Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
NORME METODOLOGICE din 14 iulie 2005 de aplicare a Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de libera practica, infiintarea, organizarea si functionarea Colegiului Psihologilor din Romania
ART. 1 Prezentele norme metodologice, denumite în continuare norme, reglementeazã punerea în aplicare a prevederilor <>Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberã practicã, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România, denumitã în continuare lege. ART. 2 Prin psiholog cu drept de liberã practicã, denumit în continuare psiholog, se înţelege persoanele prevãzute la art. 2 alin. (1) din lege care au absolvit o instituţie de învãţãmânt superior cu diplomã de licenţã în psihologie sau asimilatã şi desfãşoarã, potrivit atestãrilor dobândite, tipurile de activitãţi enumerate la art. 5 din lege. ART. 3 Prin diplomã de licenţã asimilatã, în sensul art. 2 alin. (2) din lege, se înţelege: a) actele emise de instituţiile de învãţãmânt superior care atestã absolvirea, pânã în anul 1990 inclusiv, a unei facultãţi de filosofie, filosofie-istorie sau din domeniul ştiinţelor socioumane; b) diplomele şi diplomele de licenţã eliberate de o instituţie de învãţãmânt superior acreditatã, începând cu anul 1991, pentru una dintre specializãrile: psihosociologie, psihopedagogie specialã şi psihologie, în condiţiile dublei specializãri. ART. 4 Pentru a fi atestate ca psiholog persoanele aflate în situaţia prevãzutã la art. 3 lit. a) trebuie sã îndeplineascã, cumulativ, şi condiţia desfãşurãrii unor activitãţi prevãzute la art. 5 din lege pe o perioadã de minimum 10 ani, doveditã prin documente legalizate. ART. 5 Absolvenţii facultãţilor din domeniul sociopsihopedagogie dupã anul 1991, care la data intrãrii în vigoare a legii exercitau legal funcţia de psiholog, doveditã cu documente legalizate, pot solicita atestatul de liberã practicã urmând procedurile specifice de atestare stabilite prin prezentele norme. ART. 6 În exercitarea profesiei şi în legãturã cu aceasta, psihologul este independent profesional şi nu poate fi supus nici unei îngrãdiri sau presiuni de orice tip, fiind protejat de lege împotriva acestora. ART. 7 (1) Prin independenţa profesionalã a psihologului este garantatã exercitarea activitãţilor prevãzute la art. 5 din lege, potrivit competenţelor pentru care a fost atestat, fãrã nici o ingerinţã în ceea ce priveşte aplicarea cunoştinţelor sale profesionale, cu respectarea Codului deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberã practicã şi a legilor în vigoare. (2) Independenţa profesionalã în exercitarea actului psihologic conferã, potrivit legii, dreptul de iniţiativã şi decizie, cu asumarea integralã a rãspunderii pentru calitatea acestuia. ART. 8 (1) În situaţia în care tipurile de activitãţi prevãzute la art. 5 din lege, toate sau unele dintre acestea, sunt desfãşurate în echipã, rãspunderea pentru actele psihologice aparţine psihologului coordonator al echipei şi psihologului care desfãşoarã direct actul psihologic. (2) În situaţiile în care coordonatorul echipei nu este psiholog, rãspunderea pentru actele psihologice revine psihologului care desfãşoarã direct actul psihologic. ART. 9 (1) Psihologul este obligat sã pãstreze confidenţialitatea în legãturã cu faptele şi informaţiile despre care a luat cunoştinţã în exercitarea atribuţiilor profesionale, fiind interzisã utilizarea în interes personal sau în beneficiul unui terţ a informaţiilor dobândite în exercitarea actului psihologic. (2) Rezultatele evaluãrilor psihologice pot fi prezentate unei terţe persoane numai cu acordul persoanei evaluate şi cuprind informaţii relevante în raport cu scopul urmãrit, fãrã a se motiva concluziile, potrivit prevederilor Codului deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberã practicã. (3) În situaţiile în care, potrivit legii, psihologul este obligat sã dezvãluie aspecte cuprinse în confidenţialitatea actului psihologic, aceasta nu constituie o abatere. (4) Confidenţialitatea actului psihologic persistã şi dupã încheierea relaţiilor profesionale cu beneficiarul. (5) Psihologul rãspunde disciplinar pentru încãlcarea confidenţialitãţii actului psihologic, potrivit Codului deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberã practicã şi Codului de procedurã disciplinarã.
