Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: NORME METODOLOGICE din 17 ianuarie 1996 privind aplicarea Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

NORME METODOLOGICE din 17 ianuarie 1996 privind aplicarea Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului

EMITENT: Guvernul
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 27 din 18 februarie 1997

Comenteaza legea

──────────
*) Republicate în temeiul prevederilor art. II din Hotărârea Guvernului nr. 11 din 29 ianuarie 1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 16 din 4 februarie 1997, dîndu-se textelor o noua numerotare.──────────
    Normele metodologice au fost aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 20 din 17 ianuarie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 16 din 23 ianuarie 1996, şi au mai fost modificate prin Hotărârea Guvernului nr. 632 din 5 august 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 200 din 27 august 1996, şi prin Hotărârea Guvernului nr. 1.011 din 22 octombrie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 263 din 28 octombrie 1996.
    CAP. 1
    Cu privire la conţinutul unor notiuni
    ART. 1
    (1) Beneficiază de măsurile reparatorii prevăzute de Legea nr. 112/1995 numai foştii proprietari, persoane fizice, ai imobilelor cu destinaţia de locuinţe, trecute ca atare în proprietatea statului sau a altor persoane juridice, după 6 martie 1945, cu titlu, şi care se aflau în posesia statului sau a altor persoane juridice la data de 22 decembrie 1989, precum şi moştenitorii acestora, potrivit legii.
    (2) Imobilele cu destinaţia de locuinţe trecute ca atare în proprietatea statului, cu titlu, sunt acele imobile care erau folosite ca locuinţe şi care au fost preluate în proprietatea statului cu respectarea legilor şi decretelor în vigoare la data respectiva, cum sunt: Decretul nr. 92/1950, Decretul nr. 111/1951, Decretul nr. 142/1952, Legea nr. 4/1973 şi Decretul nr. 223/1974.
    (3) Prin imobil trecut în proprietatea statului potrivit Decretului nr. 92/1950 se înţelege imobilul naţionalizat cu respectarea prevederilor art. I pct. 1-5 şi ale art. II din decret, precum şi cu respectarea identităţii dintre persoana menţionată ca proprietar în listele-anexa la decret şi adevăratul proprietar al imobilului la data naţionalizarii.
    (4) Locuintele care au fost preluate de stat cu nerespectarea prevederilor legale în vigoare la data respectiva sau care au intrat în posesia acestuia în condiţiile inexistentei unei reglementări legale care să reprezinte temeiul juridic al constituirii dreptului de proprietate al statului sunt considerate ca fiind trecute fără titlu în posesia acestuia şi nu intra sub incidenţa Legii nr. 112/1995.
    (5) Imobilele care nu intra sub incidenţa Legii nr. 112/1995 şi pentru care nu exista titlu valabil constituit în favoarea statului pot face obiectul cererilor de restituire sau de acordare a despăgubirilor, formulate de persoanele îndreptăţite pe cale judecătorească, potrivit dreptului comun.
    (6) În cazul în care pe rolul instanţelor judecătoreşti se afla cereri referitoare la imobilele prevăzute la alin. (5), procedurile administrative reglementate de Legea nr. 112/1995, de restituire în natura, de acordare de despăgubiri sau de vînzare către chiriaşi, se suspenda de drept până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a cererilor respective.

    ART. 2
    (1) Prin expresia apartamente libere, în sensul art. 2 alin. 1 din lege, se înţelege:
    a) apartamentele care la data de 22 decembrie 1989 nu erau locuite de persoane fizice în temeiul unui contract de închiriere încheiat cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare;
    b) apartamentele care la data intrării în vigoare a legii nu mai erau locuite de persoane fizice sau juridice în temeiul unui contract de închiriere încheiat cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare;
    c) apartamentele eliberate după data intrării în vigoare a legii, prin încetarea, în orice modalitate, a contractului de închiriere.

    (2) Contractelor de închiriere încheiate pentru apartamentele prevăzute la alin. (1) lit. c), după eliberarea acestora, le sunt aplicabile dispoziţiile legale privind nulitatea actelor juridice.

    ART. 3
    (1) În sensul dispoziţiilor art. 4 din lege, de prevederile acesteia beneficiază cetăţenii români, atât cei care îşi au domiciliul sau reşedinţa în ţara, cît şi cei care îşi au domiciliul sau reşedinţa în străinătate.
    (2) Fostul proprietar sau moştenitorii acestuia trebuie să aibă cetăţenia română la data formulării cererii sau să facă dovada declanşării procedurii legale pentru obţinerea cetateniei române în termenul prevăzut la art. 14 din lege. Restituirea în natura sau plata despăgubirilor se face după dobindirea cetateniei. Aceste prevederi sunt aplicabile în mod corespunzător şi rudelor până la gradul al doilea ale fostului proprietar, în viaţa, prevăzute la art. 5 alin. 5 din lege.
    (3) Calitatea de cetăţean român a chiriaşului trebuie să existe la data formulării cererii de cumpărare şi să se menţină până în momentul încheierii contractului de vînzare-cumpărare în condiţiile art. 9 din lege.

    ART. 4
    Rude până la gradul al doilea, prevăzute de dispoziţiile art. 5 alin. 5, art. 6 alin. 2, art. 7 alin. 4, art. 13 alin. 3 şi art. 16 alin. 3 din lege, sunt:
    a) în linie dreapta: părinţii şi copiii (gradul întâi); bunicii şi nepoţii (gradul al doilea);
    b) în linie colaterală: fraţii şi surorile.

    ART. 5
    În sensul prevederilor art. 9 alin. 4 din lege, prin tineri căsătoriti se înţelege situaţia în care nici unul dintre soţi nu a depăşit vârsta de 30 de ani la data exprimarii opţiunii de cumpărare, iar prin persoane trecute de 60 de ani se au în vedere numai titularii contractelor de închiriere care au împlinit aceasta vârsta înainte de data când pot opta, potrivit legii, pentru cumpărarea cu plata în rate a apartamentelor în care locuiesc.

    ART. 6
    Dreptul de a cumpara apartamentele în care locuiesc, potrivit art. 9 din lege, îl au numai chiriaşii care, având un contract de închiriere valabil încheiat, ocupau apartamentele respective la data intrării în vigoare a legii.

    ART. 7
    Potrivit art. 9 alin. 5 din lege, comisionul cuvenit unităţilor specializate care evalueaza şi vînd apartamentele este de 1% din valoarea apartamentului şi se încasează de către acestea, numai dacă s-a încheiat contractul de vînzare.

    ART. 8
    Sunt exceptate de la vînzare, potrivit art. 10 din lege, apartamentele care, la data intrării în vigoare a legii, aveau una sau mai multe dotări speciale, cum sunt: piscina, sauna, sera, crama, bar, vinoteca sau camera frigorifica, chiar dacă acestea nu mai sunt în funcţiune sau nu sunt utilizabile.

    ART. 9
    Intra sub incidenţa excepţiei prevăzute la art. 10 alin. 2 din lege locuintele care, până la data de 22 decembrie 1989, au avut destinaţia de case de oaspeti sau de protocol, precum şi cele care, după această dată, până la intrarea în vigoare a legii, au avut destinaţia de case de oaspeti sau de protocol, potrivit evidentelor existente la autorităţile administraţiei publice locale sau la unităţile specializate care le-au administrat.

    ART. 10
    Locuintele declarate monumente istorice şi din patrimoniul cultural naţional sunt cele aflate în evidenta aprobată de Comisia Naţionala a Monumentelor Istorice.

    ART. 11
    (1) Resedinte atribuite în folosinţă pentru foştii şi actualii demnitari sunt locuintele care au fost sau sunt atribuite, cu aceasta destinaţie, pe durata îndeplinirii unei funcţii de demnitar. Acestea se stabilesc de către unităţile vânzătoare, pe baza menţiunilor din contractul de închiriere sau, în lipsa acestora, pe baza evidentelor existente la autorităţile administraţiei publice locale sau centrale, sau la unităţile specializate pentru administrarea clădirilor ori la alte persoane juridice care le-au avut în administrare.
    (2) Nu intră în această categorie spaţiile de locuit atribuite, cu contract de închiriere, drept locuinta statornică.

