Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
NORME METODOLOGICE Nr. 359 din 26 ianuarie 1993 cu privire la incasarea si plata drepturilor de folosinta cuvenite principalilor realizatori cu drept de autor ai filmelor din productia nationala
EMITENT: CENTRUL NATIONAL AL CINEMATOGRAFIEI PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL Nr. 42 din 25 februarie 1993
Centrul Naţional al Cinematografiei, în conformitate cu dispoziţiile alin. 3 al <>art. 7 din Hotãrîrea Guvernului nr. 532 din 4 septembrie 1992 , emite urmãtoarele Norme metodologice cu privire la încasarea şi plata drepturilor de folosinta cuvenite principalilor realizatori cu drept de autor ai filmelor din producţia nationala:
1. Autorul scenariului literar, autorul compoziţiei muzicale şi regizorul ca autor al unui film din producţia nationala, angajaţi pe baza de contract individual, au dreptul de a trage foloase din exploatarea filmelor cinematografice sub forma unor plati periodice, dacã la încheierea contractului nu au cedat dreptul de folosinta unitãţii cu care au încheiat contractul de folosire a operei.
2. Cedarea dreptului de folosinta se face prin achitarea unei sume globale negociate la încheierea contractului de comanda, caz în care producãtorul va mentiona despre achiziţionarea tuturor drepturilor de autor în contractul cu difuzorul sau distribuitorul, dupã caz, la darea în exploatare a filmului.
În cazul în care la încheierea contractului de comanda autorul cedeazã dreptul de folosinta şi consimte la încasarea periodicã a unor sume, difuzorul sau distribuitorul este obligat sa efectueze plata acestor drepturi în cote procentuale din încasãrile brute obţinute din difuzarea şi exploatarea filmului în reţeaua cinematografica, potrivit <>art. 2 din Hotãrîrea Guvernului nr. 532/1992 , fãrã a lua în calcul valoarea Timbrului cinematografic.
3. Remuneraţia de folosinta se plãteşte în procentele prevãzute în <>Hotãrîrea Guvernului nr. 532/1992 fiecãrui realizator cu drept de autor angajat pe baza de contract individual, care nu a încasat drepturile de folosinta, printr-o suma globalã potrivit pct. 2 alin. 1 din prezentele norme.
Cînd una şi aceeaşi persoana a realizat scenariul literar, compozitia muzicala şi regia aceluiaşi film sau numai doua dintre ele, remuneraţia de folosinta se cumuleazã şi se plãteşte în procentele rezultate prin cumul din încasãrile brute.
Notificarea asupra calculului plãţii remuneraţiei de folosinta în cote procentuale se face de producãtor sau distribuitor, dupã caz, la încheierea contractului cu difuzorul (organizatorul de spectacole) pentru predarea-preluarea filmului în difuzare şi exploatare în ţara.
4. În cazul spectacolelor cinematografice în care sînt programate un film romanesc de lung metraj şi unul de scurt metraj, remuneraţiile de folosinta cuvenite autorilor angajaţi pe baza de contract individual se cumuleazã, fãrã a putea depãşi prin acest cumul 4,50% pentru regie film, 3,25% pentru scenarii literare şi 2,25% pentru operele muzicale, din reteta bruta (exclusiv valoarea Timbrului cinematografic).
În aceste cazuri, remuneraţiile de folosinta se vor calcula cu urmãtoarele cote:
A. Regie de film
a) film de lung metraj - 4,15% din reteta bruta;
b) film de scurt metraj - 0,35% din reteta bruta.
B. Scenariu literar
a) film de lung metraj - 2,95% din reteta bruta;
b) film de scurt metraj - 0,30% din reteta bruta.
C. Muzica de film
a) film de lung metraj - 2,05% din reteta bruta;
b) film de scurt metraj - 0,20% din reteta bruta.
Procentele sînt stabilite prin raportarea cuantumurilor prevãzute de <>Hotãrîrea Guvernului nr. 532/1992 , astfel încît sa reprezinte o justa proporţie.
5. În cazul spectacolelor cinematografice în care filmele româneşti de scurt metraj sînt programate cu doua filme de lung metraj sau cu filme în doua serii ori cu filme panoramice, cotele procentuale prevãzute la <>art. 2 lit. A, B, şi C din Hotãrîrea Guvernului nr. 532/1992 se aplica la jumãtate din reteta bruta realizatã (exclusiv valoarea Timbrului cinematografic).
6. În situaţia prezentãrii de "pachete" de filme româneşti de scurt metraj într-un singur spectacol, suma cuvenitã se va calcula în funcţie de durata ocupatã în spectacol de fiecare titlu de film (lungimea unui film de scurt metraj este între 151-600 m.u.) şi la aceasta se aplica cotele procentuale aferente filmului de scurt metraj; (pentru filmele cu o lungime de pînã la 900 m.u. cotele se vor dubla; pentru cele cu o lungime de pînã la 1.200 m.u. cotele se vor tripla; pentru cele cu o lungime de pînã la 1.500 m.u. se vor majorã de patru ori, iar pentru cele cu o lungime de pînã la 1.800 m.u. se vor majorã de 5 ori), astfel încît prin cumularea acestora sa nu se depãşeascã 4,50% pentru regie, 3,25% pentru scenarii literare şi 2,25% pentru muzica de film, din reteta bruta (exclusiv valoarea Timbrului cinematografic).
7. În cazul spectacolelor cinematografice în care filme româneşti de scurt metraj sînt programate în mod excepţional cu un film de lung metraj din producţie strãinã, pentru completarea spectacolului cinematografic, remuneraţia de folosinta se calculeazã (exclusiv Timbrul cinematografic) numai pentru scurt metraje şi se plãteşte autorilor angajaţi pe baza de contract individual.
8. Pentru filmele ce nu intra sub incidenta prevederilor H.C.M. nr. 1081/1970 şi ale <>Hotãrîrii Guvernului nr. 532/1992 , în sensul ca nu sînt realizate în exclusivitate pe baza de contract individual - scurt metrajele documentare şi de animatie -, drepturile ce se cuvin autorilor scenariului literar şi ai compoziţiei muzicale se calculeazã de organizatorul spectacolului cinematografic cu plata asupra încasãrilor brute realizate (exclusiv valoarea Timbrului cinematografic) şi sumele se vireazã direct uniunilor din domeniul de creaţie cãrora le aparţine autorul pentru care se face plata.
Pentru aceste filme nu se calculeazã şi nu se vireazã drepturi de autor pentru regie decît atunci cînd, în mod expres, producãtorul sau, dupã caz, distribuitorul a menţionat acest lucru la darea în locatie a filmului şi la programarea lui în reţeaua cinematografica.
9. Pentru filmele executate de cãtre unitãţile fata de care Centrul Naţional al Cinematografiei îndeplineşte atribuţiile ministerului de resort, la comanda unor ministere, instituţii publice, agenţi economici, asociaţii sau fundaţii cu scop nelucrativ, avînd teme sau tratind probleme de interes general, ca, de pilda: siguranta circulaţiei, mãsuri de prevenire a incendiilor, educaţia sanitarã, protecţia muncii şi altele asemenea, difuzate în reţeaua cinematografica, nu se calculeazã şi nu se plãtesc drepturi de folosinta de subunitatile din cadrul Regiei Autonome de Distribuţie şi Exploatare a Filmelor "Romaniafilm".
Realizatorii unor astfel de filme au dreptul sa ceara producãtorului (celui ce a fãcut comanda realizãrii filmului) rezolvarea drepturilor patrimoniale ce decurg din drepturile de autor.
Difuzorul sau, dupã caz, distribuitorul ori organizatorul de spectacol cinematografic pentru filmele prevãzute la alin. 1 nu are nici o obligaţie bãneascã fata de unitãţile care au produs filmele şi nici fata de colaboratorii cu drept de autor care au participat la realizarea lor, atît cu privire la remuneraţii, cît şi cu privire la drepturi de baza şi de folosinta.
10. Remuneraţia de folosinta pentru filmele româneşti de lung şi scurt metraj se calculeazã de organizatorul de spectacol cinematografic cu plata asupra încasãrilor brute realizate (exclusiv valoarea Timbrului cinematografic) din momentul prezentãrii în premiera a filmului în reţeaua cinematografica, indiferent de numãrul de spectatori ce au vizionat filmul. Suma astfel calculatã se depune lunar în contul Regiei Autonome a Distribuţiei şi Exploatãrii Filmelor "Romaniafilm" care, trimestrial, efectueazã plata cãtre cei în drept.
Se considera data a premierei data la care are loc primul spectacol cu plata şi se realizeazã încasãri din exploatarea comercialã a filmului.
11. Pentru filmele ieşite în premiera anterior datei de 1 septembrie 1992 se va proceda în felul urmãtor:
a) pentru filmele de lung metraj care au mai puţin de 5 ani de la ieşirea lor în premiera (dupã 1 septembrie 1987), dar nu au realizat încã milionul de spectatori, la care remuneraţia de folosinta s-a calculat cu cotele procentuale în vigoare pînã la data de 1 septembrie 1992, fãrã a fi plãtite autorilor, Regia Autonomã a Distribuţiei şi Exploatãrii Filmelor "Romaniafilm" va achitã celor în drept sumele cumulate, calculate pînã la data intrãrii în vigoare a prevederilor <>Hotãrîrii Guvernului nr. 532/1992 ;
b) pentru filmele de lung metraj care au realizat milionul de spectatori în cadrul termenului de 5 ani, autorii lor beneficiazã de remuneraţia de folosinta în situaţia în care anterior datei de 1 septembrie 1992 se aflau în exploatare în reţeaua cinematografica şi autorilor li s-a calculat remuneraţia de folosinta cu cotele procentuale în vigoare pînã la aceasta data, fãrã a fi plãtitã anterior, Regia Autonomã a Distribuţiei şi Exploatãrii Filmelor "Romaniafilm" va achitã celor în drept sumele cumulate, calculate şi neplãtite;
c) remuneraţia de folosinta nu se plãteşte pentru filmele care nu au fost vizionate de cel puţin un milion de spectatori şi au împlinit termenul de 5 ani de la premiera pînã la 31 august 1992. Remuneraţia de folosinta, virata din reţeaua cinematografica în astfel de cazuri, se face venit la Regia Autonomã a Distribuţiei şi Exploatãrii Filmelor "Romaniafilm" potrivit dispoziţiilor legale în vigoare la data virarii;
d) în toate cazurile în care filmele româneşti ieşite în premiera anterior datei de 1 septembrie 1992 sînt reprogramate şi exploatate în reţeaua cinematografica, remuneraţia de folosinta se va calcula şi se va plati cu cotele prevãzute de <>art. 2 din Hotãrîrea Guvernului nr. 532/1992 , indiferent dacã, potrivit cerinţelor anterioare ale legii, au realizat sau nu un milion de spectatori.
12. Dreptul de a trage foloase din exploatarea cinematografica a filmului exista pe toatã durata recunoscuta de lege autorului pentru a trage astfel de foloase din opera realizatã.
Scenaristul, compozitorul muzicii şi regizorul, ca principali realizatori cu drept de autor al unui film cinematografic, se bucura pe tot timpul vieţii de dreptul de autor şi de dreptul de a trage foloase din opera realizatã.
La moartea autorului sau vreunuia dintre coautori, drepturile patrimoniale de autor se transmit prin moştenire potrivit Codului civil, însã numai pentru termenele prevãzute de lege privind dreptul de autor.
Termenele în vigoare în prezent, în raport de gradul de rudenie al moştenitorilor, sînt cele prevãzute în anexa.
Calitatea de moştenitor se poate dovedi, în cazul soţului supravieţuitor, cu certificatul de cãsãtorie sau cu certificatul de moştenitor eliberat de autoritatea publica competenta.
Descendenţii şi ceilalţi moştenitori care urmeazã a trage foloase patrimoniale din opera cinematografica a defunctului trebuie sa dovedeascã aceasta calitate cu certificatul de moştenitor.
13. Realizatorii romani care au realizat în aceasta calitate coproductii sau au efectuat prestaţii de servicii de filme cinematografice realizate în studiourile aparţinînd Centrului Naţional al Cinematografiei au dreptul la plata remuneraţiei de folosinta în aceleaşi condiţii ca şi pentru filmele româneşti, cînd acestea sînt distribuite în reţeaua cinematografica din ţara, cu condiţia ca aceştia sa fi cedat, prin contract, folosirea operelor studioului din ţara de la care au primit remuneraţia de baza.
Nu beneficiazã de acest drept regizorii care au încheiat contract direct cu producãtorul extern şi au încasat direct de la acesta drepturile de autor.
Dispoziţiile alin. 3 al <>art. 3 din Hotãrîrea Guvernului nr. 532/1992 , menţionate la alin. 1 de mai sus, se aplica fata de orice coproductie sau prestaţii realizate anterior datei de 1 septembrie 1992, dacã filmele cinematografice realizate în aceste condiţii de un regizor roman sînt reprogramate în reţeaua cinematografica.
14. Crearea unei noi versiuni a unui film pe baza aceloraşi secvente dintr-o opera anterioarã şi cu filmarea numai a unor racorduri, indiferent de lungimea acestora, ori prin montaj din filme anterioare nu da dreptul la încasarea remuneraţiei de folosinta, chiar dacã anterior datei de 1 septembrie 1992 nu s-au încasat drepturi de folosinta pentru filmul ori filmele din care s-au copiat secventele sau s-a efectuat montajul.
Filmele ce se constituie în studiu ştiinţific asupra unui subiect anume determinat, cum ar fi personalitãţi, tari, unitãţi economice, bogatii sau ca un tratat detaliat şi multilateral şi sînt realizate ca monografii, nu dau dreptul la remuneraţie de folosinta.
15. Regizorul, scenaristul şi compozitorul unui film din producţia nationala, difuzat în strãinãtate, dacã nu au încasat drepturile de folosinta printr-o suma globalã la încheierea contractului pentru realizarea filmului, au dreptul fiecare la remuneraţie de folosinta.
Remuneraţia de folosinta se calculeazã cu cotele procentuale prevãzute la <>art. 2 al Hotãrîrii Guvernului nr. 532/1992 asupra contravalorii în lei a valutei obţinute de distribuitorul roman.
Cursul de schimb ce se va lua în calcul va fi cel de la data la care s-a încasat suma de la partenerul extern.
16. Remuneraţia de folosinta se calculeazã de cãtre toţi organizatorii de spectacole cu plata - persoane fizice sau juridice - pentru filmele din producţia nationala, indiferent de locul unde are loc spectacolul cinematografic şi de procedeul tehnic de proiectie folosit, asa cum se arata în <>art. 5 al Hotãrîrii Guvernului nr. 532/1992 .
Sumele datorate se calculeazã prin aplicarea procentelor prevãzute la <>art. 2 din Hotãrîrea Guvernului nr. 532/1992 şi pct. 4, 5 şi 6 din prezentele norme asupra încasãrilor brute din preţul biletului de intrare (exclusiv valoarea Timbrului cinematografic).
Cînd proiectiile de filme din producţia nationala se fac în hoteluri sau pe mijloace de transport, pe nava, aeronava sau autocar, remuneraţia de folosinta se calculeazã în procentele prevãzute la <>art. 2 din Hotãrîrea Guvernului nr. 532/1992 asupra tarifului suplimentar ce se percepe beneficiarilor de servicii în astfel de cazuri.
Sumele astfel calculate şi datorate în condiţiile alin. 1-3 de mai sus se depun trimestrial în contul indicat de distribuitor la încheierea contractului de dare în locatie.
17. Distribuitorul filmelor din producţia nationala, la încheierea contractului de dare în exploatare cu organizatorii de spectacole prevãzuţi la <>art. 5 din Hotãrîrea Guvernului nr. 532/1992 , poate negocia achitarea remuneraţiei de folosinta printr-o suma globalã inclusã în costul de închiriere a filmului. În astfel de cazuri, remuneraţia de folosinta în procentele prevãzute la <>art. 2 al Hotãrîrii Guvernului nr. 532/1992 se calculeazã asupra sumei obţinute din închirierea filmului şi se plãteşte principalilor realizatori cu drept de autor.
18. Pentru filmele din producţia nationala prezentate în programele televiziunii, principalii realizatori cu drept de autor au dreptul la plata remuneraţiei de folosinta, ori de cîte ori opera în totalitate sau în parte le este folositã în cadrul emisiunilor, cu excepţia cazurilor prevãzute de lege ca permise fãrã consimţãmîntul autorului şi fãrã plata vreunei remuneraţii.
De aceleaşi drepturi beneficiazã realizatorii coproductiilor şi ai filmelor versiunea româneascã, cu respectarea prevederilor de la pct. 13 din prezentele norme.
Cotele prevãzute la <>art. 2 al Hotãrîrii Guvernului nr. 532/1992 se vor calcula asupra sumelor rezultate din contractul anual încheiat cu televiziunea nationala, de stat sau particularã, dupã caz. În lipsa unui astfel de contract, procentele se vor aplica asupra sumei încasate pentru fiecare film din producţia nationala cedat spre exploatare prin proiectia pe micul ecran sau pentru ilustrarea unor emisiuni.
Plata drepturilor de folosinta se face periodic de cãtre distribuitor, în raport cu încasãrile de la televiziune.
19. Distribuitorul este obligat ca, la darea în locatie a unui film, sa pretindã prin contract, organizatorului de spectacol cinematografic cu plata, reţinerea şi vãrsarea cãtre cei în drept a sumelor cu titlu de drept de folosinta sau sa menţioneze, cînd opera a trecut în domeniul public, ca nu se mai încaseazã şi nu se mai plãtesc drepturi de folosinta.
20. Regia Autonomã de Distribuţie şi Exploatare a Filmelor "Romaniafilm", potrivit atribuţiilor prevãzute de lege, are obligaţia sa urmãreascã şi sa asigure plata drepturilor de folosinta principalilor realizatori cu drept de autor de cãtre toţi organizatorii de spectacole cinematografice cu plata cãrora le-a dat în locatie pentru exploatare filme din producţia nationala.
Preşedintele Centrului Naţional
al Cinematografiei,
Petre Salcudeanu
ANEXA 1
TERMENELE ÎN VIGOARE
în raport cu gradul de rudenie al moştenitorilor, în care se transmit drepturile patrimoniale
1. Soţului supravieţuitor şi ascendenţilor de orice grad ai autorului, pe tot timpul vieţii fiecãruia.
2. Descendenţilor, pe timp de 50 de ani.
3. Celorlalţi moştenitori, pe timp de 15 ani, fãrã ca în acest caz dreptul sa se poatã transmite din nou prin moştenire. În cazul moştenitorilor minori din aceasta categorie, termenul se prelungeşte pînã la împlinirea virstei de dobîndire a capacitãţii de exerciţiu (în acest caz, 18 ani) sau pînã la terminarea studiilor superioare, dar fãrã a se putea depãşi data implinirii virstei de 25 de ani.
Termenele se socotesc de la data de 1 ianuarie a anului urmãtor morţii autorului.
(A se vedea <>art. 6 din Decretul nr. 321/1956 privind dreptul de autor.)
-------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
