii şi se elibereazã;
3. se introduce o sondã nazogastricã (orogastricã în cazul traumatismelor craniene şi faciale grave) în vederea reducerii riscului de aspiraţie.
b) Respiraţia:
4. se stabilizeazã frecvenţa şi se administreazã oxigen;
5. se asigurã ventilaţia mecanicã, dacã este necesar;
6. se efectueazã drenajul toracic, dacã este nevoie. (Se acordã atenţie sporitã pacienţilor intubaţi, cu traumatism toracic închis, mai ales dacã transferul se efectueazã pe calea aerului.)
c) Circulaţia:
7. se controleazã hemoragiile externe;
8. se asigurã douã linii intravenoase (i.v.) groase (minimum 18-16 G) şi se administreazã cristaloide;
9. se reumple patul vascular utilizând cristaloide sau sânge integral, dacã este indicat, pe toatã durata transferului, în conformitate cu protocoalele medicale în vigoare;
10. se introduce un cateter urinar, dacã nu este contraindicaţie în acest sens, în vederea monitorizãrii debitului urinar;
11. se monitorizeazã ritmul cardiac şi frecvenţa cardiacã;
12. se administreazã medicamente inotrope şi vasoactive la pacienţii la care se indicã (şoc cardiogen, insuficienţã cardiacã stângã etc.), utilizând un injectomat sau o altã modalitate sigurã de control al dozelor.
d) Sistemul nervos central:
13. se asistã ventilaţia în cazul pacientului comatos;
14. se administreazã Manitol sau diuretice, dacã sunt indicate;
15. se imobilizeazã capul, gâtul, toracele şi coloana vertebralã la pacientul traumatizat.
e) Examinãrile diagnostice:
(Când acestea sunt indicate, ele nu trebuie sã ducã la întârzierea transferului. Ele pot fi efectuate şi la centrul care primeşte pacientul.)
16. Rx coloanã cervicalã, torace, bazin şi extremitãţi;
17. examinãrile de înaltã performanţã, cum ar fi: CT, angiografie etc., nu sunt indicate dacã vor duce la întârzierea transferului. Ele se efectueazã doar dacã pacientul este stabil şi dacã întârzierea transferului nu afecteazã pacientul în mod negativ;
18. hemoglobinemie, hematocrit, grup sanguin şi gaze arteriale;
19. test de sarcinã pentru toate pacientele traumatizate, aflate în intervale de vârstã în care sarcina este posibilã;
20. monitorizarea ritmului cardiac şi a pulsoximetriei, cu notarea periodicã a valorilor în documentaţia pacientului;
21. monitorizarea TA şi documentarea periodicã.
f) Plãgile:
(Efectuarea manevrelor de mai jos nu trebuie sã ducã la întârzierea efectuãrii transferului.)
22. se efectueazã toaleta plãgilor şi pansamentul;
23. se efectueazã seroprofilaxia antitetanicã şi se documenteazã acest lucru în scris;
24. se administreazã antibiotice, dacã se indicã în cazul respectiv.
g) Fracturile:
(Nu se întârzie transferul pentru efectuarea radiografiilor, mai ales dacã pacientul suferã de alte leziuni grave în afara fracturilor.)
25. se efectueazã imobilizarea în atele;
26. se folosesc atele de tracţiune, dacã existã, acolo unde este nevoie;
27. se verificã circulaţia perifericã şi se documenteazã în scris.
4. Asigurarea îngrijirilor pe durata transferului medicul care solicitã transferul, precum şi unitatea care realizeazã transferul au obligaţia de a se asigura cã:
a) transferul se efectueazã de personal calificat care deţine echipamentele şi medicamentele necesare pentru a face faţã eventualelor complicaţii;
b) existã materiale şi medicamente suficiente pentru realizarea transferului. Acestea se asigurã de unitatea care solicitã transferul, pentru toatã durata acestuia (inclusiv produse sanguine, dacã este cazul). În lipsa unor materiale sau medicamente speciale de la unitatea care solicitã transferul, în cazul în care transferul este asigurat de personal din cadrul unitãţii sanitare care primeşte pacientul, materialele şi medicamentele pot fi asigurate de aceastã unitate sanitarã primitoare;
c) se asigurã permanent monitorizarea funcţiilor vitale ale pacientului pe durata transferului;
d) existã capacitatea de a asigura funcţiile vitale, în caz de necesitate, pe timpul transferului (ventilaţie, aspiraţie, IOT, suport hemodinamic, imobilizare coloanã etc.);
e) existã capacitatea de a documenta starea pacientului şi modificãrile ce apar pe durata transferului;
f) existã posibilitatea de a comunica cu centrul de specialitate la care se transferã pacientul pentru consult şi cu medicul care a solicitat transferul, dacã va fi cazul, pe durata transportului;
g) în lipsa personalului calificat pentru efectuarea transferului, spitalul care transferã pacientul asigurã personal de însoţire sau solicitã efectuarea transferului de cãtre un serviciu specializat pe cale aerianã sau rutierã, dupã caz;
