Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   NORME TEHNICE din 25 iunie 2004  privind proiectarea si realizarea sistemelor tehnice de protectie si de alarmare impotriva efractiei    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

NORME TEHNICE din 25 iunie 2004 privind proiectarea si realizarea sistemelor tehnice de protectie si de alarmare impotriva efractiei

EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 722 din 10 august 2004

CAP. I
Dispoziţii generale

ART. 1
(1) Prezentele norme tehnice se aplicã cu ocazia proiectãrii, instalãrii şi utilizãrii sistemelor tehnice de protecţie şi de alarmare împotriva efracţiei.
(2) Prezentele norme tehnice se adreseazã atât societãţilor licenţiate specializate sã execute astfel de lucrãri, cât şi beneficiarilor de sisteme tehnice de protecţie şi de alarmare, având caracter obligatoriu.
(3) Aplicaţiile cu sisteme de alarmare împotriva efracţiei se proiecteazã, se instaleazã şi se utilizeazã cu respectarea prezentelor norme tehnice.
ART. 2
Configuraţia sistemelor tehnice de protecţie şi de alarmare împotriva efracţiei se stabileşte în funcţie de importanţa valorilor umane şi materiale şi a nivelului de risc evaluat.
ART. 3
(1) Echipamentele şi elementele componente ale acestor sisteme se utilizeazã în conformitate cu prevederile legii.
(2) În vederea certificãrii componentelor sistemelor de alarmare împotriva efracţiei se înfiinţeazã în cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române Laboratorul de încercãri pentru clasificarea acestora şi stabilirea clasei de securitate în care se încadreazã, denumit în continuare Laborator.
(3) Condiţiile de încadrare, organizare şi funcţionare a Laboratorului se aprobã prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
ART. 4
Sunt supuse avizãrii proiectele sistemelor de alarmare împotriva efracţiei destinate: unitãţilor financiarbancare, instituţiilor de interes public, cazinourilor, caselor de schimb valutar şi amanet, spaţiilor comerciale mari, magazinelor de arme şi muniţii, staţiilor de comercializare a produselor petroliere, deţinãtorilor de produse ori substanţe toxice, unitãţilor speciale şi altor obiective cu aglomerãri de persoane ori valori însemnate.

CAP. II
Echipamentele componente ale sistemelor tehnice de protecţie şi de alarmare împotriva efracţiei

ART. 5
(1) Sistemele tehnice de protecţie şi de alarmare împotriva efracţiei realizeazã securitatea mecanicã şi electronicã a obiectivului protejat.
(2) Configurarea sistemelor se realizeazã prin asocierea de elemente de protecţie mecanicã şi echipamente electronice, astfel încât împreunã sã se completeze şi sã realizeze gradul de siguranţã corespunzãtor nivelului de risc evaluat.
(3) Securitatea mecanicã constã în amenajãri realizate cu elemente de protecţie care au rolul de a asigura condiţii sigure de naturã sã nu pericliteze viaţa sau integritatea persoanelor, respectiv a valorilor.
(4) Securitatea electronicã se realizeazã prin instalarea de echipamente care asigurã: detectarea pãtrunderii neautorizate în zonele protejate, controlul accesului, controlul sustragerii de bunuri şi supravegherea video.
ART. 6
Structura subsistemului antiefracţie este alcãtuitã din: centrala de alarmã cu tastaturile de operare, telecomenzi, elementele de detecţie şi echipamentele de avertizare şi semnalizare.
ART. 7
Subsistemul de control acces cuprinde unitatea centralã care gestioneazã punctele de control, unitãţile de comandã, cititoarele, broaştele sau yalele electromagnetice de acţionare a uşilor.
ART. 8
Subsistemul de televiziune cu circuit închis are în componenţã camerele video, echipamentele de multiplexare, vizualizare şi stocare a imaginilor.
ART. 9
Protecţia mecano-fizicã se asigurã cel puţin în spaţiile în care se depoziteazã şi se manipuleazã valori.
ART. 10
Clasele de siguranţã a mijloacelor mecano-fizice folosite vor fi stabilite de laboratorul acreditat şi autorizat, cu respectarea prevederilor standardelor româneşti sau europene.

