Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   NORME METODOLOGICE din 2 aprilie 2003  privind exigentele minime de continut ale documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism pentru zonele de riscuri naturale    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

NORME METODOLOGICE din 2 aprilie 2003 privind exigentele minime de continut ale documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism pentru zonele de riscuri naturale

EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 263 din 16 aprilie 2003
CAP. 1
Dispoziţii generale

ART. 1
Normele metodologice privind exigenţele minime de conţinut ale documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism pentru zonele de riscuri naturale, denumite în continuare norme metodologice, sunt un instrument de determinare a cerinţelor suplimentare ce se impun cu privire la elaborarea planurilor de urbanism şi amenajare a teritoriului, referitoare la riscurile naturale.
ART. 2
Normele metodologice sunt complementare reglementãrilor tehnice privind conţinutul-cadru al documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism şi constituie suportul procedural pentru integrarea acestora în conţinutul-cadru al documentaţiilor de urbanism şi amenajare a teritoriului.
ART. 3
Normele metodologice au urmãtoarele obiective:
a) sa ofere o modalitate de determinare a exigenţelor minime de conţinut ale documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism pentru zonele cu riscuri naturale;
b) sa punã în concordanta aceste cerinţe suplimentare cu conţinutul-cadru al documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism.
ART. 4
Normele metodologice sunt elaborate pentru cele doua categorii de documentaţii, respectiv urbanism şi amenajare a teritoriului:
a) planuri de amenajare a teritoriului;
b) planuri de urbanism.
ART. 5
Modul de abordare a problematicii riscurilor naturale se face în funcţie de categoria documentaţiei, mãrimea şi complexitatea teritoriului şi de scara de aprofundare a planurilor de urbanism şi a planurilor de amenajare a teritoriului.
ART. 6
La nivelul fiecãrui consiliu judeţean structurile specializate ale administraţiei publice judeţene împreunã cu instituţiile specializate întocmesc Studiul judeţean al factorilor de risc natural, document cu caracter sintetic, ce conţine piese scrise şi piese desenate (harti de risc natural) cu privire la riscurile naturale existente pe teritoriul judeţului respectiv.
ART. 7
La nivelul fiecãrei unitãţi administrativ-teritoriale de baza (municipiu, oraş, comuna) structurile specializate ale administraţiei publice locale împreunã cu instituţiile specializate întocmesc Studiul local al factorilor de risc natural, ce conţine piese scrise şi desenate (harti de risc) cu privire la riscurile naturale existente.
ART. 8
Studiile prevãzute la art. 6 şi 7 sunt fãcute publice şi constituie documentaţii consultative puse la dispoziţie elaboratorilor de documentaţii de urbanism şi amenajare a teritoriului.
ART. 9
Studiul judeţean şi Studiul local al factorilor de risc natural cuprind:
a) elemente de informare generalã asupra factorilor de risc;
b) descrierea fiecãrui factor de risc natural: definire, localizare, amploare, efecte asupra mediului natural şi construit, efecte asupra locuitorilor;
c) clasificarea şi cartografierea riscurilor naturale existente pe teritoriul judeţului sau unitãţilor administrative de baza.

CAP. 2
Metodologia de elaborare a documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism pentru zonele de riscuri naturale

ART. 10
Elaborarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism pentru zonele de riscuri naturale se realizeazã în doua etape, dupã cum urmeazã:
Etapa I - Culegerea şi interpretarea datelor, care consta în:
a) valorificarea rezultatelor obţinute în urma studiilor şi cercetãrilor specifice elaborate de instituţiile de specialitate şi a observaţiilor din teren;
b) analiza hartilor de risc natural;
c) armonizarea cu prevederile reglementãrilor tehnice din Uniunea Europeanã.
Etapa a II-a - Redactarea pieselor scrise şi întocmirea pieselor desenate, care va avea urmãtorul conţinut:
a) piesele scrise - date şi informaţii relevante cu privire la riscurile naturale, adaptate şi inserate în continutulcadru al documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism;
b) piesele desenate - planuri întocmite la scara documentaţiei de baza sau cartograme pentru probleme relevante privind riscurile naturale.
ART. 11
Stabilirea exigenţelor minime de conţinut ale documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism pentru zonele cu riscuri naturale se face pe baza Studiului judeţean sau local al factorilor de risc natural, pe baza schemei prevãzute în anexa nr. 1, utilizând termenii din anexa nr. 2 şi matricele-cadru prezentate în anexele nr. 3-5, în raport cu tipul factorilor de riscuri naturale.
ART. 12
Pentru zonele de riscuri naturale, corelarea exigenţelor minime de conţinut ce se impun în cadrul documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism cu conţinutul general al acestora se face în fiecare caz la nivelul fiecãrui tip de documentaţie.

CAP. 3
Exigente minime de conţinut ale documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism

DOCUMENTAŢII DE AMENAJARE A TERITORIULUI
ART. 13
Planurile de amenajare a teritoriului judeţean şi planurile de amenajare a teritoriului zonal, care au acelaşi grad de detaliere pentru zonele de riscuri naturale, vor cuprinde şi urmãtoarele exigente minime de conţinut:
A. Diagnoza - se analizeazã principalele probleme rezultate din analiza situaţiei existente referitoare la riscurile naturale şi se va structura astfel:
1. Cadrul natural/mediul:
- identificarea, definirea zonelor de riscuri naturale şi a cauzelor producerii dezastrelor:
a) cutremure de pãmânt: fenomene de faliere a scoartei terestre;
b) inundatii: ploi torentiale, topiri bruste de zapada; accidente produse la lucrãrile existente pe cursurile râurilor rupturi de baraje, diguri, canale, deteriorarea regularizãrii cursurilor de apa - sau erori umane legate de exploatarea construcţiilor hidrotehnice şi de obturarea albiei râurilor prin depozitarea de diverse materiale, amplasãri necorespunzãtoare de construcţii noi etc.;
c) alunecãri de teren: precipitatii atmosferice care pot provoca reactivarea unor alunecãri vechi şi apariţia alunecarilor noi, eroziunea apelor curgãtoare cu acţiune permanenta la baza versantilor, acţiunea apei subterane, acţiunea inghetului şi a dezghetului, acţiunea cutremurelor care reactiveaza alunecarile vechi sau declanseaza alunecãri primare, sãpãturi executate pe versanţi sau la baza lor; defrişarea abuzivã a plantaţiilor şi a pãdurilor, care produce declanşarea energiei versantilor.
2. Tipologia fenomenelor de risc natural:
a) cutremure de pãmânt: superficiale, intermediare, de profunzime; magnitudinea pe scara Richter, intensitatea seismicã pe scara MSK conform STAS 11.100/1993; parametri de zonare a seismicitatii teritoriului studiat conform normativului P 100/92; perioada medie de revenire a cutremurelor cu intensitatea mai mare de 6 grade;
b) inundatii: revarsarea cursurilor de apa datoritã capacitãţii insuficiente de scurgere a albiilor minore; blocarea cu zapoare sau plutitori a cursurilor de apa, a secţiunilor subdimensionate a podurilor şi podetelor; depãşirea capacitãţii de tranzitare a acviferelor în zone fãrã drenaj natural sau cu drenaj natural insuficient; distrugerea lucrãrilor hidrotehnice (baraje, diguri) din cauza exploatãrii incorecte; vanturi puternice în zona litorala sau a malurilor unor lacuri;
c) alunecãri de teren: active, care se desfãşoarã în urma declansarii unei alunecãri primare; reactive, care sunt declansate, dar au perioade de stabilitate şi acalmie; inactive, care pot fi latente şi se pot activa oricând; abandonate, la care cauzele producerii au fost inlaturate; stabilizate prin metode de remediere.
B. Reţeaua de localitãţi, infrastructurile tehnice ale teritoriului şi activitãţile afectate de riscuri naturale - se analizeazã riscul producerii unor dezastre şi/sau efectele lor, delimitarea şi ierarhizarea arealelor şi va conţine:
1. Delimitarea şi ierarhizarea zonelor de risc natural - se face pe baza hartilor de risc natural:
a) cutremure de pãmânt: conform zonelor de intensitate seismicã pe scara MSK şi perioada medie de revenire;
b) inundatii: zona frecvent inundabila, zona potenţial inundabila;
c) alunecãri de teren: conform potenţialului de producere, respectiv zone cu potenţial scãzut de alunecare, zone cu potenţial mediu de alunecare, zone cu potenţial ridicat de alunecare.
2. Efectele riscurilor naturale:
a) cutremure de pãmânt: avarii la structurile de rezistenta ale clãdirilor şi/sau distrugeri parţiale sau totale ale unor clãdiri, pierderi de vieţi omeneşti;
b) inundatii: obiective afectate - drumuri, poduri şi podeţe, reţele tehnico-edilitare, baraje, diguri, cai ferate, suprafeţe agricole, pierderi de vieţi omeneşti etc;
c) alunecãri de teren: obiective afectate - reţele tehnico-edilitare, poduri, podeţe, drumuri, cai ferate, suprafeţe agricole etc.
C. Strategia de dezvoltare - se formuleazã propuneri cu caracter director care vizeazã prevenirea, atenuarea/eliminarea şi/sau acceptarea riscurilor naturale, în concordanta cu obiectivele de dezvoltare din documentaţiile de amenajare a teritoriului, şi se va structura astfel:
1. Cutremure de pãmânt:
- informare cu privire la perioada medie de revenire a cutremurelor de o intensitate mai mare de VI grade şi iniţierea unor mãsuri în caz de urgenta.
2. Inundatii:
a) acţiuni privind amenajarea bazinelor hidrografice prin lucrãri structurale din albia raului şi de pe versanţi în scopul reducerii elementelor caracteristice ale viiturilor;
b) acţiuni privind combaterea inundatiilor prin lucrãri de indiguire a scurgerii pe versanţi, împãduriri, reducerea suprafeţelor impermeabile;
c) definirea zonelor care trebuie scoase de sub inundatii şi a zonelor a cãror inundare are un rol util;
d) renunţarea la unele zone inundabile şi reactivarea unora dintre acestea;
e) necesitatea încheierii unor convenţii de asigurare;
f) schimbarea modului de folosinta a terenului şi lãsarea terenului în regim liber de inundare.
3. Alunecãri de teren:
a) acţiuni privind amenajarea teritoriului cu risc de alunecare prin împãduriri, schimbarea culturilor, modificãri în utilizarea terenurilor etc.;
b) acţiuni privind combaterea alunecarilor de teren prin lucrãri specifice;
c) necesitatea încheierii unor convenţii de asigurare;
d) schimbarea modului de folosinta a terenului.
DOCUMENTAŢII DE URBANISM
ART. 14
Pentru zonele de riscuri naturale, categoriile de planuri urbanistice vor cuprinde şi urmãtoarele exigente minime de conţinut:
I. Planul urbanistic general
A. Stadiul actual şi de dezvoltare urbanistica - se analizeazã principalele probleme rezultate din analiza situaţiei existente referitoare la riscurile naturale şi se va structura astfel:
1. Cadrul natural: zonele expuse la riscuri naturale - se identifica şi se definesc riscurile naturale existente şi cauzele producerii dezastrelor:
a) cutremure de pãmânt: fenomene de faliere a scoartei terestre;
