Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: NORME TEHNICE din 3 februarie 2006 privind intretinerea, repararea, depozitarea si evidenta mijloacelor tehnice de protectie civila

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

NORME TEHNICE din 3 februarie 2006 privind intretinerea, repararea, depozitarea si evidenta mijloacelor tehnice de protectie civila

EMITENT: MINISTERUL ADMINISTRATIEI SI INTERNELOR
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 168 din 22 februarie 2006

Comenteaza legea

CAP. I
Exploatarea mijloacelor tehnice de protecţie civilã

1.1. Planificarea, organizarea şi realizarea exploatãrii
ART. 1
Exploatarea mijloacelor tehnice de protecţie civilã cuprinde totalitatea activitãţilor care privesc planificarea, organizarea şi folosirea legalã şi corectã a acestora, stabilirea personalului abilitat pentru conducerea autovehiculelor de intervenţie şi definirea, clasificarea, raportarea, cercetarea accidentelor de circulaţie, precum şi a evenimentelor tehnice.
ART. 2
Pentru asigurarea calitãţii exploatãrii autovehiculelor, utilajelor, accesoriilor şi echipamentelor de intervenţie, autoritãţile administraţiei publice centrale, instituţiile publice şi operatorii economici trebuie sã îndeplineascã, în principal, urmãtoarele cerinţe:
a) nivelul corespunzãtor al pregãtirii de specialitate a personalului tehnic;
b) executarea la timp, în volum complet şi de calitate a lucrãrilor de întreţinere şi reparaţii, denumite în continuare lucrãri de mentenanţã;
c) respectarea cu stricteţe a regulilor de prevenire a accidentelor de circulaţie şi a evenimentelor tehnice;
d) planificarea corectã şi evidenţa strictã a folosirii autovehiculelor şi utilajelor de intervenţie;
e) executarea de controale asupra stãrii tehnice şi de întreţinere a autovehiculelor, utilajelor, accesoriilor şi echipamentelor de intervenţie;
f) asigurarea condiţiilor corespunzãtoare de depozitare a mijloacelor destinate intervenţiei în situaţii de urgenţã.
ART. 3
Planificarea şi evidenţa exploatãrii au ca scop corelarea necesarului de kilometri pentru îndeplinirea misiunilor specifice cu normele anuale de rulaj şi cu cantitãţile de carburanţi şi lubrifianţi la dispoziţie, optimizarea folosirii autovehiculelor şi constau în:
a) stabilirea necesarului anual de carburanţi-lubrifianţi şi de materiale de întreţinere;
b) stabilirea anualã şi lunarã, pe bazã de grafic, a autovehiculelor şi utilajelor la care urmeazã sã se execute reviziile tehnice;
c) cunoaşterea stãrii tehnice şi de întreţinere a autovehiculelor şi utilajelor de intervenţie.
ART. 4
Norma anualã de kilometri (ore) se repartizeazã lunar pe fiecare autovehicul şi utilaj de intervenţie, iar evidenţa consumului se ţine în planul de exploatare de cãtre şeful compartimentului auto (similari).
ART. 5
Datele privind funcţionarea autovehiculelor şi utilajelor de intervenţie şi consumul de carburanţi-lubrifianţi se înscriu în documentele de evidenţã a exploatãrii astfel:
a) în foaia de parcurs, care se completeazã conform prevederilor legale şi constituie documentul de bazã la ieşirea autovehiculelor şi utilajelor de intervenţie din unitate şi la justificarea consumului de kilometri (ore) pe perioada pe care a fost emisã;
b) în planul de exploatare;
c) în carnetul de bord al autovehiculului sau al utilajului, care se completeazã lunar.
1.2. Personalul abilitat pentru conducerea autovehiculelor de intervenţie
ART. 6
Autovehiculele vor fi conduse de personal autorizat care posedã permis de conducere corespunzãtor categoriei din care face parte autovehiculul. Aceştia vor lua în primire autovehiculele cu proces-verbal, la începutul fiecãrui an calendaristic sau când situaţia impune. Personalul ce are în primire autovehicule le va exploata şi le va întreţine conform prevederilor prezentelor norme şi va purta întreaga responsabilitate privind modul de exploatare, întreţinere şi folosire a acestora.
ART. 7
Pentru a exista garanţia exploatãrii normale şi corecte a autovehiculelor, personalul respectiv va fi verificat asupra cunoaşterii noţiunilor tehnice de bazã, regulilor de circulaţie pe drumurile publice, precum şi asupra deprinderilor în conducerea auto.
1.3. Folosirea mijloacelor tehnice de protecţie civilã
ART. 8
Mijloacele tehnice de protecţie civilã se folosesc numai în scopul pentru care sunt destinate conform prezentului normativ.
ART. 9
Intrarea/ieşirea în/din cursã a autovehiculelor de intervenţie se menţioneazã de cei în drept în Registrul de intrare/ieşire în/din unitate a autovehiculelor.