h) în cazul efectuãrii transferului de cãtre servicii specializate care nu fac parte din structura spitalelor care transferã sau care primesc pacientul respectiv, aceste servicii au obligaţia sã asigure personalul calificat sau sã solicite personalul din partea uneia dintre instituţiile implicate. Medicul care solicitã transferul are obligaţia de a menţiona competenţele echipajului care sã asigure transferul şi dotarea necesarã în acest scop;
i) echipajul care efectueazã transferul are dreptul de a recomanda şi de a utiliza mijlocul de transfer cel mai adecvat cazului respectiv, de comun acord cu medicul din unitatea sanitarã care solicitã transferul;
j) şeful echipajului de urgenţã desemnat sã efectueze transferul are dreptul de a refuza efectuarea transferului în cazul în care dotarea ambulanţei sau competenţa echipajului nu permite îngrijirile corespunzãtoare pe durata transportului, caz în care va solicita medicului coordonator din dispeceratul medical sau responsabilului din serviciul din care face parte trimiterea unui mijloc de transport corespunzãtor;
k) în situaţii excepţionale, când viaţa pacientului depinde de transferul de urgenţã al acestuia, medicul coordonator din dispecerat poate ordona echipajului disponibil sã efectueze transferul chiar în situaţia în care echipajul nu îndeplineşte condiţiile prevãzute în prezentul ordin, cu condiţia asigurãrii unui echipaj adecvat la întâlnirea cu acesta, dacã distanţa şi durata transferului impun o asemenea mãsurã. Astfel de situaţii trebuie sã rãmânã excepţii, fiind obligatorie documentarea lor la nivelul dispeceratului, precum şi la nivelul echipajului care efectueazã transferul, descriind situaţia, circumstanţele şi motivele care au stat la baza deciziei.
5. Informaţiile minime ce trebuie sã însoţeascã pacientul:
a) numele pacientului, dacã este posibil, cu adresa şi datele despre persoanele de contact şi numerele de telefon;
b) istoricul afecţiunii pentru care pacientul este transferat;
c) în caz de traumã, mecanismul leziunii, data şi ora la care a avut loc accidentul;
d) afecţiunile/leziunile identificate;
e) antecedentele medicale ale pacientului;
f) medicaţia administratã şi medicaţia curentã;
g) medicul curant al pacientului şi datele de contact;
h) semnele vitale la sosirea pacientului în spitalul care solicitã transferul, scorul Glasgow (GCS) şi, în cazul pacientului traumatizat, scorul revizuit de traumã (RTS), prevãzut în anexa nr. 1 sau, dupã caz, scorul pediatric de traumã, prevãzut în anexa nr. 2;
i) mãsurile terapeutice efectuate şi rezultatul obţinut;
j) rezultatele testelor diagnostice şi ale analizelor de laborator;
k) soluţiile intravenoase administrate (tipul, inclusiv produsele sanguine şi cantitatea);
l) semnele vitale, inclusiv GCS, mãsurate şi documentate periodic în spitalul care cere transferul;
m) fişa medicalã din prespital, dacã pacientul a ajuns în spital cu ambulanţa;
n) fişa medicalã de transfer interclinic al pacientului critic, prevãzutã în anexa nr. 3, cu funcţiile vitale mãsurate şi documentate periodic pe durata transferului, inclusiv GCS, medicamentele şi soluţiile administrate pe durata transferului. Manevrele efectuate pe durata transferului vor fi de asemenea documentate;
o) numele şi datele de contact ale medicului care a cerut transferul;
p) numele şi datele de contact ale medicului care a acceptat transferul;
q) numele şi datele de contact ale medicului sau cadrului sanitar care a efectuat transferul.
6. Criteriile, indicaţiile şi contraindicaţiile transferului pe calea aerului:
(Transferul pe calea aerului se utilizeazã în cazul în care nu se poate asigura un transfer potrivit pe cale terestrã sau în cazul în care timpul de transfer pe cale terestrã este mai lung decât permite starea pacientului, ducând la agravarea acesteia sau la instalarea unor complicaţii ireversibile. Pacientul traumatizat sau netraumatizat, instabil ori cu potenţial ridicat de agravare pe durata transportului, care necesitã transfer interclinic la o unitate specializatã, trebuie sã beneficieze de o modalitate de transport optimã care sã asigure transferul în siguranţã şi în timp util.)
a) oricare dintre criteriile de transfer menţionate mai jos poate fi o indicaţie pentru transfer pe calea aerului;
b) în situaţiile în care timpul are o importanţã majorã
(pacient traumatizat instabil, cu suspiciune de hematom epidural, cu IMA, necesitând trombolizã sau angioplastie etc.), transferul pe cale aerului este soluţia optimã, dacã transferul terestru necesitã un timp mai îndelungat, cu condiţia disponibilitãţii unui mijloc de transfer aerian în timp util;