CAP. III
Reguli de proiectare a sistemelor de alarmare împotriva efracţiei

ART. 11
(1) Proiectele sistemelor de alarmare împotriva efracţiei se întocmesc de personalul tehnic avizat al societãţilor licenţiate în acest sens, cu respectarea prezentelor norme tehnice.
(2) Proiectarea aplicaţiilor cu sisteme de alarmare împotriva efracţiei se realizeazã cu respectarea normelor în domeniu şi a celor proprii unitãţilor, ţinându-se seama de gradul de protecţie stabilit de conducerea unitãţilor în funcţie de valorile ce trebuie protejate, existenţa şi situarea zonelor vitale, cãile de acces, circulaţia personalului propriu şi a clienţilor, amenajãrile mecano-fizice realizate, tipul pazei, amplasarea dispozitivului de pazã şi depãrtarea faţã de echipajul specializat de intervenţie cu care unitatea are contract de prestãri de servicii.
ART. 12
Proiectele de execuţie ce urmeazã a fi avizate se prezintã la serviciul poliţiei de ordine publicã al inspectoratului judeţean de poliţie pe a cãrui razã teritorialã se aflã obiectivul sau la Direcţia Generalã de Poliţie a Municipiului Bucureşti, dupã caz, şi vor cuprinde urmãtoarele documente:
a) cererea de avizare a beneficiarului, care conţine: adresa beneficiarului şi a obiectivului ce urmeazã a fi protejat, numãrul de telefon/fax, obiectul proiectului şi termenul de realizare, societatea care executã lucrarea şi numãrul licenţei emise de Inspectoratul General al Poliţiei Române, personalul care a întocmit, a verificat şi a aprobat proiectul şi şeful de lucrare, cu numerele avizelor eliberate de poliţie;
b) planul cuprinzând amplasamentul şi împrejurimile obiectivului la care urmeazã sã se execute lucrarea de instalare a sistemului de alarmare împotriva efracţiei, cu denumirea strãzilor şi a clãdirilor cu care se învecineazã;
c) elemente privind construcţia: tipul construcţiei, dimensiunile încãperilor, precum şi destinaţia acestora, toate fiind realizate la o scarã convenabilã. La clãdirile vechi sau la cele care se reamenajeazã, în mod obligatoriu, trebuie sã se facã referire la materialele de construcţie, grosimea pereţilor exteriori, a plafoanelor şi pardoselilor, precum şi a pereţilor camerelor unde se pãstreazã valori. Pentru suprafeţele vitrate, ferestrele şi uşile de acces se precizeazã modul de protejare cu mijloace mecano-fizice şi clasa de siguranţã a acestora. La tipul construcţiei se menţioneazã dacã aceasta este veche, nouã, reamenajatã sau în construcţie;
d) prezentarea tabelarã a structurii sistemului de alarmã împotriva efracţiei propus pentru instalare: denumirea şi tipul elementelor, numãrul acestora, denumirea firmei producãtoare, furnizorul, avize de calitate;
e) descrierea zonelor protejate prin sistemul de alarmare împotriva efracţiei, elementul de detecţie alocat, modul de programare al zonei şi partiţia din care face parte (prezentare tabelarã), iar notarea elementelor de detecţie din structura sistemului de alarmare împotriva efracţiei trebuie sã se regãseascã în desenele proiectului;
f) specificarea locului de amplasare a centralei de alarmare împotriva efracţiei şi a tastaturilor de comandã, precum şi a echipamentelor de control acces şi de televiziune cu circuit închis;
g) calculul energetic al sistemului, din care sã rezulte autonomia acestuia în cazul scoaterii din funcţiune a reţelei de tensiune;
h) datele tehnice de catalog ale elementelor sistemului de alarmare împotriva efracţiei, performanţe, domenii de utilizare, descrierea funcţionalã, posibilitãţi de programare şi alte facilitãţi, cu anexarea prospectelor producãtorului;
i) modul de asigurare a garanţiei, service-ului şi intervenţiei în cazul defectãrii sistemului de alarmare împotriva efracţiei. Termenul maxim de remediere a defecţiunilor sistemelor de alarmare împotriva efracţiei instalate în obiectivele de importanţã este de maximum 12 ore în localitatea firmei instalatoare, respectiv de 24 de ore în alte localitãţi;
j) jurnalul de cabluri;
k) documentele de certificare pentru echipamentele utilizate, emise de un laborator acreditat conform legii;
l) desenele obiectivului, cu amplasarea elementelor componente ale sistemului, care se întocmesc la o scarã convenabilã, folosindu-se simboluri standardizate.
ART. 13
(1) Proiectele se întocmesc cu respectarea urmãtoarelor cerinţe:
a) întocmirea în douã exemplare, din care unul se va preda beneficiarului pe bazã de proces-verbal, iar celãlalt se va pãstra de proiectant în regimul documentelor secrete de serviciu, cu respectarea legii;
b) înregistrarea proiectelor de cãtre proiectant, atribuirea unui cod şi numerotarea filelor, cu specificarea numãrului total de file, în antetul sau subsolul cãrora se vor trece codul şi denumirea firmei proiectante;
c) realizarea paginii de titlu, cu menţionarea obiectivului şi a personalului care a întocmit documentaţia.
(2) Accesul la proiectele sistemelor de alarmare împotriva efracţiei este permis numai personalului autorizat, care are atribuţii profesionale în legãturã cu acesta.