CAP. II
Mentenanţa mijloacelor tehnice de protecţie civilã

2.1. Mentenanţa preventivã sistematicã
ART. 10
Mentenanţa preventivã sistematicã este o formã a mentenanţei preventive şi se realizeazã prin activitãţi de întreţinere, revizii şi reparaţii, constituite într-un plan tehnic de mentenanţã, specific fiecãrui mijloc tehnic.
ART. 11
Lucrãrile de mentenanţã preventivã au caracter obligatoriu, lucru ce implicã urmãrirea executãrii lor necondiţionat, la îndeplinirea normelor de timp.
ART. 12
Activitatea de mentenanţã preventivã sistematicã se organizeazã şi se desfãşoarã pe bazã de plan pentru toate categoriile de mijloace tehnice de protecţie civilã.
ART. 13
Planul anual de mentenanţã se întocmeşte de cãtre şeful serviciului logistic (similar) şi cuprinde reviziile tehnice de gradul 2, reviziile sezoniere, verificãrile tehnice semestriale şi anuale la accesorii, precum şi toate categoriile de reparaţii la mijloacele tehnice din dotare. Termenul de întocmire a planului anual de mentenanţã este data de 10 ianuarie a anului respectiv.
ART. 14
(1) Pe baza planului anual se întocmesc planurile lunare de mentenanţã.
(2) În planul lunar de mentenanţã, care se întocmeşte de şeful de garaj, se trec toate categoriile de revizii şi reparaţii.
ART. 15
La planificarea şi executarea reviziilor tehnice şi a reparaţiilor se va avea în vedere faptul cã orice lucrare de categorie superioarã substituie lucrarea de rang mai mic, peste care se suprapune (de exemplu, toate categoriile de revizii sunt substituite de orice reparaţie planificatã; R.T.1 este substituitã de R.T.2 etc.).
ART. 16
Lucrãrile de mentenanţã preventivã sistematicã la autovehiculele de intervenţie se executã la perioadele şi de cãtre personalul indicate în tabelul nr. 1.

Tabelul nr. 1




───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Categoria lucrãrilor     Simbolul   Când se executã                Cine executã
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
         1                  2            3                             4
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Verificarea şi        V.I.Z.      Zilnic, dimineaţa                 Conducãtorul auto
îngrijirea zilnicã                                                  din tura de serviciu

Spãlarea şi curãţarea S.C.G.      Ori de câte ori este necesar      Conducãtorul auto
generalã                          pentru ca autospecialele sã fie   din tura de serviciu
                                  în perfectã ordine şi curãţenie.
                                  Înainte de efectuarea reviziilor
                                  şi reparaţiilor

Gresarea şi ungerea   G.U.        Conform schemei de ungere a       Conducãtorul auto
                                  autospecialei sau în cadrul       din tura de serviciu
                                  reviziilor sezoniere

Schimbarea uleiului   S.U.M.      Conform prevederilor cãrţilor     Conducãtorul auto
la motor                          tehnice                           din tura de serviciu

Schimbarea uleiului   S.U.T.      Conform prevederilor cãrţilor     Conducãtorul auto
la transmisie                     tehnice                           din tura de serviciu

Schimbarea uleiului   S.U.D.I.H.  Conform prevederilor cãrţilor     Conducãtorul auto
la direcţie şi                    tehnice                           din tura de serviciu
instalaţii hidraulice                                               sub supravegherea
                                                                    şefului de garaj

Schimbarea lichidului S.L.F.A.    Conform prevederilor cãrţilor     Conducãtorul auto
de frânã şi comandã               tehnice                           din tura de serviciu
ambreiaj

Revizia tehnicã de    R.T.1       Trimestrial sau la                Toţi conducãtorii auto
gradul I                          3.000-3.500 km                    încadraţi pe maşinã,
                                  echivalenţi + cumulaţi            sub îndrumarea şefului
                                                                    de garaj

Revizia tehnicã de    R.T.2       Anual sau la                      Atelierul unitãţii,
gradul II                         14.500-15.000 km                  împreunã cu toţi
                                  echivalenţi + cumulaţi            conducãtorii auto
                                                                    încadraţi pe maşinã,
                                                                    în prezenţa şefului
                                                                    de garaj

Reparaţii capitale    R.K.         La îndeplinirea normelor         Atelierele de
                                   de funcţionare pentru            specialitate
                                   fiecare ciclu de
                                   exploatare (± 2.000 km EC)
                                   sau la 6 ani
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