    ART. 12
    Contractelor de vînzare-cumpărare la care se referă art. 9 din lege le sunt aplicabile dispoziţiile legale privind nulitatea actelor juridice, dacă:
    a) au ca obiect imobilele menţionate la art. 1 alin. (4) din prezentele norme metodologice;
    b) sunt încheiate de chiriaşi care nu indeplineau condiţiile cerute de art. 6 din prezentele norme metodologice;
    c) dacă încheierea acestora are loc cu nerespectarea prevederilor art. 9 alin. 6 şi 8 şi ale art. 10 din lege.

    ART. 13
    (1) Atunci când comisiile locale şi judeţene, respectiv comisiile de sector şi a municipiului Bucureşti, pentru aplicarea Legii nr. 112/1995 sau unităţile specializate care vînd locuinţe în condiţiile Legii nr. 112/1995 au indicii ca o locuinta face parte din categoria imobilelor menţionate la art. 1 alin. (4) din prezentele norme metodologice ori din aceea a imobilelor exceptate de la vînzare în conformitate cu art. 10 din lege, ele au obligaţia sa întreprindă toate demersurile necesare pentru clarificarea situaţiei juridice a locuinţelor, suspendind, totodată, pentru o perioadă de cel mult 6 luni, procedura de restituire în natura, de acordare a despăgubirilor sau, după caz, de încheiere a contractului de vînzare-cumpărare.
    (2) Membrii comisiilor locale şi judeţene, respectiv ai comisiilor de sector şi a municipiului Bucureşti, pentru aplicarea Legii nr. 112/1995, conducătorii şi salariaţii unităţilor specializate care vînd locuinţe în condiţiile Legii nr. 112/1995 sunt obligaţi sa repare integral prejudiciul cauzat prin neexecutarea culpabilă a obligaţiei care le revine potrivit alin. (1).

    CAP. 2
    Cu privire la criteriile şi metodologia de evaluare a apartamentelor şi a anexelor aferente
    ART. 14
    Fac obiectul restituirii în natura, al despăgubirilor sau al vinzarii-cumpărării, după caz, următoarele categorii de locuinţe:
    a) locuintele construite din fondurile statului înainte de 1 ianuarie 1977 şi după 1 ianuarie 1977, cumpărate ulterior ca locuinţe proprietate personală şi trecute apoi în proprietatea statului;
    b) locuintele construite din fondurile populaţiei, cu sprijinul statului în credite şi execuţie şi trecute ulterior în proprietatea statului;
    c) locuintele construite din alte fonduri decît cele ale statului şi trecute ulterior în proprietatea statului.

    ART. 15
    Valoarea despăgubirilor care se acordă foştilor proprietari şi moştenitorilor acestora pentru apartamentele nerestituite în natura, valoarea apartamentelor care se restituie în natura, precum şi preţul de vînzare, după caz, se determina în acelaşi mod şi pe baza aceloraşi norme, cu precizarea ca în cazul despăgubirilor se ia în calcul şi valoarea terenului, determinata potrivit Criteriilor nr. 2.665/1C/311 din 28 februarie 1992 privind stabilirea şi evaluarea terenurilor aflate în patrimoniul societăţilor comerciale cu capital de stat, cu completările ulterioare, elaborate de Ministerul Finanţelor şi Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului.

    ART. 16
    (1) Valoarea de despăgubire, valoarea apartamentelor care se restituie în natura sau preţul de vînzare al apartamentelor, după caz, se determina pe baza prevederilor Decretului nr. 93/1977, asa cum a fost modificat prin art. III din Decretul nr. 256/1984, ale Decretului-lege nr. 61/1990 şi ale Legii nr. 85/1992, republicată, tinindu-se seama de: tipul apartamentului, suprafaţa utila, regimul de înălţime, starea tehnica, dotarea, gradul de finisaj, vechimea construcţiei, gradul de uzura şi alte elemente de construcţie a apartamentelor prevăzute în actele normative sus-menţionate.
    (2) După depunerea cererilor, în condiţiile legii, de către persoanele îndreptăţite la restituirea în natura a apartamentelor sau, după caz, la acordarea despăgubirii, se va proceda la stabilirea valorii locuinţelor respective şi a anexelor acestora, conform prezentelor norme metodologice, după cum urmează:
    a) se determina suprafaţa utila a apartamentului pe baza măsurătorilor efectuate la faţa locului de către comisiile tehnice de specialitate, folosindu-se şi elementele din arhivele existente la societăţile comerciale şi/sau la unităţile specializate;
    b) măsurătorile se fac pe baza dimensiunilor interioare dintre fetele tencuite ale pereţilor, măsurate la o înălţime de 1 m de la nivelul pardoselilor;
    c) prin suprafaţa utila a locuinţei se înţelege suprafaţa tuturor încăperilor ce alcătuiesc locuinta. Ea cuprinde camere de zi, dormitoare, băi, bucatarii, încăperile pentru WC şi dus, spaţii de depozitare şi de circulaţie din interiorul locuinţei. Nu se cuprind în suprafaţa utila a locuinţei: pragurile golurilor de la uşi şi ale trecerilor cu deschideri de până la 1 m, nisele de radiatoare, precum şi suprafeţele ocupate de sobe şi cazane de baie (cîte 0,50 mp pentru fiecare soba şi cazan de baie), în cazul în care încălzirea se face cu sobe. În cazul locuinţelor duplex, rampa, mai puţin palierele, nu se cuprinde în suprafaţa utila a locuinţei;
    d) suprafeţele ocupate de dulapuri inzidite, amplasate în interiorul apartamentului, se iau în considerare ca suprafeţe utile;
    e) la suprafaţa utila se adauga suprafeţele logiilor şi ale balcoanelor, corectate cu coeficientul 0,35, aplicat la suprafaţa lor. În cazul apartamentelor construite după 1 ianuarie 1977 şi care fac obiectul Legii nr. 112/1995, logiile şi balcoanele cu suprafaţa totală de până la 2,50 mp pe apartament nu intră în suprafaţa utila, fiind incluse în preţurile de vînzare, iar dacă aceasta suprafaţa este mai mare de 2,50 mp, diferenţa de suprafaţa se înmulţeşte cu coeficientul 0,35 şi se adauga la suprafaţa utila a locuinţei;
    f) se vor evidenţia separat (având alte preţuri) suprafeţele utile ale anexelor apartamentelor situate la subsoluri, demisoluri sau mansarde, ale teraselor, boxelor, garajelor şi ale altor dependinţe exterioare, precum şi lungimea imprejmuirilor etc.;
    g) în cazul clădirilor alcătuite din apartamente cu acces dinspre exterior, fără a fi utilizate în comun spaţii construite din cadrul clădirii, suprafaţa utila va cuprinde şi spaţiile de circulaţie care fac parte din apartamentul ce se evalueaza, exclusiv rampa scarilor.

    ART. 17
    Pentru stabilirea valorii de despăgubire, a valorii apartamentelor care se restituie în natura sau a preţului de vînzare a apartamentului, după caz, pentru locuintele realizate iniţial din fonduri de stat, cumpărate ulterior ca locuinţe proprietate personală şi apoi trecute în proprietatea statului, precum şi pentru apartamentele realizate din fondurile populaţiei cu sprijinul statului în credite şi execuţie, trecute în proprietatea statului şi care fac obiectul Legii nr. 112/1995, se folosesc normele prevăzute în Decretul-lege nr. 61/1990 (anexa nr. 1 şi anexa nr. 2), în funcţie de data realizării lor, înainte sau după 1 ianuarie 1977, cu completările prevăzute la art. 16 din Legea nr. 85/1992, republicată.

    ART. 18
    Pentru evaluarea locuinţelor, altele decît cele executate din fondurile de stat sau din fondurile populaţiei cu sprijinul statului în credite şi execuţie, se folosesc preţurile pe mp suprafaţa utila şi normele prevăzute în Decretul nr. 93/1977, asa cum a fost modificat prin art. III pct. 1 şi 2, respectiv, în tabelul nr. 1 din anexa nr. 4 la Decretul nr. 256/1984, iar pentru anexele gospodăreşti ale acestora se folosesc normele din tabelul nr. 7 din anexa nr. 4 la acelaşi decret.