c) este preferabil în unele situaţii (fracturi instabile de coloanã, pacienţi instabili care nu suportã transfer de lungã duratã pe cale rutierã, lipsa de mijloc de transport rutier adecvat sau de echipaj competent etc.) ca pacientul care urmeazã a fi transferat sã rãmânã sub observaţie medicalã în unitatea care a cerut transferul, pânã la sosirea unui mijloc de transport aerian cu personal calificat. Decizia se ia de comun acord între medicul care organizeazã transferul şi şeful echipajului aerian de salvare care urmeazã sã efectueze transferul;
d) în cazul în care transferul pacientului critic pe cale aerianã nu poate fi efectuat din motive obiective (condiţii meteo, lipsã mijloc aerian etc.), transferul trebuie efectuat în condiţii optime, utilizând, în limita posibilitãţilor, unitãţi de terapie intensivã mobilã cu personal calificat;
e) contraindicaţiile transferului pe calea aerului includ:
1. pacient în stop cardiac;
2. pacient în stare terminalã;
3. boalã contagioasã activã, netratatã, ce poate periclita viaţa echipajului;
4. pacient combativ, necontrolat (eventual necesitã anestezie);
5. pacient conştient, coerent, care refuzã transferul pe calea aerului;
6. pacient instabil ce necesitã o procedurã (de exemplu, laparotomie) ce poate fi efectuatã în spitalul în care se aflã;
7. pacient stabil, care poate fi transportat cu alt mijloc medicalizat, factorul timp nefiind de importanţã majorã.
3. Criteriile de transfer al pacientului adult netraumatizat
1. Criterii generale:
a) pacientul se aflã în stare criticã şi necesitã investigaţii/îngrijiri de specialitate într-o unitate terţiarã;
b) spitalul în care se aflã pacientul nu poate asigura tratamentul optim acestuia. Un astfel de caz este reprezentat de, dar nu se rezumã la, pacienţii cu IMA ce necesitã trombolizã sau angioplastie, care nu poate fi realizatã în spitalul în care se aflã pacientul.
2. Criterii specifice:
a) pacient cu starea de conştienţã alteratã, necesitând investigaţii/terapie intensivã/IOT/ ventilaţie mecanicã;
b) anevrism disecant de aortã;
c) hemoragie cerebralã (hemoragie subarahnoidã);
d) hipotermie/hipotermie severã;
e) pacient care necesitã intervenţie cardiacã de urgenţã (rupturã valvularã etc.);
f) pacient cu disritmii maligne;
g) pacient cu IMA, necesitând trombolizã sau angioplastie;
h) pacient cu IMA la care tromboliza este contraindicatã, necesitând angioplastie;
i) pacient în şoc, necesitând IOT/ventilaţie mecanicã şi/sau medicaţie inotropã (cum ar fi şocul septic);
j) pacient instabil care necesitã investigaţii avansate ce nu pot fi efectuate în unitatea în care se aflã, cum ar fi: CT, angiografie etc.;
k) intoxicaţii severe;
l) insuficienţã renalã acutã care necesitã dializã de urgenţã;
m) status epilepticus ce nu poate fi controlat;
n) pacient cu indicaţii de terapie hiperbarã de urgenţã.
4. Criteriile de transfer al pacientului adult traumatizat
1. Sistem nervos central:
a) traumã craniocerebralã:
1. plãgi craniene penetrante (plãgi craniocerebrale), cu sau fãrã pierdere de LCR sau substanţã cerebralã;
2. fracturi cu înfundare;
3. GCS sub 14 sau în curs de deteriorare;
4. pacienţi care necesitã IOT/ventilaţie;
b) leziuni majore ale coloanei şi/sau leziuni medulare.
2. Torace:
a) mediastin lãrgit sau alte semne ce sugereazã leziuni ale vaselor mari;
b) leziuni grave ale peretului toracic (volet costal, torace moale etc.);
c) contuzie pulmonarã;
d) leziune cardiacã;
e) pacienţi care necesitã IOT/ventilaţie;
f) pacienţi care necesitã ventilaţie prelungitã şi îngrijiri speciale.
3. Bazin/abdomen:
a) fracturi instabile ale bazinului;
b) fracturi de bazin cu şoc şi hemoragie continuã;
c) leziuni/fracturi deschise ale bazinului.
4. Extremitãţi:
a) fracturi deschise grave;
b) amputaţie traumaticã cu potenţial de reimplantare;
c) fracturi articulare complexe;
d) leziune majorã prin strivire;
e) ischemia unei extremitãţi.
5. Politrauma:
a) traumatism craniocerebral asociat cu traumatism al feţei, toracelui, abdomenului sau al bazinului;
b) orice traumatism simultan a mai mult de douã regiuni corporale care pun în pericol viaţa pacientului;
c) arsuri majore sau arsuri asociate cu leziuni traumatice grave.
6. Factori agravanţi:
a) vârsta > 55 de ani;
b) copii;
c) afecţiuni cardiace sau pulmonare preexistente;
d) diabet insulinodependent, obezitate morbidã;
e) sarcinã;
f) imunodepresie.
7. Agravare secundarã (sechele tardive):
a) necesitatea ventilaţiei mecanice;
b) sepsis;
c) insuficienţã organicã sau pluriorganicã
(deteriorarea la nivel SNC, cardiac, pulmonar, hepatic, renal sau a sistemului de coagulare);