ART. 17
Înlocuirea uleiului din motor şi din celelalte agregate înainte de a se realiza norma de rulaj (duratã) se poate face numai în cazul executãrii reparaţiilor capitale la acestea sau când se produc unele defecţiuni tehnice a cãror consecinţã este pierderea uleiului ori degradarea acestuia (prin amestecarea cu apã, benzinã, motorinã, lichid antigel etc.).
ART. 18
Înlocuirea elementelor filtrelor de aer, de ulei şi de combustibil, întreţinerea filtrelor de tip centrifugal din instalaţia de ungere a motoarelor, precum şi schimbarea uleiului din filtru de tip umed se efectueazã conform prevederilor cãrţilor tehnice ale autovehiculelor.
ART. 19
Pe timpul rodajului, la autovehiculele noi ori reparate, schimbarea uleiului la toate agregatele se va face conform indicaţiilor date de uzinele constructoare, respectiv de atelierele reparatoare.
ART. 20
La introducerea autospecialelor de intervenţie în atelier, pentru executarea reviziilor tehnice sau a reparaţiilor se face o constatare tehnicã amãnunţitã, inclusiv prin probe de parcurs 10-15 km, în vederea precizãrii lucrãrilor necesare.
ART. 21
În termenul de garanţie al autovehiculelor de intervenţie, operaţiunile prevãzute în procedurile tehnice ale lucrãrilor de mentenanţã se vor executa respectându-se interdicţiile în perioada de garanţie. Defecţiunile intervenite în termenul de garanţie se vor remedia conform reglementãrilor legale în vigoare.
ART. 22
Toate schimburile de ulei, reviziile tehnice de gradul 1 şi 2, precum şi remedierile uzuale importante (care presupun înlocuiri de agregate) se vor înscrie în carnetele de bord ale autospecialelor.
ART. 23
Repararea mijloacelor tehnice de intervenţie cuprinde totalitatea lucrãrilor ce se efectueazã pentru restabilirea, în cel mai scurt timp, a stãrii tehnice a autovehiculelor, utilajelor şi accesoriilor defecte sau deteriorate, la nivelul condiţiilor tehnice stabilite.
ART. 24
Introducerea în reparaţie a mijloacelor tehnice de intervenţie se va face cel mai târziu la apariţia uzurilor maxime admisibile, stabilite în documentaţiile tehnice ale produselor, întrucât exploatarea mijloacelor respective dupã apariţia unor uzuri avansate devine neeconomicoasã şi chiar periculoasã sub aspectul siguranţei în funcţionare.
ART. 25
Reparaţiile se executã, de regulã, dupã îndeplinirea normelor de funcţionare, stabilite diferenţiat pentru fiecare tip de produs, pe baza recomandãrilor fãcute de întreprinderile constructoare şi a experienţei acumulate pe timpul exploatãrii mijloacelor respective în condiţiile specifice.
ART. 26
Reparaţiile au caracter preventiv şi planificat. La stabilirea necesitãţii reparaţiilor, rolul determinant îl are starea tehnicã realã a mijloacelor din înzestrare. Acest criteriu de evaluare a necesitãţii reparaţiilor permite ca unele mijloace cu uzuri mai pronunţate sã fie introduse în reparaţie înainte de îndeplinirea normei de funcţionare. În astfel de situaţii se va executa obligatoriu cercetarea administrativã a cauzelor care au determinat uzura prematurã a mijloacelor respective.
ART. 27
Este interzisã menţinerea în exploatare a mijloacelor cu uzuri avansate numai în scopul de a îndeplini sau depãşi normele stabilite, întrucât se pericliteazã siguranţa funcţionãrii acestora la intervenţie, iar exploatarea lor devine neeconomicoasã.
ART. 28
Reparaţia capitalã (R.K.) constã în demontarea totalã a autovehiculului, verificarea, trierea, recondiţionarea şi eventual înlocuirea subansamblelor şi pieselor componente, în scopul aducerii maşinii la o stare tehnicã cât mai apropiatã de cea iniţialã.
ART. 29
Repararea autovehiculelor şi utilajelor de intervenţie, inclusiv a agregatelor componente, se va face pe baza documentaţiilor tehnice elaborate de uzinele constructoare. Pe timpul executãrii R.K. se permite schimbarea între ele a pieselor şi subansamblelor de acelaşi fel, cu excepţia şasiurilor.
ART. 30
Durata de funcţionare între reparaţii la autovehiculele de intervenţie se mãsoarã în km EC, iar la utilajele care urmeazã regimul de reparare al autospecialelor, în ore.
ART. 31
Atunci când un agregat are uzura avansatã la majoritatea pieselor sau numai la cele principale, se recomandã ca remedierea sã se facã prin schimbarea agregatului respectiv cu altul în stare bunã, urmând ca cel defect sã fie reparat ulterior.
ART. 32
Necesitatea reparaţiilor se stabileşte de cãtre şeful serviciului logistic (similar) la propunerea şefului de garaj, pe baza stãrii tehnice reale a autovehiculelor şi utilajelor, având în vedere normele de funcţionare aferente fiecãrei categorii de reparaţii.
ART. 33
Atunci când starea tehnicã a autovehiculului impune introducerea acestuia în reparaţie înainte de a îndeplini norma de funcţionare, se va executa cercetare administrativã pentru a stabili cauzele care au determinat efectuarea reparaţiei înainte de termen şi eventual responsabilitatea persoanelor vinovate, precum şi modul de recuperare a cotei din preţul reparaţiei aferent parcursului nerealizat.
ART. 34
Motoarele autovehiculelor şi utilajelor care depãşesc consumul normat de ulei prin ardere se vor introduce obligatoriu în reparaţie. În astfel de situaţii se va verifica dacã consumul se realizeazã exclusiv prin ardere (sã nu fie exagerat din cauza pierderilor de ulei ca urmare a neetanşeitãţii motorului).
ART. 35
La introducerea în reparaţie, autovehiculul trebuie sã fie complet şi în starea în care a funcţionat în exploatare, bine spãlat şi curãţat şi sã aibã carnetul de bord completat corect şi la zi. Se vor reţine în unitãţi accesoriile, staţiile radio, sculele şi piesele de schimb.
ART. 36
Prin timp de imobilizare se înţelege durata menţinerii autovehiculului sau utilajului în unitatea reparatoare începând din ziua primirii de cãtre atelierul reparator şi pânã la data preluãrii de cãtre unitatea beneficiarã.
ART. 37