    ART. 19
    Evaluarea terenurilor se face pe baza Criteriilor nr. 2.665/1C/311 din 28 februarie 1992, cu completările ulterioare, elaborate de Ministerul Finanţelor şi Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului, atât pentru apartamentele prevăzute la art. 17, cît şi pentru cele prevăzute la art. 18 din prezentele norme metodologice.

    ART. 20
    Pentru existenta sau lipsa unor instalaţii ori elemente de construcţii, sau pentru cazurile în care locuintele ori părţi din acestea sunt situate la demisol sau la mansarda, se aplică termenii de corectie prevăzuţi în tabelul nr. 2 din anexa nr. 4 la Decretul nr. 256/1984 sau, după caz, în tabelele nr. 1 şi 2 din anexele nr. 1 şi 2 la Decretul-lege nr. 61/1990, cu completările prevăzute la art. 16 din Legea nr. 85/1992, republicată.

    ART. 21
    (1) Gradul de finisaj al locuinţelor poate fi superior sau inferior, având elementele caracteristice prevăzute în tabelul nr. 5 din anexa nr. 2 la Decretul nr. 93/1977 şi, respectiv, gradele de confort care sunt prevăzute în anexele nr. 1 şi 2 la Decretul-lege nr. 61/1990.
    (2) Încadrarea în gradul de finisaj se face în funcţie de elementele caracteristice predominante ale unuia dintre cele doua grade de finisaj, justificindu-se încadrarea facuta, iar gradul de confort se stabileşte potrivit suprafeţei utile.
    (3) În cazul în care în apartamentele de tipul prevăzut la art. 18 din prezentele norme metodologice exista elemente ce depăşesc caracteristicile gradului de finisaj superior avut în vedere în norme (scări interioare din lemn de esenta de calitate superioară sau placate cu marmura, semineuri decorative, tavane bogat decorate şi altele asemenea), la valoarea rezultată din aplicarea preţurilor unitare din tabelul nr. 1 din anexa nr. 4 la Decretul nr. 256/1984 se va adauga valoarea acestor elemente, determinata pe bază de deviz, conform cataloagelor de preţuri RpC populaţie - seria 1982.
    (4) Elementele de arta şi ornamentele deosebite (uşi furniruite, timplarie sculptata sau incrustata, lambriuri, mobila fixa, sculpturi, tapiserii, picturi, fresce, vitralii şi altele asemenea) se vor evalua separat.

    ART. 22
    Valoarea ascensorului, în cazul locuinţelor prevăzute la art. 18 din prezentele norme metodologice, stabilită pe baza valorii de înlocuire şi de uzura, se împarte proporţional pe fiecare apartament, în raport cu suprafaţa utila a acestuia, şi se ia în considerare la determinarea preţului apartamentului.

    ART. 23
    În funcţie de nivelul la care este situata locuinta, se aplică corecţia de nivel prevăzută în tabelele nr. 2 şi 3 din anexa nr. 2 la Decretul-lege nr. 61/1990.

    ART. 24
    (1) Pentru locuintele de tipul celor prevăzute la art. 18 din prezentele norme metodologice, la valoarea de înlocuire se aplică coeficientul de uzura în timp, prevăzut în tabelul nr. 3 din anexa nr. 2 la Decretul nr. 93/1977, corespunzător vechimii, grupei din care face parte clădirea şi stării tehnice a acesteia.
    (2) Grupele de clădiri sunt prevăzute în nota de la tabelul nr. 3 din anexa nr. 2 la Decretul nr. 93/1977, iar starea tehnica, în tabelul nr. 6 din anexa nr. 2 la acelaşi decret.
    (3) Pentru anexele gospodăreşti, coeficienţii de uzura sunt cei prevăzuţi în tabelul nr. 8 din anexa nr. 2 la Decretul nr. 93/1977.

    ART. 25
    Pentru locuintele de tipul celor prevăzute la art. 17 din prezentele norme metodologice se aplică coeficientul de uzura în timp prevăzut în tabelul nr. 2 din anexa nr. 1 la Decretul-lege nr. 61/1990.

    ART. 26
    (1) Vechimea construcţiei se stabileşte pe baza autorizaţiei de construcţie, a actelor eliberate de administraţiile financiare privind înscrierea în rolurile fiscale sau a oricărui act în care sunt consemnate date privind vechimea imobilului respectiv.
    (2) În lipsa actelor prevăzute la alin. (1), vechimea se stabileşte prin cercetări la faţa locului, îndeosebi pe baza eventualelor inscripţii de pe clădire sau mărturii.

    ART. 27
    În cazul apartamentelor realizate total sau parţial prin extindere în plan orizontal, la aplicarea coeficientului pentru uzura în timp se va ţine seama de vechimea corespunzătoare a părţilor de clădire. Pentru spaţiile supraetajate se considera ca acestea au o vechime egala cu media duratei consumate a celor două părţi, noua şi veche, ale clădirii.

    ART. 28
    În valoarea stabilită potrivit art. 16 din prezentele norme metodologice nu se cuprinde cota-parte aferentă din totalitatea reparaţiilor capitale făcute clădirii în care se afla locuinta, precum şi alte reparaţii efectuate în decursul timpului, în scopul conservării şi menţinerii în stare de funcţiune a clădirii pe durata existenţei acesteia.

    ART. 29
    (1) Preţurile locuinţelor şi ale anexelor gospodăreşti, determinate în condiţiile prevăzute la articolele precedente, se menţin sau se diferentiaza cu +/-10%, în funcţie de amplasarea locuinţelor în cadrul localităţilor, pe baza criteriilor prevăzute la pct. 13 din anexa nr. 2 la Decretul-lege nr. 61/1990.
    (2) Zonarea localităţilor este cea stabilită de către consiliile judeţene, respectiv de Consiliul General al Municipiului Bucureşti, cu avizul Ministerului Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului sau al fostei Comisii Naţionale de Urbanism şi Amenajarea Teritoriului, în vederea vinzarii locuinţelor construite din fondurile statului.

    ART. 30
    Valoarea rezultată din aplicarea normelor de evaluare din Decretul nr. 93/1977, Decretul nr. 256/1984 (art. III de modificare a Decretului nr. 93/1977), Decretul-lege nr. 61/1990 şi Legea nr. 85/1992, republicată, în funcţie de structura de rezistenta şi materialele folosite, regimul de înălţime, gradul de finisaj, starea tehnica de întreţinere, tipul de încălzire, dotările suplimentare, nivelul la care este situata locuinta, gradul de uzura, precum şi de toate celelalte criterii prevăzute în prezentele norme metodologice, este la nivelul preţurilor în vigoare de la data de 1 ianuarie 1990.

    ART. 31
    Pentru stabilirea valorii despăgubirilor care se acordă foştilor proprietari şi moştenitorilor acestora pentru apartamentele nerestituite în natura, a valorii apartamentelor care se restituie în natura, precum şi pentru stabilirea preţului de vînzare, după caz, nivelul preţurilor la data de 1 ianuarie 1990, determinat potrivit prezentelor norme metodologice, se înmulţeşte cu coeficientul de actualizare în funcţie de creşterea veniturilor salariale medii nete pe economie din ultima luna a trimestrului anterior plăţii despăgubirii sau cumpărării locuinţei, faţă de cele realizate în lunile ianuarie 1990 şi februarie 1992.

    ART. 32
    Comisia Naţionala pentru Statistica, până cel mai tirziu în a 23-a zi a lunii următoare ultimei luni a trimestrului expirat, va da publicităţii coeficienţii de creştere a veniturilor salariale medii nete pe economie din ultima luna a trimestrului expirat faţă de lunile ianuarie 1990 şi februarie 1992.
    Coeficienţii publicaţi de Comisia Naţionala pentru Statistica se vor utiliza până la publicarea în trimestrul următor a noilor coeficienţi.

    ART. 33
    (1) Vînzarea apartamentelor în condiţiile Legii nr. 112/1995 se face de către societăţile comerciale şi/sau unităţile specializate în vânzarea locuinţelor sau care administrează locuintele, existente la data intrării în vigoare a legii.
    (2) Unităţile prevăzute la alineatul precedent vor urmări încasarea ratelor şi a dobinzilor aferente, stabilite potrivit legii, şi îşi vor desfăşura activitatea pe toată perioada necesară.