CAP. II Dobândirea dreptului de liberã practicã
ART. 10 Obţinerea atestatului de liberã practicã în oricare dintre formele prevãzute la art. 10 din lege presupune parcurgerea urmãtoarelor etape, a cãror succesiune este obligatorie: a) depunerea dosarului la Comitetul filialei de care aparţine solicitantul, verificarea conţinutului şi conformitãţii şi înaintarea acestuia la Comitetul director; b) analizarea dosarului de cãtre comisia aplicativã, potrivit procedurilor specifice fiecãrei comisii, reglementate prin prezentele norme; c) parcurgerea de cãtre psihologul solicitant a procedurilor specifice fiecãrei comisii aplicative; d) susţinerea de cãtre preşedintele comisiei aplicative, în cadrul Comitetului director, a propunerii de eliberare/neeliberare a atestatului în domeniul de specializare solicitat; e) eliberarea de cãtre Comitetul director a atestatului de psiholog cu drept de liberã practicã, în situaţia în care sunt îndeplinite condiţiile prevãzute de lege, de prezentele norme şi de documentele aprobate de Convenţia Naţionalã a Psihologilor din România. ART. 11 (1) Dosarul pentru obţinerea atestatului de liberã practicã trebuie sã cuprindã: a) cerere-tip adresatã Comitetului director; b) copie de pe actul de identitate; c) copii legalizate de pe actele de studii şi anexele acestora; d) certificat de cazier judiciar; e) copie de pe certificatul de cãsãtorie sau de pe hotãrârea judecãtoreascã definitivã şi irevocabilã de divorţ, dupã caz; f) certificat medical eliberat în condiţiile legii; g) copii legalizate de pe documente care atestã absolvirea unor stagii, cursuri de specializare şi alte forme de perfecţionare; h) copii legalizate de pe carnetul de muncã ori contractul individual de muncã, iar pentru psihologii din structurile apãrãrii, ordinii publice şi siguranţei naţionale, adeverinţe care sã ateste vechimea în muncã şi în specialitate; i) extras din fişa postului - numai pentru obţinerea atestatului de liberã practicã în condiţiile art. 13 lit. b); j) curriculum vitae şi lista manifestãrilor ştiinţifice la care a participat, a comunicãrilor ştiinţifice prezentate, a articolelor şi cãrţilor de specialitate publicate; k) dovada achitãrii taxelor necesare acoperirii costurilor atestãrii profesionale. ART. 12 (1) Dupã primirea dosarului şi verificarea conformitãţii acestuia, Comitetul filialei îl transmite, în termen de maximum 10 zile lucrãtoare de la depunere, la secretariatul Comitetului director. (2) Prin conformitate în sensul alin. (1) se înţelege verificarea existenţei în dosar a documentelor prevãzute la art. 11. (3) Secretariatul Comitetului director înregistreazã dosarul şi comunicã solicitantului data când a fost programat pentru susţinerea procedurilor de atestare în faţa comisiei aplicative competente. ART. 13 (1) Atestatul de psiholog cu drept de liberã practicã se poate obţine în baza: a) formãrii profesionale conform standardelor stabilite prin hotãrâre de cãtre Comitetul director; b) experienţei profesionale dovedite. (2) Comisiile aplicative stabilesc criteriile de accedere în fiecare dintre cele douã modalitãţi de obţinere a atestatului. ART. 14 În exercitarea profesiei de psiholog sunt recunoscute trei trepte de specializare: a) psiholog practicant; b) psiholog specialist; c) psiholog principal. ART. 15 (1) Comisia de psihologie clinicã şi psihoterapie desfãşoarã proceduri şi activitãţi specifice de evaluare în vederea atestãrii dreptului de liberã practicã al psihologilor în urmãtoarele specialitãţi: a) psihologie clinicã; b) consiliere psihologicã; c) psihoterapie. (2) Competenţa în specialitatea psihoterapie poate fi dobânditã şi de absolvenţi ai facultãţilor de medicinã generalã (medicii psihiatri), asistenţã