d) necroza tisularã majorã.
5. Criteriile de transfer al pacientului pediatric netraumatizat
1. Criterii fiziologice/fiziopatologice:
a) status neurologic alterat sau în curs de agravare;
b) insuficienţã respiratorie;
c) detresã respiratorie care nu rãspunde la tratamentul efectuat, asociatã cu una dintre urmãtoarele condiţii:
1. cianozã;
2. retracţii musculare (moderate/severe);
3. apnee;
4. stridor (moderat/sever);
5. respiraţii patologice (gasping, respiraţie acidoticã etc.);
6. status astmaticus;
d) copii necesitând intubaţie endotrahealã şi/sau protezare ventilatorie;
e) disritmii grave;
f) insuficienţã cardiacã;
g) şoc care nu rãspunde corespunzãtor la tratamentul instituit;
h) copii care necesitã oricare dintre urmãtoarele:
1. monitorizarea presiunii intracraniene;
2. monitorizarea presiunii venoase centrale, a presiunii arteriale invazive sau a presiunii în artera pulmonarã;
3. administrarea de medicamente vasoactive;
i) hipotermie sau hipertermie severã;
j) insuficienţã hepaticã;
k) insuficienţã renalã, acutã sau cronicã, care necesitã dializã imediatã.
2. Alte criterii:
a) înec incomplet, cu pierderea stãrii de conştienţã, semne vitale instabile sau probleme respiratorii;
b) status epilepticus;
c) muşcãturã de şarpe;
d) ingestie sau expunere la substanţe toxice cu potenţial pericol vital;
e) tulburãri electrolitice severe;
f) tulburãri metabolice severe;
g) deshidratare severã;
h) infecţii cu potenţial pericol vital, sepsis;
i) copii a cãror stare generalã necesitã mãsuri de terapie intensivã;
j) orice copil al cãrui medic considerã cã existã beneficiu posibil în cazul transferului de urgenţã la un centru specializat în terapie intensivã pediatricã.
6. Criteriile de transfer al pacientului pediatric traumatizat
1. Criterii fiziologice/fiziopatologice:
a) status neurologic alterat sau în curs de agravare;
b) detresã sau insuficienţã respiratorie;
c) copii care necesitã intubaţie endotrahealã şi/sau suport ventilator;
d) şoc, compensat sau necompensat;
e) leziuni care necesitã transfuzii sanguine;
f) copii care necesitã oricare dintre urmãtoarele:
1. monitorizarea presiunii intracraniene;
2. monitorizarea presiunii venoase centrale, a presiunii arteriale invazive sau a presiunii în artera pulmonarã;
3. administrare de medicaţie vasoactivã.
2. Criterii anatomice:
a) fracturi şi plãgi penetrante profunde la nivelul extremitãţilor, complicate prin leziuni neurovasculare sau sindrom de compartiment;
b) fracturi a douã sau mai multe oase lungi (femur, humerus);
c) fracturi ale scheletului axial;
d) suspiciune de fracturã a coloanei vertebrale, mielicã sau amielicã;
e) amputaţii traumatice cu potenţial pentru reimplantare;
f) traumatism craniocerebral asociat cu oricare dintre urmãtoarele:
1. scurgere de lichid cefalorahidian;
2. fracturi deschise ale extremitãţii cefalice;
3. fracturi cu înfundare ale extremitãţii cefalice;
4. indicaţii pentru monitorizarea presiunii intracraniene;
g) plãgi penetrante la nivelul capului, gâtului, toracelui, abdomenului sau al bazinului;
h) fracturi majore la nivelul bazinului;
i) traumatism închis semnificativ la nivelul toracelui sau al abdomenului.
3. Alte criterii:
a) copii care necesitã terapie intensivã;
b) copii care necesitã intervenţii chirurgicale complexe;
c) orice copil al cãrui medic considerã cã existã beneficiu posibil în cazul transferului de urgenţã la un centru specializat în traumã sau/şi în terapie intensivã pediatricã.
4. Criterii în cazul arsurilor (termice sau chimice): Copilul trebuie transferat la un centru cu capacitate de a trata copiii cu arsuri, inclus fiind în criteriile care urmeazã:
a) arsuri de gradele II şi III ale unei suprafeţe mai mari de 10% din suprafaţa corporalã la copii cu vârsta sub 10 ani;
b) arsuri de gradele II şi III ale unei suprafeţe mai mari de 20% din suprafaţa corporalã la copii cu vârstã de peste 10 ani;
c) arsuri de gradul III ale unei suprafeţe mai mari de 5% din suprafaţa corporalã, indiferent de vârsta copilului;
d) arsuri ce implicã urmãtoarele:
1. semne sau simptome de leziuni de inhalare;
2. detresã respiratorie;
3. faţa;
4. urechile (arsuri ce implicã grosimea completã a urechii, canalul auditiv sau timpanul);
5. cavitatea bucalã şi faringele;
6. arsuri profunde sau excesive ale mâinilor, picioarelor, organelor genitale, articulaţiilor majore sau perineului;
e) leziuni sau arsuri prin curent electric (inclusiv fulgerare);
f) arsuri asociate cu traumatisme sau alte condiţii medicale ce pot complica starea copilului.
7. Anexele nr. 1-3 fac parte integrantã din prezentele protocoale de transfer.