    ART. 34
    Valoarea despăgubirilor care se acordă, potrivit legii, foştilor proprietari sau moştenitorilor acestora pentru garaje, precum şi preţul de vînzare al garajelor sunt cele stabilite potrivit prevederilor art. 4 din Legea nr. 85/1992, republicată.

    ART. 35
    În cazul apartamentelor locuite de mai mulţi chiriaşi, indiferent dacă, ulterior trecerii în proprietatea statului, s-au efectuat sau nu s-au efectuat modificări constructive, pentru vânzarea apartamentului către actualii titulari ai contractelor de închiriere, cu acordul acestora, se stabileşte valoarea întregului apartament şi apoi se calculează cota-parte indiviză aferentă fiecărui viitor proprietar, proporţională cu suprafaţa utila pe care o foloseşte în exclusivitate.

    ART. 36
    În cazurile de despăgubire a foştilor proprietari şi a moştenitorilor acestora, la valorile calculate potrivit prevederilor din prezentele norme metodologice, pentru construcţii (apartamente, anexe gospodăreşti şi garaje) se va adauga valoarea terenurilor aferente, stabilită pe baza Criteriilor nr. 2.665/1C/311 din 28 februarie 1992, cu completările ulterioare, elaborate de Ministerul Finanţelor şi Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului.

    ART. 37
    În situaţiile de vînzare către chiriaşi a apartamentelor şi, când este cazul, a anexelor gospodăreşti şi a garajelor aferente, dreptul de proprietate se dobândeşte şi asupra terenului aferent, cu respectarea dispoziţiilor art. 26 alineatul ultim din lege.

    ART. 38
    Sunt îndreptăţiţi sa primească despăgubiri potrivit legii şi foştii proprietari ai imobilelor legal trecute în proprietatea statului şi care au avut destinaţia de locuinta la data preluării de către stat, dar ulterior au primit o alta destinaţie, cum ar fi: şcoli, grădiniţe, dispensare, spaţii administrative sau comerciale ori altele asemenea.

    CAP. 3

    Cu privire la constituirea şi utilizarea Fondului extrabugetar conform Legii nr. 112/1995
    ART. 39
    (1) În baza prevederilor art. 13 din lege, se constituie, la dispoziţia Ministerului Finanţelor, Fondul extrabugetar conform Legii nr. 112/1995 din următoarele surse:
    a) sumele obţinute din vânzarea apartamentelor care nu s-au restituit în natura, după deducerea comisionului de 1% din valoarea apartamentelor, inclusiv penalităţile virate pentru nevărsarea în termen a sumelor obţinute din vânzarea apartamentelor;
    b) sumele obţinute din lansarea unor împrumuturi de stat cu aceasta destinaţie, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 91/1993 privind datoria publică.

    (2) Constituirea şi utilizarea Fondului extrabugetar conform Legii nr. 112/1995 se efectuează prin următoarele conturi:
    a) contul 50.21 "Disponibil din Fondul extrabugetar conform Legii nr. 112/1995", deschis la trezoreriile statului (municipale, orăşeneşti şi perceptii), pe seama direcţiei generale a finanţelor publice şi controlului financiar de stat judeţene;
    b) contul 64.74 "Disponibil din Fondul extrabugetar conform Legii nr. 112/1995", deschis în judeţul Mehedinti, municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov (în care nu funcţionează trezorerii ale statului), la unităţile Băncii Comerciale Române - S.A., pe seama direcţiilor generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat, respectiv a administraţiei financiare, în cazul judeţului Ilfov, după caz;
    c) contul 64.74 "Disponibil din Fondul extrabugetar conform Legii nr. 112/1995", deschis la Centrala Băncii Naţionale a României, pe seama Ministerului Finanţelor.

    ART. 40
    (1) Fondul extrabugetar constituit în baza Legii nr. 112/1995, colectat în conturile de disponibil menţionate la art. 39, se utilizează pentru efectuarea cheltuielilor de natura şi în ordinea prevăzute la art. 13 din Legea nr. 112/1995.
    (2) Angajarea şi plata de cheltuieli pentru construirea de locuinţe care să fie repartizate cu prioritate chiriaşilor aflaţi în situaţia prevăzută la art. 5 alin. 3 din Legea nr. 112/1995 se vor putea face numai după plata tuturor despăgubirilor, a rambursarii împrumuturilor şi după plata costurilor aferente împrumuturilor respective.

    ART. 41
    (1) Unităţile specializate, care evalueaza şi vînd apartamentele care fac obiectul Legii nr. 112/1995, au obligaţia sa încaseze contravaloarea acestora de la cumpărător, sa retina comisionul de 1%, potrivit art. 13 lit. a) din legea sus-menţionată, iar suma rămasă sa o vireze, în termen de 3 zile lucrătoare, în contul 50.21, deschis la trezoreria statului din localitatea unde îşi are sediul vânzătorul, sau în contul 64.74, deschis la unităţile Băncii Comerciale Române - S.A., după caz.
    (2) Pe versoul ordinului de plată, vânzătorul va menţiona: suma încasată din vânzarea apartamentelor, suma reţinută, reprezentind comisionul de 1%, precum şi suma rămasă şi virata în contul Fondului extrabugetar conform Legii nr. 112/1995; comisionul de 1% se calculează asupra întregului preţ al apartamentului şi se retine integral din prima plata care se face la încheierea contractului de vînzare-cumpărare.
    (3) Nerespectarea termenului de virare atrage aplicarea majorărilor de întârziere prevăzute de lege, ca şi în cazul veniturilor de stat.
    (4) Sumele încasate în contul 50.21 se virează de către trezoreriile municipale, orăşeneşti şi perceptii în acelaşi cont deschis la trezoreria municipiului reşedinţa de judeţ, pe seama direcţiei generale a finanţelor publice şi controlului financiar de stat. În acelaşi mod procedează şi unităţile Băncii Comerciale Române - S.A.

    ART. 42
    Plata despăgubirilor se efectuează de către direcţiile generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat, astfel:
    a) pe baza hotărârile primite de la comisiile judeţene, a municipiului Bucureşti sau a hotărîrilor judecătoreşti definitive, după caz, prin care sunt prevăzute despăgubirile aprobate, direcţiile generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat judeţene, prin Direcţia trezoreriei, virează sumele aprobate drept despăgubiri, din contul extrabugetar conform Legii nr. 112/1995, deschis la trezoreria municipiului reşedinţa de judeţ sau la unitatea Băncii Comerciale Române - S.A., în contul indicat de beneficiarul despăgubirii, deschis la o banca comercială sau la Casa de Economii şi Consemnaţiuni, după caz;
    b) în cazul în care, la nivelul judeţului, suma despăgubirilor aprobate este mai mare decît sumele încasate din vânzarea apartamentelor, direcţia generală a finanţelor publice şi controlului financiar de stat judeteana va prezenta Ministerului Finanţelor o cerere pentru alimentarea contului Fondului extrabugetar conform Legii nr. 112/1995, care va cuprinde următoarele date: sume încasate din vânzarea apartamentelor, sume virate drept despăgubiri, despăgubiri neacoperite financiar, sume necesare de virat prin redistribuire.

    ART. 43
    (1) În vederea asigurării resurselor financiare aferente plăţii despăgubirilor în toate judeţele şi în municipiul Bucureşti, Ministerul Finanţelor este autorizat sa procedeze astfel:
    a) pe baza urmăririi, pe judeţe şi municipiul Bucureşti, a execuţiei Fondului extrabugetar conform Legii nr. 112/1995, va analiza constituirea şi utilizarea fondului respectiv şi, în cazul în care la unele judeţe şi la municipiul Bucureşti rezultă surse mai mari decît cheltuieli, iar la alte judeţe sau la municipiul Bucureşti, necesitaţi de fonduri în plus pentru acoperirea despăgubirilor legal aprobate, se va proceda la retragerea disponibilităţilor existente în plus şi la alimentarea conturilor de disponibil în care s-au înregistrat minusuri de resurse;
    b) în cazurile în care, din calculele efectuate pe ansamblu, rezultă ca resursele Fondului extrabugetar conform Legii nr. 112/1995 nu acoperă plata integrală a despăgubirilor şi a finanţării celorlalte cheltuieli prevăzute de lege, Ministerul Finanţelor va lansa împrumuturi de stat potrivit Legii nr. 91/1993 privind datoria publică, pentru finanţarea despăgubirilor foştilor proprietari, rezultate din aplicarea Legii nr. 112/1995.