b) inundatii: ploi torentiale, topiri bruste de zapada, accidente produse la lucrãrile existente pe cursurile râurilor rupturi de baraje, diguri, canale, deteriorarea regularizãrii cursurilor de apa şi/sau erori umane legate de exploatarea construcţiilor hidrotehnice şi de obturarea albiei râurilor prin depozitarea de diverse materiale etc.;
c) alunecãri de teren: precipitatii atmosferice care pot provoca reactivarea unor alunecãri vechi şi apariţia alunecarilor noi; eroziunea apelor curgãtoare cu acţiune permanenta la baza versantilor; acţiunea apelor subterane; acţiunea inghetului şi a dezghetului; acţiunea cutremurelor care reactiveaza alunecarile vechi şi declanseaza alunecãri primare; sãpãturi executate pe versanţi sau la baza lor; defrişarea abuzivã a plantaţiilor şi a pãdurilor, care produce declanşarea energiei versantilor.
2. Tipologia fenomenelor:
a) cutremure de pãmânt: superficiale, intermediare, de profunzime, magnitudinea pe scara Richter, intensitatea seismicã pe scara MSK conform STAS 11.100/1993, parametrii de zonare a seismicitatii teritoriului studiat conform normativului P 100/92, perioada medie de revenire a cutremurelor cu intensitatea mai mare de 6 grade;
b) inundatii: revarsarea cursurilor de apa datoritã capacitãţii insuficiente de scurgere a albiilor minore; blocarea cu zapoare sau plutitori a cursurilor de apa, a secţiunilor subdimensionate a podurilor şi podetelor; depãşirea capacitãţii de tranzitare a acviferelor în zone fãrã drenaj natural sau cu drenaj natural insuficient; distrugerea lucrãrilor hidrotehnice (baraje, diguri) din cauza exploatãrii incorecte; vanturi puternice în zona litorala sau a malurilor unor lacuri;
c) alunecãri de teren: active, care se desfãşoarã în urma declansarii unei alunecãri primare; reactive, care sunt declansate, dar au perioade de stabilitate şi acalmie; inactive, care pot fi latente şi se pot activa oricând, abandonate, la care cauzele producerii au fost inlaturate, stabilizate prin metode de remediere.
B. Intravilanul, activitãţile şi echiparea edilitara: riscul producerii unor dezastre şi/sau efectele lor, delimitarea şi ierarhizarea arealelor
1. Efecte:
a) cutremure de pãmânt: avarii la structurile de rezistenta ale clãdirilor şi/sau distrugeri parţiale sau totale ale unor clãdiri, pierderi de vieţi omeneşti;
b) inundatii: obiective afectate - clãdiri, drumuri, poduri, podeţe, cai ferate, reţele tehnico-edilitare, baraje, diguri, suprafeţe din intravilan şi extravilan, pierderi de vieţi omeneşti;
c) alunecãri de teren: obiective afectate - reţele tehnico-edilitare, poduri, podeţe, drumuri, cai ferate, suprafeţe din intravilan şi extravilan.
2. Delimitarea şi ierarhizarea arealelor conform hartilor de risc natural:
a) cutremure de pãmânt: conform zonelor de intensitate seismicã pe scara MSK şi perioada medie de revenire;
b) inundatii: calea viiturii, zona frecvent inundabila, zona potenţial inundabila;
c) alunecãri de teren: conform potenţialului de producere, respectiv zone cu potenţial scãzut de alunecare, zone cu potenţial mediu de alunecare, zone cu potenţial ridicat de alunecare.
C. Reglementãrile specifice zonelor de riscuri naturale:
1. Zone afectate de cutremure de pãmânt:
a) stabilirea limitei intravilanului în funcţie de condiţiile geotehnice ale terenului;
b) stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan (construcţii, spaţii plantate amenajate), suprafeţe destinate amenajãrilor spaţiilor verzi, locuri de joaca pentru copii, parcaje necesare locuirii, dacã pot servi ca loc de refugiu în caz de seism;
c) precizarea condiţiilor de amplasare şi conformare a construcţiilor în raport cu gradul de seismicitate (POT), distanţe între clãdiri, regim de înãlţime, sistem tehnic constructiv privind structura de rezistenta a clãdirii, sisteme de fundare;
d) precizãri cu privire la proiectarea şi construirea antiseismica se regãsesc în cadrul prevederilor actelor normative în vigoare P 100/92 şi <>Ordonanta Guvernului nr. 20/1994 privind mãsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente, republicatã;
e) identificarea zonelor ce necesita mãsuri de reducere a riscului la seisme, în cadrul fondului construit existent (consolidãri, subzidiri);
f) îmbunãtãţirea şi/sau înlocuirea infrastructurii tehnicoedilitare depreciate din punct de vedere fizic şi moral, corelate cu sisteme de avertizare specifice.
2. Zone afectate de inundatii:
a) stabilirea limitei intravilanului şi a modului de utilizare a terenurilor, în funcţie de condiţiile hidrologice şi hidrogeologice locale;
b) stabilirea zonelor inundabile cu interdicţie temporarã de construire pana la elaborarea documentaţiilor de specialitate;
c) stabilirea zonelor frecvent inundabile cu interdicţie definitiva de construire care pot fi amenajate cu vegetaţie hidrofila, suprafeţe lacustre;
d) promovarea unor programe, studii şi proiecte privind mãsurile de eliminare a cauzelor (îndiguiri, regularizari);
e) informarea populaţiei din zonele inundabile asupra riscului potenţial la care este expusã şi obligativitatea autoritãţilor publice locale de a aplica mãsuri operative în caz de inundatii;
f) precizarea condiţiilor elementare de realizare şi de conformare a construcţiilor în raport cu gradul de inundabilitate (sisteme constructive şi fundaţii specifice);
g) îmbunãtãţirea/înlocuirea infrastructurii tehnico-edilitare depreciate şi situate în zonele inundabile;
h) dezafectarea unitãţilor poluante şi a oricãror surse de poluare (depozite, reziduuri) din zonele inundabile;
i) evitarea amplasarii unitãţilor poluante şi a oricãror surse de poluare (depozite, reziduuri) în zonele inundabile;
j) demolarea fondului construit din zonele frecvent inundabile şi reamplasarea lui pe zone neinundabile din intravilan.
3. Zone afectate de alunecãri de teren:
a) stabilirea limitei intravilanului şi a modului de utilizare a terenurilor în funcţie de condiţiile geotehnice şi hidrogeologice stabilite prin studii de fundamentare de specialitate;
b) instituirea interdicţiei temporare de construire în zone în care s-au produs alunecãri de teren, pana la elaborarea documentaţiilor de specialitate;
c) instituirea interdicţiei definitive de construire, dupã caz;