Valoarea totalã a R.K. la autovehiculele sau utilajele de intervenţie este de maximum 60% din valoarea de înlocuire a autovehiculului sau utilajului.
ART. 38
Reparaţiile executate la autovehiculele şi utilajele de intervenţie se vor recepţiona de cãtre o comisie formatã din delegatul unitãţii cãreia îi aparţine mijlocul tehnic şi reprezentantul unitãţii reparatoare.
ART. 39
Scopul recepţiei este de a constata dacã reparaţia este corespunzãtoare din toate punctele de vedere. Pe timpul recepţiei se verificã:
a) funcţionarea instalaţiilor, mecanismelor şi sistemelor, precum şi autovehiculul sau utilajul în ansamblu;
b) calitatea lucrãrilor efectuate şi a materialelor, pieselor şi subansamblelor folosite;
c) executarea tuturor lucrãrilor prevãzute în procesul tehnologic;
d) aspectul general al autospecialei;
e) completarea documentelor etc.
ART. 40
(1) Verificarea calitãţii reparaţiilor la autovehiculele sau utilajele de intervenţie cuprinde recepţia pe faze şi recepţia finalã.
(2) Recepţia pe faze se executã oricând pe parcursul procedurii tehnologice de reparaţie, îndeosebi la lucrãrile de importanţã deosebitã pentru funcţionarea mijlocului tehnic. Verificãrile pe faze sunt obligatorii, însã participarea beneficiarului la aceste verificãri se face în limita posibilitãţilor, fãrã a stânjeni fluxul tehnologic de reparaţie. Nu se va putea trece peste o fazã dacã se constatã neîndeplinirea unor condiţii de calitate.
(3) Rezultatul recepţiei finale a R.K. executate se va consemna într-un proces-verbal de recepţie.
(4) În documentul de recepţie menţionat la alineatul precedent se va arãta în concluzie dacã autovehiculul sau utilajul corespunde pentru a fi dat în exploatare şi folosit la intervenţii.
ART. 41
Prin termen de garanţie se înţelege timpul sau rulajul prevãzut a fi parcurs dupã reparaţie, în care unitatea reparatoare rãspunde pentru eventualele defecţiuni produse la autovehiculele sau utilajele reparate din cauza unor materiale şi lucrãri necorespunzãtoare.
ART. 42
(1) Defecţiunile care apar în termenul de garanţie se pot datora:
a) slabei calitãţi a reparaţiei;
b) neglijenţei în timpul exploatãrii;
c) viciilor ascunse ale materialelor.
(2) Pentru defecţiunile care fac obiectul cãderilor în termenul de garanţie, unitatea beneficiarã este obligatã sã anunţe unitatea reparatoare în cel mult 48 de ore de la constatarea acestora. Pânã la primirea rãspunsului de la unitatea reparatoare se va demonta agregatul defect. Ruperea de cãtre unitãţile de exploatare a sigiliilor puse de unitatea reparatoare la unele subansamble conduce la scoaterea acestora din garanţie. În cazul în care cerinţele operative o impun, unitatea de exploatare poate înlocui subansamblele defecte cu altele bune. Cele defecte, scoase de pe autovehicule sau utilaje, se vor pãstra intacte, fãrã a le demonta pãrţile lor componente.
(3) La primirea sesizãrilor, unitatea reparatoare are obligaţia ca în maximum 48 de ore sã ia legãtura cu unitatea cãreia îi aparţine autovehiculul sau utilajul. De comun acord, se va stabili modul de remediere a defecţiunilor, întocmindu-se un proces-verbal semnat de ambele pãrţi. În acest proces-verbal se va arãta:
a) în ce constã defecţiunea şi cauzele acesteia;
b) unde şi în ce termen se înlãturã defecţiunea;
c) unitatea care se face vinovatã şi care suportã costul remedierilor.
ART. 43
(1) Pentru defecţiunile ce se constatã cã sunt din vina unitãţii reparatoare (montaj incorect, materiale necorespunzãtoare, nerespectarea procesului tehnologic etc.), contravaloarea remedierilor va fi suportatã de cãtre aceastã unitate conform dispoziţiilor legale privind cãderile în termenul de garanţie, inclusiv cheltuielile de transport determinate de aducerea autospecialei la atelier.
(2) În cazul defecţiunilor care provin dintr-o exploatare necorespunzãtoare, contravaloarea reparaţiei va fi imputatã celor vinovaţi, de cãtre conducerea unitãţii cãreia îi aparţine autospeciala.
(3) Pentru defecţiunile produse din cauza unor vicii ascunse ale materialelor nu se fac imputaţii. În astfel de situaţii se întocmesc documente de cercetare administrativã ce vor fi semnate de ambele pãrţi şi vor fi supuse spre aprobare de cãtre unitatea reparatoare.
ART. 44
Dacã unitatea reparatoare nu stabileşte legãtura cu unitatea de exploatare în 48 de ore, aceasta din urmã va efectua cercetarea administrativã a evenimentului şi va lua mãsuri de remediere a defecţiunilor care s-au produs din vina unitãţii reparatoare. Costul reparaţiei se va suporta de unitatea reparatoare, pe baza devizului postcalculat al lucrãrilor efectuate.
ART. 45
Nu constituie cãderi în termenul de garanţie urmãtoarele defecţiuni, care se înlãturã prin grija unitãţii care are în dotare autospeciala:
a) slãbirea şuruburilor, prezoanelor, buloanelor şi piuliţelor care nu sunt prevãzute cu cleme de asigurare;
b) degradarea pieselor din sticlã, masã plasticã, cauciuc, materiale textile sau carton;
c) deteriorarea unor componente ale instalaţiei electrice (condensator, rotor şi capac distribuitor, bujii şi fişe de înaltã tensiune, contact-ruptor, perii colectoare, becuri, siguranţe etc.);
d) înfundarea cu impuritãţi a unor conducte, jicloare, filtre etc.;
e) degradarea tapiţeriei;
f) uzura ferodourilor de la frânã şi de la ambreiaj;
g) dereglãrile care se produc la mecanisme şi dispozitive de comandã sau acţionare, amplasate în exteriorul agregatelor importante (motor, ambreiaj, cutie de viteze, prizã de putere, reductor, cutie distribuţie, punte motoare, mecanism de servofrânã şi servodirecţie, troliu sau cabestan, generator şi tablou electric, pompe motoare şi distribuitoare hidraulice etc.);
h) defecţiunile provenite dintr-o exploatare neraţionalã (suprasolicitare, nerespectarea regulilor de întreţinere, accidente etc.).
ART. 46
Lucrãrile de mentenanţã preventivã sistematicã la utilajele de intervenţie se executã la perioadele şi de cãtre personalul indicate în tabelul nr. 2.

