Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
NORME METODOLOGICE din 20 iunie 2002 privind modul de elaborare a studiului de prefezabilitate si a studiului de fezabilitate pentru proiectele de parteneriat public-privat, desfasurarea negocierilor cu investitorii selectati si continutul standard al contractului de parteneriat public-privat
1. Definiţii 1.1. Termenii utilizaţi în prezentele norme metodologice au acelaşi înţeles cu termenii definiţi în <>Ordonanta Guvernului nr. 16/2002 . 2. Studiul de prefezabilitate 2.1. Studiul de prefezabilitate reprezintã documentaţia care fundamenteazã necesitatea şi oportunitatea realizãrii unei investiţii. 2.2. Studiul de prefezabilitate cuprinde principalele informaţii tehnice, economice şi financiare ale proiectului public-privat. De asemenea, studiul de prefezabilitate identifica principalele elemente de impact generate prin realizarea proiectului public-privat. 2.3. De regula, studiul de prefezabilitate este elaborat de autoritatea publica. 2.4. În cazurile în care autoritatea publica nu deţine capacitatea organizatoricã şi tehnica pentru elaborarea studiului de prefezabilitate, aceasta poate apela la serviciile unui consultant sau ale unei societãţi comerciale specializate. Selecţia consultantului se face pe baza prevederilor legale în vigoare. 2.5. Studiul de prefezabilitate se aproba de autoritatea publica în conformitate cu regulamentele proprii de organizare şi funcţionare. 3. Studiul de fezabilitate 3.1. Studiul de fezabilitate reprezintã documentaţia care cuprinde justificarea tehnica şi economicã a proiectului public-privat, precum şi caracteristicile principale şi indicatorii tehnico-economici ai acestuia. Rezultatele studiului de fezabilitate trebuie sa ofere informaţii complete care sa justifice ca: a) proiectul poate fi realizat; b) au fost luate în considerare toate alternativele de realizare a proiectului; c) în cazul în care va fi realizat, proiectul rãspunde cerinţelor şi politicilor autoritãţii publice; d) proiectul beneficiazã de închidere financiarã şi în cazul în care costul proiectului nu poate fi acoperit din venituri, care este sarcina financiarã a autoritãţii publice, cu încadrarea în prevederile legale. 3.2. Studiul de fezabilitate trebuie sa acopere într-o maniera cantitativã principalele aspecte tehnice, financiare, economice, sociale, instituţionale şi de mediu ale proiectului public-privat. 3.3. Studiul de fezabilitate trebuie sa identifice, sa defineascã şi sa cuantifice în termeni financiari riscurile de proiect, generandu-se totodatã matricea preliminarã de repartiţie a riscurilor de proiect. 3.4. Studiul de fezabilitate se aproba de autoritatea publica în conformitate cu regulamentele proprii de organizare şi funcţionare. 4. Pregãtirea termenilor de referinta pentru elaborarea studiului de fezabilitate 4.1. Studiul de fezabilitate este elaborat de autoritatea publica. Autoritatea publica poate apela la consultanţi independenţi în vederea elaborãrii studiului de fezabilitate. 4.2. Autoritatea publica selectioneaza consultantul în baza urmãtoarelor criterii: a) înţelegerea problematicii şi a prioritatilor autoritãţii publice; b) experienta în lucrãri similare; c) cunoaşterea situaţiei locale; d) experienta şi expertiza individualã a persoanelor din echipa de consultanţa. 4.3. Modalitatea de desemnare a consultantului se stabileşte de cãtre autoritatea publica. 4.4. Activitatea consultantului se realizeazã potrivit termenilor de referinta elaborati şi aprobaţi de autoritatea publica. Termenii de referinta fixeazã liniile directoare ale activitãţii consultantului, precum şi modul în care acesta prezintã rezultatele studiului. 