d) promovarea unor programe, studii şi proiecte privind mãsuri concrete de stopare a fenomenului de alunecare de teren (împãduriri, consolidãri versanţi);
e) precizarea condiţiilor elementare de amplasare şi conformare a construcţiilor şi amenajãrilor în funcţie de potenţialul de producere a alunecarilor de teren;
f) îmbunãtãţirea/înlocuirea şi chiar devierea reţelelor tehnico-edilitare amplasate în zone cu potenţial mare de producere a alunecarilor de teren;
g) informarea populaţiei asupra riscului producerii alunecarilor de teren, dupã caz, pe grade de potenţial al producerii alunecarilor de teren;
h) dezafectarea unitãţilor productive cu grad ridicat de poluare şi periculozitate, amplasate în zone expuse alunecarilor de teren;
i) demolarea fondului construit din zonele cu potenţial ridicat de alunecare şi reamplasarea lui pe rezerva funciarã de utilitate publica.
II. Planul urbanistic zonal
A. Stadiul actual şi de dezvoltare urbanistica - se analizeazã principalele probleme rezultate din analiza situaţiei existente referitoare la riscurile naturale şi se va structura astfel:
1. Cadrul natural - identificarea zonelor expuse la riscuri naturale, definirea riscurilor naturale existente şi cauzele producerii dezastrelor:
a) cutremure de pãmânt: fenomene de faliere a scoartei terestre;
b) inundatii: ploi torentiale, topiri bruste de zapada, accidente produse la lucrãrile existente pe cursurile râurilor - rupturi de baraje, diguri, canale, deteriorarea regularizãrii cursurilor de apa şi/sau erori umane legate de exploatarea construcţiilor hidrotehnice şi de obturarea albiei râurilor prin depozitarea de diverse materiale;
c) alunecãri de teren: precipitatii atmosferice care pot provoca reactivarea unor alunecãri vechi şi apariţia alunecarilor noi, eroziunea apelor curgãtoare cu acţiune permanenta la baza versantilor, acţiunea apelor subterane, acţiunea inghetului şi a dezghetului, acţiunea cutremurelor care reactiveaza alunecarile vechi sau declanseaza alunecãri primare, sãpãturi executate pe versanţi sau la baza lor, defrişarea abuzivã a plantaţiilor şi a pãdurilor, care produce declanşarea energiei versantilor.
2. Tipologia fenomenelor de risc natural:
a) cutremure de pãmânt: superficiale, intermediare, de profunzime; magnitudinea pe scara Richter; intensitatea seismicã pe scara MSK conform STAS 11.100/1993; parametrii de zonare a seismicitatii teritoriului studiat conform normativului P 100/92; perioada medie de revenire a cutremurelor cu intensitatea de 6 grade;
b) inundatii: revarsarea cursurilor de apa datoritã capacitãţii insuficiente de scurgere a albiilor minore; blocarea cu zapoare sau plutitori a cursurilor de apa, a secţiunilor subdimensionate a podurilor şi podetelor; depãşirea capacitãţii de tranzitare a acviferelor în zone fãrã drenaj natural sau cu drenaj natural insuficient; distrugerea lucrãrilor hidrotehnice (baraje, diguri) din cauza exploatãrii incorecte; vanturi puternice în zona litorala sau a malurilor unor lacuri;
c) alunecãri de teren: active, care se desfãşoarã în urma declansarii unei alunecãri primare; reactive, care sunt declansate, dar au perioade de stabilitate şi acalmie; inactive, care pot fi latente şi se pot activa oricând, abandonate, la care cauzele producerii au fost inlaturate, stabilizate prin metode de remediere.
3. Efectele fenomenelor de risc natural asupra construcţiilor şi echiparilor edilitare:
a) cutremure de pãmânt: avarii la structurile de rezistenta ale clãdirilor şi/sau distrugeri parţiale sau totale ale unor clãdiri, pierderi de vieţi omeneşti;
b) inundatii: obiective afectate - clãdiri, drumuri, poduri, podeţe, cai ferate, reţele tehnico-edilitare, baraje, diguri, suprafeţe din intravilan şi extravilan, pierderi de vieţi omeneşti;
c) alunecãri de teren: obiective afectate - clãdiri, reţele tehnico-edilitare, poduri, podeţe, drumuri, cai ferate, suprafeţe din intravilan şi extravilan.
4. Delimitarea şi ierarhizarea zonelor de riscuri naturale conform hartilor de risc natural:
a) cutremure de pãmânt: conform zonelor de intensitate seismicã pe scara MSK şi perioada medie de revenire;
b) inundatii: calea viiturii, zona frecvent inundabila, zona potenţial inundabila;
c) alunecãri de teren: conform potenţialului de producere, respectiv zone cu potenţial scãzut de alunecare, zone cu potenţial mediu de alunecare, zone cu potenţial ridicat de alunecare.
B. Reglementãri urbanistice specifice zonelor de riscuri naturale:
1. Cutremure de pãmânt:
a) precizarea condiţiilor de amplasare şi conformare a construcţiilor în raport cu gradul de seismicitate (POT - procent de ocupare a terenurilor), distanţe între clãdiri, regim de înãlţime, sistem tehnic constructiv privind structura de rezistenta a clãdirii, sisteme de fundare, precizându-se retragerea, alinierea, distanţele minime obligatorii dintre construcţii, terenurile non aedificandi;
b) precizãri cu privire la proiectarea şi construirea antiseismica se regãsesc în cadrul prevederilor actelor normative în vigoare P 100/92 şi <>Ordonanta Guvernului nr. 20/1994 , republicatã.
2. Inundatii:
a) delimitarea zonelor inundabile cu interdicţie totalã sau temporarã de construire pana la elaborarea unor documentaţii, studii de specialitate;
b) definirea mijloacelor de protecţie şi a lucrãrilor hidroedilitare necesare pentru completarea, întreţinerea şi redimensionarea reţelelor existente;
c) mãsuri specifice de protecţie necesare pentru asigurarea condiţiilor de construire;
d) precizarea condiţiilor de amplasare şi conformare a construcţiilor în raport cu gradul de inundabilitate (sistem constructiv, regim maxim de înãlţime, POT);
e) alte reglementãri privind redimensionarea reţelelor hidroedilitare, îndiguiri, taluzari, regularizarea cursurilor de apa;
f) precizarea funcţiunilor interzise în zonele de risc la inundatii.
3. Alunecãri de teren:
a) delimitarea zonelor expuse la alunecãri de teren, cu interdicţie totalã sau temporarã de construire pana la elaborarea unor documentaţii, studii de specialitate;
b) delimitarea zonelor expuse riscului la alunecãri de teren, cu diferentierea, dupã caz, pe grade cu potenţial diferit de alunecare;
c) precizarea condiţiilor de amplasare şi conformare a construcţiilor sistem constructiv, regim maxim de înãlţime admisã, pozitionarea constructivã în raport cu curbele de nivel, POT;
d) definirea mijloacelor de stabilizare a terenurilor (plantari, ranforsari);
e) microzonarea de criterii de securitate pe baza studiilor geotehnice şi hidrogeologice.
III. Planul urbanistic de detaliu
A. Situaţia existenta - se analizeazã principalele probleme rezultate din analiza situaţiei existente referitoare la riscurile naturale şi se va structura astfel:
1. Evaluarea riscurilor naturale:
- identificarea, definirea riscurilor naturale şi a cauzelor producerii dezastrelor:
a) cutremure de pãmânt: fenomene de faliere a scoartei terestre;
b) inundatii: ploi torentiale, topiri bruste de zapada, accidente produse la lucrãrile existente pe cursurile râurilor - rupturi de baraje, diguri, canale, deteriorarea regularizãrii cursurilor de apa şi/sau erori umane legate de exploatarea construcţiilor hidrotehnice şi de obturarea albiei râurilor prin depozitarea de diverse materiale;
c) alunecãri de teren: precipitatii atmosferice care pot provoca reactivarea unor alunecãri vechi şi apariţia alunecarilor noi, eroziunea apelor curgãtoare cu acţiune permanenta la baza versantilor, acţiunea apelor subterane, acţiunea inghetului şi a dezghetului, acţiunea cutremurelor care reactiveaza alunecarile vechi sau declanseaza alunecãri primare, sãpãturi executate pe versanţi sau la baza lor, defrişarea abuzivã a plantaţiilor şi a pãdurilor, care produce declanşarea energiei versantilor.
2. Tipologia fenomenelor:
a) cutremure de pãmânt: superficiale, intermediare, de profunzime; magnitudinea pe scara Richter; intensitatea seismicã pe scara MSK conform STAS 11.100/1993; parametrii de zonare a seismicitatii teritoriului studiat conform normativului P 100/92; perioada medie de revenire a cutremurelor cu intensitatea de 6 grade;
b) inundatii: revarsarea cursurilor de apa datoritã capacitãţii insuficiente de scurgere a albiilor minore; blocarea cu zapoare sau plutitori a cursurilor de apa, a secţiunilor subdimensionate a pãdurilor şi podetelor; depãşirea capacitãţii de tranzitare a acviferelor în zone fãrã drenaj natural sau cu drenaj natural insuficient; distrugerea lucrãrilor hidrotehnice (baraje, diguri) din cauza exploatãrii incorecte; vanturi puternice în zona litorala sau a malurilor unor lacuri;
c) alunecãri de teren: active, care se desfãşoarã în urma declansarii unei alunecãri primare; reactive, care sunt declansate, dar au perioade de stabilitate şi acalmie; inactive, care pot fi latente şi se pot activa oricând, abandonate, la care cauzele producerii au fost inlaturate, stabilizate prin metode de remediere.
3. Efecte asupra fondului construit:
a) cutremure de pãmânt: avarii la structurile de rezistenta ale clãdirilor şi/sau distrugeri parţiale sau totale ale unor clãdiri, pierderi de vieţi omeneşti;
b) inundatii: obiective afectate - clãdiri, drumuri, poduri, podeţe, reţele tehnico-edilitare, pierderi de vieţi omeneşti;
c) alunecãri de teren: obiective afectate - clãdiri, drumuri, poduri, podeţe, reţele tehnico-edilitare, pierderi de vieţi omeneşti.
B. Reglementãrile specifice vizeazã relaţia dintre riscurile naturale şi nivelul de permisivitati şi constrângeri urbanistice privind volumele construite şi amenajãrile.
1. Cutremure de pãmânt:
a) precizarea condiţiilor de amplasare şi conformare a construcţiilor în raport cu gradul de seismicitate (POT - procent de ocupare a terenurilor), distanţe între clãdiri, regim de înãlţime, sistem tehnic constructiv privind structura de rezistenta a clãdirii, sisteme de fundare, precizându-se retragerea, alinierea, distanţele minime obligatorii dintre construcţii, terenurile non aedificandi;
b) recomandãri cu privire la proiectarea şi construirea antiseismica conform prevederilor actelor normative în vigoare P 100/92 (revizuitã în 1996) şi <>Ordonanta Guvernului nr. 20/1994 , republicatã.
2. Inundatii:
a) delimitarea zonelor inundabile cu interdicţie totalã sau temporarã de construire pana la elaborarea unor documentaţii, studii de specialitate;
b) delimitarea zonelor expuse riscului la inundatii, cu diferentierea, dupã caz, pe grade de inundabilitate;
c) definirea mijloacelor de protecţie şi a lucrãrilor hidroedilitare necesare pentru completarea, întreţinerea şi redimensionarea reţelelor existente;
d) mãsuri specifice de protecţie necesare pentru asigurarea condiţiilor de construire;
e) precizarea condiţiilor de amplasare şi conformare a construcţiilor în raport cu gradul de inundabilitate (sistem constructiv, regim maxim de înãlţime, POT, CUT);
f) alte reglementãri privind redimensionarea reţelelor hidroedilitare, îndiguiri, taluzari, regularizarea cursurilor de apa;
g) precizarea funcţiunilor interzise în zonele de risc la inundatii.
3. Alunecãri de teren:
a) delimitarea zonelor expuse la alunecãri de teren, cu interdicţie totalã sau temporarã de construire pana la elaborarea unor documentaţii, studii de specialitate;
b) delimitarea zonelor expuse riscului la alunecãri de teren, cu diferentierea, dupã caz, pe grade cu potenţial diferit de alunecare;
c) precizarea condiţiilor de amplasare şi conformare a construcţiilor, sistem constructiv, regim maxim de înãlţime admisã, pozitionarea constructivã în raport cu curbele de nivel, POT;
d) definirea mijloacelor de stabilizare a terenurilor (plantari, ranforsari);
e) microzonarea pe criterii de securitate pe baza studiilor geotehnice şi hidrogeologice.
ART. 15
Zonele expuse riscurilor naturale cu intensitate şi frecventa ridicate pot fi asimilate în cadrul documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism zonelor fragile ecologic determinate de factori naturali şi se supun în cadrul acestor documentaţii modului de gestiune a zonelor fragile ecologic, conform Ghidului privind protecţia şi revitalizarea zonelor fragile ecologic, care se aproba prin ordin al ministrului lucrãrilor publice, transporturilor şi locuinţei.

CAP. 4
Dispoziţii finale

ART. 16
Anexele nr. 1-5 fac parte integrantã din prezentele norme metodologice.
ART. 17
Semnele convenţionale de reprezentare şi elementele grafice ce vor fi utilizate în cadrul pieselor desenate ale documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism pentru zonele de riscuri naturale se vor aproba prin ordin al ministrului lucrãrilor publice, transporturilor şi locuinţei.




ANEXA 1


la normele metodologice
-----------------------

SCHEMA
privind determinarea exigenţelor minime de conţinut
ale documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism
pentru zonele de riscuri naturale



┌─────────────┐
│Nevoia de ma-│
│suri de │
│prevenire şi │
│combatere │
└───────┬─────┘
v
┌──────────────┐
│ Mãsuri de │
│ prevenire şi │
┌────────┐ │ combatere │
│ Tipul │ │ propuse de │
│documen-├─┐ │ specialişti │
│tatiei │ │ └───────┬──────┘
└────────┘ │ v
┌────────┐ ├──┐ ┌──────────────┐
│Delimi- │ │ │ │ Obiective │
│tarea │ │ │ │ prioritare │
│ariera- │─┘ │ │ ale │
│telor de│ │ │administraţiei│
│studiat │ │ │publice locale│
└────────┘ │ └───────┬──────┘
┌────┴──────┐ ┌───────────┐ │
│Consultarea│ │ │ │
│hartilor de├──>│Microzonare│ v
│ risc │ │ │ ┌──────────────┐
└───────────┘ └───────────┘ │ Corelarea │
│ obiectivelor │
┌────────┐ └───────┬──────┘
│Studiul │ ^ │
│judeţean│ │ │
│ al │ │ │
│factori-├──┐ │ │
│lor de │ │ │ │
│risc │ │ │ │
│natural │ │ │ │
└────────┘ │ │ │
┌────────┐ │ ┌──────────┐ │ │
│Studiul │ │ ┌──────────┐ │Prevenirea│ ┌───────────┐ │ │
│local al│ │ │Stabilirea│┌──>│riscurilor├┐ │Gestionarea│ │ │
│factori-│ └──>│strategiei││ └──────────┘│ │riscurilor │ │ │
│lor de │ ┌─>│adoptate ├┘ ┌──────────┐└─>│de cãtre ├─────┘ │
│risc ├───┘ │în raport │ │Atenuarea,│┌─>│administra-│ │
│natural │ ┌──>│cu cele 3 ├───>│eliminarea├┘ │tiile │ │
└────────┘ │ │categorii │ │riscurilor│ │ publice │ │
┌────────┐ │ │de riscuri├┐ └──────────┘ │ locale │ v
│ Studii │ │ │naturale ││ ┌──────────┐ └───────────┘ ┌──────────────┐
│ şi │ │ └──────────┘│ │Acceptarea│ ┌───────────┐ │ DETERMINAREA │
│cerce- │ │ └──>│riscurilor├──>│Stabilirea │ │ EXIGENŢELOR │
│tari │ │ └──────────┘ │ rezervei ├─>│ MINIME │
│specifi-│ │ │ funciare │ └──────────────┘
│ce │ │ └───────────┘ ^
│elabora-├──┘ ┌────────────────────────────────┐ │
│te de │ │Utilizarea ghidului şi corelarea│ │
│institu-│ │ cu conţinutul-cadru al ├──────────┘
│tii │ │ documentaţiei │
│speciali│ └────────────────────────────────┘
│zate │
└────────┘