Tabelul nr. 2


───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Categoria lucrãrilor     Simbolul   Când se executã            Cine executã
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
         1                  2            3                             4
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Verificarea şi         V.I.Z.     Zilnicã (dimineaţa      Grupa sau servantul
îngrijirea zilnicã                şi la sfârşitul         care are utilajul
                                  programului)            în primire

Spãlarea şi            S.C.G.     Ori de câte ori         Grupa sau servantul
curãţarea generalã                este necesar            care are utilajul
                                  pentru ca utilajul      în primire
                                  sã fie în perfectã
                                  ordine şi curãţenie
                                  Înainte de efectuarea
                                  reviziilor şi
                                  reparaţiilor

Revizia tehnicã        R.T.       Sãptãmânal             Grupa sau servantul
                                                         care are utilajul
                                                         în primire, sub
                                                         îndrumarea şefului
                                                         de garaj

Reparaţii capitale     R.K.       La îndeplinirea
                                  normelor de
                                  funcţionare
                                  pentru fiecare
                                  ciclu de exploatare
                                  sau la 5 ani
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

ART. 47
La utilaje se executã R.K. la fiecare 5 ani.
ART. 48
Prin R.K. se înlãturã toate uzurile apãrute pe timpul exploatãrii utilajului. Ca şi la autovehiculele de intervenţie, aceastã reparaţie constã în demontarea, verificarea şi repararea tuturor pãrţilor componente, în aşa fel încât sã se asigure buna funcţionare a utilajului pânã la urmãtoarea R.K.
ART. 49
Valoarea totalã a reparaţiei nu trebuie sã depãşeascã 60% din valoarea de înlocuire a utilajului.
ART. 50
Stabilirea necesitãţii reparaţiilor se face ca şi la autovehiculele de intervenţie. Atunci când uzura avansatã a unui utilaj impune executarea unei R.K. înainte de îndeplinirea ciclului de exploatare, conducerea unitãţii de exploatare va numi o comisie de cercetare administrativã pentru a stabili cauzele uzurilor apãrute înainte de termen, eventual responsabilitatea celor care se fac vinovaţi şi modul de recuperare a pagubei, calculatã pentru partea nerealizatã din ciclul de exploatare.
ART. 51
(1) Orice reparaţie capitalã sau accidentalã executatã la utilajele de intervenţie va fi recepţionatã de o comisie formatã din delegatul subunitãţii de exploatare şi reprezentantul atelierului reparator.
(2) Scopul recepţiei este ca, prin probele ce se efectueazã, sã se verifice calitatea reparaţiei şi starea tehnicã a utilajului.
(3) La terminarea recepţiei comisia va întocmi un proces-verbal în care va menţiona rezultatele obţinute şi observaţiile fãcute, precum şi dacã utilajul corespunde pentru a fi dat în exploatare. Dacã la recepţie produsul nu corespunde, se vor arãta cauzele şi mãsurile ce trebuie luate.
ART. 52
Utilajele de intervenţie reparate, dar nerecepţionate, nu pot fi introduse în exploatare.
ART. 53
Termenul de garanţie dupã R.K. este de un an calendaristic pentru toate utilajele de intervenţie.
ART. 54
Lucrãrile de mentenanţã preventivã sistematicã la accesoriile şi echipamentele de intervenţie se executã la perioadele şi de cãtre personalul indicat în tabelul nr. 3.