    (2) Împrumuturile de stat se evidenţiază în contul Ministerului Finanţelor 64.74 "Disponibil din Fondul extrabugetar conform Legii nr. 112/1995", după care se alimentează conturile de disponibil ale acestui fond, deschise pe seama direcţiilor generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat judeţene şi a municipiului Bucureşti, pentru plata despăgubirilor, precum şi pentru celelalte cheltuieli prevăzute de lege.

    ART. 44
    Direcţiile generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat vor raporta lunar Ministerului Finanţelor execuţia Fondului extrabugetar conform Legii nr. 112/1995, pe structura contului de execuţie, anexat ca model la prezentele norme metodologice (anexa nr. 3).

    CAP. 4
    Cu privire la organizarea şi funcţionarea comisiilor
    ART. 45
    (1) În comune, oraşe, municipii şi judeţe se organizează comisii locale, comisii judeţene şi comisii tehnice de specialitate.
    (2) Comisiile locale se organizează în comune, oraşe, municipii şi sectoarele municipiului Bucureşti, în care exista locuinţe care fac obiectul Legii nr. 112/1995.
    (3) Comisiile locale vor fi formate din 3-5 membri la comune şi 5-11 membri la oraşe, municipii şi sectoarele municipiului Bucureşti.
    (4) Consiliile locale vor face propuneri nominale privind componenta comisiilor locale. Presedinti ai comisiilor locale vor fi primării, iar în cazul în care aceştia se afla în imposibilitate obiectivă de exercitare a funcţiei, viceprimarii. Secretarii comisiilor vor fi secretarii consiliilor locale. Propunerile nominale, făcute de consiliul local, se transmit, de îndată, prefectului, sub semnatura primarului.
    (5) Prefectul stabileşte, prin ordin, componenta nominală a fiecărei comisii locale, putind dispune, în cazuri justificate, înlocuirea oricărui membru al acesteia ori să solicite luarea de către autorităţile publice competente a altor măsuri de tragere la răspundere, potrivit dispoziţiilor art. 18 alin. 2 din Legea nr. 112/1995, pentru nerespectarea obligaţiilor ce le revin.
    (6) Comisia locală are următoarele atribuţii principale:
    a) primeşte şi înregistrează într-un registru special cererile şi actele prevăzute de lege; cererile se pot depune personal sau prin mandatar, cu procura specială, autentificată de notarul public;
    b) verifica dacă actele depuse sunt cele prevăzute de lege;
    c) solicita relaţii şi acte doveditoare, de la petenti sau de la orice autorităţi ori instituţii publice, pe baza cărora să se poată determina dacă locuinta a fost trecută în proprietatea statului cu respectarea prevederilor legale în vigoare la data respectiva, conform art. 1 alin. (2) şi (3) din prezentele norme metodologice;
    d) întocmeşte cîte un dosar separat pentru fiecare solicitant şi numeroteaza actele primite;
    e) transmite în termen legal comisiei judeţene şi, după caz, Comisiei municipiului Bucureşti propunerile, împreună cu dosarul separat, sub semnatura preşedintelui comisiei; situaţiile deosebite care apar la primirea actelor prevăzute de lege vor fi analizate şi soluţionate de comisie, în prezenta majorităţii membrilor săi, acestea consemnindu-se într-un proces-verbal care se înaintează, împreună cu dosarul, comisiei judeţene;
    f) informează periodic consiliul local despre exercitarea atribuţiilor sale, prezentind un raport la încheierea activităţii.

    (7) Comisiile judeţene şi Comisia municipiului Bucureşti se organizează pe baza propunerii nominale făcute, după caz, de către consiliile judeţene sau Consiliul General al Municipiului Bucureşti.
    (8) Comisiile judeţene şi Comisia municipiului Bucureşti îşi pot constitui, dintre membrii lor, un secretariat tehnic care să pregătească lucrările necesare comisiei.
    (9) Prefectul stabileşte, prin ordin, componenta nominală a fiecărei comisii judeţene şi a Comisiei municipiului Bucureşti, putind dispune, în cazuri justificate, înlocuirea oricărui membru al acesteia ori să solicite luarea de către autorităţile publice competente a altor măsuri de tragere la răspundere, potrivit dispoziţiilor art. 18 alin. 2 din Legea nr. 112/1995, pentru nerespectarea obligaţiilor ce le revin.
    (10) Comisiile judeţene şi Comisia municipiului Bucureşti exercita următoarele atribuţii principale:
    a) primesc propunerile şi dosarele întocmite în acest scop de la comisiile locale;
    b) solicita sau transmit, după caz, în situaţiile prevăzute la art. 15 alin. 4 din Legea nr. 112/1995, relaţiile necesare, inclusiv evaluarile efectuate;
    c) determina, pe baza lucrărilor efectuate de comisia locală, conform alin. (6) lit. c), dacă locuinta a fost trecută în proprietatea statului cu respectarea prevederilor legale în vigoare la data respectiva, în sensul art. 1 alin. (2) şi (3) din prezentele norme metodologice. Comisiile judeţene, respectiv Comisia municipiului Bucureşti, pot restitui dosarele către comisiile locale, în cazul în care apreciază ca acestea din urma nu şi-au îndeplinit în mod corespunzător atribuţiile prevăzute la alin. (6) lit. c). Inexistenta sau irelevanta relaţiilor şi actelor aflate la dosar face să se prezume, până la proba contrară, legalitatea trecerii locuinţei în proprietatea statului;
    d) desemnează, prin hotărâre, componenta nominală a comisiilor tehnice de specialitate pentru evaluarea apartamentelor;
    e) analizează fiecare cerere primită, temeinicia actelor prezentate, evaluarea efectuată de comisiile tehnice de specialitate şi hotărăsc, în fiecare caz, cu votul majorităţii membrilor lor;
    f) comunică hotărârile în termen de 5 zile de la adoptarea acestora, sub semnatura preşedintelui, persoanelor îndreptăţite care au făcut cerere, prevăzute la art. 17 alin. 1 din Legea nr. 112/1995, şi persoanelor juridice care deţin apartamentele. Hotărârile rămase definitive se comunică şi primarului localităţii în care se afla imobilul, precum şi serviciilor publice descentralizate ale Ministerului Finanţelor;
    g) informează periodic consiliul judeţean sau Consiliul General al Municipiului Bucureşti, precum şi pe prefecţi despre exercitarea atribuţiilor şi prezintă, la încheierea activităţii, un raport;
    h) întocmesc un registru special, care cuprinde: numele şi prenumele persoanei care semnează cererea şi domiciliul acesteia; obiectul cererii; hotărârea comisiei; numărul şi data hotărârii; persoanele fizice şi juridice cărora li s-a transmis hotărârea.

    (11) Lucrările comisiilor judeţene şi ale Comisiei municipiului Bucureşti se consemnează într-un proces-verbal. În acesta se vor menţiona nominal, dacă este cazul, membrii comisiei care au votat împotriva adoptării hotărârii sau cei care s-au abtinut de la vot, cu motivarile susţinute.
    (12) Comisiile de la toate nivelurile sunt obligate să facă public sediul unde îşi desfăşoară lucrările.
    (13) Evaluarea apartamentelor se realizează de către comisiile tehnice de specialitate. Componenta nominală a comisiilor tehnice de specialitate pentru evaluarea apartamentelor se stabileşte prin hotărâre de către comisiile judeţene şi Comisia municipiului Bucureşti. Numărul membrilor în aceste comisii este de: 3-5 la comune şi 5-9 la oraşe, municipii şi sectoarele municipiului Bucureşti.
    (14) Comisiile judeţene şi Comisia municipiului Bucureşti pot organiza, în raport cu volumul activităţilor, mai multe comisii tehnice de specialitate.
    (15) Preşedintele comisiei tehnice de specialitate este un specialist în expertizari, reprezentant al consiliului judeţean sau al Consiliului General al Municipiului Bucureşti, ceilalţi membri putind fi desemnaţi dintre specialiştii autorităţilor publice şi ai unităţilor vânzătoare de la nivel local. Comisiile tehnice de specialitate efectuează evaluarile potrivit criteriilor legale cuprinse în prezentele norme metodologice.
    (16) Rezultatul evaluării se consemnează într-un proces-verbal semnat de toţi membrii comisiei. Eventualele obiecţii ale unor membri se prezintă într-o nota separată. Procesul-verbal şi nota se înaintează comisiilor judeţene şi Comisiei municipiului Bucureşti, după caz, sub semnatura preşedintelui.