CAP. IV
Reguli ce trebuie respectate la producerea echipamentelor componente ale sistemelor de alarmare împotriva efracţiei

ART. 14
Producerea echipamentelor componente ale sistemelor de securitate electronicã se realizeazã numai cu aprobarea Inspectoratului General al Poliţiei Române, cu îndeplinirea urmãtoarelor condiţii:
a) sã fie conforme cu standardele româneşti sau internaţionale;
b) sã asigure funcţiile proiectate şi aprobate.
ART. 15
Nu este permisã modificarea produselor fãrã acordul producãtorului şi al organelor de poliţie.

CAP. V
Reguli privind amplasarea echipamentelor componente ale sistemelor de alarmare împotriva efracţiei

ART. 16
(1) Centrala de alarmã se amplaseazã într-un loc mai puţin frecventat de angajaţii unitãţii şi inaccesibil persoanelor strãine.
(2) Tastatura de comandã a sistemului de alarmare împotriva efracţiei se amplaseazã la distanţã faţã de centralã şi cât mai aproape posibil de zona intrãrii, pentru reducerea perioadei de temporizare declarate zonei de intrare, durata fiind stabilitã la cel mai scurt timp posibil (maximum 10 secunde).
(3) La obiectivele protejate cu sisteme, unde existã pazã umanã, în spaţiul postului de pazã se instaleazã tastatura cu caractere alfanumerice pentru recepţionarea mesajelor în clar şi în mod silenţios pentru situaţiile de ameninţare cu armã.
(4) Detectoarele de prezenţã vor supraveghea cu prioritate valorile protejate şi cãile posibile de pãtrundere dinspre exterior şi se fixeazã astfel încât sã nu permitã modificarea zonei supravegheate.
(5) Toate elementele componente ale sistemului se protejeazã electronic împotriva intervenţiei neautorizate şi se monteazã conform prospectului producãtorului.
(6) Traseele de cabluri ale sistemului se realizeazã prin tubulaturã sau jgheab aparent de mascare.
(7) Semnalizarea stãrii de alarmare împotriva efracţiei se realizeazã atât local, prin intermediul a cel puţin douã avertizoare acustice, dintre care unul de exterior cu autoalimentare şi flash luminos, cât şi la distanţã.
(8) Sirenele se amplaseazã la o înãlţime maximã permisã de spaţiu pentru a îngreuna anihilarea lor, iar cea exterioarã, într-o poziţie vizibilã din strada principalã limitrofã.
(9) Comunicatoarele utilizate pentru conectarea sistemului local la dispeceratul de monitorizare, care sunt situate în altã parte decât în centralã, se supravegheazã prin detectoare de prezenţã şi se amplaseazã în locuri mai puţin accesibile.
ART. 17
(1) Este interzisã instalarea sistemelor de alarmare împotriva efracţiei fãrã sursã de rezervã care sã asigure autonomia energeticã în caz de cãdere a reţelei de tensiune.
(2) Sursa principalã de alimentare a sistemului trebuie sã fie reţeaua electricã de tensiune, iar cea de rezervã: acumulatorii ori grupuri generatoare, care sã poatã asigura funcţionarea normalã a acestuia minimum 24 de ore, cu 30 de minute în starea de avertizare sonorã. În cazul obiectivelor amplasate în zone izolate din mediul rural, sursa de alimentare de rezervã trebuie sã asigure o autonomie de 72 de ore. În situaţia existenţei grupului generator, dimensionarea acumulatorilor se face numai pentru perioada de pornire a grupului.
(3) Pentru echipamentele de televiziune cu circuit închis se va asigura o autonomie la înregistrare de cel puţin 15 minute de la cãderea reţelei de tensiune.
(4) Racordarea la reţeaua electricã de tensiune a sistemului de alarmare împotriva efracţiei se realizeazã printr-un circuit separat de alţi consumatori de energie electricã, iar tabloul electric respectiv va fi protejat electronic prin sistemul de alarmã.
ART. 18
Prin subsistemul de control acces se va limita pãtrunderea persoanelor neautorizate în spaţiile protejate: casierie, informaticã, dispecerat pazã, acces spre tezaur.
ART. 19
(1) Amplasarea camerelor de luat vederi în zonele de acces în unitate trebuie sã asigure o imagine de detaliu pentru memorarea tuturor persoanelor care au intrat în unitate, vedere din faţã şi o imagine pentru zona de lucru cu publicul.
(2) Spaţiul care nu este permanent iluminat şi este supravegheat prin camere TV se prevede cu proiector în infraroşu.
(3) În situaţiile în care nu existã dispecerat local, videorecorderul sau înregistratorul digital se amplaseazã într-un spaţiu bine protejat, asigurat şi încuiat corespunzãtor, pentru eliminarea posibilitãţii sustragerii casetelor video sau a înregistratorului digital, în special în timpul producerii unui eveniment.