Tabelul nr. 3


───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Categoria lucrãrilor     Simbolul   Când se executã            Cine executã
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
         1                  2            3                             4
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Verificarea tehnicã    V.T.       Zilnic             Servantul care are acceso-
                                                     riul în primire, împreunã
                                                     cu conducãtorul auto

                                  Sãptãmânal         Servantul sau persoana
                                                     care are accesoriul în
                                                     primire, împreunã cu
                                                     conducãtorul auto

                                  La înapoierea      Servantul sau persoana
                                  de la intervenţii  care are accesoriul în
                                  şi aplicaţii       primire, împreunã cu
                                                     conducãtorul auto

                                  Semestrial şi      Personalul atelierului
                                  anual

Spãlarea şi curãţarea  S.C.G.     Ori de câte ori    Servantul sau persoana
generalã                          este necesar       care are accesoriul în
                                  pentru ca          primire
                                  menţinerea
                                  accesoriilor
                                  sã fie în perfectã
                                  ordine şi
                                  curãţenie

Ungerea                U          Ori de câte        Servantul sau persoana
                                  ori este           care are accesoriul
                                  necesar            în primire
                                  (numai la
                                  accesoriile
                                  la care
                                  este cazul)
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

ART. 55
Aparatura, echipamentele şi dispozitivele mai importante şi complexe se vor repara în conformitate cu prescripţiile tehnice ale producãtorilor, în unitãţile de exploatare sau în ateliere de specialitate, dupã caz.
2.2. Mentenanţa corectivã a mijloacelor tehnice de protecţie civilã
ART. 56
(1) Mentenanţa corectivã reprezintã ansamblul de activitãţi realizate dupã defectarea unui mijloc tehnic sau dupã degradarea funcţiei sale în mod neprevãzut.
(2) Activitãţile constau în localizarea defectelor şi diagnosticarea acestora, repunerea în funcţiune cu sau fãrã modificãri şi controlul bunei funcţionãri.
ART. 57
(1) În categoria activitãţilor de mentenanţã corectivã intrã reparaţiile accidentale care pot apãrea în urmãtoarele situaţii:
a) de exploatare, cauzate de utilizarea incorectã, neexecutarea la timp şi în mod corespunzãtor a lucrãrilor de asistenţã tehnicã, suprasolicitarea autovehiculului de intervenţie etc.;
b) tehnice, determinate de uzura prematurã a unor subansamble sau piese executate din materiale necorespunzãtoare, efectuarea unor reparaţii de slabã calitate etc.;
c) cauzate de forţã majorã sau cazul fortuit;
d) în circulaţie (accidente de circulaţie), care pot avea diverse cauze.
(2) În raport cu volumul lucrãrilor efectuate, reparaţia accidentalã poate fi asimilatã cu o reparaţie capitalã, în vederea stabilirii ciclului de exploatare ulterior. Cu ocazia executãrii acestor reparaţii va fi verificat întregul autovehicul şi se va remedia orice defecţiune, astfel încât la ieşirea din reparaţie autovehiculul de intervenţie sã aibã o stare tehnicã şi de funcţionare normalã.
2.3. Rodajul autovehiculelor de intervenţie şi motoarelor
ART. 58
(1) Rodajul autovehiculelor noi ori reparate sau al celor echipate cu motoare noi ori motoare la care s-au efectuat reparaţii majore (înlocuire set motor, înlocuire arbore cotit) se executã de cãtre conducãtori auto experimentaţi.
(2) Rodajul se executã înainte de introducerea/ reintroducerea în exploatare a autovehiculelor, respectându-se instrucţiunile tehnice ale furnizorului, prescripţiile unitãţii reparatoare sau dispoziţiile tehnice în vigoare.
(3) La autoşasiurile destinate autovehiculelor de intervenţie, de regulã, rodajul se efectueazã înainte de montarea instalaţiilor speciale.
ART. 59
Rodajul autovehiculelor noi se executã în unitãţile la care au fost distribuite sau în cadrul structurilor de aprovizionare şi depozitare. În cazul apariţiei unor defecţiuni, al producerii unor evenimente tehnice sau accidente de circulaţie în perioada de rodaj, rãspunderea revine unitãţii care efectueazã rodajul, care raporteazã, cerceteazã şi soluţioneazã evenimentul respectiv.
ART. 60
Rodajul autovehiculelor se executã dupã ce acestea au fost înregistrate, iar pe foile de parcurs la rubrica "Beneficiar" se menţioneazã "RODAJ". Înainte de începerea rodajului şi pe timpul efectuãrii acestuia, unitatea deţinãtoare asigurã instruirea conducãtorilor auto privind instrucţiunile, prescripţiile şi dispoziţiile tehnice care trebuie respectate.
ART. 61
Dupã terminarea reparaţiilor la autovehiculele de intervenţie şi la unele agregate individuale, unitatea reparatoare efectueazã rodajul acestora în funcţie de felul reparaţiei.
ART. 62
Modul cum a decurs rodajul şi constatãrile pe timpul efectuãrii acestuia se vor menţiona într-o fişã specialã, care va fi pusã la dispoziţia delegatului unitãţii beneficiare cu ocazia recepţiei.

CAP. III
Depozitarea mijloacelor tehnice de protecţie civilã

ART. 63
Depozitarea mijloacelor tehnice de protecţie civilã se face în conformitate cu recomandãrile furnizorilor.

CAP. IV
Evidenţa mijloacelor tehnice de protecţie civilã

ART. 64
Evidenţa mijloacelor tehnice de protecţie civilã se face în conformitate cu prevederile actelor normative în vigoare.