socialã, filosofie, pedagogie, teologie, cu condiţia completãrii studiilor universitare cu un pachet de discipline de specialitate stabilit prin hotãrâre a Comitetului director, precum şi formãrii complementare potrivit cerinţelor prevãzute de prezentele norme. (3) Psihologul atestat în specialitatea psihoterapie are şi toate competenţele psihologului atestat în specialitatea consiliere psihologicã, pe trepte similare de specializare. ART. 16 Comisia de psihologia muncii, transporturilor şi serviciilor desfãşoarã proceduri şi activitãţi specifice de evaluare în vederea atestãrii dreptului de liberã practicã al psihologilor în urmãtoarele specialitãţi: a) psihologia muncii şi organizaţionalã; b) psihologia transporturilor; c) psihologia aplicatã în servicii. ART. 17 Comisia de psihologie educaţionalã, consiliere şcolarã şi vocaţionalã desfãşoarã proceduri şi activitãţi specifice de evaluare în vederea atestãrii dreptului de liberã practicã al psihologilor în urmãtoarele specialitãţi: a) psihologie educaţionalã, consiliere şcolarã şi vocaţionalã; b) psihopedagogie specialã. ART. 18 (1) Comisia de psihologie pentru apãrare, ordine publicã şi siguranţã naţionalã desfãşoarã proceduri şi activitãţi specifice de evaluare în vederea atestãrii dreptului de liberã practicã al psihologilor în urmãtoarele specialitãţi: a) psihologie aplicatã în domeniul securitãţii naţionale; b) psihologie judiciarã - evaluarea comportamentului simulat prin tehnica poligraf. (2) Competenţa în specialitatea psihologie judiciarã - evaluarea comportamentului simulat prin tehnica poligraf poate fi obţinutã şi de cãtre absolvenţii facultãţilor de drept, cu condiţia completãrii studiilor universitare cu un pachet de discipline de specialitate stabilit prin hotãrâre a Comitetului director, precum şi formãrii complementare potrivit cerinţelor prezentelor norme. (3) Psihologul atestat în specialitatea psihologie aplicatã în domeniul securitãţii naţionale are şi toate competenţele psihologului atestat în specialitatea psihologia muncii şi organizaţionalã, pe trepte similare de specializare. ART. 19 Competenţele psihologilor pe treptele de specializare prevãzute la art. 14 şi pentru fiecare specialitate se stabilesc prin hotãrâre a Comitetului director, la propunerea fiecãrei comisii aplicative. ART. 20 Competenţele psihologilor se obţin prin programe universitare la nivel de licenţã, masterat sau doctorat şi prin programe de formare complementarã organizate în condiţiile stabilite prin prezentele norme. ART. 21 În vederea obţinerii atestatului de psiholog în fiecare treaptã de specializare candidatul va prezenta Comitetului filialei un dosar care va conţine documentele prevãzute la art. 11. ART. 22 Condiţiile de obţinere a atestatului de liberã practicã prin cele douã modalitãţi prevãzute la art. 13 alin. (1) se stabilesc la propunerea fiecãrei comisii aplicative prin hotãrâre a Comitetului director. ART. 23 Trecerea psihologilor în trepte de specializare superioare se poate realiza la solicitare, dupã minimum 5 ani de exercitare a profesiei, dacã sunt îndeplinite şi celelalte condiţii de formare profesionalã stabilite de fiecare comisie aplicativã. ART. 24 Obţinerea atestatului de liberã practicã prin procedurile specifice Comisiei de psihologie pentru apãrare, ordine publicã şi siguranţã naţionalã este obligatorie pentru: a) psihologii care desfãşoarã unele sau toate activitãţile prevãzute la art. 5 din lege în ministerele şi instituţiile cu atribuţii în domeniul apãrãrii, ordinii publice şi siguranţei naţionale; b) psihologii care, în condiţiile legii, avizeazã psihologic persoanele care solicitã permis de armã; c) persoanele care desfãşoarã activitãţi de evaluare a comportamentului simulat prin tehnica poligraf. ART. 25 Membrii Comisiei de psihologie pentru apãrare, ordine publicã şi siguranţã naţionalã trebuie sã deţinã autorizaţie de acces la informaţii clasificate de nivel strict secret, eliberatã de instituţiile abilitate, potrivit legii. ART. 26 Controlul profesional, metodologic şi deontologic pentru psihologii care îşi desfãşoarã activitatea în instituţiile din domeniul siguranţei naţionale se realizeazã numai de cãtre membrii comisiei aplicative de specialitate. ART. 27 (1) Comisia aplicativã competentã analizeazã documentele din dosarul de atestare şi decide admiterea dosarului în baza îndeplinirii condiţiilor de studii, respectiv a disciplinelor obligatorii prevãzute în procedurile specifice fiecãreia. (2) În cazul neîndeplinirii condiţiilor prevãzute la alin. (1), preşedintele comisiei propune Comitetului director neeliberarea atestatului solicitat. ART. 28 Comitetul director, dupã parcurgerea etapelor obligatorii prevãzute în prezentele norme, dupã caz, elibereazã solicitantului, în termen de 30 de zile de la data înregistrãrii dosarului la secretariatul Comitetului director, atestatul de liberã practicã sau adresa de comunicare a respingerii acordãrii atestatului. ART. 29 Persoanele nemulţumite de rezultatul atestãrii pot depune la secretariatul Comitetului director o contestaţie în termen de 10 zile de la data comunicãrii. ART. 30 În termen de 30 de zile de la data înregistrãrii, conducerea operativã a Colegiului Psihologilor din România va analiza contestaţia depusã şi, prin grija secretariatului, va comunica modul de soluţionare a acesteia. ART. 31 Dupã eliberarea atestatului, secretariatul Comitetului director va asigura înscrierea psihologului în Registrul unic al psihologilor cu drept de liberã practicã din România şi alocarea codului personal. ART. 32 Parafa profesionalã individualã va cuprinde în mod obligatoriu urmãtoarele elemente: a) numele şi prenumele psihologului; b) codul personal, format din 5 cifre, alocat în ordinea înscrierii în Registrul unic al psihologilor cu drept de liberã practicã din România, partea I, cod ce nu va mai putea fi realocat; c) treapta de specializare; d) domeniul de specializare potrivit atestatului. ART. 33 Atestatele de liberã practicã emise sunt în regim individual şi se trec în Registrul unic al psihologilor cu drept de liberã practicã din România, partea I. ART. 34 (1) Dosarul persoanei atestate se arhiveazã la secretariatul Comitetului director, potrivit prevederilor legale. (2) Dosarele persoanelor cãrora nu li s-a acordat atestatul se restituie acestora, iar pentru o nouã solicitare de atestare psihologul va relua procedurile stabilite de prezentele norme. (3) Pentru obţinerea atestatului în altã specialitate sau în altã treaptã de specializare dosarul prevãzut la alin. (1) se completeazã numai cu actele şi documentele necesare. ART. 35 Persoanele prevãzute la art. 8 alin. (2) şi (3) din lege beneficiazã de recunoaşterea documentelor de calificare profesionalã în conformitate cu <>Legea nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificãrilor profesionale pentru profesiile reglementate din România. Dobândirea dreptului de liberã practicã, pentru cei care se stabilesc în România, se face în conformitate cu procedura aplicabilã psihologilor români, potrivit prezentelor norme. Autoritatea de recunoaştere a calificãrii profesionale obţinute în Uniunea Europeanã şi Spaţiul Economic European pentru cetãţenii statelor membre este Colegiul Psihologilor din România. ART. 36 (1) Persoanele prevãzute la art. 8 alin. (3) din lege sunt exceptate de la procedura atestãrii reglementatã prin prezentele norme, precum şi de la obligativitatea înscrierii în Registrul unic al psihologilor cu drept de liberã practicã din România sau de la plata unor taxe administrative. (2) Persoanele prevãzute la alin. (1) au obligaţia de a face o declaraţie, autentificatã de un notar public, referitoare la serviciile psihologice pe care le vor presta pe teritoriul României, precum şi la perioada prestãrii acestor servicii, pe care o vor depune la Comitetul director. (3) Documentele prevãzute la alin. (2) vor fi însoţite de copii legalizate, traduse în limba românã, ale documentelor care atestã competenţele profesionale, în domeniul psihologiei, eliberate în ţara de origine. (4) În urma analizãrii dosarului cu documentele prevãzute la alin. (2) şi (3) de cãtre conducerea operativã a Colegiului Psihologilor din România, potrivit art. 40 din lege, preşedintele acestuia va elibera autorizaţia provizorie de prestare a serviciilor psihologice pentru perioada şi activitãţile solicitate prin cerere. (5) Pentru persoanele prevãzute la art. 2 alin. (1) lit. c) din lege, autoritatea de recunoaştere a studiilor efectuate şi a documentelor de calificare în profesia de psiholog este Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii. ART. 37 Potrivit art. 38 din lege comisiile aplicative elaboreazã norme şi proceduri de control şi supervizare profesionalã în domeniile proprii aprobate de cãtre Consiliul Colegiului Psihologilor din România. ART. 38 (1) Supervizarea profesionalã este activitatea formativã specificã profesiei de psiholog prin care se asigurã managementul calitãţii actului psihologic. (2) Comitetul director, prin comisiile aplicative, stabileşte procedurile de supervizare şi de formare a psihologilor cu drept de supervizare. (3) Psihologii principali pot superviza psihologii specialişti şi psihologii practicanţi, iar psihologii specialişti pot superviza psihologii practicanţi conform procedurilor stabilite de fiecare comisie aplicativã. (4) Pentru a putea desfãşura activitãţi de supervizare profesionalã psihologul care solicitã atestarea potrivit art. 10 lit. c) din lege, pe lângã documentele prevãzute la art. 11, trebuie sã îndeplineascã şi criteriile de competenţã şi experienţã profesionalã stabilite prin procedurile specifice fiecãrei comisii aplicative. ART. 39 (1) Controlul şi supravegherea exercitãrii profesiei de psiholog se realizeazã de cãtre membrii Comitetului director în conformitate cu procedurile stabilite prin hotãrâre a Consiliului Colegiului Psihologilor din România. (2) Comitetul fiecãrei filiale teritoriale controleazã activitatea profesionalã a membrilor Colegiului Psihologilor din România din zona de responsabilitate, în limitele mandatului dat de Comitetul director. ART. 40 Pregãtirea persoanelor cu atribuţii de control se face prin susţinerea unor instructaje periodice desfãşurate la sediul Comitetului director sub coordonarea persoanelor desemnate prin dispoziţie scrisã a preşedintelui acestuia. ART. 41 Controlul pe bazã de mandat al Comitetului director acordat Comitetului filialei se efectueazã în urmãtoarele cazuri: a) sesizãri ale psihologilor din teritoriu; b) reclamaţii ale beneficiarilor serviciilor psihologice. ART. 42 Reclamaţia primitã la Comitetul director este analizatã şi soluţionatã potrivit reglementãrilor Codului de procedurã disciplinarã aprobat de Convenţia Naţionalã a Psihologilor din România. ART. 43 Furnizarea serviciilor psihologice se realizeazã prin: cabinete psihologice individuale, cabinete psihologice asociate, societãţi civile profesionale sau în temeiul unor contracte individuale de muncã, potrivit legii. ART. 44 Angajatorii au obligaţia de a sprijini procesul de formare profesionalã continuã a psihologilor. ART. 45 Comitetul director, prin comisiile sale, avizeazã profesional formele de pregãtire continuã a psihologilor. ART. 46 În scopul asigurãrii secretului profesional, actele, lucrãrile şi înregistrãrile cu caracter profesional aflate asupra psihologului ori la locul unde acesta îşi exercitã profesia sunt inviolabile, potrivit legii. ART. 47 (1) Probele psihologice aplicate, rezultatele acestora, însemnãrile şi înregistrãrile se pãstreazã în condiţii de siguranţã o perioadã de cel puţin 10 ani de la încheierea relaţiilor profesionale, dacã prin alte prevederi legale nu este prevãzut un termen mai mare. (2) La expirarea termenului prevãzut la alin. (1), probele psihologice aplicate, rezultatele acestora, însemnãrile şi înregistrãrile se distrug în totalitate potrivit prevederilor legale. ART. 48 Responsabilitatea pentru pãstrarea probelor psihologice aplicate, a rezultatelor acestora, a însemnãrilor şi înregistrãrilor revine psihologilor şi, dupã caz, angajatorilor. ART. 49 (1) Psihologul se poate asigura pentru rãspunderea profesionalã, în condiţiile legii. (2) Prin rãspundere profesionalã se înţelege acoperirea daunelor efective suferite de beneficiar şi rezultate din exercitarea profesiei cu nerespectarea prevederilor legii, ale prezentelor norme şi ale Codului deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberã practicã.
CAP. III Dispoziţii finale
ART. 50 La propunerea Comitetului director, Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii poate emite ordine în sprijinul reglementãrii unor aspecte ale desfãşurãrii activitãţii de psiholog cu drept de liberã practicã. ART. 51 (1) Preşedintele Comitetului director este abilitat sã emitã dispoziţii, iar Comitetul director are dreptul de a adopta hotãrâri obligatorii pentru aplicarea unitarã şi detalierea dispoziţiilor legii, ale prezentelor norme, precum şi ale altor acte normative ulterioare emise potrivit art. 50. (2) Dispoziţiile şi hotãrârile cu caracter normativ vor fi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit legii. ART. 52 (1) Cursurile complementare de specializare în domeniul psihologiei, altele decât cele universitare, se organizeazã numai sub egida şi cu avizul Comitetului director al Colegiului Psihologilor din România. (2) Valoarea creditelor privind formarea profesionalã continuã se stabileşte, la propunerea comisiilor aplicative, prin dispoziţie scrisã a preşedintelui Comitetului director. ART. 53 Spaţiile necesare desfãşurãrii activitãţilor prevãzute la art. 5 din lege, precum şi dotãrile aferente sunt stabilite, pentru fiecare formã de exercitare a profesiei de psiholog, prin hotãrâri ale Comitetului director al Colegiului Psihologilor din România. ART. 54 Cotizaţia anualã şi nivelul taxelor necesare acoperirii costurilor de atestare şi a altor servicii prestate se aprobã prin hotãrâre a Consiliului Colegiului Psihologilor din România. ART. 55 Spaţiile necesare desfãşurãrii activitãţii structurilor de conducere ale Colegiului Psihologilor din România şi ale filialelor teritoriale ale acestuia se asigurã, potrivit legii, de Regia Autonomã "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat". ART. 56 (1) Registrul unic al psihologilor cu drept de liberã practicã din România este organizat în douã pãrţi: a) partea I - evidenţa psihologilor; b) partea a II-a - evidenţa formelor de exercitare a profesiei de psiholog. (2) Responsabilitatea gestionãrii şi actualizãrii registrului revine secretariatului Comitetului director. ART. 57 Documentele care atestã dreptul de liberã practicã, Registrul unic al psihologilor cu drept de liberã practicã din România şi timbrul sec se realizeazã, în condiţiile legii, de cãtre Regia Autonomã "Monetãria Statului". ----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