ANEXA 2
-------
la normele metodologice
-----------------------

GLOSAR DE TERMENI

Documentaţii de amenajare a teritoriului - ansamblul de piese scrise şi desenate referitoare la un teritoriu determinat, cuprinzând analiza situaţiei existente şi propuneri de dezvoltare, cu caracter director (Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul).
Documentaţii de urbanism - ansamblul de piese scrise şi desenate referitoare la o unitate administrativ-teritorialã de baza sau la o zona a ei, cuprinzând analiza situaţiei existente şi propuneri de dezvoltare. Toate au caracter de reglementare, cu excepţia PUG, care are în plus şi caracter director (Legea nr. 350/2001).
Caracter director - însuşire a unei documentaţii aprobate de a stabili cadrul general de amenajare a teritoriului şi de dezvoltare urbanistica a localitãţilor prin coordonarea acţiunilor specifice. Caracterul director este specific documentaţiilor de amenajare a teritoriului (Legea nr. 350/2001).
Caracter de reglementare - însuşire a unei documentaţii aprobate de a impune anumiti parametri soluţiilor promovate. Este specific documentaţiilor de urbanism (Legea nr. 350/2001).
Calea viiturii - corespunde unei viituri a carei probabilitate de depasire a debitului maxim anual este mai mare de 50%.
CUT - coeficientul de utilizare a terenului, care exprima raportul dintre suma suprafeţelor desfãşurate ale tuturor clãdirilor şi suprafata terenului considerat.
POT - procentul de ocupare a terenului, care exprima raportul dintre suprafata ocupatã la sol de clãdiri şi suprafata terenului considerat.
Zona frecvent inundabila - corespunde unei viituri a carei probabilitate de depasire a debitului maxim anual este între 10-50%.
Zona potenţial inundabila - corespunde unei viituri a carei probabilitate de depasire a debitului maxim anual este pana la 10%.



ANEXA 3


la normele metodologice
-----------------------

MATRICE - CADRU
pentru factorul de risc cutremure de pãmânt


┌───────────┬──────────┬───────────────────────────────────────────────────────┐
│ Diagnoza │ Analiza │Identificarea riscului: definire, tipul, magnitudinea │
│ Stadiul │factorului│(scara Richter), intensitatea seismicã pe scara MSK, │
│ actual │ de risc │conform STAS 10.000/93 şi perioada medie de revenire │
│ al │ │Delimitarea şi ierarhizarea arealelor pe baza hartilor │
│dezvoltãrii│ │ de risc │
├───────────┼──────────┼────────────────────────────┬──────────────────────────┤
│ │ │ Planuri de amenajare │ Planuri │
│ │ │ a teritoriului │ de urbanism │
│ │ ├────────────────────────────┼──────────────────────────┤
│Propuneri │ │Informare cu privire la │- Informare cu privire la │
│ │Acceptare │perioada medie de revenire │perioada medie de revenire│
│Reglemen- │ │pentru cutremure de o │şi iniţierea unor mãsuri │
│tari │ │anumitã intensitate şi │în caz de urgenta │
│ │ │iniţierea unor mãsuri în │ │
│ │ │caz de urgenta │- Recomandãri cu privire │
│ │ │ │la proiectarea şi │
│ │ │ │construirea antiseismica, │
│ │ │ │conform normativelor în │
│ │ │ │vigoare (P 100/92, │
│ │ │ │Ordonanta Guvernului │
│ │ │ │nr. 20/1994 privind mãsuri│
│ │ │ │pentru reducerea riscului │
│ │ │ │seismic la construcţiile │
│ │ │ │existente, republicatã) │
│ │ │ │- Amplasarea şi conformã- │
│ │ │ │rea clãdirilor în raport │
│ │ │ │cu gradul de seismicitate │
│ │ │ │(distanţe între clãdiri, │
│ │ │ │regim de înãlţime) │
│ │ │ │- Sisteme de avertizare cu│
│ │ │ │privire la producerea │
│ │ │ │seismelor │
└───────────┴──────────┴────────────────────────────┴──────────────────────────┘





ANEXA 4


la normele metodologice
-----------------------

MATRICE - CADRU
pentru factorul de risc inundatii


┌────────┬────────┬────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Diagnoza│Analiza │Identificarea riscului: definire, tipul; suprafata afectatã;│
│ Stadiul│factoru-│ cauze (naturale, antropice); efecte (pagube materiale, │
│ actual │lui │ pierderi umane) │
│ al │de risc │ Delimitarea şi ierarhizarea arealelor pe baza hartilor │
│dezvol- │ │ de risc │
│tarii │ │ │
├────────┼────────┼─────────────────┬────────────┬───────────────┬─────────────┤
│ │ │Planuri AT - │ PUG │ PUZ │ PUD │
│ │ │(PATJ, PATZ) │ │ │ │
│ │ ├─────────────────┼────────────┼───────────────┼─────────────┤
│ │ │Acţiuni (plan de │Interdicţie │- Completarea, │- Redimensio-│
│ │ │mãsuri) privind │temporarã de│întreţinerea şi│narea reţelei│
│ │Preveni-│amenajarea │construire │redimensionarea│hidro- │
│ │re │bazelor │pana la │reţelei │edilitare │
│ │ │hidrografice │elaborarea │hidroedilitare │existente │
│ │ │ │studiilor de│existente │ │
│ │ │ │specialitate│- Definirea │ │
│ │ │ │(topografice│mijloacelor de │ │
│ │ │ │geotehnice, │protecţie şi a │ │
│ │ │ │hidrogeolo- │lucrãrilor │ │
│ │ │ │gice) │edilitare │ │
│ │ │ │pentru │necesare │ │
│ │ │ │fundamenta- │ │ │
│ │ │ │rea │ │ │
│ │ │ │lucrãrilor │ │ │
│ │ │ │de eliminare│ │ │
│Propu- │ │ │a riscului │ │ │
│neri ├────────┼─────────────────┼────────────┼───────────────┼─────────────┤
│Reglemen│ │Acţiuni (plan de │Promovarea │Mãsuri │-Redimensiona│
│tari │ │mãsuri) privind │unor │specifice de │rea reţelei │
│ │ │combaterea │programe, │protecţie │hidroedili- │
│ │Atenu- │inundatiilor, │studii │(extinderea/ │tare │
│ │are/ │precum │şi proiecte │redimensionarea│existente │
│ │elimina-│şi recuperarea │pentru │reţelei │- Executarea │
│ │re │şi reabilitarea │eliminarea │hidroedilitare,│de lucrãri │
│ │ │terenurilor │cauzelor │îndiguiri, │specifice │
│ │ │ │(diguri, │regularizarea │(santuri de │
│ │ │ │regulari- │cursurilor │protecţie, │
│ │ │ │zari) │de apa) │canale de │
│ │ │ │ │ │dren, │
│ │ │ │ │ │diguri, │
│ │ │ │ │ │terasamente │
│ ├────────┼─────────────────┼────────────┼───────────────┼─────────────┤
│ │ │- Necesitatea │-Interdicţie│Adaptarea │Amplasarea şi│
│ │ │încheierii unor │definitiva │condiţiilor de │conformarea │
│ │ │convenţii de │de │construire în │clãdirilor în│
│ │ │asigurare │construire │funcţie de │raport cu │
│ │ │- Schimbarea │- Crearea │microzonare │gradul de │
│ │Accepta-│modului de │unei rezerve│pana la │risc acceptat│
│ │re │folosinta │funciare de │demolarea şi │şi caracte- │
│ │ │a terenului │utilitate │reamplasarea │risticile │
│ │ │(strãmutarea unei│publica │fondului │terenului │
│ │ │pãrţi de intra- │- Demolarea │construit pe │ │
│ │ │vilan şi lãsarea │fondului │rezerva │ │
│ │ │terenului în │construit şi│funciarã de │ │
│ │ │regim liber de │reamplasarea│utilitate │ │
│ │ │inundare │lui pe │publica │ │
│ │ │ │rezerva │ │ │
│ │ │ │funciarã de │ │ │
│ │ │ │utilitate │ │ │
│ │ │ │publica │ │ │
└────────┴────────┴─────────────────┴────────────┴───────────────┴─────────────┘