4.5. Conţinutul generic al termenilor de referinta pentru elaborarea studiului de fezabilitate este urmãtorul: a) generalitati - se descriu contextul general şi principalele obiective ale proiectului public-privat; b) scop şi obiective - descrierea problemei/problemelor de rezolvat; c) domeniul acoperit de serviciile solicitate - descrierea activitãţilor pe care trebuie sa le efectueze consultantul şi modul în care va fi utilizata informaţia; d) organizare, implementare - procedurile de monitorizare, revizuire şi evaluare a activitãţii consultantului, precum şi modul în care progreseaza studiul; e) calificarea consultantului - capacitatea şi experienta cerutã consultantului şi experţilor acestuia; f) rapoarte - numãrul de rapoarte de faza şi finale care trebuie prezentate de consultant şi termenele de prezentare; g) resurse disponibile - orice fel de contribuţie a autoritãţii publice la elaborarea studiului de fezabilitate; h) programul de lucru - programul de lucru propus de autoritatea publica, cu menţionarea datelor relevante pentru fiecare etapa; i) localizarea activitãţii - locul unde se desfãşoarã activitatea consultantului; j) buget - o indicaţie a bugetului disponibil pentru consultanţa; k) alte informaţii relevante - modul în care se face selecţia, alte condiţii speciale. 5. Elaborarea studiului de fezabilitate 5.1. Dupã selecţionarea consultantului autoritatea publica trebuie sa ia toate mãsurile care sa asigure ca studiul de fezabilitate este elaborat la un standard corespunzãtor şi reflecta în totalitate cerinţele şi condiţiile formulate în termenii de referinta. 5.2. În vederea realizãrii acestor condiţii autoritatea publica nominalizeaza un comitet de coordonare şi supervizare a elaborãrii studiului de fezabilitate. Membrii comitetului de coordonare şi supervizare sunt numiţi de autoritatea publica din cadrul specialiştilor proprii, la care se pot adauga experţi de specialitate din afarã autoritãţii publice, în funcţie de necesitaţi. 5.3. Principalele atribuţii ale comitetului de coordonare şi supervizare sunt: a) facilitarea accesului la documente, rapoarte, baze de date, mãsurãtori şi, în general, la orice informaţie disponibilã care ar putea servi la elaborarea studiului de fezabilitate; b) facilitarea contactelor consultantilor cu alte autoritãţi publice şi cu terţi; c) analizarea fiecãrui raport intermediar şi a raportului final, precum şi formularea observaţiilor şi propunerilor de modificare; d) avizarea îndeplinirii de cãtre consultant a activitãţilor desfãşurate în fiecare faza; e) întocmirea unui raport de avizare a finalizarii studiului de fezabilitate şi prezentarea acestuia autoritãţii publice. 5.4. Studiul de fezabilitate trebuie sa cuprindã cel puţin analiza urmãtoarelor elemente: I. Aspecte generale: a) obiectivele pe termen lung, mediu şi imediate ale proiectului public-privat; b) contribuţia proiectului public-privat la atingerea politicilor şi prioritatilor în domeniu ale autoritãţii publice; c) identificarea beneficiarilor proiectului public-privat; d) examinarea tuturor optiunilor rezonabile; e) identificarea şi descrierea tuturor riscurilor de realizare a proiectului public-privat, mãsurile care trebuie luate pentru reducerea lor şi modul de distribuire a acestor riscuri între investitor şi autoritatea publica. II. Fezabilitatea tehnica: a) modul în care proiectul public-privat poate fi realizat în condiţiile definite; b) eficienta, siguranta şi abordabilitatea standardelor propuse pentru proiectul public-privat; c) abordabilitatea şi eficienta costurilor pentru tehnologia propusã în cadrul proiectului public-privat; d) analiza tuturor elementelor luate în calcul pentru o buna operare şi întreţinere a infrastructurii şi echipamentului cuprins în proiectul public-privat. III. Fezabilitate economicã şi financiarã: a) abordabilitatea financiarã a proiectului public-privat; b) perioada de recuperare a investiţiei; c) calculul profitului estimat pentru investitor; d) cuantumul tarifelor percepute de la utilizatori; e) cuantumul contribuţiei autoritãţii publice la închiderea financiarã a proiectului public-privat; f) justificarea implicarii financiare directe a autoritãţii publice pe baza beneficiilor indirecte; g) analiza proiectiilor financiare în raport cu cerinţele autoritãţii publice. IV. Aspecte de mediu - impactul proiectului public-privat asupra mediului şi costul mãsurilor de eliminare sau de reducere semnificativã a acestui impact V. Aspecte sociale: a) identificarea grupurilor sociale afectate negativ şi pozitiv de realizarea proiectului public-privat şi cuantificarea acestor efecte; b) costul pierderilor la nivel de grupuri sociale şi modalitãţile de acoperire a acestora; c) analiza şi cuantificarea impactului pozitiv asupra structurii şi ocupãrii forţei de munca. VI. Aspecte instituţionale: a) identificarea aranjamentelor instituţionale necesare pentru realizarea proiectului public-privat; b) stabilirea relaţiilor dintre autoritatea publica şi investitor, inclusiv analiza de oportunitate pentru crearea unei companii de proiect. 5.5. Conţinutul standard al studiului de fezabilitate este prezentat în anexa care face parte integrantã din prezentele norme metodologice. 6. Auditul studiilor de fezabilitate existente 6.1. În situaţia în care autoritatea publica deţine un studiu de fezabilitate elaborat cu mai mult de un an înainte sau elaborat în baza altor prevederi legale, aceasta trebuie sa realizeze o reactualizare a acestuia. 6.2. Volumul revizuirii depinde de la caz la caz şi trebuie sa acopere cel puţin: a) actualizarea estimarilor iniţiale prin corectarea elementelor care justifica necesitatea proiectului public-privat; b) actualizarea balantelor cost-beneficiu; c) completarea studiului existent pentru a rãspunde convingator problemelor menţionate la pct. 5. 6.3. Revizuirea studiului de fezabilitate se face de cãtre un consultant independent pe baza termenilor de referinta elaborati şi aprobaţi de autoritatea publica. 7. Constituirea comisiilor de negociere şi negocierea cu investitorii selecţionaţi, pe baza rezultatelor studiului de fezabilitate 7.1. În conformitate cu prevederile <>art. 6 alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr. 16/2002 , autoritatea publica numeşte prin ordin sau decizie una sau mai multe comisii de negociere pentru stabilirea condiţiilor de realizare a proiectului public-privat, pe baza rezultatelor studiului de fezabilitate şi în conformitate cu prevederile acordului sau ale acordurilor de proiect încheiate cu fiecare dintre investitorii selecţionaţi. 7.2. Pentru constituirea comisiilor de negociere autoritatea publica va trebui sa identifice acele persoane care au capacitatea, experienta, probitatea şi cunoştinţele de specialitate care sa asigure desfãşurarea în bune condiţii a procesului de negociere. 7.3. Asigurarea de cãtre autoritatea publica a întregii logistici necesare şi punerea la dispoziţie comisiilor de negociere a tuturor datelor şi informaţiilor disponibile negociatorilor sunt obligatorii. 7.4. Pe timpul procesului de negociere comisiile de negociere trebuie sa atinga şi sa clarifice cel puţin urmãtoarele elemente: a) identificarea responsabilitãţilor autoritãţii publice şi ale investitorului; b) fixarea responsabilitãţilor legale ale autoritãţii publice şi ale investitorului; c) identificarea clara a standardelor de performanta, facilitãţile şi echipamentele ce urmeazã sa fie furnizate, serviciile de furnizat şi datele de livrare şi performanta; d) asigurarea controlului costurilor, calitãţii, serviciilor, siguranţei, relaţiilor cu comunitatile locale, precum şi controlul cerinţelor de operare şi întreţinere; e) balansarea riscurilor şi beneficiilor între investitor şi autoritatea publica; f) aranjamentele alternative pentru cazurile în care investitorul se lichideazã, devine falimentar, contravine contractului sau subcontractelor speciale ori în cazul în care parteneriatul înceteazã înainte de termen; g) identificarea mecanismelor de urmãrire a performantei, a calitãţii serviciului şi a altor obiective ale autoritãţii publice; h) stabilirea mecanismelor de rezolvare a conflictelor; i) negocierea clauzelor de transfer al proiectului public-privat cãtre autoritatea publica; j) probleme referitoare la forta de munca preluatã sau angajata pentru realizarea proiectului public-privat; k) alte obiective stabilite de autoritatea publica. 7.5. Negocierea condiţiilor de realizare a proiectului public-privat, a clauzelor contractului şi a anexelor sale se face numai în limitele mandatului acordat de autoritatea publica. 8. Finalizarea negocierilor condiţiilor de realizare a proiectului public-privat 8.1. La finalizarea negocierilor condiţiilor de realizare a proiectului public-privat fiecare comisie de negociere elaboreazã procesul-verbal de negociere care prezintã detaliat rezultatul final al negocierii şi condiţiile convenite cu fiecare investitor. 8.2. Condiţiile de realizare a proiectului public-privat, convenite şi acceptate, reprezintã baza de redactare a clauzelor contractului de parteneriat public-privat. 8.3. Fiecare proces-verbal de negociere se prezintã autoritãţii publice în termen de 3 zile lucrãtoare de la data finalizarii acestuia. 8.4. În conformitate cu prevederile <>art. 8 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 16/2002 , autoritatea publica este obligatã sa pregãteascã şi sa comunice simultan tuturor investitorilor decizia sa cu privire la ierarhizarea investitorilor pe criteriul celei mai bune oferte exprimate în termeni tehnico-economici şi financiari. 8.5. În termen de 10 zile calendaristice autoritatea publica este obligatã sa primeascã orice contestaţie impotriva acestei decizii din partea oricãrui investitor participant la procesul de negociere. Contestaţia se depune în forma scrisã la sediul autoritãţii publice. 8.6. La expirarea termenului menţionat pentru depunerea contestaţiilor autoritatea publica este obligatã sa comunice tuturor investitorilor participanţi la negociere faptul ca impotriva deciziei au fost depuse contestaţii. Comunicarea se face cu menţionarea investitorilor care au depus contestaţie. 8.7. În termen de 10 zile de la expirarea termenului de depunere a contestaţiilor autoritatea publica trebuie sa analizeze toate contestaţiile depuse, sa formuleze un rãspuns şi sa îl transmitã investitorilor care au contestat decizia de ierarhizare. 8.8. La expirarea termenului de formulare a raspunsurilor la contestaţiile depuse autoritatea publica este obligatã sa comunice tuturor investitorilor participanţi la selecţie acceptarea sau neacceptarea oricãreia ori tuturor contestaţiilor depuse. 8.9. În cazul în care rezultatul analizei şi acceptarea contestaţiilor depuse au modificat ierarhia stabilitã iniţial, noua ierarhie rezultatã în urma soluţionãrii contestaţiilor se comunica tuturor investitorilor participanţi la procesul de selecţie. 8.10. Ierarhia stabilitã în urma soluţionãrii contestaţiilor nu poate fi contestatã din nou de nici un alt investitor participant la procesul de selecţie. 9. Tipuri de contracte de parteneriat public-privat 9.1. Principalele tipuri de contracte de parteneriat public-privat sunt: - contracte cu preţ fix; - contracte cu valoare variabila calculatã pe baza de preţuri unitare; - contracte tip cost plus remuneraţie; - contracte pe faze de realizare. 9.2. Un contract cu preţ fix se utilizeazã atunci când managementul şi operarea bunului public sunt relativ simple, predictibile şi certe. Detaliile lucrãrilor şi serviciilor sunt stipulate în anexele la contract şi se referã la standarde, specificaţii, desene şi altele asemenea. Totodatã în contract se introduc mecanisme clare de mãsurare a nivelului de performanta atins în operare. 9.3. Un contract cu valoare variabila calculatã pe baza de preţuri unitare are în vedere unitãţi de servicii şi facilitãţi. Standardele şi specificaţiile identifica nivelul de servicii asigurate sau de facilitãţi generate. 9.4. Un contract tip cost plus remuneraţie se aplica atunci când domeniul acoperit de proiectul public-privat nu poate fi definit de la început, cum ar fi, de exemplu, cantitãţile de lucrãri sau de servicii furnizate. În mod normal investitorul negociaza o marja de profit sau o remuneraţie, iar autoritatea publica controleazã costurile direct sau prin reprezentant. 9.5. Contractul pe faze de realizare se aplica în cazul proiectelor public-private complexe sau în cazul în care facilitãţile şi serviciile nu sunt bine definite. În acest caz investitorul agreeaza un preţ fix sau un preţ unitar în combinatie cu detaliile lucrãrilor de efectuat în fiecare faza. 10. Negocierea finala a unui contract de parteneriat public-privat 10.1. La finalizarea procedurii de contestare şi de soluţionare a contestaţiilor autoritatea publica invita, în scris, investitorul cel mai bine clasat pentru negocierea unui contract de parteneriat public-privat. 10.2. Pentru negocierea contractului de parteneriat public-privat autoritatea publica desemneazã prin ordin sau decizie o comisie de negociere formatã dintr-un negociator şi un numãr variabil de asistenţi, specialişti în domeniile acoperite de contract. 10.3. Nominalizarea unui consilier juridic sau contractarea unei firme de avocatura este obligatorie. 10.4. Prezenta negociatorului la fiecare şedinţa de negociere este obligatorie. 10.5. Negocierile se poarta pe baza unui text de contract propus de autoritatea publica sau de investitor, ţinând seama de conţinutul standard al contractului de parteneriat public-privat prevãzut la pct. 11. 10.6. Clauzele contractului de parteneriat public-privat supuse negocierii trebuie sa fie redactate pe baza condiţiilor de realizare a proiectului deja negociate şi acceptate. 10.7. Negocierea tuturor clauzelor contractului de parteneriat public-privat şi a anexelor sale se face numai în limitele mandatului acordat de autoritatea publica. 10.8. Toate clauzele acceptate pe parcursul unei şedinţe de negociere se înscriu în minuta de şedinţa. Redactarea fiecãrei clauze de contract se face sub supervizarea consilierului juridic sau, dupã caz, a avocatului autoritãţii publice. 10.9. La finalizarea negocierilor clauzelor contractului de parteneriat public-privat negociatorul autoritãţii publice, cu consultarea asistentilor sãi, elaboreazã procesul-verbal de negociere care prezintã detaliat rezultatul final al negocierii. 10.10. La procesul-verbal de negociere se anexeazã toate minutele de negociere redactate pe parcursul activitãţii, precum şi versiunea iniţialã şi cea finala a fiecãrei clauze a contractului şi a subcontractelor de specialitate. 10.11. În cazul în care negocierile cu investitorul esueaza, negociatorul redacteazã un proces-verbal de abandonare a negocierii, menţionând în detaliu motivele care conduc la abandonarea negocierii, precum şi orice element rezultat pe parcursul negocierii, care sa permitã întãrirea poziţiei autoritãţii publice în negocierile finale cu investitorii selecţionaţi. 10.12. Contractul de parteneriat public-privat în forma negociata este supus spre aprobare autoritãţii publice, potrivit competentelor şi atribuţiilor legale ale acesteia, înainte de semnare. 11. Conţinutul standard al contractului de parteneriat public-privat 11.1. Contractul de parteneriat public-privat trebuie sa reflecte clar şi fidel raportul juridic dintre autoritatea publica şi investitor pe intreaga durata de funcţionare a proiectului public-privat. 11.2. Contractul de parteneriat public-privat este structurat în general pe doua secţiuni, al cãror conţinut este prezentat în continuare: A. Secţiunea legalã, care cuprinde termenii generali, specifici şi comuni. În aceasta secţiune diferitele elemente agreate între autoritatea publica şi investitor se formuleazã din punct de vedere legal. B. Condiţii de proiect. În aceasta secţiune condiţiile de realizare a proiectului public-privat se identifica pe principalele aspecte ale acestuia, respectiv finanţare, construcţie, operare şi venit. 11.3. Conţinutul standard al contractului de parteneriat public-privat este: A. Secţiunea legalã a) Termeni generali: - pãrţi semnatare; - scopul contractului; - durata contractului; - începerea contractului; - drepturi de proprietate; - confidenţialitate; - drepturi de exploatare a bunului public. b) Termeni specifici: - încredinţarea realizãrii proiectului public-privat; - termeni de plata; - libertate comercialã; - modificãri în proiect; - achiziţionarea de terenuri; - drepturi de exclusivitate; - compensãri; - regimul taxelor şi impozitelor; - garanţii speciale; - transferul bunurilor publice; - garanţii financiare şi de risc valutar; - interdicţii de substitutie a pãrţilor semnatare; - monitorizarea proiectãrii, construcţiei şi exploatãrii proiectului public-privat; - dreptul utilizatorilor; - cazuri de suspendare sau de încetare anticipata a contractului; - proceduri de legatura şi comunicare; - revizuirea documentelor; - compania de proiect (numai în cazul în care pãrţile au convenit înfiinţarea acesteia); - calculul amortismentelor; - mecanisme de finanţare şi auditare financiarã pe durata de funcţionare a proiectului public-privat; - proceduri de urmãrire a realizãrii obiectivelor proiectului public-privat; - modul de recuperare a investiţiei de cãtre fiecare parte la contract; - orice angajamente specifice ale pãrţilor. c) Termeni comuni: - legislaţie aplicabilã; - asigurarea proprietãţilor; - încetare; - forta majorã; - dispute şi rezolvarea acestora. B. Condiţii de proiect a) Condiţii financiare: - capitalul investit sau, dupã caz, capitalul iniţial subscris şi vãrsat; - raportul debit-capital; - rata de acoperire; - capitalul de lucru; - dividende; - facilitãţi de creditare stand-by; - acorduri între acţionari; - rata aplicabilã a dobânzilor; - valutele împrumuturilor şi sursele de finanţare; - contabilitate. b) Condiţii de construcţie: - standarde şi specificaţii; - durata de viata proiectata; - servicii existente; - durata maxima de construcţie; - metodele de punere în exploatare; - calitatea construcţiilor; - sursa materialelor; - caracteristicile construcţiilor; - tehnologii de construcţie; - penalitãţi de întârziere în construcţie; - programul lucrãrilor auxiliare; - prescripţii temporare, garanţii şi precautii constructive. c) Condiţii de exploatare: - specificaţii de performanta; - cerere minima; - capacitãţi de infrastructura; - metode de transfer; - metode directe de mãsurare a utilizãrii; - garanţii; - contabilitate, înregistrãri şi acces la acestea; - specificaţii de echipament; - proceduri de control şi inspecţie; - penalitãţi de neîndeplinire a nivelului serviciilor stabilite; - metode de operare. d) Condiţii de venit: - nivelul taxelor/tarifelor percepute şi modul de percepere; - perioada pe care vor fi percepute taxe/tarife; - frecventa şi metoda de actualizare a taxelor/tarifelor; - distribuţia de venituri; - valuta veniturilor; - garanţii pentru cererea minima; - structura tarifului; - aranjamente bancare escrow; - venituri nete maxime; - formule de variatie a tarifelor; - subvenţii şi plati.
ANEXA 1 ------- la normele metodologice -----------------------
CONŢINUTUL - CADRU al studiului de fezabilitate pentru proiectele de parteneriat public-privat
I. Date generale: a) denumirea proiectului public-privat; b) descrierea cadrului general al politicii autoritãţii publice în domeniul în care se realizeazã proiectul public-privat; c) situaţia existenta în domeniul proiectului public-privat; d) cerinţe actuale şi prognozate care demonstreaza necesitatea şi oportunitatea proiectului public-privat; e) programe de dezvoltare generale şi ale autoritãţii publice în domeniu şi încadrarea proiectului public-privat în aceste programe; f) beneficiarii proiectului public-privat şi pãrţi implicate în realizarea acestuia. II. Date referitoare la proiectul public-privat: a) obiectivele generale ale proiectului public-privat; b) scopul proiectului public-privat; c) rezultatele atinse prin realizarea proiectului public-privat; d) activitãţi pentru implementarea proiectului public-privat. III. Premise de baza şi riscuri: a) prezentarea premiselor de baza luate în calcul la demonstrarea fezabilitatii; b) identificarea elementelor de flexibilitate ale proiectului public-privat în raport cu elemente de risc identificate. IV. Implementarea proiectului public-privat: a) descrierea elementelor corporale şi necorporale pentru realizarea proiectului public-privat; b) procedurile organizationale şi de implementare; c) programul de implementare; d) estimarea de cost pentru fiecare element şi componenta din cadrul proiectului public-privat; e) condiţii speciale şi mãsuri colaterale care influenţeazã realizarea proiectului public-privat. V. Factori care asigura sustenabilitatea proiectului public-rivat: a) sprijinul autoritãţii publice, inclusiv modificãri ale cadrului legal existent; b) condiţii operationale, inclusiv identificarea nivelului tehnologic necesar pentru realizarea şi operarea proiectului public-privat; c) protecţia mediului, inclusiv costurile aferente condiţiilor de mediu şi pentru reducerea impactului proiectului asupra mediului; d) aspecte sociale şi de ocupare a forţei de munca; e) analiza pieţei privind cererea pentru serviciile care vor fi furnizate de proiectul public-privat; f) analiza economico-financiarã a proiectului public-privat, inclusiv calculul veniturilor şi al cheltuielilor prognozate pentru intreaga durata a proiectului, precum şi închiderea financiarã a proiectului. VI. Mãsuri de monitorizare a realizãrii şi functionarii proiectului public-privat VII. Concluzii şi propuneri VIII. Indicatorii tehnico-economici ai proiectului public-privat Anexe tehnice ale proiectului public-privat: a) încadrarea zonala a proiectului public-privat; b) analiza comparativa a tuturor alternativelor identificate pentru realizarea proiectului public-privat şi justificarea alternativei propuse pentru realizarea proiectului; c) proiectul tehnic, în detaliu; d) orice alte elemente tehnice, economice şi operationale care justifica concluziile studiului de fezabilitate.
------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