    CAP. 5
    Dispoziţii finale
    ART. 46
    Nu pot fi membri ai comisiilor locale, ai comisiilor judeţene şi ai Comisiei municipiului Bucureşti, precum şi ai comisiilor tehnice de specialitate persoanele care beneficiază de prevederile Legii nr. 112/1995.

    ART. 47
    Membrii comisiilor menţionate la art. 46 îşi desfăşoară activitatea în cadrul atribuţiilor de serviciu. Aceste comisii îşi stabilesc un program special de lucru, astfel încât să se asigure derularea în condiţii optime a atribuţiilor pe care le au şi finalizarea acestora în termenele prevăzute de lege.

    ART. 48
    Sumele obţinute din vânzarea locuinţelor, reprezentind plati integrale, avansuri, rate şi dobinzi, după deducerea comisionului de 1% din valoarea locuinţelor, se constituie în Fondul extrabugetar conform Legii nr. 112/1995 şi se depun la serviciile publice descentralizate ale Ministerului Finanţelor, urmînd a fi destinate exclusiv plăţii despăgubirilor cuvenite foştilor proprietari sau moştenitorilor acestora, în limita prevăzută de Legea nr. 112/1995.

    ART. 49
    Prefectii judeţelor şi prefectul municipiului Bucureşti, în colaborare cu preşedinţii consiliilor judeţene şi cu primării, vor stabili măsurile corespunzătoare pentru asigurarea condiţiilor necesare activităţii comisiilor, precum şi instruirea membrilor acestora.

    ART. 50
    Dispoziţiile de protecţie a chiriaşilor, cuprinse în Legea nr. 17/1994 pentru prelungirea sau reînnoirea contractelor de închiriere privind unele suprafeţe locative, precum şi în Legea locuinţei nr. 114/1996, sunt aplicabile.

    ART. 51
    Anexele nr. 1 şi 2 cu privire la criteriile şi metodologia de evaluare a apartamentelor şi a anexelor aferente acestora, precum şi anexa nr. 3, model de raportare a execuţiei Fondului extrabugetar conform Legii nr. 112/1995, fac parte din prezentele norme metodologice.

    ANEXA 1

    - Model de calcul -
    FIŞA TEHNICA ŞI DE CALCUL
    pentru locuintele şi anexele aferente, aflate în proprietatea statului,
    altele decît cele executate din fondurile statului sau prin
    sprijinul statului cu credite şi execuţie
    Locuinta nr. ..... din clădirea situata în str. ............ nr. ......., localitatea ...............
    I. Caracteristicile locuinţei
    1. Structura de rezistenta a clădirii în care este situata locuinta şi descrierea elementelor de construcţii şi instalaţii:
    - fundaţie de ...........................stare .............................
    – zidărie de ............................stare .............................
    – şarpantă de ...........................stare .............................
    – învelitoare din .......................stare .............................
    – planşee de ............................stare .............................
    – tâmplărie exterioară ..................stare .............................
    – tâmplărie interioară ..................stare .............................
    – tencuieli exterioare ..................stare .............................
    – glet de ...............................stare .............................
    – ştucaturi .............................stare .............................
    – vopsitorii ............................stare .............................
    – calcio vecchio ........................stare .............................
    – lambriuri .............................stare .............................
    – ornamente şi decoraţiuni ..............stare .............................
    – pardoseli calde .......................stare .............................
    – pardoseli reci ........................stare .............................
    – instalaţii sanitare ...................stare .............................
    – instalaţii electrice ..................stare .............................
    – instalaţii de încălzire ...............stare ............................
     Faţa de elementele de mai sus, starea locuinţei este ..........., cu un grad de finisaj ...........

    2. Numărul de niveluri ale clădirii .............
    3. Numărul de locuinţe din cadrul clădirii ...........
    4. Nivelul la care este situata locuinta pentru care se acordă despăgubiri sau care se vinde ........
    5. Numărul de camere ale locuinţei ..............
    6. Sistemul de încălzire a locuinţei (centrala de zona sau termoficare, centrala termica proprie care deserveşte exclusiv aceasta clădire, cu gaze la sobe, sobe cu lemne) .................
    7. Vechimea clădirii în ani ..............
    (se va specifică în baza cărui act s-a stabilit vechimea)

    8. Tipul locuinţei [Decretul nr. 256/1984 (anexa nr. 4, tabelul nr. 1)] ....
    9. Relevee anexate ................
    (plan de situaţie, plan de nivel curent)

    II. Suprafeţele locuinţei şi ale anexelor
    1. Suprafaţa utila a locuinţei
    (măsurarea dimensiunilor interioare ale încăperilor şi calcularea suprafeţelor utile, conform art. 16 din prezentele norme metodologice)
    mp ..............

    2. Suprafaţa utila a camerei se serviciu situata la subsol, demisol sau mansarda
    mp ..............

    3. Suprafaţa utila a pivnitei şi a boxelor de la subsol în folosinţă exclusiva a locuinţei
    mp ..............

    4. Suprafaţa utila a terasei, rezultată din retragerea din gabarit
    mp ..............

    5. Suprafaţa utila a garajului
    mp ..............

    6. Construcţii-anexe (tip, dimensiuni, vechime şi stare)
    ..............

    III. Evaluarea locuinţei
    1. Valoarea de înlocuire a locuinţei
    (cost/mp corespunzător tipului construcţiei, regimului de înălţime şi gradului de finisaj - superior sau inferior - prevăzut în tabelul nr. 1 din anexa nr. 4 la Decretul nr. 256/1984)
    ......... mp x ....... lei/mp = ....... lei

    2. Valoarea de înlocuire
    - camera de serviciu situata la subsol, demisol sau mansarda (tabelul nr. 1 din anexa nr. 4 la Decretul nr. 256/1984);
    – pivnite, boxe în subsol, în folosinţă exclusiva (tabelul nr. 1 din anexa nr. 4 la Decretul nr. 256/1984)
    ......... mp x ....... lei/mp = ....... lei

    – terasa rezultată din retragere în gabarit (tabelul nr. 1 din anexa nr. 4 la Decretul nr. 256/1984)
    ......... mp x ....... lei/mp = ....... lei

    TOTAL CAP. I - LOCUINŢE ŞI DEPENDINŢE: ............ lei.
    Se adauga sau se scade, pentru existenta sau lipsa unor instalaţii ori elemente de construcţii (tabelul nr. 2 din anexa nr. 4 la Decretul nr. 256/1984).
    A. Se adauga:
    - încălzire centrala
    ......... mp x ....... lei/mp = ....... lei

    – construcţia şi echipamentul centralei termice
    ......... mp x ....... lei/mp = ....... lei

    – încălzire cu gaze la sobe
    ......... mp x ....... lei/mp = ....... lei

    – obloane
    ......... mp x ....... lei/mp = ....... lei

    – valoarea elementelor deosebite ce depăşesc caracteristicile gradului de finisaj superior (evaluată pe bază de deviz de către comisia de specialişti) ........ lei.

    B. Se scad:
    - invelitoare de carton bitumat, sita, sindrila, stuf sau paie
    ......... mp x ....... lei/mp = ....... lei

    – lipsa unor instalaţii:
    – cada de baie ........ lei/buc. ............ lei
    – lavoar .............. lei/buc. ............ lei
    – chiuveta bucatarie ........ lei/buc. ............ lei
    – lipsa tencuielilor exterioare
    ......... mp x ....... lei/mp = ....... lei

    – lipsa fundaţiilor
    ......... mp x ....... lei/mp = ....... lei

    – pardoseli de pământ
    ......... mp x ....... lei/mp = ....... lei

    TOTAL CAP. II - LOCUINŢE ŞI DEPENDINŢE: ............. lei.