ANEXA 5


la normele metodologice
-----------------------

MATRICE - CADRU
pentru factorul de risc alunecãri de teren


┌────────┬────────┬────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Diagnoza│Analiza │ Identificarea riscului: definire, tipul; cauze (naturale, │
│Stadiul │factoru-│ antropice); efecte (pagube materiale) │
│actual │lui de │ Delimitarea şi ierarhizarea arealelor pe baza hartilor │
│ al │ risc │ de risc natural │
│dezvolta│ │ │
│rii │ │ │
├────────┼────────┼─────────────────┬────────────┬───────────────┬─────────────┤
│ │ │Planuri AT - │ PUG │ PUZ │ PUD │
│ │ │(PATJ, PATZ) │ │ │ │
│ │ ├─────────────────┼────────────┼───────────────┼─────────────┤
│ │ │Acţiuni (plan de │Interdicţie │- Microzonarea │- Mãsuri par-│
│ │Preveni-│mãsuri) privind │temporarã de│pe criterii de │ticulare de │
│ │re │amenajarea │construire │securitate pe │stabilizare a│
│ │ │terenurilor cu │pana la │baza studiilor │terenurilor │
│ │ │risc de alunecare│elaborarea │geotehnice, │(plantari, │
│ │ │ │studiilor de│hidrogeologice │drenare, │
│ │ │ │specialitate│- Stabilirea │fundare de │
│ │ │ │(topografice│condiţiilor │piloti) │
│ │ │ │geotehnice, │specifice de │- Stabilirea │
│ │ │ │hidrogeolo- │construire │zonelor de │
│ │ │ │gice) pentru│(distanţe │construcţii │
│ │ │ │fundamenta- │minime între │ │
│ │ │ │rea lucrãri-│clãdiri, indici│ │
│ │ │ │lor de │POT şi CUT) │ │
│Propu- │ │ │eliminare a │- Definirea │ │
│neri │ │ │riscului │mijloacelor de │ │
│Reglemen│ │ │ │stabilizare │ │
│tari │ │ │ │(plantari, │ │
│ │ │ │ │ranforsari) │ │
│ ├────────┼─────────────────┼────────────┼───────────────┼─────────────┤
│ │ │Acţiuni (plan de │Promovarea │Mãsuri │- Mãsuri │
│ │ │mãsuri) privind │unor │specifice │particulare │
│ │Atenua- │combaterea │programe, │pentru │de stabiliza-│
│ │re/ │alunecarilor, │studii şi │stabilizarea │re a terenu- │
│ │elimina-│precum şi │proiecte │terenurilor │rilor (plan- │
│ │re │recuperarea şi │pentru │(plantari, │tari, drenare│
│ │ │reabilitarea │eliminarea │ranforsari, │fundare pe │
│ │ │terenurilor │cauzelor │condiţii │piloti) │
│ │ │ │(consolidãri│specifice de │- Stabilirea │
│ │ │ │versanţi, │fundare) │condiţiilor │
│ │ │ │plantari) │ │specifice de │
│ │ │ │ │ │fundare şi │
│ │ │ │ │ │construire │
│ ├────────┼─────────────────┼────────────┼───────────────┼─────────────┤
│ │Accepta-│- Necesitatea │- Interdic- │Adaptarea │Amplasarea şi│
│ │re │încheierii unor │tie defini- │condiţiilor de │conformarea │
│ │ │convenţii de │tiva de │construire în │clãdirilor │
│ │ │asigurare │construire │funcţie de │în raport cu │
│ │ │- Schimbarea │- Crearea │microzonare │gradul de │
│ │ │modului de │unei rezerve│pana la demola-│risc acceptat│
│ │ │folosinta a │funciare de │rea şi reampla-│şi caracte- │
│ │ │terenului │utilitate │sarea │risticile │
│ │ │(strãmutarea unei│publica │fondului │terenului │
│ │ │pãrţi de │- Demolarea │construit pe │ │
│ │ │intravilan) │fondului │rezerva fun- │ │
│ │ │ │construit şi│ciara de │ │
│ │ │ │reamplasarea│utilitate │ │
│ │ │ │lui pe │publica │ │
│ │ │ │rezerva │ │ │
│ │ │ │funciarã de │ │ │
│ │ │ │utilitate │ │ │
│ │ │ │publica │ │ │
└────────┴────────┴─────────────────┴────────────┴───────────────┴─────────────┘


-------------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016