CAP. V
Norme tehnice

5.1. Norme de consum de carburanţi
ART. 65
(1) Consumul de carburanţi pentru autovehiculele şi motoutilajele echipate cu motoare termice proprii este normat şi se stabileşte pe baza normelor de consum. Normele de consum de carburanţi sunt pentru un rulaj efectiv de 100 km (Nr) sau pentru o orã de funcţionare (No).
(2) Norma de consum reprezintã cantitatea maximã de carburanţi, mãsuratã în litri, admisã a se consuma de un autovehicul sau motoutilaj pentru a parcurge distanţa de 100 km efectivi ori pentru a funcţiona timp de o orã staţionar.
(3) Aceastã normã se stabileşte în funcţie de felul, marca şi tipul fiecãrui mijloc, regimul de funcţionare a motorului şi anotimpul în care se exploateazã.
ART. 66
(1) În cazul când motoarele autovehiculelor lucreazã staţionar, în gol, norma de consum de carburanţi pentru o orã de funcţionare este de 1/4 din norma de consum la 100 km efectivi, stabilitã pentru perioada de iarnã sau de varã, dupã caz.
(2) Se considerã cã motoarele autovehiculelor şi utilajelor de intervenţie funcţioneazã fãrã sarcinã (în gol) în urmãtoarele situaţii:
a) pentru încãrcarea bateriilor de acumulatori, când staţiile radiotelefon montate pe autovehicule sunt folosite cel puţin 5 ore continuu, fãrã ca motoarele sã funcţioneze (dupã 5 ore se pornesc motoarele şi se menţin în funcţiune pânã la terminarea lucrului cu staţiile radiotelefon);
b) pentru încãlzirea periodicã a motoarelor pe timpul iernii, la autovehiculele parcate în garaje neîncãlzite sau afarã, când temperatura mediului în locul de dispunere scade sub +5°C.
ART. 67
Durata de încãlzire a motoarelor pe timp friguros şi eşalonarea pornirilor, în 24 de ore, variazã în funcţie de temperaturã, dupã cum urmeazã:


──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 Nr.    Limitele de temperaturã    Timpul total              Eşalonarea
 crt.   la locul de parcare       de funcţionare             pornirilor
                                  pentru încãlzire
                                   în 24 de ore
                                    (minute)
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
  1.          +5°C la 0°C               30          10 minute la fiecare 8 ore
  2.           0°C la -10°C             60          10 minute la fiecare 4 ore
  3.              sub -10°C            120          10 minute la fiecare 2 ore
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

ART. 68
Necesitatea încãlzirii periodice a motoarelor la autovehiculele de intervenţie se stabileşte pe baza buletinului meteorologic local şi se evidenţiazã în foile de parcurs în rubricile pentru lucrul autovehiculului (funcţionarea motorului pentru încãlzire).
ART. 69
(1) Indiferent de temperatura mediului înconjurãtor, nu se pornesc pentru încãlzire motoarele utilajelor şi nici cele ale autovehiculelor care:
a) sunt rezervã de înlocuire sau plus dotare;
b) nu sunt încadrate cu şoferi;
c) sunt retrase din exploatare, la ordin;
d) se gãsesc scoase din intervenţie pentru revizii sau reparaţii;
e) sunt echipate cu preîncãlzitoare pentru motoare.
(2) Preîncãlzitoarele pentru motoare se vor folosi astfel:


──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 Nr.    Limitele de temperaturã    Timpul total              Eşalonarea
 crt.   la locul de parcare       de funcţionare             pornirilor
                                  pentru încãlzire
                                   în 24 de ore
                                    (minute)
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
  1.      +5°C la 0°C                 40         10 minute la fiecare 6 ore
  2.       0°C la -10°C               90         15 minute la fiecare 4 ore
  3.          sub -10°C              150         25 de minute la fiecare 4 ore
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

ART. 70
(1) Consumul normat de carburanţi (Cnc) reprezintã cantitatea maximã de carburanţi admisã a se consuma de un autovehicul pentru a parcurge o anumitã distanţã şi/sau a funcţiona staţionar un anumit timp.
(2) Calculul consumului normat de carburanţi, în condiţii normale de exploatare, se face pe baza normelor de consum, folosindu-se urmãtoarea formulã:


           Re
    Cnc = ──── x Nr + No(1) x t(1) + No(2) x t(2),
          100
    în care:

Re = rulajul efectiv realizat (indicat de kilometraj);
Nr = norma de consum de carburanţi la 100 km efectivi (conform recomandãrilor din cãrţile tehnice);
t(1) = timpul de funcţionare staţionarã a motorului în sarcinã;
t(2) = timpul de funcţionare staţionarã a motorului fãrã sarcinã;
No(1) = norma de consum de carburanţi pentru o orã de funcţionare în sarcinã (conform recomandãrilor din cãrţile tehnice);
No(2) = norma de consum de carburanţi pentru o orã de funcţionare fãrã sarcinã (conform recomandãrilor din cãrţile tehnice).
ART. 71
Pentru determinarea consumului normat de carburanţi pe timpul rodajului se folosesc aceleaşi norme de consum şi aceeaşi relaţie de calcul ca în condiţiile exploatãrii normale.
ART. 72
Calculul şi justificarea consumului normat de carburanţi se va face pe foile de parcurs, pentru fiecare autovehicul de intervenţie sau motoutilaj, în funcţie de rulajul real efectuat şi timpul de funcţionare pe loc, înregistrat în foaia respectivã.
ART. 73
În situaţia cã se folosesc aeroterma şi/sau preîncãlzitorul de motor, timpul de funcţionare a acestora se va consemna în foaia de parcurs. Folosirea aerotermei este permisã numai pe timpul îndeplinirii misiunilor, când temperatura scade sub +5°C. Combustibilul consumat pentru funcţionarea aerotermei şi/sau a preîncãlzitorului se va scãdea din evidenţa contabilã dupã aceleaşi reguli ca şi carburanţii folosiţi pentru motoarele autovehiculelor.
5.2. Norme de consum de lubrifianţi
ART. 74
Consumul de ulei pentru motoarele autovehiculelor şi utilajelor de intervenţie este normat şi cuprinde uleiul consumat prin ardere şi cel folosit pentru înlocuire (schimbare).
ART. 75
(1) Consumul normat de ulei prin ardere (Ca) reprezintã cantitatea maximã de ulei, exprimatã în litri, admisã a se consuma pe timpul funcţionãrii motorului, în raport cu consumul normat de carburanţi (Cnc) şi cu gradul de uzurã a motorului.
(2) Justificarea consumului normat de ulei (Cnu) se face pe foile de parcurs, folosindu-se urmãtoarea formulã generalã:
Cnu = Ca + Cm + Cf,
în care:
Ca = consumul normat de ulei prin ardere (conform recomandãrilor din cãrţile tehnice);
Cm = consumul normat de ulei pentru înlocuire la motor (conform recomandãrilor din cãrţile tehnice);
Cf = consumul normat de ulei pentru înlocuirea la filtrul de ulei (conform recomandãrilor din cãrţile tehnice).
ART. 76
(1) Consumul normat de ulei pentru transmisie reprezintã cantitatea maximã de ulei admisã a se consuma de un autovehicul în cursul unui an calendaristic, pentru înlocuire sau completare.
(2) Cantitatea de ulei necesarã pentru înlocuire rezultã însumându-se capacitãţile tuturor agregatelor de transmisie, capacitãţi prevãzute în cartea tehnicã a fiecãrui tip de maşinã.
(3) Consumul normat pentru completare într-un an calendaristic este de maximum 20% din capacitatea totalã a agregatelor de transmisie ale autospecialei, la fiecare 10.000 km echivalenţi.
(4) Evidenţa schimburilor de ulei la motor şi la transmisie se va ţine în carnetele de bord la cap. "Evidenţa executãrii operaţiunilor de întreţinere a autovehiculului".
5.3. Norme de exploatare a bateriilor de acumulatori
ART. 77
(1) Norma de exploatare a bateriilor de acumulatori auto de producţie româneascã, folosite pentru funcţionarea autovehiculelor şi utilajelor de intervenţie, este de 2 ani de la data montãrii pe autovehicul sau de 50.000 km efectivi.
(2) Pentru acumulatorii alcalini, norma de exploatare este de 5 ani.
(3) Durata în ani sau parcursul în kilometri efectivi se considerã de la data montãrii bateriei de acumulatori pe autovehiculul sau utilajul de intervenţie.
ART. 78
(1) Normele de duratã pentru baterii de acumulatori sunt minime. Dupã îndeplinirea normei de funcţionare nu este obligatorie retragerea bateriilor de acumulatori din serviciu. Acestea se vor menţine în exploatare atât timp cât îşi pãstreazã caracteristicile tehnice, dupã care se vor propune la casare.
(2) Înlocuirea bateriilor de acumulatori înainte de îndeplinirea normei de exploatare se face, în mod obligatoriu, conform prevederilor legale în vigoare.
ART. 79
Evidenţa folosirii bateriilor de acumulatori auto se va ţine în carnetele de bord ale autovehiculelor şi utilajelor.
5.4. Norme de exploatare a anvelopelor şi camerelor de aer
ART. 80
(1) Norma de exploatare a anvelopelor este minimã şi se exprimã în ani sau kilometri efectivi. Camerele de aer se exploateazã fãrã normã de rulaj.
(2) Durata în ani şi parcursul în kilometri efectivi se considerã de la data echipãrii autovehiculului cu anvelope.
ART. 81
Anvelopele pot fi utilizate şi dupã îndeplinirea normei de rulaj sau de timp dacã au o stare tehnicã ce asigurã securitatea deplinã a circulaţiei pe drumurile publice, dupã care se vor propune la declasare şi casare.
ART. 82
Înlocuirea anvelopelor înainte de îndeplinirea normei de exploatare se face, în mod obligatoriu, conform prevederilor legale în vigoare.
ART. 83
Evidenţa folosirii anvelopelor se va ţine pe serii, în carnetele de bord ale autovehiculelor şi utilajelor.
ART. 84
(1) Anvelopele din import, de dimensiuni diferite de cele din producţia internã, se vor menţine în exploatare pânã la îndeplinirea normei de rulaj sau de timp.
(2) Dupã îndeplinirea normei de rulaj sau de timp, anvelopele se verificã cu atenţie şi cele care sunt în stare bunã se vor utiliza în continuare atât timp cât asigurã securitatea circulaţiei, dupã care se vor propune la casare.
__________

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Norme Metodologice, Ministerul Administratiei si Internelor, NORME TEHNICE din 3 februarie 2006

Comentarii

Mira Dorina

13 Iulie 2015

mai este in vigoare ?

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"