    3. Corecţia de nivel
    (tabelele nr. 2 şi 3 din anexa nr. 2 la Decretul-lege nr. 61/1990)
    ........... lei x ........ = ........ lei
    TOTAL: ................. lei

    4. Aplicarea coeficientului de uzura în timp (tabelul nr. 3 din anexa nr. 2 la Decretul nr. 93/1977)
    ........... lei x ........ = ........ lei

    5. Cota-parte lift
    ........... lei x ........ = ........ lei

    TOTAL CAP. III: .................... lei

    IV. Valoarea lucrărilor de arta şi a ornamentelor
    Evaluate de specialişti - se va anexa modul de calcul.
    TOTAL CAP. IV: .................... lei

    V. Evaluarea anexelor locuinţelor
    (tabelul nr. 7 din anexa nr. 4 la Decretul nr. 256/1984 şi pentru uzura, tabelul nr. 8 din anexa nr. 2 la Decretul nr. 93/1977)
    TOTAL EVALUARE CAP. V: .............. lei

    VI. Total general locuinţe şi anexe
    VII. Menţinerea sau diferentierea cu +/- 10% a preţului apartamentului şi al anexelor acestuia, stabilit potrivit alineatului precedent în funcţie de amplasarea clădirilor în cadrul localităţilor, în conformitate cu prevederile art. 29 din prezentele norme metodologice.
    VIII. Totalul prevăzut la cap. VII este obţinut la nivelul datei de 1 ianuarie 1990.
    Acesta se înmulţeşte cu coeficientul de actualizare în funcţie de creşterea veniturilor salariale medii nete pe economie din ultima luna a trimestrului anterior plăţii despăgubirii sau cumpărării locuinţei, faţă de cele realizate în lunile ianuarie 1990 şi februarie 1992, conform datelor furnizate de Comisia Naţionala pentru Statistica prin direcţiile teritoriale (art. 31 din prezentele norme metodologice).

    IX. Se adauga valoarea garajului, stabilită potrivit prevederilor art. 4 din Legea nr. 85/1992, republicată.
    X. În cazul despăgubirii foştilor proprietari şi a moştenitorilor acestora, se va adauga valoarea terenului aferent, stabilită pe baza Criteriilor privind stabilirea şi evaluarea terenurilor aflate în patrimoniul societăţilor comerciale cu capital de stat nr. 2.665/1C/311 din 28 februarie 1992, cu completările ulterioare, elaborate de Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului.
    XI. Preţul astfel obţinut se înmulţeşte cu coeficientul de actualizare în funcţie de creşterea veniturilor salariale medii nete pe economie din ultima luna a trimestrului anterior plăţii despăgubirii sau cumpărării locuinţei, faţă de cele realizate în lunile ianuarie 1990 şi februarie 1992, conform datelor furnizate de Comisia Naţionala pentru Statistica prin direcţiile teritoriale.

    ANEXA 2

    - Model de calcul -
    FIŞA TEHNICA ŞI DE CALCUL
    pentru locuintele aflate în proprietatea statului, realizate iniţial din fondurile statului,
    cumpărate ulterior ca locuinţe proprietate personală şi apoi trecute
    în proprietatea statului, precum şi cele realizate prin sprijinul statului cu credite şi execuţie
    Data calculului (ziua, luna, anul) .......................
    Localitatea ............... sectorul (judeţul) ...........
    Ansamblul ................................................
    Strada ......................... nr. .....................
    Blocul ...................................................
    Apartamentul .............................................
    I. Caracteristicile locuinţei
    1. Clădirea recepţionată la:
    a) ..... (ziua, luna, anul, pentru clădiri recepţionate înainte de 1 ianuarie 1977 sau pentru cele proiectate şi începute înainte de 1 ianuarie 1977 şi recepţionate până la 31 decembrie 1989).
    Rezultă vechimea (ani) ............

    b) ......... (ziua, luna, anul, pentru cele începute după 1 ianuarie 1977 şi recepţionate până la 31 decembrie 1989).
    Rezultă vechimea (ani) ............

    2. a) Gradul de confort [pentru locuintele prevăzute în clădiri conform pct. I.1.a) de mai sus] ............. (conform tabelului nr. 1 din anexa nr. 1 la Decretul-lege nr. 61/1990).
    b) Tipul de mărime [pentru locuintele prevăzute în clădiri conform pct. I.1.b) de mai sus] ............. (conform tabelului nr. 1 din anexa nr. 2 la Decretul-lege nr. 61/1990).

    3. Numărul de camere ale locuinţei .........
    4. Suprafaţa utila a locuinţei ........ mp
    [calculată conform art. 16 alin. (2) din prezentele norme metodologice].

    5. Suprafaţa logiilor şi a balcoanelor locuinţei ........... mp
    [se corecteaza cu coeficientul 0,35, conform art. 16 alin. (2) din prezentele norme metodologice şi se adauga la suprafaţa utila].

    6. Numărul de niveluri ale clădirii
    (se completează: parter, P + ..... etaje, P + demisol + ........ etaje sau P + ...... etaje + mansarda).

    7. Nivelul la care este situata locuinta ........
    8. Gradul seismic al zonei unde este amplasata clădirea sau cel avut în vedere la data construirii clădirii ..........
    9. Sistemul de încălzire a clădirii .........(centrala, centrala termica proprie, care serveşte exclusiv clădirea, sau sobe cu gaze sau cu combustibil solid).
    10. Îmbunătăţiri ale locuinţei şi ale clădirii:
    a) .......... [timplarie metalică exterioară, tocuri metalice la uşile interioare sau rulouri (obloane) din lemn la ferestre - pentru locuinţe prevăzute în clădiri, conform pct. I.1.a) de mai sus];
    b) ......... [plastica arhitecturala şi finisaje exterioare îmbunătăţite, timplarie metalică sau din mase plastice, tocuri metalice la uşile interioare - pentru locuinţe prevăzute în clădiri, conform pct. I.1.b) de mai sus].

    11. Suprafaţa utila boxa ............ mp.
    12. Suprafaţa utila garaj ........... mp.
    13. Finisaje interioare, superioare sau inferioare celor prevăzute în tabelul nr. 4 din anexa nr. 2 la Decretul-lege nr. 61/1990;
    ..........................................................................
    ..........................................................................
    Dacă finisajele interioare au fost realizate de chiriaş din fonduri proprii şi fără compensarea chiriei datorate, contravaloarea lor nu se cuprinde în preţul locuinţei.

    14. Lungimea imprejmuirii clădirii din care face parte locuinta: ...... m.
    Suprafaţa utila a locuinţei ........... mp

    15. ------------------------------------------ = 0, .......
    Suprafaţa utila totală a clădirii ..... mp
    Rezultă cota-parte a imprejmuirii, care este egala cu cota-parte de proprietate asupra părţilor comune.

    16. Caracteristicile imprejmuirii ........................................
    (din lemn, din zidărie şi beton, conform tabelului nr. 2 din anexa nr. 1 la Decretul-lege nr. 61/1990).

    17. Anexe gospodăreşti ....................................................
    18. Amplasarea clădirii din care face parte locuinta, în cadrul localităţii ...............................................................................
    (conform zonarii localităţii stabilite de consiliul judeţean sau de Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, pe baza criteriilor prevăzute la pct. 13 din anexa nr. 2 la Decretul-lege nr. 61/1990, avizată de Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului sau de fosta Comisie Naţionala pentru Urbanism şi Amenajarea Teritoriului).

    II. Calculul preţului locuinţei
    1. Preţul locuinţei:
    a) ....... lei [pentru locuinţe prevăzute în clădiri, conform pct. I.1.a), pe baza tabelului nr. 1 din anexa nr. 1 la Decretul-lege nr. 61/1990 - în funcţie de gradul de confort, numărul de camere şi suprafaţa utila];
    b) ....... lei [pentru locuintele prevăzute în clădiri, conform pct. I.1.b), pe baza tabelului nr. 1 din anexa nr. 2 la Decretul-lege nr. 61/1990 - în funcţie de numărul de camere, tipul de mărime şi suprafaţa utila].