ANEXA 1
SCORUL REVIZUIT DE TRAUMĂ
Revised Trauma Score (RTS)

A. Frecvenţa respiratorie
i. 10-29 4
ii. > 29 3
iii. 6-9 2
iv. 1 - 5 1
V. 0 0
B. Presiunea arterialã sistolicã
i. >89 4
ii. 76-89 3
iii. 50-75 2
iv. 01-49 1
v. 0 0

C. GCS (C pt. adult = D+Ei+F) (C pt. pediatric = D+Eii+F)
i. 13-15 4
ii. 09-12 3
iii. 06-08 2
iv. 04-05 1
V. 3 0

D. Deschiderea ochilor Spontana 4
La apel 3
La stimul dureros 2
Nu deschide 1
E. Rãspuns verbal
i. Adult Orientat 5
Confuz 4
Cuvinte fãrã sens 3
Zgomote 2
Fãrã rãspuns 1

ii. Pediatric Potrivit 5
Plânge, consolabil 4
Iritat in continuare 3
Neliniştit, agitat 2
Fãrã 1

F. Rãspuns motor La comandã 6
Localizeazã la stimul 5
Retrage la stimul 4
Flexie la stimul 3
Extensie la stimul 2
Abseat 1


Glasgow Coma Score(GCS)C = D+(Ei sau Eii)+F
Scorul Revizuit de Trauma (RTS) = A+B+C


ANEXA 2

SCORUL PEDIATRIC DE TRAUMĂ


┌──────────────┬──────────────────┬───────────────────┬──────────────────────┐
│ │ │ │ │
│Componenta de │ +2 │ +1 │ -1 │
│ evaluat │ │ │ │
├──────────────┼──────────────────┼───────────────────┼──────────────────────┤
│ Greutatea │ > 20 kg │ 10-20 kg │ < 10kg │
├──────────────┼──────────────────┼───────────────────┼──────────────────────┤
│Calea aerianã │ Normalã │ Cale aerianã oralã│ Intubat, │
│ │ │ sau nazalã şi │ cricotiroidotomie │
│ │ │ oxigen │ sau traheostomie │
├──────────────┼──────────────────┼───────────────────┼──────────────────────┤
│Presiunea │ > 90 mmhg │ 50-90 mmHg │ < 50 mmHg │
│arteriala │Puls periferic şi │ Puls carotidian/ │ Puls slab sau │
│sistolica │perfuzie periferi-│ femural palpabil │ nepalpabil │
│ │ ca adecvate │ │ │
├──────────────┼──────────────────┼───────────────────┼──────────────────────┤
│ │ │ Obnubilat sau cu │ Coma │
│Nivelul de │ Treaz │istoric de pierdere│ Nu reacţioneazã │
│conştientã │ │ a stãrii de │ │
│ │ │ conştientã │ │
├──────────────┼──────────────────┼───────────────────┼──────────────────────┤
│Fracturi │Fãrã fracturi │O singurã fracturã │ Mai multe fracturi │
│ │vizibile sau │ închisã │ sau una deschisã │
│ │suspicionate │ │ │
├──────────────┼──────────────────┼───────────────────┼──────────────────────┤
│Tegumente │Nimic vizibil │ Contuzie, │ Pierdere tisularã │
│ │ │abraziuni; lacera- │ Fascia penetratã │
│ │ │tii sub 7cm; fascia│ │
│ │ │ neafectatã │ │
├──────────────┼──────────────────┼───────────────────┼──────────────────────┤
│Total │ │ │ │
└──────────────┴──────────────────┴───────────────────┴──────────────────────┘



ANEXA 3

FIŞA MEDICALĂ
de transfer interclinic al pacientului critic

(aceastã fişã se completeazã de cãtre medicul care solicitã transferul si
se trimite serviciuini de urgenţã care urmeazã sã efectueze transferul,
precum şi spitalul care urmeazã sa primeasca pacientul la numere de fax
prestabilite şi/sau la adresa de e-mail prestabilita. In caz de urgenta
medicul solicitant poate inmâna fişa echipajuiui care efectueazã transferul
la predarea pacieniului, el fiind obligat sã trimitã o copie spitalului
primitor înaintea sosirii pacientului la destinaţie). O copie a acestei
fişe rãmâne în serviciul care solicitã transferul.

Spitalul care solicitã transferul:_______________________________________
Secţia______________ Medicul_____________________________________________
Date de contact ale medicului: tel fix______ int.______ tel mobil________

Pacientul:
Nume____________ prenume____________ sex________________vârsta___________
Domiciliu în judeţul_______ localitatea___________ str._________________
nr.____________ apt.________________ etaj________ tel.___________________

Persoana de contact din partea pacientului:

Nume_____________________ prenume____________________în calitate de_____
______________ tel___________

Data la care se realizeazã transferul (zi/luna/an)
Ora la care s-a solicitat autorizarea transferului de cãtre unitatea
primitoare___________________________(ora-minut)

Modalitatea de solicitare : ■ telefonic ■ fax

Spitalul /Clinica la care este trimis pacientul: ________________________

■ Transferul a fost autorizat la spitalul primitor

Secţia______________________ Medicul_________________
Date de contact ale medicului: tel fix_________ int._______ tel mobil______
Ora la care s-a primit autorizarea transferului de cãtre unitatea
primitoare (ora-minut)

■ Transferul încã nu a fost autorizat de spitalul primitor, însã cazul
constituie o urgenta majorã ce nu poate aştepta autorizarea transferului.
(In aceasta situatie medicul din spitalul care trimite pacientul are
obligaţia de a informa spitalul primitor in cel mai scurt timp posibil,
înaintea sosirii piacientului la destinatie, fie prin informarea unitatii
de primire a urgentelor sau direct a medicului de gardã la secţia la care
este trimis pacientului).

Istoric / anamnezã:
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________

Diagnostic / diagnostic prezumptiv:
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________

Motivele solicitãrii de transfer interclinic:
Pacient instabil, transferat la o unitate sanitarã cu nivel de competenţã
şi/sau dotare mai mare decat unitate sanitarã care trimite pacientul.
Transfer dupã stabilizare, în vederea asigurãrii unor îngrijiri medicale de
un grad mai complex decât cel care poate fi asigurat în aceea unitate
sanitarã din cauza lipsei de competenţã şi/sau dotare necesarã.

Alte
____________________________________________________________________________

______

Starea actuala a pacientului (înaintea efectuãrii transferului):
■ Conştient:
■ GCS _____(M______ V ______ O ____)
■ Inconştient:
■ GCS _____(M______ V ______ O ____)
■ Intubat endo-traheal:
■ Sondã mãrime______
■ Cu balonaş;
■ Fãrã balonaş;
■ Fixata la ______ cm la nivelul comisurii bucale;
■ Balonaşul umplut cu____ml. aer;
■ Balonaşul umplut cu____ ml ser fiziologic/apa (pentru transport
aerian le mare înãlţime);
■ Are crico-tirotomie;
■ Are traheostomie;
■ Ventilat mecanic:
■ Ventilator (controlat_____asistat______VM____FR____VT_____FiO2____);
■ Balon;
■ Este stabil hemodinamic:
(Puls____ TA_____/_____ Temperatura centrala _____ )
■ Este instabil hemodinamic:
(Puls____ TA_____/_____ Temp centrala __________)
■ Arc drenaj toracic:
■ Drept cu valva Heimlich ________ fãrã valva Heimlich ____;
■ Stâng cii valva Heimlich _____ fãrã valva Heimlich ______;
■ Imobilizat;
■ Guler cervical;
■ Back-board;
■ Saltea vacuum;
■ Altele;
■ Altele_________________________________________________;
■ Are acces IV periferic:
■ Memb. sup. stg.canule utilizate ____ G._____G.
■ Memb. sup. dr. canule utilizate ____ G._____G.
■ Memb. inf. stg. canule utilizate ____G._____G.
■ Memb. inf. dr. canula utilizate____ G._____G.
■ Are acces IV central:
■ Subclavicular;
■ Jugular intern;
■ Jugular extern;
■ Are acces intra-osos:
■ Memb. inf. stg;
■ Memb. inf. dr.
■ Are sondã nazo/oro - gastricã;
■ Are sondã urinarã;
■ Medicaţie anestezicã:
1. ____________________ cale admin. ______ doza___________
2. ____________________ cale admin. ______ doza___________
3. ____________________ cale admin. ______ doza___________
4. ____________________ cale admin. ______ doza___________
■ Medicaţie inotropã:
1. ____________________ cale admin. ______ doza___________
2. ____________________ cale admin. ______ doza___________
3. ____________________ cale admin. ______ doza___________
4. ____________________ cale admin. ______ doza___________
■ Medicaţie sedativã:
1. ____________________ cale admin. ______ doza___________
2. ____________________ cale admin. ______ doza___________
3. ____________________ cale admin. ______ doza___________
4. ____________________ cale admin. ______ doza___________
■ Medicaţie analgeticã:
1. ____________________ cale admin. ______ doza___________
2. ____________________ cale admin. ______ doza___________
3. ____________________ cale admin. ______ doza___________
4. ____________________ cale admin. ______ doza___________
■ Soluţii perfuzabile:
1. ____________________________________ ml/ora______
2. ____________________________________ ml/ora______
3. ____________________________________ ml/ora______
4. ____________________________________ ml/ora______
■ Sânge şi derivate izogrup: Grupa sanguinã _______ Rh_______
1. ____________________________________ ml/ora______
2. ____________________________________ ml/ora______
3. ____________________________________ ml/ora______
4. Sange zero negativ__________________ ml/ora______
■ Alte medicamente:
1. ____________________ cale admin. ______ doza___________
2. ____________________ cale admin. ______ doza___________
3. ____________________ cale admin. ______ doza___________
4. ____________________ cale admin. ______ doza___________
■ Ora la care s'ada efectuat ultima evaluare înaintea transferului de cãtre
1. medic _____________________(ora-minut)
2. asistent____________________(ora-minut)

Calea de transfer: Aer: Terestru: Alt

Ora la care s-a solicitat efectuarea transferului de cãtre serviciul de
ambulanta/unitatea SMURD______________(ora/minut)

Tipul de echipaj: Terapie Intensivã Mobilã: Urgenţã cu medic:

Urgenţã cu asistent:

Echipajul medical care efectueazã transferul:

Medic: Asistent:

Alt personal:

Date contact echipaj:

Tel mobil 1: Tel mobil 2: Ind. radio: Dispecerat:

Mijlocul de transport:
■ Ambulanţã tip C;
■ Ambulanţã tip B;
■ Elicopter;
■ Avion;
■ Altul _________

Ora la care echipajul şi pacientul pãrãsesc unitatea trimiţatoare_________(ora-minut)

Documente anexate:
■ Copie/original (se taie ceea ce nu corespunde) foaia de observaţie,
inclusiv fişa prespitaliceascã;
■ Radiografiile pacientului;
■ CT (inclusiv filme sau CD cu imaginile);
■ RMN (inclusiv filme sau CD cu imaginile);
■ Angiografie (incluiv filme sau CD cu imaginile);
■ Test sarcinã;
■ Rezultate examene biochimice/hematologice/raport toxicologic;
■ Acordul pacientului/aparţinãtorilor (Nu este obligatoriu în cazurile
de urgenţã!)
■ Alte documente, se menţioneazã
_______________________________________________________________________

_______________________________________________________________________

ANEXA II

ACORD DE COLABORARE
pentru aplicarea prevederilor Ordinului ministrului sãnãtãţii publice
nr. 1.091/2006 privind aprobarea
protocoalelor de transfer interclinic al pacientului critic

Încheiat între ......, cu sediul în ......, str. ......, nr. ....., în calitate de unitate sanitarã trimiţãtoare, reprezentatã prin ......., în calitate de ....., şi ......, cu sediul în ......, str. ........., nr. ........., în calitate de unitate sanitarã primitoare, reprezentatã prin ......., în calitate de..................................... .
Prin prezentul acord de colaborare, unitãţile sanitare semnatare convin asupra urmãtoarelor prevederi ce vor reglementa aplicarea protocoalelor de transfer interclinic:
ART. 1
În cazul transferului interclinic al unui pacient sau mai multor pacienţi aflaţi în stare criticã, personalul din ambele unitãţi aplicã protocoalele de transfer interclinic prevãzute în Ordinul ministrului sãnãtãţii publice nr. 1.091/2006, precum şi prevederile <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 126/2003 , aprobatã prin <>Legea nr. 40/2004 , şi normele de aplicare a acesteia, aprobate prin Ordinul ministrului administraţiei şi internelor şi al ministrului sãnãtãţii publice nr. 277/777/2004.
ART. 2
Pentru efectuarea unui transfer interclinic al unui pacient neinternat aflat în stare criticã, medicul de gardã din cadrul unitãţii de primire a urgenţelor (UPU), al compartimentului de primire a urgenţelor (CPU) sau din cadrul secţiei care rãspunde de pacientul respectiv contacteazã medicul de gardã din cadrul unitãţii de primire a urgenţelor din spitalul la care urmeazã a fi transferat pacientul în vederea informãrii acestuia despre caz şi în vederea luãrii deciziei asupra modalitãţii de transfer şi a mijlocului de transport necesar.
ART. 3
La rândul sãu, medicul de gardã din cadrul UPU de la spitalul care urmeazã sã primeascã pacientul respectiv are obligaţia de a informa prompt toate serviciile şi secţiile care urmeazã a fi implicate în investigarea, evaluarea şi tratamentul acestuia.
ART. 4
Pentru efectuarea unui transfer interclinic al unui pacient internat aflat în stare criticã, medicul curant sau medicul aflat de gardã la secţia unde este internat pacientul contacteazã şeful secţiei sau al clinicii la care se doreşte transferul pacientului ori medicul de gardã din secţia respectivã, în vederea organizãrii transferului şi luãrii unei decizii comune asupra oportunitãţii transferului şi modalitãţii de transfer.
ART. 5
Medicul de gardã din secţia unde urmeazã sã fie primit pacientul are obligaţia de a informa prompt toate serviciile şi secţiile care urmeazã a fi implicate în investigarea, evaluarea şi tratamentul pacientului transferat, inclusiv UPU.
ART. 6
Numerele de telefon la care se va suna la spitalul primitor în vederea organizãrii unui transfer interclinic sunt: ... (numerele de telefon trebuie sã fie uşor accesibile 24 de ore din 24, 7 zile din 7, incluzând numãrul de telefon direct al UPU.
ART. 7
Medicul din spitalul care cere transferul solicitã echipajul care va efectua transferul pacientului critic prin numãrul de telefon unic pentru apel de urgenţã 112, solicitând conectarea la medicul coordonator al dispeceratului, dacã transferul urmeazã a fi efectuat cu ambulanţã, sau la dispeceratul regional pentru salvare aerianã, în cazul în care pacientul necesitã transferul cu elicopterul.
ART. 8
La cererea transferului, medicul solicitant furnizeazã urmãtoarele informaţii:
1. numele şi datele de contact personale;
2. datele personale ale pacientului, dacã acestea sunt cunoscute;
3. diagnosticul prezumtiv sau cert;
4. investigaţiile efectuate pânã la momentul cererii transferului şi rezultatele acestora;
5. starea în care se aflã pacientul la momentul cererii transferului:
a) Este pacientul conştient?
b) Glasgow Coma Score?
c) Când a fost pacientul adus sau internat la spitalul respectiv?
d) Funcţiile vitale (pulsul, respiraţia, pulsoximetria, tensiunea arterialã, temperatura).
e) Este pacientul intubat la momentul respectiv?
f) Va fi pacientul intubat înaintea efectuãrii transferului?
g) Se administreazã medicaţie inotropã pacientului? Cum? Ce anume?
6. spitalul şi secţia la care urmeazã a fi transferat pacientul;
7. numele şi datele de contact ale medicului care a acceptat transferul;
8. ce fel de echipaj este necesar;
9. dacã existã medic care sã însoţeascã pacientul în cazul în care nu existã personal competent la serviciul de urgenţã prespitaliceascã ce urmeazã sã efectueze transferul;
10. dacã este necesarã chemarea unui echipaj specializat pentru acest transfer (echipaj aerian de salvare/transport sanitar sau echipaj de transport neonatal).
ART. 9
În cazul în care nu este disponibil un echipaj cu personal competent pentru efectuarea transferului, spitalul solicitant va organiza trimiterea unui echipaj competent de însoţire sau va solicita, direct sau prin intermediul serviciului de urgenţã prespitaliceascã judeţean, intervenţia unui echipaj competent pentru cazul respectiv, dintr-un centru regional sau alt centru care deţine un asemenea echipaj.
ART. 10
Medicul care organizeazã transferul este obligat sã ia în considerare toate condiţiile ce privesc transferul în cel mai scurt timp, în deplinã siguranţã, al pacientului aflat în stare criticã şi care necesitã investigaţii şi/sau îngrijiri de un nivel mai complex decât cele ce pot fi asigurate în spitalul în care se aflã pacientul.
ART. 11
Medicul din cadrul UPU sau al CPU din spitalul în care se aflã pacientul ori medicul din secţia în care se aflã pacientul are dreptul şi obligaţia de a începe procedurile de transfer imediat ce sesizeazã necesitatea acestuia. În cazul în care pacientul este instabil şi necesitã transferul, în cel mai scurt timp posibil, medicul din spitalul în care se aflã pacientul are dreptul de a începe procedurile de transfer, fãrã a avea avizul prealabil al spitalului primitor. El are obligaţia de a organiza primirea simultan cu începerea procedurilor de transfer sau dupã ce pacientul a plecat cãtre spitalul primitor.
ART. 12
Toţi medicii de la unitãţile sanitare semnatare au obligaţia de a lua cunoştinţã de prezentul acord, pe bazã de semnãturã.

Pãrţi semnatare:

Directorul spitalului potenţial trimiţãtor, Directorul spitalului primitor,
.......................................... ...............................
Medicul şef al serviciului judeţean de ambulanţã, Medicul şef al serviciului judeţean de ambulanţã,
................................................. .................................................
Medicul şef din cadrul SMURD, în cazul în care Medicul şef din cadrul SMURD, în cazul în care
exista, existã,
................................................ .................................................
Medicul şef din cadrul UPU/CPU, dacã existã, sau Medicul şef din cadrul UPU
medicul care rãspunde de primirea urgenţelor,
................................................ ..........................

-----------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016