CAP. VI
Activitatea de instalare şi utilizare a sistemelor de alarmare împotriva efracţiei

ART. 20
(1) Instalarea echipamentelor poate începe dupã obţinerea avizului de la organul de poliţie competent, pentru proiectul aplicaţiei.
(2) Executantul asigurã respectarea proiectului avizat.
ART. 21
(1) Beneficiarul sistemului de alarmare împotriva efracţiei are obligaţia schimbãrii periodice a codurilor de utilizare a echipamentelor şi ori de câte ori a fost sesizat cã unuia dintre utilizatori i-a fost deconspirat codul şi sã verifice periodic funcţionarea sistemului.
(2) La recepţia de terminare a lucrãrilor şi punerea în funcţiune a obiectivelor importante, beneficiarul are obligaţia de a solicita la inspectoratul judeţean de poliţie participarea specialistului în sisteme de alarmare împotriva efracţiei, care verificã respectarea proiectului avizat şi eficacitatea sistemului.
(3) Instalatorul asigurã instruirea personalului utilizator aparţinând beneficiarului, ocazie cu care va fi încheiat un document în acest sens.

CAP. VII
Asigurarea întreţinerii şi service-ului sistemelor de alarmare împotriva efracţiei

ART. 22
(1) Sistemele de alarmare împotriva efracţiei se verificã şi se întreţin periodic de personalul firmei instalatoare sau, dupã caz, de firma care asigurã service-ul.
(2) Beneficiarii sistemelor supuse avizãrii sunt obligaţi sã încheie contract de service cu societãţi licenţiate, cu respectarea timpului de intervenţie la deranjamente care nu trebuie sã depãşeascã 12 ore în localitate, respectiv 24 de ore pentru societãţile cu sediul în afara localitãţii obiectivului, şi de remediere în maximum 24 de ore.
ART. 23
(1) La finalizarea sistemului de alarmare împotriva efracţiei firma executantã predã în mod obligatoriu beneficiarului utilizator urmãtoarele documente:
a) proiectul sistemului de alarmare împotriva efracţiei şi avizul organului de poliţie;
b) documentaţia echipamentelor instalate şi instrucţiuni de utilizare a sistemului;
c) documentele care atestã instruirea profesionalã a personalului utilizator;
d) jurnalul sistemului de alarmare împotriva efracţiei.
(2) În jurnalul sistemului de alarmare împotriva efracţiei se consemneazã toate persoanele care au participat la instalarea şi punerea în funcţiune a sistemului de alarmare împotriva efracţiei şi apoi evenimentele tehnice survenite în funcţionarea sa.
(3) Pãstrarea jurnalului se face de cãtre beneficiarul utilizator, la acesta având acces personalul abilitat al firmei licenţiate care asigurã service-ul.
(4) În jurnal se menţioneazã evenimentele care au influenţat funcţionarea sistemului de alarmare împotriva efracţiei şi verificãrile tehnice periodice, consemnându-se: data şi ora apariţiei defectului, data şi ora remedierii, componentele reparate ori înlocuite, persoanele care au executat lucrarea, semnãtura.
(5) Verificãrile tehnice periodice includ toate operaţiunile necesare pentru menţinerea operaţionalã şi în stare de funcţionare a sistemului de alarmare împotriva efracţiei, urmãrindu-se dacã sistemul este funcţional în totalitatea sa, dacã elementele de detecţie au suferit deteriorãri, deplasãri ori mascãri care reduc din zona supravegheatã şi asigurã transmiterea la distanţã a semnalelor.
ART. 24
La solicitarea beneficiarului societatea care a instalat sistemul sau a asigurat întreţinerea acestuia are obligaţia predãrii, pe bazã de proces-verbal, a codurilor de programare a centralelor şi a documentaţiei aferente.

CAP. VIII
Activitatea de monitorizare a sistemelor de alarmare

ART. 25
(1) Beneficiarii sistemelor de alarmare împotriva efracţiei se pot conecta la dispeceratele de monitorizare a alarmelor avizate de poliţie.
(2) Prin monitorizarea unui sistem de alarmare împotriva efracţiei trebuie sã se asigure transmiterea cãtre centrul de monitorizare a cel puţin 5 tipuri de semnale, precum şi interogarea stãrii sistemului conectat, la anumite intervale de timp, în funcţie de categoria obiectivului.
ART. 26
(1) În funcţie de categoria obiectivelor monitorizate, echipamentele dispeceratelor vor asigura verificarea stãrii sistemului conectat, în urmãtoarele condiţii:
a) obiective rezidenţiale - cel puţin o datã la 24 de ore;
b) obiective comerciale - cel puţin o datã la 12 ore;
c) obiective financiar-bancare - cel puţin o datã la 3 ore;
d) obiective strategice - cel puţin o datã pe orã.
(2) Este interzisã conectarea pe linie telefonicã a obiectivelor cu reţea de telecomunicaţii vulnerabilã, fãrã acordul beneficiarului.
(3) Echipamentele dispeceratului vor realiza confirmarea tehnicã a timpului de sosire a agenţilor la obiectiv pentru determinarea exactã a duratei de intervenţie la evenimentul înregistrat.
(4) Organizarea dispeceratelor de zonã se realizeazã prin monitorizarea sistemelor de alarmare împotriva efracţiei ale obiectivelor din localitatea unde funcţioneazã centrul şi zonele limitrofe, asigurându-se o intervenţie la eveniment în timp util.

CAP. IX
Sistemele de alarmare împotriva efracţiei, destinate unitãţilor financiar-bancare

SECŢIUNEA 1
Reguli privind concepţia sistemelor de alarmare împotriva efracţiei

ART. 27
La concepţia structurii sistemului de alarmare împotriva efracţiei se au în vedere urmãtoarele:
a) se alocã distinct câte o zonã sau adresã în centrala de alarmare împotriva efracţiei fiecãrui element de detecţie, cu excepţia cazurilor în care pentru o încãpere s-au prevãzut mai multe detectoare;
b) se organizeazã partiţii în centrala de alarmare împotriva efracţiei pentru zonele antetezaur-tezaur, postul de pazã, oficiul de calcul, traseele personalului de pazã spre grupul sanitar, uşile de acces sau pentru alte compartimente stabilite de factorii de decizie ai unitãţii;
c) alocarea în mod obligatoriu de tastaturi pentru partiţia tezaurului şi postului de pazã, aceasta din urmã fiind de tip alfanumeric;
d) butoanele şi pedalele de panicã trebuie sã fie cu reţinere şi deblocare cu cheie (memorare mecanicã), iar la casierie butoanele se dubleazã cu padale;
e) butonul de panicã destinat personalului de pazã trebuie sã fie mobil;
f) asigurarea transmisiei semnalelor de alarmã persoanelor autorizate.

SECŢIUNEA a 2-a
Echipamentele utilizate şi funcţiile acestora de alarmare împotriva efracţiei

ART. 28
(1) Echipamentele sistemului antiefracţie pot fi utilizate în aplicaţiile sistemelor de securitate din instituţiile financiar-bancare dacã îndeplinesc condiţiile prevãzute la alin. (2) şi la art. 29 şi 30.
(2) Centrala de alarmare împotriva efracţiei trebuie sã dispunã de urmãtoarele facilitãţi:
a) memorarea de evenimente în timp real, cu posibilitatea vizualizãrii şi listãrii acestora;
b) numãr corespunzãtor de zone pentru alocarea elementelor de detecţie din fiecare spaţiu supravegheat; fac excepţie elementele din aceeaşi încãpere;
c) partiţionarea zonelor pentru asigurarea individualizãrii anumitor spaţii ori trasee;
d) tastaturã alfanumericã detaşabilã pentru montare la distanţã;
e) coduri de utilizare pentru individualizarea acestora;
f) comunicator pentru transmitere la distanţã.
ART. 29
(1) Echipamentele din cadrul subsistemului de televiziune cu circuit închis pot fi utilizate în aceste aplicaţii dacã sunt de înaltã rezoluţie, în conformitate cu standardele europene, dispun de compensarea automatã a luminii şi cuprind ca parte componentã obligatorie înregistrarea permanentã a imaginilor din zonele supravegheate.
(2) Compactarea datelor în vederea înregistrãrii simultane a tuturor imaginilor preluate de camerele video se va realiza cu echipamente care permit prelucrarea individualã a imaginilor de pe fiecare camerã înregistratã, cu afişarea datei şi orei.
(3) Înregistrarea imaginilor se realizeazã cu ajutorul videorecorderelor ori echipamentelor digitale de înregistrare şi redare care corespund cerinţelor tehnice din prezentele norme tehnice, asigurându-se ca înregistrãrile sã cuprindã data, ora şi imagini clare pentru recunoaşterea persoanelor şi a mişcãrilor acestora în spaţiul supravegheat.
(4) Programarea echipamentelor de înregistrare a imaginilor trebuie sã asigure o înregistrare continuã, în timp real, în spaţiile accesibile clienţilor şi cu detecţie de mişcare în celelalte zone, iar când se utilizeazã un înregistrator de lungã duratã, pe o casetã se înregistreazã o perioadã de 24 de ore.
(5) Camerele TV trebuie sã fie de format 1/2 inch ori 1/3 inch, cu obiectiv interschimbabil pentru alegerea unei lãrgimi şi profunzimi adecvate a imaginilor, în funcţie de zona supravegheatã, urmãrindu-se ca din imaginile înregistrate sã se poatã realiza identificarea persoanelor.
(6) Pentru vizualizarea imaginilor multiplexate se prevãd monitoare TV cu diagonalã mai mare de 14 inch.
(7) Arhivarea imaginilor înregistrate se realizeazã pe o perioadã de 30 de zile.
ART. 30
Echipamentele de înregistrare şi redare trebuie sã dispunã de urmãtoarele facilitãţi:
a) sã asigure înregistrarea imaginilor de pe fiecare camerã;
b) sã dispunã de facilitarea copierii unor imagini selectate;
c) calitatea imaginii sã permitã identificarea persoanelor;
d) sã fie dedicate acestor aplicaţii, sã fie omologate şi sã prezinte siguranţã în funcţionare.
ART. 31
(1) În situaţia producerii de evenimente, casetele ori suporturile cu imaginile înregistrate se pãstreazã pânã la soluţionarea cazului, iar pentru cele de competenţa poliţiei, casetele se pun la dispoziţie organelor de cercetare, la solicitarea scrisã a acestora.
(2) Instalatorul sistemului de alarmare împotriva efracţiei este obligat sã punã la dispoziţie organului de cercetare logistica necesarã pentru prelucrarea imaginilor stocate.
ART. 32
Echipamentele din componenţa subsistemului de control acces trebuie sã asigure urmãtoarele funcţii:
a) memorarea în timp real a accesãrilor punctelor de control, într-o memorie proprie indestructibilã, pe o perioadã de minimum 30 de zile;
b) monitorizarea uşilor, semnalizarea în caz de rãmânere a uşii în poziţie deschisã şi alarmare pentru deschidere neautorizatã, fãrã confirmare;
c) corelare de funcţii cu datã şi orã.
ART. 33
Clasele de siguranţã ale elementelor de protecţie mecano-fizice se stabilesc în funcţie de valorile protejate şi de nivelul de risc evaluat.
ART. 34
(1) Ferestrele exterioare situate pânã la o înãlţime de 3 m trebuie sã fie fixe şi sã asigure întârzierea pãtrunderii în unitate.
(2) Uşile exterioare destinate transferului de valori se acţioneazã numai din interior.
(3) Casieria în sistem închis trebuie sã asigure protecţia persoanelor la acţiunea armelor de foc.
(4) Casieria în sistem deschis trebuie sã fie dotatã cu distribuitoare de numerar cu deschidere temporizatã.
(5) Distribuitoarele automate de numerar se fixeazã astfel încât sã asigure o rezistenţã la smulgere de minimum 800 daN.

CAP. X
Structura minimã a sistemului de alarmare împotriva efracţiei pe categorii de obiective

SECŢIUNEA 1
Unitãţile financiar-bancare

ART. 35
Pentru obiectivele financiar-bancare, sistemul de securitate electronicã are urmãtoarea componenţã:
a) subsistemul antiefracţie: va proteja punctele de acces în unitate şi spaţiile cu valori.
Echipamentele trebuie sã asigure memorarea în timp real, pe o duratã de cel puţin 30 de zile, a evenimentelor, partiţionarea pentru zonele de acces, valori şi trasee de patrulare, posibilitatea transmiterii semnalelor la dispecerat.
Zonele de importanţã se protejeazã prin detectori cu principii diferite de funcţionare, inclusiv cu senzori tip "capcanã" neprecizaţi în proiect.
De asemenea, personalul de conducere şi din zonele cu riscuri trebuie sã dispunã de elemente de semnalare a pericolului şi de coduri personalizate de acces în sistem;
b) subsistemul de control acces: limiteazã accesul persoanelor neautorizate în spaţiile importante, memoreazã în timp real, pentru minimum 30 de zile, accesãrile punctelor de control şi permite deschiderea din interior în caz de calamitãţi;
c) subsistemul de televiziune cu circuit închis supravegheazã zonele de acces în unitate, imagine frontalã vedere de detaliu, zonele de lucru cu publicul şi de vehiculare a valorilor, inclusiv bancomatele.
ART. 36
(1) Ferestrele sau/şi vitrajele exterioare situate pânã la o înãlţime de 3 m se prevãd cu geamuri rezistente la atacuri manuale, având clasa de rezistenţã corespunzãtoare Standardului european EN 356, dacã nu sunt protejate prin alte elemente de securitate mecanicã.
(2) Uşile exterioare destinate zonelor de valori trebuie sã aibã una dintre clasele de rezistenţã prevãzute de Standardul european ENV 1627.
(3) Camerele, containerele şi dulapurile de date trebuie sã aibã clasa de rezistenţã conform tipurilor de purtãtori de date, conform Standardului european SR EN 1047.
(4) Ghişeele de casierie se certificã şi trebuie sã aibã cel puţin clasa minimã de rezistenţã prevãzutã de standardele europene EN 1063 şi EN 1522.
(5) Tezaurul, seifurile, inclusiv ale distribuitoarelor automate de numerar, trebuie sã aibã cel puţin clasa minimã de rezistenţã prevãzutã de Standardul european SR EN 1143, nivelul de rezistenţã stabilindu-se în funcţie de valorile protejate.

SECŢIUNEA a 2-a
Sisteme de alarmare împotriva efracţiei, destinate obiectivelor comerciale: supermarketuri, marketuri, cash & carry, spaţii comerciale mari

ART. 37
(1) Sistemul de alarmare împotriva efracţiei cuprinde: subsistem antiefracţie, televiziune cu circuit închis şi control acces.
(2) Subsistemul antiefracţie trebuie sã asigure protejarea cãilor de acces în spaţiul obiectivului şi a zonelor cu valori, precum şi memorarea în timp real a evenimentelor pe o duratã de 30 de zile.
(3) În situaţiile în care existã vitrinã pentru supravegherea acestora trebuie sã se prevadã detectoare de geam spart.
(4) Echipamentele din structura televiziunii cu circuit închis trebuie sã asigure înregistrarea imaginilor pe cel puţin 30 de zile şi sã fie protejate împotriva agresorilor.
ART. 38
(1) Suprafeţele vitrate unde sunt expuse valori trebuie sã prezinte cel puţin gradul de rezistenţã minim prevãzut de Standardul european EN 2356.
(2) Seifurile trebuie sã aibã cel puţin clasa minimã de rezistenţã prevãzutã de Standardul european SR EN 1143.
(3) Spaţiile de depozitare şi de prelucrare a valorilor monetare trebuie sã asigure protecţia împotriva efracţiei, având cel puţin clasa minimã de rezistenţã prevãzutã de Standardul european ENV 1627.

SECŢIUNEA a 3-a
Sistemele de alarmare împotriva efracţiei, destinate caselor de schimb valutar, amanet, magazinelor de comercializare a armelor şi muniţiilor şi casieriilor colectoare

ART. 39
(1) Sistemele de alarmare împotriva efracţiei pentru case de schimb valutar, amanet, magazinele de comercializare a armelor şi muniţiilor şi casieriile colectoare trebuie sã aibã în componenţã: echipamente antiefracţie, control acces, televiziune cu circuit înschis şi protecţie mecanicã.
(2) Echipamentele trebuie sã asigure: memorarea evenimentelor în timp real, pe o perioadã de 20 de zile, transmiterea la distanţã, protejarea casei de bani cu senzori de vibraţii şi a spaţiului de amplasare a acesteia cu detectoare cu principii diferite de funcţionare, cel puţin douã detectoare, tastaturã montatã la distanţã şi coduri de utilizare individualizate.
(3) Echipamentele din structura televiziunii cu circuit închis trebuie sã fie montate disimulat, sã fie protejate mecanic împotriva agresorilor şi sã asigure înregistrarea imaginilor din zona clienţilor şi a intrãrii pe o perioadã de minimum 10 zile.
ART. 40
(1) Pereţii despãrţitori ai casei de schimb/amanet trebuie sã aibã rezistenţa mecanicã corespunzãtoare claselor prevãzute de Standardul european ENV 1627.
(2) Ghişeele de schimb trebuie sã fie prevãzute cu geam antiglonţ şi sertar cu preluare indirectã a valorilor şi sã asigure protecţia la acţiunea armelor de foc, corespunzãtoare Standardului european EN 1522.
(3) Seifurile trebuie sã aibã cel puţin clasa minimã de rezistenţã prevãzutã de Standardul european SR EN 1143, iar cele sub 1.000 kg trebuie sã fie fixate în zid ori în pardosealã.
ART. 41
În situaţia în care obiectivele din aceastã gamã nu au pazã umanã permanentã, sistemul de alarmare împotriva efracţiei se conecteazã la un dispecerat de monitorizare a alarmelor.

SECŢIUNEA a 4-a
Sistemele de alarmare împotriva efracţiei, destinate instituţiilor de utilitate publicã

ART. 42
Prin subsistemul antiefracţie se protejeazã spaţiile unde se deţin bunuri, valori ori documente clasificate.
ART. 43
Supravegherea video se realizeazã în zonele de acces şi în spaţiile destinate publicului.
ART. 44
Arhivarea imaginilor înregistrate se pãstreazã minimum 30 de zile.

SECŢIUNEA a 5-a
Sistemele de alarmare împotriva efracţiei pentru spaţiile destinate manifestãrilor culturale ori sportive: stadioane, sãli de sport, sãli de spectacole

ART. 45
Subsistemul antiefracţie trebuie sã protejeze zonele cu valori, asigurând şi sesizarea stãrilor de pericol a persoanelor.
ART. 46
Cãile de acces, holurile, precum şi zona tribunelor destinate spectatorilor se supravegheazã video.
ART. 47
Arhivarea imaginilor înregistrate se va pãstra minimum 10 zile.

SECŢIUNEA a 6-a
Sistemele de alarmare împotriva efracţiei pentru spaţiile de depozite cu diverse destinaţii, staţiile de comercializare a produselor petroliere

ART. 48
Subsistemul antiefracţie trebuie sã protejeze zonele cu valori, asigurând şi sesizarea stãrilor de pericol a persoanelor.
ART. 49
Cãile de acces, holurile, precum şi zona pompelor de distribuţie se supravegheazã video, asigurându-se identificarea numerelor autovehiculelor şi persoanelor din zonã.
ART. 50
Arhivarea imaginilor înregistrate se va pãstra minimum 20 de zile.

CAP. XI
Dispoziţii finale

ART. 51
Modificãrile şi completãrile sistemelor de alarmare împotriva efracţiei se vor efectua numai de firme licenţiate, dupã obţinerea avizului poliţiei, acestea urmând a fi anexate proiectului iniţial.
ART. 52
Modernizarea ori înlocuirea echipamentelor componente ale sistemelor de securitate se va executa la expirarea duratei medii de bunã funcţionare a produselor ori când nu mai îndeplinesc condiţiile de funcţionare.

________________
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016