    2. Adaosul/scăderea de preţ rezultată din diferenţa de suprafaţa utila a locuinţei, faţă de suprafaţa utila prevăzută în tabelul nr. 1 din anexa nr. 1 la Decretul-lege nr. 61/1990, pentru locuintele de confort sporit şi confort I şi II, precum şi faţă de suprafaţa utila prevăzută în tabelul nr. 1 din anexa nr. 2 la Decretul-lege nr. 61/1990.
    3. Adaosul de preţ pentru logii şi balcoane:
    a) pentru locuinţe prevăzute în clădiri conform pct. I.1.a): ......... lei/mp x 0,35 x ............ mp suprafaţa logii şi balcoane;
    b) pentru locuinţe prevăzute în clădiri conform pct. I.1.b): ......... lei/mp x 0,35 x (.... - 2,50 mp) suprafaţa logii şi balcoane.
    La această categorie de locuinţe se ia în calcul numai suprafaţa logiilor şi a balcoanelor care depăşeşte 2,5 mp.

    4. La preţul obţinut conform pct. II.1., la care se adauga sau se scade conform pct. II.2., se adauga preţul logiilor şi al balcoanelor conform pct. II.3., obţinându-se preţul locuinţei de ........... lei.
    5. Se aplica corecţia de preţ pentru regimul de înălţime a clădirii din care face parte locuinta (tabelele nr. 1 şi 2 din anexele nr. 1 şi nr. 2 la Decretul-lege nr. 61/1990).
    6. Se aplica corecţia de preţ pentru gradul seismic al zonei în care se afla clădirea din care face parte locuinta, potrivit prezentelor norme metodologice.
    7. Corecţia de preţ pentru sistemul de încălzire a clădirii din care face parte locuinta:
    - încălzire cu sobe cu combustibil solid (conform anexei nr. 1 la Decretul-lege nr. 61/1990);
    – centrala termica proprie care serveşte exclusiv clădirea din care face parte locuinta (conform anexei nr. 1 la Decretul-lege nr. 61/1990).

    8. Adaosul de preţ pentru îmbunătăţiri ale locuinţei şi ale clădirii, de natura celor prevăzute la pct. I.10:
    a) timplarie exterioară metalică sau din mase plastice;
    b) tocuri metalice la uşile interioare;
    c) rulouri (obloane);
    d) plastica arhitecturala şi finisaje exterioare îmbunătăţite în limita maxima prevăzută la pct. 5 din anexa nr. 2 la Decretul-lege nr. 61/1990.

    9. Corectie de preţ pentru nivelul la care este situata locuinta, pe baza prevederilor din tabelul nr. 2 sau nr. 3 din anexa nr. 2 la Decretul-lege nr. 61/1990.
    10. Corectie de preţ pentru uzura în timp a locuinţei, pe baza prevederilor din tabelul nr. 2 din anexa nr. 1 la Decretul-lege nr. 61/1990.
    11. Corectie de preţ pentru locuinta situata la demisol sau la mansarda, pe baza prevederilor pct. 12 din tabelul nr. 2 la Decretul-lege nr. 61/1990.
    12. Adaosul/scăderea de preţ pentru locuinta cu finisaje superioare/inferioare şi instalaţii, faţă de cele prevăzute în tabelul nr. 4 din anexa nr. 2 la Decretul-lege nr. 61/1990.
    Nu se iau în considerare, deşi se evidenţiază separat în fişa tehnica, finisajele interioare şi instalaţiile aferente realizate din fondurile proprii ale chiriaşului şi care nu au fost compensate cu chiria.

    13. Corecţia de preţ pentru amplasarea clădirii în cadrul localităţii (art. 29 din prezentele norme metodologice).

    III. Calculul preţului boxei
    ........ lei/mp x ......... mp (suprafaţa utila a boxei) = ...... lei.
    Se aplica corecţia de preţ pentru uzura în timp a boxei, pe baza prevederilor din tabelul nr. 2 din anexa nr. 1 la Decretul-lege nr. 61/1990.

    IV. Calculul preţului imprejmuirii
    ..... lei/m x ........ m (cota-parte de împrejmuire) = ........ lei.
    Se aplica corecţia de preţ pentru uzura în timp a imprejmuirii, pe baza prevederilor din tabelul nr. 2 din anexa nr. 1 la Decretul-lege nr. 61/1990.

    V. Calculul preţului anexelor gospodăreşti
    Baremurile de preţ/mp în funcţie de sistemul construcţiei şi de materialele de construcţie, precum şi de uzura, în funcţie de vechimea efectivă, sunt cele prevăzute în Decretul nr. 256/1984 (tabelul nr. 7 din anexa nr. 2).

    VI. Totalul preţului locuinţei, al imprejmuirilor şi al anexelor gospodăreşti la nivelul datei de 1 ianuarie 1990
    Preţul se înmulţeşte cu coeficientul de actualizare în funcţie de creşterea veniturilor salariale medii nete pe economie din ultima luna a trimestrului anterior plăţii despăgubirii sau cumpărării locuinţei, faţă de cele realizate în lunile ianuarie 1990 şi februarie 1992, conform datelor furnizate de Comisia Naţionala pentru Statistica prin direcţiile teritoriale (art. 31 din prezentele norme metodologice).

    VII. Se adauga valoarea garajului, stabilită potrivit prevederilor art. 4 din Legea nr. 85/1992, republicată.
    VIII. Pentru despăgubirea foştilor proprietari şi a moştenitorilor acestora, în cazul în care au avut în proprietate terenul aferent, se va adauga valoarea acestuia, stabilită pe baza Criteriilor nr. 2.665/1C/311 din 28 februarie 1992, cu completările ulterioare, elaborate de Ministerul Finanţelor şi Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului.
    IX. Preţul astfel obţinut se înmulţeşte cu coeficientul de actualizare în funcţie de creşterea veniturilor salariale medii nete pe economie din ultima luna a trimestrului anterior plăţii despăgubirii sau cumpărării locuinţei, faţă de cele realizate în lunile ianuarie 1990 şi februarie 1992, conform datelor furnizate de Comisia Naţionala pentru Statistica, prin direcţiile teritoriale.

    ANEXA 3

    - model -
    DIRECŢIA GENERALĂ A FINANŢELOR PUBLICE
    ŞI CONTROLULUI FINANCIAR DE STAT
     CONT DE EXECUŢIE
     a Fondului extrabugetar conform Legii nr. 112/1995   la finele lunii .......


┌──────────────────────────────────────┐
│-mii lei-                             │
├─────────────────────────┬────────────┤
│                         │Realizări   │
├─────────────────────────┼────────────┤
│1.Venituri – TOTAL:      │……………………..  │
├─────────────────────────┼────────────┤
│a)Încasări din           │            │
│contravaloarea           │            │
│apartamentelor vândute în│            │
│condiţiile Legii nr. 112/│            │
│1995                     │            │
├─────────────────────────┼────────────┤
│b)Majorări de întârziere │            │
├─────────────────────────┼────────────┤
│c)Sumele primite de la   │            │
│Ministerul Finanţelor    │            │
│prin redistribuire       │            │
├─────────────────────────┼────────────┤
│d)Sumele primite de la   │            │
│Ministerul Finanţelor,   │            │
│din împrumuturi de stat, │            │
│în condiţiile Legii nr.  │            │
│112/1995                 │            │
├─────────────────────────┼────────────┤
│2. Cheltuieli – TOTAL:   │……………………….. │
├─────────────────────────┼────────────┤
│a)Despăgubiri plătite    │            │
│conform hotărârilor      │            │
│comisiilor judeţene sau  │            │
│hotărârilor judecătoreşti│            │
├─────────────────────────┼────────────┤
│b)Sumele virate la       │            │
│Ministerul Finanţelor    │            │
│pentru redistribuire     │            │
├─────────────────────────┼────────────┤
│3. Sold la finele lunii  │…………………………..│
├─────────────────────────┼────────────┤
│4. Documente privind     │            │
│despăgubiri aprobate şi  │            │
│neachitate până la finele│            │
│lunii                    │            │
└─────────────────────────┴────────────┘

-------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, NORME METODOLOGICE din 17 ianuarie 1996

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"

﻿ NORME METODOLOGICE din 17 ianuarie 1996 privind aplicarea Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului

Comentarii

Atentie, Juristi!

NORME METODOLOGICE din 17 ianuarie 1996 privind aplicarea Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului