Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   NORME din 26 septembrie 2005  privind monitorizarea radioactivitatii mediului in vecinatatea unei instalatii nucleare sau radiologice    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

NORME din 26 septembrie 2005 privind monitorizarea radioactivitatii mediului in vecinatatea unei instalatii nucleare sau radiologice

EMITENT: GUVERNUL ROMANIEI - COMISIA NATIONALA PENTRU CONTROLUL ACTIVITATILOR NUCLEARE
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 923 din 17 octombrie 2005
CAP. I
Scopul si domeniul de aplicare

ART. 1
(1) Prezentele norme stabilesc cerintele privind monitorizarea in mediile receptoare a efluentilor radioactivi rezultati in urma unei activitati nucleare autorizate, in conditii de operare normala si in situatii de urgenta nucleara sau radiologica, in conformitate cu prevederile <>Legii nr. 111/1996 privind desfasurarea in siguranta a activitatilor nucleare, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale Normelor fundamentale de securitate radiologica, aprobate prin Ordinul presedintelui Comisiei Nationale pentru Controlul Activitatilor Nucleare nr. 14/2000.
(2) Prezentele norme se aplica centralelor nuclearo-electrice, reactorilor nucleari de cercetare, uzinelor de producere si de reprocesare a combustibilului nuclear, unitatilor de extractie, preparare si prelucrare a minereurilor uranifere si torifere, precum si depozitelor intermediare de combustibil nuclear uzat si depozitelor intermediare si finale de deseuri radioactive.
(3) Prezentele norme se aplica, de asemenea, si anumitor instalatii radiologice ce utilizeaza surse radioactive deschise, conform prevederilor normelor specifice si/sau cerintelor de autorizare.
ART. 2
(1) Pentru toate instalatiile nucleare sau radiologice prevazute la art. 1 alin. (2) si (3), solicitantul/titularul de autorizatie trebuie sa determine din etapa de proiectare posibilitatea oricarui impact radiologic al instalatiei in vecinatatea acesteia, cu referire speciala la:
a) caile de expunere umana la radiatii, inclusiv lanturile trofice;
b) impactul radiologic asupra ecosistemelor locale;
c) posibila acumulare a materialelor radioactive in mediu;
d) posibilitatea existentei altor cai de emisie a radionuclizilor in mediu, neautorizate.
(2) In functie de rezultatele evaluarii preliminare a impactului radiologic, CNCAN poate cere, in cadrul procesului de autorizare, solicitantului/titularului de autorizatie sa asigure, pe langa monitorizarea emisiilor radioactive, si monitorizarea radioactivitatii mediului in vecinatatea instalatiei.
(3) Cerintele specifice referitoare la monitorizarea emisiilor radioactive la o instalatie nucleara sau radiologica ce emite radionuclizi in mediu sunt prezentate in Normele privind monitorizarea emisiilor radioactive de la instalatiile nucleare si radiologice, aprobate prin Ordinul presedintelui Comisiei Nationale pentru Controlul Activitatilor Nucleare nr. 276/2005.
ART. 3
(1) Cerintele generale privind limitarea dozelor pentru practicile din domeniul nuclear, estimarea dozelor, radioprotectia operationala a expusilor profesional, radioprotectia populatiei in conditii normale, transferarea in mediu a deseurilor radioactive, radioprotectia in interventii, evidente, raportari si anuntari sunt prezentate in Normele fundamentale de securitate radiologica.
(2) Cerintele specifice referitoare la limitarea eliberarilor de efluenti radioactivi in mediu, calculul dispersiei efluentilor radioactivi evacuati in mediu de o instalatie nucleara, programul de masurari meteorologice si hidrologice pentru amplasamentul instalatiei nucleare sunt prezentate in Normele privind limitarea eliberarilor de efluenti radioactivi in mediu, aprobate prin Ordinul presedintelui Comisiei Nationale pentru Controlul Activitatilor Nucleare nr. 221/2005, Normele privind calculul dispersiei efluentilor radioactivi evacuati in mediu de instalatii nucleare, aprobate prin Ordinul presedintelui Comisiei Nationale pentru Controlul Activitatilor Nucleare nr. 360/2004, si in Normele privind masurile meteorologice si hidrologice la instalatiile nucleare, aprobate prin Ordinul presedintelui Comisiei Nationale pentru Controlul Activitatilor Nucleare nr. 361/2004.
ART. 4
(1) In scopul aplicarii prezentelor norme, pe langa termenii si expresiile definite in <>Legea nr. 111/1996 , republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si in Normele fundamentale de securitate radiologica mai sunt utilizati si alti termeni de specialitate, definiti in anexa nr. 1 la prezentele norme.
(2) In contextul prezentelor norme, prin urgenta se va intelege urgenta nucleara sau radiologica.
(3) In contextul prezentelor norme, prin instalatie se va intelege instalatie nucleara sau radiologica.

CAP. II
Cerinte generale si responsabilitati

ART. 5
Responsabilitatile si cerintele generale privind monitorizarea radioactivitatii mediului sunt cuprinse in art. 5-20 din cap. II si III ale Nomelor privind monitorizarea emisiilor radioactive de la instalatiile nucleare si radiologice, aplicabile atat emisiilor radioactive, cat si radioactivitatii mediului.

CAP. III
Programe de monitorizare a radioactivitatii mediului
ART. 6
Obiectivele specifice ale monitorizarii radioactivitatii mediului sunt:
a) verificarea rezultatelor programului de monitorizare a emisiilor radioactive si a modelelor asociate, in scopul verificarii predictiilor furnizate de modelele utilizate;
b) furnizarea informatiilor necesare evaluarii dozelor actuale sau potentiale catre membrii grupului critic, rezultate din practica sau sursa autorizata;
c) detectarea oricaror modificari neprevazute ale concentratiilor de activitate si evaluarea tendintelor pe termen lung ale nivelurilor de radioactivitate din mediu, ca rezultat al practicii de eliberare de radionuclizi in mediu;
d) furnizarea de informatii publicului.
ART. 7
(1) Programul de monitorizare a radioactivitatii mediului va contine prevederi referitoare la masurarea debitelor de doza externa din mediu si a concentratiilor de activitate din toti factorii de mediu relevanti, produse alimentare si apa potabila.
(2) Pentru proiectarea programului de monitorizare a radioactivitatii mediului sunt necesare in primul rand:
a) identificarea radionuclizilor critici;
b) identificarea cailor de expunere critice; si
c) identificarea grupului/grupurilor critic/critice.
(3) Pe baza acestor evaluari, se vor selecta acei radionuclizi si acele cai de expunere care vor contribui major la doza catre populatie, astfel incat programul de monitorizare a radioactivitatii mediului sa poata fi concentrat pe acestea.
ART. 8
In cazurile in care exista mai multe instalatii nucleare sau radiologice cu impact radiologic asupra acelorasi zone geografice si grupuri de populatie, fiecare titular de autorizatie va desfasura propriul program de monitorizare a radioactivitatii mediului, urmand a justifica rezultatele obtinute pe baza datelor despre propriile emisii radioactive.

Cai de expunere

ART. 9
(1) Din totalitatea cailor de expunere potentiale vor fi selectate pe baze realiste acele cai de expunere importante din punct de vedere al:
a) proprietatilor radiologice ale materialelor deversate in mediu (tipul emitatorilor, timpii de injumatatire);
b) proprietatilor fizice (starea de agregare) si chimice (forma organica sau anorganica, starea de oxidare) ale materialelor emise, precum si al caracteristicilor lor de migrare;
c) mecanismelor de dispersie in mediu si al factorilor de influenta a dispersiei (inaltimea cosului, conditiile meteorologice etc.), precum si al caracteristicilor mediului (clima, tipul de biosfera, productia agricola etc.);
d) localizarii, varstelor, dietei si obiceiurilor indivizilor sau populatiei expuse.
(2) Caile potentiale de expunere la radiatii a populatiei, ca urmare a deversarilor de materiale radioactive in mediu, sunt redate in anexa nr. 2 la prezentele norme.
ART. 10
Programul de monitorizare a radioactivitatii mediului va face referire cel putin la principalele cai de expunere la radiatii, care sunt:
1. caile de expunere externa:
a) sursa → atmosfera/apa → om: expunere datorata imersiei in norul radioactiv din atmosfera sau in pana de poluant din apa;
sursa de tritiu → atmosfera → om: absorbtie prin piele a oxidului de tritiu din norul radioactiv;
b) sursa → atmosfera/apa → sol, sediment, suprafetele cladirilor, vegetatie → om: expunere datorata radionuclizilor depusi pe sol, sedimente (pe malurile raurilor, lacurilor sau marilor), pe suprafetele cladirilor (pereti, acoperisuri si podele) sau pe vegetatie (copaci, paduri, iarba);
c) sursa → om: expunere directa la o sursa de radiatii ionizante (sursa radioactiva, instalatie nucleara sau radiologica);
d) sursa → atmosfera → pielea umana: expunere datorata contactului radionuclizilor cu pielea;
2. caile de expunere interna:
a) sursa → atmosfera → om: inhalarea radionuclizilor din norul radioactiv;
b) sursa → atmosfera/apa → (sol/sediment) → vegetatie si/sau carne/lapte/oua ori alimente marine → om: ingestie de radionuclizi din alimente sau bauturi;
c) sol/sediment → om: inhalare de radionuclizi resuspendati.

Grupuri critice

ART. 11
(1) La proiectarea programului de monitorizare a radioactivitatii mediului, solicitantul/titularul de autorizatie trebuie sa selecteze unul sau mai multe grupuri critice.
(2) Grupul critic trebuie selectat astfel incat sa se acorde atentia cuvenita obiceiurilor sociale, culturale si alimentare ale populatiei autohtone, precum si ale minoritatilor etnice si culturale, acolo unde este cazul.
(3) Selectarea grupului critic se va face astfel incat marimea grupului critic sa respecte cerinta de omogenitate.
(4) In situatii extreme, pentru evaluarea expunerii populatiei si pentru verificarea dozelor anticipate drept consecinte ale eliberarii de radionuclizi in mediu in conditii de operare normala, se poate defini grupul critic ca fiind format dintr-un singur individ ipotetic.
ART. 12
In cazurile in care anumiti indivizi sunt membri ai mai multor grupuri expuse cu predilectie pe diferite cai de expunere, grupul critic se defineste pe baza sumei calculate a dozelor primite pe toate caile de expunere.
ART. 13
In situatiile in care apar modificari ale distributiilor de populatie si/sau ale metodelor de utilizare a terenurilor din vecinatatea unei instalatii, titularul de autorizatie trebuie sa identifice noile grupuri critice si/sau cai de expunere, urmand sa modifice corespunzator si programul de monitorizare a radioactivitatii mediului.

CAP. IV
Monitorizarea de rutina a radioactivitatii mediului

IV.1. Monitorizarea radioactivitatii mediului in diferite stadii de operare

ART. 14
Intrucat obiectivele monitorizarii radioactivitatii mediului sunt diferite in diferitele etape ale operarii unei instalatii, titularul de autorizatie trebuie sa modifice corespunzator natura si amploarea programului de monitorizare a radioactivitatii mediului pe parcursul etapelor operationale ale instalatiei.

Etapa preoperationala

ART. 15
(1) In etapa preoperationala solicitantul/titularul de autorizatie trebuie sa asigure derularea de studii destinate determinarii urmatorilor parametri:
a) caracteristicile radiologice ale sursei de emisie si inventarul radioactiv prognozat;
b) tipurile si activitatile radionuclizilor care vor fi emisi, forma fizica si chimica a acestora, metodele si caile de emisie, precum si ratele de emisie radioactiva;
c) mecanismele de transfer al radionuclizilor prin mediu, luand in considerare mecanismele de dispersie si de reconcentrare, precum si variatiile sezoniere;
d) caracteristicile naturale si artificiale ale mediului, care afecteaza transferul radionuclizilor (conditiile geologice, hidrologice si meteorologice, vegetatia, prezenta rezervoarelor sau porturilor etc.);
e) ecologia formatiunilor de apa planificate sa recepteze efluentii lichizi (flora si fauna, variabilitatea anuala, stadiul eutrofizarii, modificarile prognozate ale ecosistemelor);
f) modul de utilizare a mediului pentru agricultura, industrie, locuire si recreere, rezervele de apa si de alimente existente;
g) densitatea populatiei, distributia sa dupa varsta, precum si obiceiurile alimentare, ocupationale, domestice si recreationale;
h) grupurile critice posibile;
i) nivelurile de radionuclizi existente in mediu si variabilitatea acestora;
j) existenta oricarui alt poluant fizic sau chimic care ar putea afecta transferul de radionuclizi in mediu.
(2) In cadrul programului preoperational vor fi, de asemenea, identificate organismele sau materialele indicatoare ale anumitor radionuclizi.
ART. 16
(1) In etapa preoperationala solicitantul/titularul de autorizatie trebuie sa proiecteze programul de monitorizare a radioactivitatii mediului, pe baza studiilor preoperationale.
(2) Programul preoperational va putea fi folosit, de asemenea, pentru pregatirea personalului si testarea echipamentelor, metodelor si procedurilor de masurare prevazute in cadrul programului operational de monitorizare a radioactivitatii mediului.
ART. 17
Titularul de autorizatie trebuie sa initieze programul preoperational cu suficient timp inainte de inceperea functionarii instalatiei, astfel incat sa se poata decela valorile de referinta ale concentratiilor radioactive din mediu, precum si variabilitatea acestora.

Etapa operationala

ART. 18
(1) Necesitatea si amploarea programului de monitorizare a radioactivitatii mediului vor fi determinate in primul rand de marimea dozelor prognozate pentru grupul critic.
(2) Masuratorile si prelevarile de probe se vor efectua in locatii accesibile publicului, situate in afara amplasamentului instalatiei.
(3) Locatiile de masurare si de prelevare a probelor vor fi selectate pe baza caracteristicilor locale ale mediului in care este amplasata instalatia, astfel incat sa fie posibila:
a) determinarea dozelor de radiatii catre populatie;
b) identificarea zonelor contaminate cu radionuclizi.
ART. 19
In vederea verificarii predictiilor facute pe baza rezultatelor programului de monitorizare a emisiilor radioactive si a evaluarii dozelor primite de populatie, programele de monitorizare a radioactivitatii mediului vor contine prevederi referitoare la:
a) prelevarea probelor si efectuarea masuratorilor intr-un numar de locatii alese in functie de estimarile modelelor de dispersie a efluentilor, inclusiv in zone de fond;
b) prelevarea probelor in baza unor proceduri elaborate, astfel incat sa se se tina cont de obiceiurile si de ratele de consum ale grupului/grupurilor critic/critice;
c) prelevarea probelor de alimente din cele mai apropiate centre de producere si prelucrare sau de la producatorii particulari din zona.
ART. 20
In vederea decelarii tendintelor de modificare a nivelurilor de radioactivitate din mediu, programele de monitorizare a radioactivitatii mediului vor contine prevederi referitoare la prelevari de probe si masurari de concentratii de activitate din organisme sau materiale indicatoare, naturale ori artificiale, chiar daca acestea nu fac parte din caile de expunere umana la radiatii.
ART. 21
(1) La inceputul perioadei de operare se vor efectua masuratori frecvente si detaliate de radioactivitate a mediului, pentru confirmarea predictiilor referitoare la comportarea si transferul radionuclizilor in mediu.
(2) Pe durata operarii instalatiei, titularul de autorizatie poate reduce amploarea programului de monitorizare a radioactivitatii mediului numai cu aprobarea CNCAN.
(3) Propunerea de reducere a programului de monitorizare a radioactivitatii mediului va fi analizata tinandu-se cont de posibilitatea modificarii regimului de deversare a radionuclizilor in mediu sau aparitiei unor emisii neprevazute, precum si de interesul publicului.
ART. 22
(1) Titularul de autorizatie trebuie sa reevalueze si sa modifice corespunzator programul de monitorizare a radioactivitatii mediului in urmatoarele situatii:
a) aparitia unor modificari in modul de operare a instalatiei sau in natura emisiilor radioactive;
b) aparitia unor modificari importante ale mediului, care pot afecta semnificativ transferul radionuclizilor in mediu si deci caile de expunere (cum ar fi modificari biologice ale ecosistemelor acvatice datorita descarcarilor termice sau eutrofizarea generala a intregului sistem acvatic, redistribuirea populatiei sau schimbarea obiceiurilor acesteia).
(2) Noul program de monitorizare a radioactivitatii mediului va fi supus spre aprobare CNCAN.

Etapa de dezafectare a instalatiei

ART. 23
(1) Avand in vedere ca pe durata procesului de dezafectare impactul potential datorat iradierii directe si emisiilor radioactive asupra populatiei din vecinatatea instalatiei se va modifica fata de etapa operationala, solicitantul/titularul de autorizatie trebuie sa evalueze sistemele de monitorizare a radioactivitatii mediului, existente in etapa operationala, pentru a determina daca este necesara pastrarea lor si daca este oportuna modificarea lor.
(2) Odata determinate, cerintele de monitorizare a radioactivitatii mediului vor fi specificate in planul de dezafectare a instalatiei.
ART. 24
Solicitantul/titularul de autorizatie trebuie sa proiecteze un program de monitorizare a radioactivitatii mediului in perioada de dezafectare, care sa raspunda acelorasi obiective specifice ca si in perioada de operare, tinand cont de:
a) modificarea termenului-sursa si deci modificarea corespunzatoare a radionuclizilor critici, a cailor de expunere critice si a grupurilor critice;
b) modificarea activitatilor de deversare a radionuclizilor in mediu;
c) aparitia posibilitatii unor emisii radioactive constand in aerosoli contaminati, rezultati in urma activitatilor de dezafectare, care nu pot fi trecuti prin sistemele existente de filtrare si monitorizare a efluentilor gazosi.
ART. 25
Incheierea lucrarilor de dezafectare nu atrage incheierea programului de monitorizare a radioactivitatii mediului, unele aspecte ale monitorizarii mediului putand continua pana la eliberarea nerestrictiva a amplasamentului instalatiei de sub regimul de autorizare, conform cerintelor CNCAN.

Monitorizarea instalatiilor de depozitare definitiva a deseurilor radioactive dupa inchiderea acestora

ART. 26
(1) Prevederile prezentei sectiuni reprezinta cerintele specifice de monitorizare a instalatiilor de depozitare definitiva a deseurilor radioactive amplasate la suprafata (locatii de amplasare a deseurilor provenite din activitatile de minerit si prelucrare a minereurilor de uraniu si toriu), in apropierea suprafetei solului (pentru deseuri de joasa si medie activitate), in puturi amenajate, adanci sau mai putin adanci, si in subterane de mare adancime (depozite geologice), in perioada ulterioara incetarii operarii si inchiderii instalatiei.
(2) Prevederile prezentei sectiuni se aplica impreuna cu cerintele cuprinse in celelalte capitole aplicabile din prezentele norme.
ART. 27
(1) La proiectarea programului de monitorizare a instalatiilor de depozitare definitiva a deseurilor radioactive trebuie sa se tina cont de migratia potentiala a radionuclizilor in atmosfera si mai ales in mediul geologic din jurul instalatiei.
(2) Sistemele de monitorizare trebuie sa fie proiectate astfel incat sa nu interfereze cu barierele fizice destinate izolarii radionuclizilor.
ART. 28
Programul de monitorizare a instalatiilor de depozitare definitiva a deseurilor radioactive dupa inchiderea acestora va fi proiectat astfel incat sa raspunda urmatoarelor obiective principale:
a) dovedirea conformitatii cu constrangerea de doza stabilita de CNCAN;
b) confirmarea pe cat posibil a ipotezelor relevante ale analizei de securitate a instalatiei;
c) furnizarea de indicatii despre orice defectiune a sistemului de izolare a radionuclizilor, care ar putea sa conduca la emisii neprevazute de radionuclizi in mediu;
d) furnizarea de informatii referitoare la securitatea instalatiei, catre publicul interesat.
ART. 29
(1) Monitorizarea instalatiilor de depozitare definitiva a deseurilor radioactive dupa inchiderea acestora se va desfasura in cadrul programului de control institutional activ.
(2) Programul de monitorizare va fi proiectat, implementat si revizuit periodic de organizatia responsabila cu controlul institutional.
(3) Programul de monitorizare, precum si reviziile sale ulterioare trebuie sa fie aprobate de CNCAN.
ART. 30
(1) In principiu, monitorizarea instalatiilor de depozitare definitiva a deseurilor radioactive va continua atata timp cat instalatia va reprezenta un pericol potential de emisie de radionuclizi in mediu.
(2) Perioada de monitorizare va fi stabilita de CNCAN, tinandu-se cont de timpii de injumatatire prin dezintegrare radioactiva a radionuclizilor continuti in deseurile radioactive, de rezultatele analizei de securitate a instalatiei si de rezultatele monitorizarii radioactivitatii mediului in vecinatatea instalatiei.

Instalatii de depozitare definitiva amplasate la suprafata si in apropierea suprafetei solului

ART. 31
(1) La proiectarea programului de monitorizare postinchidere se va tine cont de ipotezele, modelele si concluziile analizei de securitate a instalatiei de depozitare, acordandu-se atentia cuvenita factorilor locali specifici (localizarea amplasamentului, conditiile climaterice, geologice si geomorfologice, proiectul instalatiei si al barierelor sale, mediul extern, distributia populatiei).
(2) Orice modificare survenita in analiza de securitate va conduce la reevaluarea si modificarea corespunzatoare a programului de monitorizare postinchidere.
ART. 32
(1) Programele de monitorizare postinchidere trebuie sa contina prevederi referitoare la prelevarea probelor din compartimentele mobile de mediu (in special medii geologice) si din biosfera, prin care migreaza radionuclizii si pot ajunge la om:
a) aer atmosferic (in cazul emisiilor de radon din locurile de amplasare a deseurilor provenite din extractia si prelucrarea minereurilor de uraniu si toriu);
b) apa din sol, apa de adancime, apa de suprafata;
c) sedimente;
d) plante si animale;
e) produse alimentare.
(2) Locatiile de monitorizare a apelor de suprafata, a sedimentelor, a plantelor, animalelor si a produselor alimentare vor fi selectate in functie de caile potentiale de migrare a radionuclizilor, determinate prin studii preoperationale si/sau operationale, derulate pana la momentul inchiderii instalatiei de depozitare.
(3) Apele de adancime vor fi monitorizate prin intermediul puturilor localizate la o adancime suficienta in jurul si in aval de instalatia de depozitare.
(4) Frecventele de prelevare si de masurare vor fi determinate astfel incat sa se asigure detectia prompta a schimbarilor semnificative survenite in nivelurile si ratele de emisie a radionuclizilor, precum si a nivelurilor de expunere umana asociate.
ART. 33
Programele de monitorizare a instalatiilor de depozitare definitiva a deseurilor radioactive inchise trebuie sa fie adaptabile oricaror modificari ale conditiilor de expunere umana, avandu-se in vedere ca:
a) dupa inchiderea instalatiei de depozitare, desi suprafata de acoperire poate minimiza sau chiar preveni emisia atmosferica de radionuclizi volatili, pot avea loc infiltratii in sol, pe sub suprafata de acoperire, prin barierele ingineresti;
b) pe termen lung pot avea loc modificari ale conditiilor climaterice si de mediu (debitele hidrologice, chimia apelor de adancime), precum si modificari sociale (utilizarea terenurilor, tehnicile de producere a alimentelor).
ART. 34
In vederea determinarii aparitiei unor modificari semnificative care au avut loc sau care este posibil sa aiba loc, nivelurile de radionuclizi masurate in compartimentele de mediu monitorizate trebuie comparate cu datele de monitorizare corespunzatoare, colectate in timpul operarii instalatiei de depozitare, si cu datele preoperationale, daca sunt disponibile.
ART. 35
(1) Intrucat la momentul inchiderii cei mai multi radionuclizi de viata scurta se vor fi dezintegrat aproape in totalitate, monitorizarea postinchidere trebuie sa fie concentrata pe determinarea radionuclizilor de viata medie si lunga.
(2) Monitorizarea postinchidere va avea in vedere in principal detectarea radioizotopilor celor mai mobile elemente; detectarea unor astfel de elemente in probele de mediu va fi interpretata atat in termeni radiologici, cat si ca o indicatie imediata a pierderii integritatii instalatiei de depozitare.
ART. 36
(1) In vederea verificarii si validarii ipotezelor analizei de securitate a instalatiei de depozitare, este necesara folosirea unor metode de masurare suficient de sensibile, selectate astfel incat obtinerea unor rezultate mai mici decat activitatea minim detectabila sa asigure demonstrarea corectitudinii analizei de securitate.
(2) Activitatea minim detectabila a echipamentelor si metodelor de masurare folosite pentru monitorizarea postinchidere trebuie sa asigure masurarea unor niveluri radioactive semnificativ mai mici (cu unul sau doua ordine de marime) decat nivelurile care ar conduce la constrangerea de doza impusa de CNCAN.
ART. 37
(1) Programul de monitorizare postinchidere trebuie proiectat astfel incat datele obtinute sa poata fi folosite ca o indicatie a necesitatii investigarii unor eventuale inadvertente in performantele instalatiei de depozitare, referitoare la asigurarea protectiei impotriva expunerii la radiatii si a necesitatii unor actiuni de remediere.
(2) Investigatiile desfasurate in vederea explicarii unor valori neasteptate vor implica prelevari si masurari repetate si extinse de probe.
(3) De asemenea, in cadrul investigatiilor se vor evalua variatiile pe termen lung ale concentratiilor de activitate din compartimentele de mediu corespunzatoare.
(4) Investigatiile vor continua pana la obtinerea unei explicatii satisfacatoare atat pentru CNCAN, cat si pentru organizatia responsabila cu controlul institutional.
(5) Programul de monitorizare va fi revizuit si, daca este necesar, va fi modificat de organizatia responsabila cu controlul institutional, astfel incat sa fie adaptat noilor conditii posibile de emisie si de migrare a radionuclizilor in mediu.
(6) In vederea luarii deciziilor referitoare la actiunile de remediere necesare, se va tine cont de rezultatele noii analize de securitate sau ale actualei analize modificate, precum si de rezultatele programului de monitorizare.
ART. 38
(1) Programele de monitorizare postinchidere pentru depozitele de suprafata de deseuri provenite din activitatile de minerit si de prelucrare a minereurilor (halde de steril) vor fi proiectate astfel incat sa se tina cont de posibilitatea modificarii starii deseurilor pe termen mediu si lung, datorita fenomenelor naturale (eroziuni, alunecari de teren, modificari ale cursurilor apelor de suprafata) si antropogenice (lucrari de constructii, forari pentru resurse minerale sau de apa etc.).
(2) Programele de monitorizare postinchidere pentru depozitele de suprafata de deseuri provenite din activitatile de minerit si de prelucrare a minereurilor care contin cantitati mari de minereu vor include prevederi referitoare la monitorizarea materialelor periculoase neradioactive.

Depozite geologice

ART. 39
(1) Avand in vedere cerintele de proiectare ale unui sistem de confinare pentru depozitele geologice, precum si cerintele de nonaccesibilitate a factorilor naturali si umani externi, securitatea unor astfel de depozite definitive de deseuri radioactive nu se bazeaza pe un control institutional postinchidere continuu.
(2) Continuarea monitorizarii amplasamentului si mediului inconjurator ale unui depozit geologic, dupa inchiderea acestuia, se va stabili de catre CNCAN, in functie de necesitatea demonstrarii asigurarii securitatii radiologice de necesitatea confirmarii integritatii depozitului, precum si de necesitatea continuarii controlului de garantii nucleare.

IV.2. Programe-suport

ART. 40
Programul de monitorizare a radioactivitatii mediului va fi suplimentat, dupa caz, cu programe si/sau cu studii-suport, destinate altor tipuri de masuratori si/sau activitati de colectare de date generale despre mediu si de date despre caracteristicile populatiei.
ART. 41
(1) Solicitantul/titularul de autorizatie trebuie sa asigure monitorizarea conditiilor climaterice, atat in etapa preoperationala, cat si in timpul operarii instalatiei.
(2) De asemenea, atat in etapa preoperationala, cat si in timpul operarii instalatiei trebuie sa fie monitorizate caracteristicile hidrologice ale raurilor in care sunt deversati efluentii lichizi sau caracteristicile hidrodinamice ale mediului acvatic, in cazul deversarilor in lacuri sau in mari.
(3) In etapa preoperationala trebuie monitorizate totodata solurile si hidrogeologia locala, precum si trasaturile topogeografice care pot influenta efluentii gazosi.
(4) Cerintele specifice privind monitorizarea conditiilor climaterice si a caracteristicilor hidrologice sunt prezentate in Normele privind masurarile meteorologice si hidrologice la instalatiile nucleare, aprobate prin <>Ordinul presedintelui CNCAN nr. 361/2004 .
ART. 42
(1) In cadrul studiilor preoperationale vor fi monitorizate distributia (in special dupa varsta) si caracteristicile populatiei din vecinatatea instalatiei, ocupatiile si obiceiurile acesteia, ratele de consum alimentar si originea alimentelor consumate, precum si modul de petrecere a timpului; in perioada de operare toate aceste date vor fi verificate prin anchete periodice.
(2) Caracteristicile agricole si acvatice (specii implicate, obiceiuri si practici agricole), precum si activitatile de gradinarit vor fi, de asemenea, monitorizate in etapa preoperationala si verificate periodic in etapa operationala.
(3) Utilizarea apei din rauri va fi monitorizata in vecinatatea instalatiei si in aval, pana la distanta la care se presupune ca ar putea avea loc contaminarea radioactiva.

IV.3. Tehnici de prelevare si de masurare a probelor de mediu

ART. 43
(1) Solicitantul/titularul de autorizatie trebuie sa adapteze strategia de prelevare a probelor la situatia care trebuie monitorizata, astfel incat sa raspunda obiectivelor specifice ale programului de monitorizare.
(2) Locatiile si frecventa de prelevare a probelor vor fi selectate in functie de scopul masuratorilor, tipul emisiei, inventarul radioactiv si de expunerea prevazuta ca rezultat al emisiilor radioactive.
ART. 44
(1) In conditii de operare normala locatiile de prelevare de probe vor fi selectate dupa cum urmeaza:
a) in apropierea punctelor in care este prevazuta expunerea maxima la radiatii sau depunerea maxima de radionuclizi, si anume pe directia principala a vantului, pentru emisii atmosferice (in directia in care bate vantul) sau in aval de punctul de deversare, pentru emisii lichide; si
b) la limita amplasamentului instalatiei, pentru iradierea directa de la sursa.
(2) Desi dispersia atmosferica si acvatica poate cunoaste variatii anuale semnificative, cele mai multe prelevari de probe se vor face din aceleasi puncte, pentru a permite compararea rezultatelor pe ani.
(3) In scopul compararii, se vor efectua prelevari si masurari de probe de mediu din asezarile umane situate in vecinatatea amplasamentului instalatiei, precum si din zone de fond (in directia din care bate vantul si in amonte de sursa).
ART. 45
(1) Produsele alimentare agricole care se produc continuu, cum sunt legumele cu frunza comestibila si laptele, vor fi prelevate bianual sau chiar mai frecvent, in cazul in care se urmareste detectarea unor radionuclizi de viata scurta (ca de exemplu, iodul radioactiv).
(2) Solul si produsele care se recolteaza o data pe an vor fi masurate anual.
ART. 46
(1) Compartimentele de mediu situate de-a lungul cailor de expunere monitorizate si frecventele corespunzatoare de prelevare si masurare sunt redate in tabelul cuprins in anexa nr. 3 la prezentele norme.
(2) Din tabelul generic prezentat in anexa nr. 3 se vor alege acele compartimente specifice, stabilite pe baza radionuclizilor de interes, a conditiilor de mediu locale si a nivelului emisiilor radioactive.
ART. 47
Data fiind inerenta variabilitate a concentratiilor radioactive din probele de mediu, se impune proiectarea atenta a strategiei de prelevare a probelor. Astfel:
a) in vederea unei evaluari statistice corespunzatoare a valorilor masurate, se va aplica o strategie de prelevare de probe predefinita;
b) procedurile specifice de prelevare a diferitelor probe de mediu vor fi selectate astfel incat sa se asigure reprezentativitatea probelor prelevate.
ART. 48
(1) Frecventa de prelevare a probelor va depinde de marimea care urmeaza a fi masurata, de exactitatea de masurare ceruta, de dependenta de timp si de variabilitatea marimii masurate.
(2) Prelevarea probelor trebuie sa fie mai frecventa in urmatoarele cazuri:
a) monitorizarea zonelor in care nivelurile de radiatii sunt apropiate de nivelurile de interventie sau de actiune;
b) masurarea contaminarii radioactive a alimentelor cu perioada scurta intre recoltare si consum;
c) daca se urmareste detectarea unei marimi cu variabilitate spatiala si temporala mare;
d) daca se urmareste decelarea unor radionuclizi cu timpi de injumatatire scurti.
ART. 49
(1) In general, se vor masura concentratiile de activitate ale radionuclizilor prezenti in compartimentele de mediu, cu exceptia cazurilor in care limitele derivate de emisie sunt date sub forma de activitati alfa-globale sau beta-globale.
(2) Frecventa de masurare a probelor va fi stabilita tinandu-se cont in special de timpul de injumatatire al radionuclizilor urmariti si de nivelul emisiilor radioactive.
(3) Un ghid al metodelor de prelevare si masurare a probelor in vederea determinarii diferitelor marimi importante pentru monitorizarea de rutina a emisiilor radioactive este redat in anexa nr. 4 la prezentele norme.
ART. 50
(1) Solicitantul/titularul de autorizatie trebuie sa selecteze echipamentele de masurare a radiatiilor in functie de scopul pentru care sunt folosite, tinandu-se cont de radionuclizii care pot fi emisi atat la operare normala, cat si in caz de urgenta.
(2) Solicitantul/titularul de autorizatie trebuie sa prezinte in cadrul procesului de autorizare toate caracteristicile tehnice ale echipamentelor de monitorizare, care pot influenta calitatea masuratorilor, prin autorizatia de securitate radiologica emisa de CNCAN sau prin alte documente similare recunoscute de CNCAN, in conformitate cu legislatia in vigoare.
ART. 51
(1) Solicitantul/titularul de autorizatie trebuie sa selecteze echipamentele de prelevare si masurare a probelor, tehnicile analitice si procedurile utilizate, astfel incat sa satisfaca cerintele de sensibilitate minima.
(2) Sensibilitatea minima ceruta pentru echipamentele si metodele de masurare folosite va fi exprimata in termeni de activitate minim detectabila.
(3) Activitatile minim detectabile ale echipamentelor si metodelor de masurare folosite vor fi selectate astfel incat sa permita efectuarea masuratorilor la niveluri substantial mai mici (cu cel putin un ordin de marime) decat cele care ar conduce la constrangerea de doza, tinandu-se cont de toate caile de expunere; pentru fiecare cale de expunere monitorizata se va aloca o anumita fractie din constrangerea de doza; activitatile minim detectabile vor fi calculate astfel incat sa garanteze detectarea tuturor contributiilor posibile la doza totala.
ART. 52
Modul de calcul si valorile activitatilor minim detectabile calculate pentru fiecare radionuclid sau categorie de radionuclizi emisi pe fiecare cale de emisie trebuie sa fie prezentate explicit in programul de monitorizare a radioactivitatii mediului.

IV.4. Cerinte specifice privind monitorizarea radioactivitatii mediului in vecinatatea unei centrale nuclearoelectrice

ART. 53
(1) Prevederile prezentei sectiuni reprezinta cerintele specifice de monitorizare a radioactivitatii mediului, in conditii de operare normala a unei centrale nuclearoelectrice cu reactori de tip CANDU.
(2) Cerintele specifice de monitorizare a radioactivitatii mediului in vecinatatea altor instalatii nucleare sau radiologice vor fi stabilite de CNCAN pentru fiecare instalatie in parte, in cadrul procesului de autorizare.
(3) Cerintele specifice de monitorizare a radioactivitatii mediului in vecinatatea unei instalatii nucleare sau radiologice vor fi aplicate impreuna cu cerintele generale prezentate in celelalte capitole aplicabile ale prezentelor norme.
ART. 54
(1) In cadrul programului de monitorizare a radioactivitatii mediului, pentru studierea comportarii fiecarui radionuclid critic sau grup de radionuclizi critici se vor selecta acele combinatii radionuclid - compartiment de mediu adecvate monitorizarii in mediu a efluentilor radioactivi, astfel:
a) pentru fiecare grup de radionuclizi critici se va selecta un radionuclid sau un grup de radionuclizi reprezentativ pentru identificarea emisiei;
b) pentru fiecare cale de expunere la acel radionuclid sau grup de radionuclizi se va selecta un compartiment de mediu reprezentativ si sensibil din punct de vedere analitic.
(2) In anexa nr. 5 la prezentele norme este prevazut un ghid pentru selectarea combinatiilor radionuclid - compartiment de mediu corespunzatoare radionuclizilor critici si cailor de expunere critice posibile pentru o centrala nuclearoelectrica cu reactori de tip CANDU.
(3) Caile de expunere critice, precum si compartimentele de mediu reprezentative vor fi selectate pe baza caracteristicilor locale ale mediului si populatiei din vecinatatea centralei nuclearoelectrice.
ART. 55
(1) Locatiile de monitorizare vor fi selectate cat mai aproape de capatul cailor de expunere.
(2) De asemenea, accesibilitatea unor locatii de monitorizare nu trebuie sa primeze in alegerea locatiilor adecvate de monitorizare.
ART. 56
(1) Locatiile indicator pentru emisiile gazoase vor fi selectate in afara perimetrului centralei, tinandu-se seama de distributia frecventei vantului si de distributia populatiei in zona.
(2) Metoda de selectare a locatiilor indicator pentru expunerea directa datorata emisiilor gazoase (externa si inhalare) de la o centrala nuclearoelectrica se regaseste in anexa nr. 6 la prezentele norme.
ART. 57
(1) In vecinatatea centralei nuclearoelectrice va fi amplasat un numar suficient de dozimetre si/sau de statii automate de masurare continua a debitului de doza gamma externa, in scopul monitorizarii expunerii externe la radiatii.
(2) Aceste echipamente vor fi instalate:
a) in locatiile indicator pentru emisiile gazoase, stabilite conform metodei prezentate in anexa nr. 6 la prezentele norme;
b) la limita zonei de excludere a centralei, cate un echipament pentru fiecare sector de vant de 22,5 grade, daca este posibil; in caz contrar ele se vor amplasa in locatii accesibile situate in apropiere, astfel incat sa se asigure o monitorizare corespunzatoare pe toate directiile de vant.
(3) Dozimetrele integratoare vor fi citite lunar.
(4) Datele obtinute de statiile automate de masurare a debitului de doza vor fi transmise in timp real catre camera de comanda principala a centralei nuclearoelectrice si catre autoritatile publice locale si centrale cu rol de urgenta, potrivit aranjamentelor oficiale si protocoalelor stabilite in cadrul sistemului national de raspuns la urgenta nucleara sau radiologica.
ART. 58
(1) Locatiile indicator pentru emisiile lichide de la o centrala nuclearoelectrica amplasata pe malul unui rau vor fi stabilite in urmatoarele puncte:
a) statii de alimentare cu apa potabila situate in interiorul zonei cu raza de 20 km in jurul centralei, in aval fata de centrala, pe ambele maluri ale raului;
b) ferme acvatice (bazine de pescuit naturale, crescatorii artificiale, ferme de culturi acvatice), daca exista, in interiorul zonei cu raza de 20 km in jurul centralei;
c) in vecinatatea fiecarui punct de deversare (in interiorul zonei cu raza de 1 km in jurul gurii de deversare).
(2) Suplimentar, vor fi monitorizate sursele de alimentare cu apa potabila de origine subterana, care pot fi influentate de emisiile radioactive ale centralei.
ART. 59
(1) Locatiile de control vor fi folosite impreuna cu locatiile indicator pentru determinarea factorului mediu de dilutie ca functie de distanta fata de centrala, pe o perioada de monitorizare data, in vederea evaluarii independente a calculelor de dispersie atmosferica a efluentilor gazosi.
(2) Metoda de determinare a factorului mediu de dilutie este descrisa in anexa nr. 7 la prezentele norme.
(3) Pentru fiecare centrala nuclearoelectrica se va stabili cel putin o locatie de control pentru emisiile atmosferice, care va fi amplasata in sectorul cu frecventa de vant cea mai mare, la o distanta mai mare decat locatia indicator, dar mai mica de 20 km fata de centrala.
ART. 60
(1) Locatiile de fond vor fi stabilite in zone indepartate de influenta centralei, la o distanta mai mare de 20 km, in directia din care bate vantul si in amonte fata de centrala.
(2) Locatiile de fond trebuie alese in locatii similare din punct de vedere geografic cu amplasamentul centralei.
(3) Pentru o centrala nuclearoelectrica se vor alege cel putin o locatie de fond pentru aer si o locatie de fond pentru apa, locatii in care vor fi monitorizate aceleasi combinatii radionuclid - compartiment de mediu reprezentative, ca si in locatiile indicator.
ART. 61
(1) Frecventele de prelevare a probelor se vor stabili in functie de timpul mediu de viata al radionuclidului reprezentativ pentru o cale de expunere.
(2) Metodologia de calcul al frecventei de prelevare a probelor, precum si frecventele recomandate pentru monitorizarea in mediu a efluentilor radioactivi de la o centrala nuclearoelectrica cu reactori de tip CANDU se regasesc in anexa nr. 8 la prezentele norme.
ART. 62
La selectarea frecventelor de prelevare se va tine cont, de asemenea, de:
a) exactitatea de masurare ceruta, care este dictata de semnificatia dozelor: cu cat dozele de radiatii sunt mai mari, cu atat exactitatea necesara este mai mare, mai ales in situatia in care dozele se apropie ca valoare de constrangerea de doza impusa de CNCAN; in astfel de situatii vor fi necesare masuratori mediate in timp, continue sau integrate, foarte frecvente;
b) rata de emisie a efluentilor radioactivi: surse de emisie relativ constante in timp nu vor necesita frecvente mari de monitorizare;
c) probabilitatea emisiilor in conditii de functionare anormala sau in situatii de urgenta, care este direct proportionala cu frecventa de monitorizare.
ART. 63
(1) Frecventele de masurare se vor stabili in functie de:
a) sensibilitatea minima ceruta;
b) sensibilitatea analitica a metodei de masurare folosite;
c) numarul anual de rezultate analitice pe combinatie radionuclid - compartiment de mediu, necesar pentru a genera un set de date statistic valabil;
d) nivelul emisiilor radioactive.
(2) Echipamentele si metodele de analiza vor fi alese astfel incat sensibilitatea analitica sa fie mai buna decat sensibilitatea minima ceruta.
(3) Consideratii referitoare la stabilirea frecventelor de masurare a probelor de mediu sunt redate in anexa nr. 9 la prezentele norme.
ART. 64
Masurarea concentratiilor radioactive din probele de mediu consta in identificarea si determinarea cantitativa a tuturor radionuclizilor prezenti, dar mai ales a radionuclizilor critici.

CAP. V
Monitorizarea radioactivitatii mediului in situatie de urgenta

ART. 65
(1) Prevederile prezentului capitol se aplica instalatiilor nucleare la care pot sa apara situatii de urgenta implicand emisii radioactive in mediu care sa impuna implementarea masurilor de protectie in exteriorul amplasamentului, si anume centrale nuclearoelectrice si reactori nucleari de cercetare.
(2) Cerintele specifice de monitorizare a radioactivitatii mediului in situatie de urgenta in vecinatatea altor instalatii nucleare sau radiologice vor fi stabilite de CNCAN pentru fiecare instalatie in parte, in cadrul procesului de autorizare.
ART. 66
Cerintele generale referitoare la monitorizarea radioactivitatii mediului in situatie de urgenta sunt prezentate in art. 60-63 ale cap. V din Normele privind monitorizarea emisiilor radioactive de la instalatiile nucleare si radiologice, aplicabile atat emisiilor radioactive, cat si radioactivitatii mediului.
ART. 67
Programul de monitorizare a radioactivitatii mediului in situatie de urgenta trebuie proiectat astfel incat sa asigure indeplinirea urmatoarelor obiective specifice:
a) furnizarea in timp util de date exacte despre nivelul si gradul pericolelor rezultate dintr-o urgenta nucleara si in special despre nivelurile de radiatii si de contaminare radioactiva a mediului;
b) asigurarea, prin rezultatele sale, a satisfacerii cerintelor personalului implicat in luarea deciziilor referitoare la actiunile de protectie si remediere;
c) furnizarea informatiilor necesare protectiei personalului implicat in interventie;
d) furnizarea de informatii despre gradul pericolului existent pentru populatie;
e) furnizarea informatiilor necesare identificarii persoanelor care vor necesita supraveghere medicala pe termen lung.
ART. 68
(1) La proiectarea programului de monitorizare a radioactivitatii mediului in situatie de urgenta, solicitantul/titularul de autorizatie trebuie sa tina cont de faptul ca, in diferitele etape ale unei urgente nucleare, contributiile cailor de expunere la dozele primite de personalul implicat in interventie si de populatie pot fi diferite si tranzitorii fata de situatia emisiilor radioactive in conditii de operare normala.
(2) In vederea obtinerii unei evaluari realiste a dozelor primite de populatie in situatii de urgenta, grupurile critice selectate in cadrul programului de monitorizare in urgenta vor fi orientate pe indivizi reali, luandu-se in considerare modelul real de depunere radioactiva si de contaminare a mediului, a alimentelor si a hranei produse si utilizate de populatia din zonele afectate.

V.1. Pregatirea pentru monitorizarea urgenta

ART. 69
(1) Solicitantul/titularul de autorizatie trebuie sa stabileasca din etapa preoperationala aranjamentele necesare evaluarii prompte a contaminarii radioactive, a emisiilor si dozelor in zonele de planificare la urgenta, cu referire la echipamentele si personalul necesare monitorizarii prompte a mediului si a contaminarii persoanelor din interiorul zonelor afectate.
(2) De asemenea, pentru zonele de planificare la urgenta vor fi prevazute aranjamentele necesare monitorizarii contaminarii radioactive a vehiculelor, persoanelor si bunurilor care intra si ies din zonele contaminate, in vederea controlarii imprastierii contaminarii, cu referire la stabilirea criteriilor operationale pentru rezultatele monitorizarii, criterii care vor indica necesitatea controlului contaminarii sau decontaminarii.
ART. 70
(1) In vederea detectarii rapide si monitorizarii norului de poluant radioactiv, in jurul instalatiei nucleare se vor monta din etapa preoperationala statii de masurare automata continua a debitului de doza, care vor transmite rezultatele catre un centru de urgenta.
(2) Solicitantul/titularul de autorizatie trebuie sa stabileasca locatiile in care statiile automate prevazute la alin. (1) vor detine, de asemenea, capacitatea de a preleva probe de aer pentru determinarea concentratiilor de radionuclizi de interes si/sau sisteme de monitorizare continua a radionuclizilor de interes (monitoare de iod, gaze nobile sau tritiu).
ART. 71
(1) In scopul clarificarii prioritatilor de monitorizare, se vor folosi programe de modelare a dispersiei norului radioactiv, pe baza termenului sursa si a conditiilor meteorologice.
(2) Zonele populate, caracterizate de probabilitati mari de a fi contaminate, vor avea prioritate la monitorizare.
(3) In acest sens vor fi pregatite harti cu punctele preselectate de prelevare de probe si masuratori in teren.
ART. 72
(1) In etapa de planificare vor fi, de asemenea, stabilite aranjamentele necesare unei evaluari rapide a rezultatelor monitorizarii radioactivitatii mediului, in scopul initierii masurilor de protectie a personalului implicat in interventie si a populatiei.
(2) Aceste aranjamente vor include metodele de interpretare a observatiilor instrumentale in termeni de niveluri operationale de interventie, care vor fi specifice instalatiei, amplasamentului instalatiei si tuturor tipurilor de urgente posibile.

V.2. Monitorizarea radioactivitatii mediului in timpul unei urgente

Etapa anterioara emisiei

ART. 73
(1) In situatia in care nu a avut inca loc o emisie radioactiva care insa este probabila, se va acorda prioritate obtinerii de informatii despre compozitia probabila a materialului care va fi emis si obtinerea datelor meteorologice, care vor indica zona ce va fi contaminata.
(2) La proiectarea programului de monitorizare a radioactivitatii mediului in timpul unei urgente se va tine cont de necesitatea obtinerii rapide a urmatoarelor date:
a) viteza si directia vantului, stabilitatea stratului de amestec al atmosferei, cantitatea si extinderea geografica a precipitatiilor, in cazul emisiilor atmosferice;
b) caracteristicile hidrologice ale raurilor si lacurilor, atat in cazul emisiilor lichide, cat si al celor gazoase.
ART. 74
(1) In etapa anterioara emisiei, echipele de monitorizare a radioactivitatii mediului se reunesc si se deplaseaza in teren, in locatiile prestabilite in planul de interventie in caz de urgenta nucleara.
(2) In functie de compozitia emisiei radioactive asteptate, echipele de monitorizare se vor asigura, inainte de a se deplasa in teren, ca instrumentele de detectie disponibile sunt adecvate efectuarii masuratorilor si ca functioneaza corect.

Monitorizarea radioactivitatii mediului in timpul emisiei

ART. 75
In faza initiala a unei urgente, interventia se va axa pe identificarea acelor zone afectate care sunt contaminate semnificativ sau a zonelor in care nivelurile radiatiilor ating sau depasesc nivelurile de interventie si mai putin pe analize cantitative.
ART. 76
(1) Masuratorile initiale vor fi efectuate rapid, cu ajutorul unor instrumente simple si robuste, in scopul determinarii imediate a naturii urgentei.
(2) Locatiile de masurare vor include unele dintre locatiile predefinite in acest scop, pe baza locatiilor in care s-a prevazut un impact maxim al emisiilor radioactive accidentale, insa vor fi dictate de datele meteorologice.
ART. 77
(1) In faza initiala a unui accident nuclear sever implicand contaminarea aerului se vor efectua obligatoriu masuratori rapide ale debitului de doza gamma externa in norul radioactiv si ale debitului de doza gamma externa in aer rezultata in urma depunerii de radionuclizi pe sol.
(2) Aceste masuratori vor fi repetate frecvent, cel putin o data pe ora, in locatiile in care e posibil sa fie necesara o interventie.
(3) Daca este posibil, aceste masuratori vor fi efectuate cu ajutorul unui aparat de zbor echipat corespunzator, in conformitate cu prevederile art. 78.
(4) Daca nu este posibil, masuratorile vor fi efectuate de la sol de catre echipele de monitorizare dotate in acest sens cu aparate uzuale de detectare si masurare a radiatiilor beta-gamma.
ART. 78
(1) Daca este disponibil sau exista aranjamentele necesare obtinerii unui aparat de zbor, acesta va fi folosit in timpul unei urgente pentru masurarea debitului dozei gamma in aer, prelevarea de probe de aer pentru analize specifice de laborator si/sau monitorizarea radionuclizilor de interes.
(2) In acest sens, aparatul de zbor va fi echipat cu:
a) debitmetre de doza gamma;
b) pompe de aspirare de mare volum, dotate cu filtre confectionate din materiale care retin radionuclizii de interes sau/si alte dispozitive speciale destinate prelevarii probelor de aer pentru determinarea continutului de radionuclizi specifici;
c) sisteme de monitorizare continua a radionuclizilor de interes (monitoare de iod, gaze nobile sau tritiu).
(3) Probele de aer prelevate vor fi analizate in laborator cat mai rapid posibil, in vederea determinarii compozitiei si concentratiei de radionuclizi din norul radioactiv.
ART. 79
(1) In scopul monitorizarii depunerilor de material radioactiv pe sol si a radionuclizilor resuspendati, in cazul depunerii de plutoniu sau alte actinide se vor instala la nivelul solului sisteme de prelevare a aerului.
(2) Probele vor fi ulterior analizate in laborator, in vederea determinarii concentratiilor de activitate ale radionuclizilor specifici.
ART. 80
(1) In vederea evaluarii expunerii accidentale la radiatii a populatiei si pentru recomandarea restrictiilor alimentare, daca este cazul, se vor preleva si masura probe de lapte, alimente, apa si vegetatie de pe pasuni.
(2) In cazul emisiilor accidentale de tritiu se vor efectua obligatoriu masuratori de tritiu in vegetatia de pe pasuni.
(3) In cazul emisiilor accidentale de iod radioactiv se vor efectua obligatoriu masuratori de iod in lapte.

Monitorizarea radioactivitatii mediului in etapa ulterioara emisiei

ART. 81
Dupa incetarea emisiei si stabilizarea nivelurilor depunerii radioactive se vor efectua masuratori gamma-spectrometrice in teren si masuratori de debit de doza gamma externa in aer, care vor fi utilizate impreuna pentru determinarea densitatilor de radionuclizi gamma-emitatori depusi.
ART. 82
(1) Rezultatele obtinute prin spectrometrie gamma de teren vor fi suplimentate cat mai repede posibil prin prelevarea de probe reprezentative de sol din zonele contaminate.
(2) Rezultatele analizelor de laborator ale probelor de sol prelevate vor fi folosite in primul rand pentru confirmarea analizelor gamma-spectrometrice de teren, dar si pentru determinarea unor depuneri suspectate de material radioactiv care nu se pot detecta prin spectrometrie gamma de teren (radionuclizi alfa-emitatori puri sau beta-emitatori puri).

V.3. Tehnici specifice de monitorizare in urgenta

ART. 83
In cazul unei urgente, prelevarea si masurarea ulterioara a probelor de mediu trebuie sa furnizeze date despre nivelurile, dependenta temporala si distributia spatiala a radionuclizilor din aer, sol, plante, alimente si furaje, in scopul evaluarii dozelor primite de grupul critic si pentru a sprijini deciziile referitoare la masurile de interventie si de protectie.
ART. 84
(1) Locatiile de prelevare a probelor in urgenta trebuie sa acopere intreaga zona din vecinatatea instalatiei nucleare, dar si zone mai indepartate.
(2) In faza initiala a unei urgente, prelevarile de probe si masurarile se vor efectua in toate directiile, cu preponderenta insa in directia principala din care bate vantul, in cazul unei emisii atmosferice, sau in aval de punctul de deversare, in cazul unei emisii lichide.
(3) In fazele urmatoare ale unei urgente, locatiile de prelevare vor fi selectate pe baza distributiei spatiale a debitelor de doza gamma in aer.
(4) In general activitatile de monitorizare se vor concentra in zonele cu contaminarea radioactiva cea mai mare, tinandu-se cont si de utilizarea terenurilor.
ART. 85
(1) Compartimentele de mediu apartinand cailor de expunere relevante pentru monitorizarea in situatii de urgenta, precum si frecventele corespunzatoare de prelevare si masurare a probelor, ca si locatiile recomandate, sunt redate in anexa nr. 10 la prezentele norme.
(2) Din acest tabel generic se vor alege acele compartimente specifice cailor de expunere relevante, stabilite pe baza radionuclizilor de interes, a conditiilor de mediu locale si a nivelului emisiilor radioactive accidentale.
(3) Un ghid al metodelor de prelevare si masurare a probelor in vederea determinarii diferitelor marimi importante din punctul de vedere al monitorizarii radioactivitatii mediului in situatii de urgenta sunt redate in anexa nr. 4 la prezentele norme.

CAP. VI
Monitorizarea radioactivitatii mediului in situatii de expunere cronica la radiatii

ART. 86
(1) Prevederile prezentului capitol reprezinta cerintele specifice de monitorizare a radioactivitatii mediului in situatii de expunere cronica la radiatii, in zonele contaminate cu radionuclizi de viata lunga, care includ:
a) zonele exterioare unor instalatii nucleare sau radiologice inchise, caracterizate de niveluri ridicate de radionuclizi naturali din seriile uraniului si toriului;
b) zonele exterioare unor instalatii nucleare sau radiologice, contaminate cu radionuclizi artificiali (Cs-137, Sr-90, Plutoniu etc.) in urma unor accidente si/sau emisiilor radioactive trecute.
(2) Prevederile prezentului capitol se aplica impreuna cu cerintele prezentate in celelalte capitole aplicabile din prezentele norme.
(3) Responsabilitatea monitorizarii radioactivitatii mediului in situatiile prevazute la alin. (1) revine titularului de autorizatie.
ART. 87
Programul de monitorizare a radioactivitatii mediului in zonele contaminate cu radionuclizi de viata lunga va fi proiectat astfel incat sa raspunda urmatoarelor obiective specifice:
a) verificarea situatiei radiologice a zonelor, in scopul compararii cu criteriile radiologice, si identificarea zonelor care necesita monitorizare detaliata;
b) identificarea zonelor unde se justifica aplicarea actiunilor de remediere, din punct de vedere radiologic;
c) furnizarea informatiilor necesare estimarii dozelor reale sau anticipate pentru membrii grupului critic si pentru grupurile de populatie mai largi;
d) detectarea modificarilor si evaluarea tendintelor pe termen lung ale nivelurilor de radioactivitate din mediu, ca rezultat al proceselor naturale si al activitatilor umane, inclusiv ale interventiei;
e) furnizarea de informatii catre public.
ART. 88
(1) Programul de monitorizare a radioactivitatii mediului in zonele suspectate a fi contaminate cu radionuclizi de viata lunga va fi structurat in doua etape:
a) monitorizarea initiala, rapida, destinata determinarii necesitatii introducerii unor actiuni de remediere a zonei;
b) in cazul in care rezultatele monitorizarii initiale arata ca sunt necesare actiuni de remediere a zonei, se va trece la o monitorizare detaliata a zonei contaminate.
(2) Programul complet de monitorizare se va desfasura atat in timpul, cat si dupa implementarea actiunilor de remediere, in vederea evaluarii eficacitatii masurilor luate.
(3) Avand in vedere ca prezenta in mediu a radionuclizilor de viata lunga face improbabila modificarea rapida a situatiei radiologice in zona, monitorizarea radioactivitatii mediului in aceste zone va fi de frecventa mica (anuala sau la cativa ani).
(4) Programul de monitorizare a radioactivitatii mediului in zonele contaminate cu radionuclizi de viata lunga va fi axat pe urmatoarele cai de expunere critice:
a) expunerea externa datorata radionuclizilor de viata lunga depusi pe sol;
b) ingerarea produselor alimentare contaminate prin absorbtie radiculara;
c) inhalarea radonului sau a particulelor de sol contaminat resuspendate de vant, in situatia contaminarii cu alfa-emitatori.
ART. 89
Un ghid al metodelor de prelevare si masurare a probelor in vederea determinarii diferitelor marimi importante din punctul de vedere al monitorizarii radioactivitatii mediului in zonele contaminate cu radionuclizi de viata lunga este redat in anexa nr. 4 la prezentele norme.
ART. 90
Programele-suport pentru zonele contaminate cu radionuclizi de viata lunga trebuie sa fie concentrate pe descrierea mediului terestru si a populatiei, prin monitorizarea:
a) circuitului local al apei in natura (precipitatii si evaporare, apele locale de suprafata si de adancime si legaturile dintre ele, afluentii si efluentii raurilor principale);
b) caracteristicilor solurilor;
c) caracteristicilor si distributiei populatiei, precum si a obiceiurilor sale si mai ales a ratelor de consum al alimentelor locale;
d) obiceiurilor agricole si de gradinarit;
e) utilizarii apei, local si in aval;
f) caracteristicilor minoritatilor etnice si culturale, fata de cele ale populatiei autohtone, dupa caz.

VI.1. Monitorizarea expunerii externe in zonele contaminate cu radionuclizi de viata lunga

ART. 91
(1) Monitorizarea expunerii umane la surse externe de radiatii se va efectua prin masurarea debitelor de doza gamma externa in aer, in locatii accesibile publicului.
(2) In vederea evaluarii contributiei contaminarii radioactive a zonei la doza efectiva, se va estima debitul dozei de fond, care va fi ulterior scazut din valorile masurate.
(3) Pentru zonele contaminate uniform, valorile masurate ale debitului de doza vor fi mediate pe toata aria monitorizata.
ART. 92
(1) In scopul monitorizarii initiale a zonelor caracterizate de o contaminare radioactiva extinsa a mediului, se va masura debitul dozei gamma externe in aer deasupra solului nedisturbat (sol necultivat).
(2) In vederea monitorizarii detaliate a campurilor de radiatii externe in zonele locuite, se vor masura debitele de doza gamma externa in aer in zonele tipice accesibile publicului (locuinte, cladiri publice, zone de productie, parcuri, gradini, plaje si alte zone de agrement).
ART. 93
In zonele contaminate semnificativ cu radionuclizi expunerea externa a grupurilor critice poate fi masurata, de asemenea, cu ajutorul dozimetrelor individuale de radiatii gamma, purtate de membrii grupului critic pe durata catorva zile sau saptamani.

VI.2. Monitorizarea expunerii interne in zonele contaminate cu radionuclizi de viata lunga

ART. 94
(1) Monitorizarea expunerii umane la surse interne de radiatii va consta in masurarea concentratiilor de activitate ale radionuclizilor din probele de mediu, de apa potabila si de produse alimentare, prelevate din compartimentele cailor de expunere interna critice.
(2) Datorita complexitatii migratiei radionuclizilor in mediu, diferitele cai de expunere posibile vor fi investigate in etapa de monitorizare initiala a zonei.
ART. 95
In zonele locuite contaminate cu radiu sau cu plutoniu ori alte actinide se vor preleva si masura in mod regulat probe de aer, in vederea determinarii dozei de radiatii datorate inhalarii de radionuclizi.
ART. 96
(1) Acumularea radionuclizilor in sol si sedimente va fi, de asemenea, monitorizata regulat, in scopul estimarii concentratiilor de radionuclizi din plante, animale si mai ales din produse alimentare.
(2) In situatia contaminarii radioactive a unor zone intinse cu radioizotopii unor elemente chimice mobile (cesiu, strontiu, radiu si uraniu), se vor preleva si analiza regulat probe de apa potabila si din toate grupele majore de produse alimentare: produse vegetale, produse animale si produse alimentare naturale (peste de apa proaspata, vanat, ciuperci, fructe de padure etc.).
(3) O atentie deosebita se va acorda produselor alimentare consumate de populatie in cantitati mari si acelora cu concentratii mari de radionuclizi.
(4) In zonele rurale se vor preleva in special probe de produse alimentare de origine locala; in orase se vor preleva probe de produse alimentare din piete, magazine si unitati de alimentatie publica.
ART. 97
In zonele cu sol nisipos sau organic (teren de padure, de exemplu) la stabilirea programului de monitorizare se va avea in vedere ca transferul radionuclizilor din sol in plante si animale este semnificativ, ceea ce va conduce la o expunere interna crescuta a populatiei locale.
ART. 98
In scopul determinarii incarcarii organismului uman si evaluarii dozelor datorate expunerii interne a grupurilor critice din zonele contaminate semnificativ cu radionuclizi sau din cele caracterizate de un transfer rapid de radionuclizi din sol in plante si animale, se poate aplica, de asemenea, tehnica masurarii intregului corp.

CAP. VII
Rezultatele programului de monitorizare a radioactivitatii mediului

ART. 99
Titularul de autorizatie trebuie sa prezinte rezultatele programului de monitorizare a radioactivitatii mediului in termeni de:
a) niveluri de radiatii si concentratii de radionuclizi in mediu;
b) doza primita de indivizii din grupurile critice sau de populatie, in conditii de operare normala;
c) doza prognozata pentru indivizii din grupurile critice, in situatii de urgenta.
ART. 100
(1) In conditii normale de operare rezultatele programului de monitorizare a radioactivitatii mediului vor fi utilizate pentru verificarea conformitatii cu constrangerile de doza impuse de CNCAN.
(2) In situatii de urgenta datele furnizate de programul de monitorizare a radioactivitatii mediului vor fi folosite ca date de intrare in procesul de luare a deciziilor referitoare la actiunile de protectie si de remediere, prin comparare cu:
a) nivelurile de actiune generice sau/si specifice pentru concentratiile de radionuclizi din mediu sau alimente;
b) nivelurile de actiune generice sau/si specifice pentru doza primita de indivizii din grupul critic.
(3) In situatii de expunere prelungita la radiatii a populatiei, rezultatele programului de monitorizare a radioactivitatii mediului vor fi folosite pentru justificarea actiunilor de remediere si a contramasurilor pe termen lung, dupa compararea lor cu:
a) nivelurile de actiune generice sau specifice pentru concentratiile de radionuclizi din mediu;
b) nivelurile de actiune generice sau specifice pentru doza primita de indivizii din grupul critic.
ART. 101
(1) Monitorizarea radioactivitatii mediului poate fi folosita si ca metoda de verificare independenta a functionarii unei instalatii nucleare sau radiologice si in special de detectare a oricarei emisii radioactive, cai de emisie sau cresteri a nivelurilor de radiatii neplanificate.
(2) Interpretarea acestor variatii va necesita compararea nivelurilor radioactive detectate cu nivelurile istorice sau cu rezultatele masuratorilor efectuate in directia din care bate vantul ori in amonte de punctul de deversare a efluentilor lichizi (sau in alte puncte de referinta), pentru a stabili daca instalatia in cauza este sursa variatiilor detectate.
(3) De asemenea, pentru detectarea rapida a variatiilor de la conditiile normale se vor folosi rezultatele masuratorilor concentratiilor de radionuclizi din probele de indicatori.
ART. 102
Cerintele referitoare la interpretarea corecta a rezultatelor programului de monitorizare a radioactivitatii mediului sunt aceleasi cu cerintele referitoare la interpretarea rezultatelor programului de monitorizare a emisiilor radioactive, care sunt prezentate in art. 72-75 din Normele privind monitorizarea emisiilor radioactive de la instalatiile nucleare si radiologice.

CAP. VIII
Managementul calitatii monitorizarii radioactivitatii mediului

ART. 103
Cerintele referitoare la managementul calitatii in domeniul monitorizarii radioactivitatii mediului sunt aceleasi cu cele din domeniul monitorizarii emisiilor radioactive, fiind prezentate in art. 76-81 din cap. VII al Normelor privind monitorizarea emisiilor radioactive de la instalatiile nucleare si radiologice.

CAP. IX
Raportarea rezultatelor programului de monitorizare a radioactivitatii mediului

IX.1. Inregistrarea rezultatelor programului de monitorizare

ART. 104
(1) In vederea dovedirii cu documente a nivelurilor expunerii la radiatii si ale concentratiilor de radionuclizi din mediu in vecinatatea instalatiei, titularul de autorizatie trebuie sa asigure inregistrarea datelor de monitorizare a radioactivitatii mediului.
(2) In acest sens titularul de autorizatie trebuie sa proiecteze un sistem de pastrare a inregistrarilor care sa permita retinerea tuturor informatiilor relevante referitoare la prelevarile individuale de probe, masuratori si incertitudinile asociate, precum si a tuturor rapoartelor periodice sumare.
ART. 105
Alte cerinte referitoare la inregistrarea rezultatelor programului de monitorizare a radioactivitatii mediului sunt prezentate in art. 83 si 84 din cap. VIII al Normelor privind monitorizarea emisiilor radioactive de la instalatiile nucleare si radiologice, aplicabile atat monitorizarii emisiilor radioactive, cat si monitorizarii radioactivitatii mediului.

IX.2. Rapoarte periodice sumare

ART. 106
(1) Prevederile prezentei sectiuni se aplica numai centralelor nuclearoelectrice.
(2) Titularul de autorizatie trebuie sa intocmeasca trimestrial rapoarte sumare de monitorizare a radioactivitatii mediului, care vor fi transmise catre CNCAN in cursul trimestrului urmator trimestrului de raportare.
(3) Rapoartele sumare vor cuprinde rezultatele programului de monitorizare a radioactivitatii mediului, prezentate intr-o forma care sa permita compararea cu nivelurile uzuale detectate in factorii de mediu.
(4) Rapoartele trebuie, de asemenea, sa cuprinda interpretarea rezultatelor si explicarea semnificatiei acestora, in cazul valorilor care prezinta variatii semnificative fata de valorile obisnuite.

IX.3. Rapoarte anuale detaliate

ART. 107
(1) Titularul de autorizatie trebuie sa intocmeasca si sa transmita anual catre CNCAN un raport detaliat de monitorizare a radioactivitatii mediului, care va cuprinde:
a) o descriere succinta a programului de monitorizare a radioactivitatii mediului;
b) rezultatele monitorizarii radioactivitatii mediului, prezentate sub forma de niveluri de radiatii si concentratii de radionuclizi in mediu, precum si de doze primite de grupurile critice atat in anul precedent, cat si in toti anii anteriori de functionare a instalatiei;
c) alte informatii relevante referitoare la radioactivitatea mediului in vecinatatea instalatiei.
(2) Raportul anual detaliat de monitorizare a radioactivitatii mediului va fi transmis catre CNCAN in primul trimestru al anului urmator anului de raportare.

IX.4. Notificari

ART. 108
(1) Titularul de autorizatie trebuie sa notifice imediat la CNCAN orice crestere semnificativa a nivelului campurilor de radiatii sau a concentratiilor radioactive din mediu.
(2) In termen de 30 de zile de la detectarea si validarea rezultatelor masuratorilor efectuate titularul de autorizatie trebuie sa intocmeasca si sa transmita la CNCAN un raport preliminar care va include, pe langa nivelurile radioactive depistate, si o descriere a investigatiilor intreprinse, rezultatele investigatiilor, actiunile intreprinse si actiunile viitoare.

CAP. X
Controlul efectuat de organismul de reglementare

ART. 109
(1) Titularul de autorizatie trebuie sa puna la dispozitie inspectorilor CNCAN documentele necesare verificarii conformitatii cu cerintele prezentelor norme.
(2) Titularul de autorizatie trebuie sa puna la dispozitie inspectorilor CNCAN documentele prin care sa ateste corectitudinea rezultatelor programului de monitorizare a radioactivitatii mediului.
(3) La solicitarea CNCAN titularul de autorizatie trebuie sa modifice corespunzator programele de monitorizare de rutina, de urgenta si de management al calitatii, in urma reviziilor periodice independente sau inspectiilor efectuate de CNCAN.
(4) La solicitarea CNCAN titularul de autorizatie trebuie sa asigure inspectorilor CNCAN posibilitatea de verificare a datelor de monitorizare furnizate prin rapoartele intocmite.
ART. 110
Titularul de autorizatie trebuie sa dovedeasca detinerea capacitatii necesare de monitorizare a radioactivitatii mediului in conditii de urgenta, punand la dispozitie inspectorilor CNCAN documentele care sa ateste implementarea corecta a activitatilor de pregatire pentru raspunsul la urgenta.
ART. 111
In cazul instalatiilor nucleare sau radiologice care pot avea un impact radiologic semnificativ asupra mediului, precum si in cazurile in care exista mai multe instalatii nucleare sau radiologice cu impact radiologic asupra acelorasi zone geografice si grupuri de populatie CNCAN poate desfasura propriul program de monitorizare a radioactivitatii mediului in vecinatatea acestora, in scopul verificarii veridicitatii rezultatelor furnizate de titularii de autorizatie si pentru a confirma mentinerea expunerii la radiatii a publicului sub valoarea constrangerilor de doza stabilite de CNCAN.

CAP. XI
Dispozitii tranzitorii si finale

ART. 112
Prevederile prezentelor norme nu exclud respectarea de catre titularul de autorizatie a oricaror alte cerinte prevazute de reglementarile specifice in vigoare.
ART. 113
Prezentele norme intra in vigoare la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
ART. 114
Titularul de autorizatie valabila la data intrarii in vigoare a prezentelor norme trebuie sa se incadreze in prevederile acestora, in termen de cel mult 12 luni de la data intrarii in vigoare a acestora.
ART. 115
Anexele nr. 1-10 fac parte integranta din prezentele norme.


ANEXA 1
-------
la norme
--------

DEFINITII

● accident nuclear sever - deviatie de la operarea normala, mai severa decat un accident baza de proiect si implicand o degradare grava a miezului reactorului;
● activitate globala - raspunsul total al unui sistem de detectie la masurarea unui amestec necunoscut de radionuclizi;
● activitate minim detectabila - radioactivitatea care, daca este prezenta intr-o proba, produce o rata de numarare ce va fi detectata (adica considerata peste fond) cu un anumit nivel de incredere (de obicei, 95%);
● aranjament - set integrat de elemente de infrastructura necesare asigurarii capacitatii de indeplinire a unor functii sau sarcini specifice, cum ar fi: autoritati si responsabilitati, organizare, coordonare, personal, planuri, proceduri, unitati, echipamente, pregatire;
● cale de expunere critica (semnificativa) - traseul parcurs prin mediu de radionuclizi si/sau radiatii, de la sursa de emisie la om, pe care este cel mai probabil sa se produca expunerea cea mai mare la radiatii a unui membru mediu din grupul critic;
● CNCAN - Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare;
● concentratie de activitate - activitatea pe unitatea de masa a unui radionuclid sau activitatea pe unitatea de masa sau de volum a unui material in care radionuclizii sunt uniform distribuiti;
● contramasura - actiune menita sa diminueze consecintele radiologice ale unui accident; forme ale interventiei la accident, contramasurile pot fi actiuni (masuri) de protectie sau actiuni (masuri) de remediere;
● efluenti radioactivi - substante radioactive rezultate dintr-o sursa ca urmare a unei practici, care sunt eliberate in mediu sub forma de gaze, aerosoli, lichide sau solide, in general in vederea dilutiei sau dispersiei;
● eliberarea de radionuclizi in mediu - emisia planificata si controlata de materiale radioactive gazoase sau lichide in mediu, ca practica legitima, sub limitele autorizate de catre CNCAN, ca urmare a operarii normale a unor instalatii nucleare sau radiologice autorizate;
● eutrofizare - dezvoltarea accelerata a algelor si a speciilor vegetale superioare, cauzata de imbogatirea apei cu elemente nutritive, in special compusi ai azotului si/sau ai fosforului, si care produce o perturbare a echilibrului organismelor prezente, precum si a calitatii apei respective;
● exactitate (de masurare) - gradul de concordanta dintre rezultatul unei masurari si o valoare adevarata a masurandului;
● grup critic - grup de membri ai populatiei, rezonabil omogen in legatura cu expunerea sa la o sursa de radiatii si la o cale de expunere date, ai carui indivizi primesc de la sursa data cea mai mare doza efectiva sau doza echivalenta, daca este aplicabila, pe calea de expunere data;
● incertitudine (de masurare) - parametru asociat cu rezultatul unei masurari (de exemplu, o abatere standard) care caracterizeaza imprastierea valorilor ce, in mod rezonabil, ar putea fi atribuite masurandului;
● interval de masurare - modulul diferentei dintre cele doua limite ale unui domeniu nominal (sau domeniul de indicatii care se pot obtine intr-o configuratie data a comenzilor unui mijloc de masurare);
● locatii indicator - locatii de monitorizare situate in afara perimetrului instalatiei nucleare sau radiologice, in punctele in care are loc expunerea (directa sau indirecta) cea mai semnificativa a populatiei la radiatii;
● locatii de control - locatii de monitorizare utilizate in conjunctie cu locatiile indicator pentru determinarea factorului de dilutie, ca functie de distanta fata de sursa de emisie;
● locatii de fond - locatii de monitorizare situate in afara perimetrului instalatiei nucleare sau radiologice, utilizate pentru determinarea nivelurilor de fond natural de radiatii;
● model - reprezentare analitica sau cuantificare a unui sistem real si a cailor pe care au loc fenomenele din interiorul acelui sistem, folosit pentru a prezice sau evalua comportarea sistemului in anumite conditii specificate (adesea, ipotetice);
● monitorizare - masurarea dozei de radiatii sau a contaminarii radioactive in scopul evaluarii sau controlului expunerii la radiatii sau substante radioactive, precum si interpretarea rezultatelor masuratorilor efectuate;
● monitorizarea emisiilor radioactive - monitorizarea la sursa de emisie a efluentilor radioactivi, constand in masurarea activitatii materialelor radioactive ce urmeaza a fi eliberate in mediu sau a debitelor de doza externa datorate surselor de radiatii in interiorul instalatiei nucleare sau radiologice;
● monitorizarea radioactivitatii mediului - monitorizarea efluentilor radioactivi in mediile receptoare, constand in masurarea in mediu a debitelor de doza datorate surselor de radiatii sau a concentratiilor de radionuclizi din compartimentele de mediu;
● monitorizarea de rutina - monitorizarea regulata a efluentilor radioactivi, in conditii normale de operare a unei instalatii nucleare sau radiologice, in scopul demonstrarii ca conditiile de lucru, inclusiv nivelurile de doza individuala, sunt satisfacatoare si ca cerintele de reglementare sunt indeplinite;
● monitorizarea in urgenta - forma de monitorizare speciala (proiectata in vederea investigarii unei situatii speciale in care nu sunt disponibile suficiente date care sa demonstreze un control adecvat, prin furnizarea de informatii detaliate necesare elucidarii oricarei probleme si elaborarii procedurilor viitoare), efectuata in urma unui accident nuclear sau radiologic;
● nivel de actiune - nivelul debitului de doza sau al concentratiei de activitate peste care trebuie intreprinse actiuni de remediere sau de protectie, in situatii de expunere cronica la radiatii sau in situatii de urgenta nucleara sau radiologica;
● nivel de interventie - nivelul dozei evitabile la care se intreprinde o anumita actiune de protectie sau de remediere, in situatii de expunere cronica la radiatii sau in situatii de urgenta nucleara sau radiologica; prin nivel operational de interventie se intelege o valoare calculata pentru marimile masurabile cu ajutorul instrumentelor sau care se pot determina prin analize de laborator, care corespunde unui nivel de interventie sau unui nivel de actiune;
● nivel de incredere - probabilitatea de acoperire a unui interval de incredere (care defineste, in jurul rezultatului masurarii, un interval ce cuprinde o anumita fractiune a distributiei de probabilitate);
● operare (functionare) normala - operarea unei instalatii nucleare sau radiologice in limitele si conditiile operationale specificate in proiect;
● operare (functionare) anormala - proces operational deviat de la operarea normala a unei instalatii nucleare sau radiologice, care e de asteptat sa se intample cel putin o data pe durata de viata in exploatare a instalatiei si care, avand in vedere prevederile proiectului, nu afecteaza semnificativ elementele de securitate nucleara sau nu conduce la un accident nuclear;
● organism bentonic - organism care traieste pe fundul apelor;
● radionuclid critic - radionuclid a carui eliberare in mediu conduce la doza cea mai mare de radiatii pentru un grup critic;
● termen-sursa - cantitatea si compozitia izotopica a materialului emis (sau postulat ca va fi emis) de o instalatie nucleara sau radiologica; termen folosit in modelarea emisiilor de radionuclizi in mediu, in special in contextul unor accidente de instalatii nucleare sau radiologice sau al emisiilor din depozitele finale de deseuri radioactive;
● timp de injumatatire (radioactiva) - timpul dupa care activitatea unui radionuclid scade, prin dezintegrare radioactiva, la jumatate;
● urgenta nucleara sau radiologica - acea urgenta (situatie sau eveniment neobisnuit care necesita actiuni prompte de reducere a pericolului si a consecintelor negative asupra sanatatii si securitatii oamenilor, calitatii vietii, proprietatii sau mediului) in care exista sau este perceput ca atare un pericol datorat energiei rezultate dintr-o reactie nucleara in lant ori din dezintegrarea produsilor unei reactii in lant sau expunerii la radiatii.


ANEXA 2
-------
la norme
--------

CAILE POTENTIALE de expunere la radiatii a populatiei, ca urmare a deversarilor de materiale radioactive in mediu





Iradiere directa
┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Inhalare; iradiere externa; depunere pe piele si haine │
│ ┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │
│ │ Iradiere externa │ │
│ ┌───┴─────────────┐ depunere ┌────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────┐ │ │
│ │ ├────────────────>│Strat superficial de sol├─────────────┐ resuspensie - │ │ │
│ │ ATMOSFERA │ ┌──────────────>├────────────────────────┼──┐ │ stropire prin │ │ │
│ ┌─────────────>│ (nor de aer │ │ irigare │ subsol │ │ │ precipitatii │ │ │
│ │ Efluenti │ contaminat) │ │ └───────────┬────────────┘ │absorbtie │ │ │ │
│ │ gazosi │ │ │ depunere v │radiculara│ │ │ │
│ │ └─┬───┬──────────┬┴─┼──────────────>┌────────────────────────┐ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ irigare │ Plante si culturi │<-┘ │ │ │ │
│ │ │ │ │ ├──────────────>│ agricole │<────────────┘ pregatirea hranei │ │ │
│ │ │ │ │ │ └───────────┬────────────┴──────────────────────────┐ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ingerare v │ │ │
│ │ │ │ depunere │ │ inhalare v ┌──────────┐ │ │ │
│ │ │ │ pe └──┼────────────────────>┌─────────────┐ pregatirea hranei │ Hrana si │ │ │ │
┌┴─┴──┐ │ │ suprafete │ingerare apa potabila│ Animale ├─────────────────────>│ bauturi ├──┐ v v v
│SURSA│ depunere │ v ┌──┼────────────────────>└─────────────┘ └──────────┘ │ Ingerare ┌──────┐
└──┬──┘ │ ┌────────┐ │ │ ^ ^ ^ └────────────>│ │
│ │ │Cladiri,│ │ │ │ │ │ Iradiere externa │ DOZA │
│ │ │sosele, ├───┼──┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼──┼──┼─────────────────>│ la │
│ │ │ veg. │ │ │ │ │ │ Resuspensie │ OM │
│ │ └─┬──────┴───┼──┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼──┼──┼─────────────────>│ │
│ │ │ │ │ ┌─────────────────────┐ │ │ │ └──────┘
│ │ │ │ │ sedimentare │ Strat superficial │ │ │ │ ^
│ │ │ scurgeri │ │ ┌────────────────>├─────────────────────┤ │ │ │ │
│ v v │ │ │ ┌──>│ Nisip si sediment ├───────┐ │ │ │ │
│ Efluenti ┌────────────────┴┐ │ │ │ └─┬───────────────────┘ │ │ │ │ │
│ lichizi │ ├─┘ │ │ v absorbtie ^ descompunere │ pregatirea│ │ │ │
└─────────────>│ MEDII ACVATICE ├───┘ absorbtie │ ┌─────────────┴───────┐ │ hranei │ │ │ │
│ ├─────────────────┼──>│ Plante acvatice ├───────┼───────────┘ │ │ │
└─┬─┬─────────────┘ │ └──────────┬──────────┘ │organisme │ │ │
│ │ │ │descompunere v absorbtie │bentonice │ │ │
│ │ │ absorbtie │ ┌─────────────────────┐ │ │ │ │
│ │ └─────────────────┼──>│ Animale acvatice ├───────┼──────────────┘ │ │
│ │ └───┤ │<──────┘ │ │
│ │ └─────────────────────┘ purificarea apei │ │
│ └───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ Iradiere externa │
└────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘




ANEXA 3
-------
la norme
--------

Frecventele de prelevare si masurare pentru compartimentele de mediu situate de-a lungul cailor de expunere monitorizate, in conditii de operare normala a unei instalatii nucleare sau radiologice



┌───────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┐
│Compartiment de mediu/cale de expunere │ Frecventa de prelevare/masurare │
├───────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┤
│A. Emisii radioactive gazoase │
├─────────────┬─────────────────────────┬──────────────────────────────────────┤
│Iradiere │Debit doza gamma │Continua │
│externa ├─────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│ │Doza gamma integrata │De 2 ori pe an │
│ ├─────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│ │Debit doza neutroni │Continua │
│ ├─────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│ │Doza neutroni integrata │De 2 ori pe an │
├─────────────┼─────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│Aer, depunere│Aer │Prelevare continua, masurare │
│ │ │saptamanala sau lunara │
│ ├─────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│ │Precipitatii │Prelevare continua, masurare lunara │
│ ├─────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│ │Depunere │Prelevare continua, masurare lunara │
│ ├─────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│ │Sol │Anuala │
├─────────────┼─────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│Produse │Legume cu frunze │Lunar, in perioada de recoltare │
│alimentare, │comestibile │ │
│ingerare ├─────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│ │Alte legume si fructe │Anumite probe selectate, la recoltare │
│ ├─────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│ │Grane │Anumite probe selectate, la recoltare │
│ ├─────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│ │Lapte │Lunar, in perioada pasunatului │
│ ├─────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│ │Carne │Anumite probe selectate, bianual │
│ ├─────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│ │Apa potabila si/sau apa │De 2 ori pe an │
│ │de adancime │ │
├─────────────┼─────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│Bioindicatori│Iarba │Lunar, in perioada pasunatului │
│terestri ├─────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│ │Licheni, muschi, ciuperci│Anumite probe selectate, anual │
├─────────────┴─────────────────────────┴──────────────────────────────────────┤
│B. Emisii radioactive lichide │
├─────────────┬─────────────────────────┬──────────────────────────────────────┤
│Dispersie │Apa de suprafata │Prelevare zilnica, corelata cu │
│acvatica │ │deversarea, masurare lunara │
│ ├─────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│ │Sediment │Anual │
├─────────────┼─────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│Produse │Peste │Anumite probe selectate, anual │
│alimentare ├─────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│acvatice │Moluste (cu carapace) │Anumite probe selectate, anual │
├─────────────┼─────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│Bioindicatori│Alge, bureti marini │Anumite probe selectate, bianual │
│acvatici ├─────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│ │Organisme bentonice │Anumite probe selectate, bianual │
└─────────────┴─────────────────────────┴──────────────────────────────────────┘




ANEXA 4
-------
la norme
--------


Marimi masurate, tipuri de prelevare si masurare, aplicatii



┌───────────────────┬─────────────────────────────────────────┬────────────────┐
│ Marime masurata │ Tip de prelevare si masurare │ Aplicatii │
├───────────────────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────┤
│Debit doza gamma │Masurari in teren (cu dispozitive fixe │Operare normala │
│deasupra solului │sau mobile) │Urgenta │
│ │ │Expunere cronica│
├───────────────────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────┤
│Radioactivitatea │Prelevare pe filtre, analize │Operare normala │
│aerosolilor in aer │spectrometrice │Urgenta │
│ │ │Expunere cronica│
├───────────────────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────┤
│Iod radioactiv in │Prelevare specifica formei fizice/chimice│Operare normala │
│aer │a radioizotopilor, analize spectrometrice│Urgenta │
├───────────────────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────┤
│Radioactivitate in │Prelevare in colectorul de precipitatii, │Operare normala │
│precipitatii │analize spectrometrice │Urgenta │
├───────────────────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────┤
│Radioactivitate │Gamma-spectrometrie in teren sau │Operare normala │
│depusa pe suprafete│prelevare prin stergerea unei suprafete │Urgenta │
│ │si analize spectrometrice │ │
├───────────────────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────┤
│Radioactivitate in │Gamma-spectrometrie in teren sau │Operare normala │
│sol │prelevare in teren si analize │Urgenta │
│ │spectrometrice │Expunere cronica│
├───────────────────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────┤
│Radioactivitate in │Prelevare in teren, analize │Operare normala │
│alimente si furaje,│spectrometrice │Urgenta │
│ape si sedimente │ │Expunere cronica│
└───────────────────┴─────────────────────────────────────────┴────────────────┘




ANEXA 5
-------
la norme
--------

Combinatiile radionuclid - compartiment de mediu corespunzatoare radionuclizilor critici si cailor de expunere critice posibile pentru o centrala nuclearoelectrica cu reactori de tip CANDU



┌───────────┬────────────────┬─────────────────┬─────────────┬─────────────────┐
│Tip emisie │ Radionuclid │ Cai de expunere │ Radionuclid │ Compartiment de │
│ │ critic │critice posibile │reprezentativ│ mediu │
│ │ │ │ │ reprezentativ │
│ (1) │ (2) │ (3) │ (4) │ (5) │
├───────────┼────────────────┼─────────────────┼─────────────┼─────────────────┤
│ Emisie │ Vapori de apa │Inhalare si │ H-3 │Aer │
│atmosferica│ tritiata │absorbtie prin │ │ │
│ │ │piele │ │ │
│ │ ├─────────────────┤ ├─────────────────┤
│ │ │Absorbtie in │ │Partile │
│ │ │plante -> │ │comestibile ale │
│ │ │ingerare de │ │celor mai │
│ │ │legume si fructe,│ │abundente legume │
│ │ │produse lactate, │ │si fructe │
│ │ │carne de vita, │ │cultivate pentru │
│ │ │pui, etc. │ │consum; lapte, │
│ │ │ │ │carne │
│ ├────────────────┼─────────────────┼─────────────┼─────────────────┤
│ │ Gaze nobile │Iradiere externa │ Ar-41, │Aer (debit doza │
│ │ │de la imersia in │ Xe, Kr │gamma externa) │
│ │ │norul radioactiv │ │ │
│ ├────────────────┼─────────────────┼─────────────┼─────────────────┤
│ │ Iod-131 │Depunere pe │ I-131 │Lapte │
│ │ │pasuni -> │ │ │
│ │ │ingerare de lapte│ │ │
│ │ ├─────────────────┤ ├─────────────────┤
│ │ │Inhalare │ │Aer │
│ ├────────────────┼─────────────────┼─────────────┼─────────────────┤
│ │ Particule │Depunere pe │ Cs-134, │Depunere uscata │
│ │ radioactive │legume, fructe/ │ Cs-137, │si umeda │
│ │ │pasuni -> │ Co-60, │ │
│ │ │ingerare legume, │ Zr-95, │ │
│ │ │fructe/lapte, │ Nb-95 │ │
│ │ │carne de vita │ │ │
│ │ ├─────────────────┤ ├─────────────────┤
│ │ │Inhalare │ │Aer │
│ │ ├─────────────────┤ ├─────────────────┤
│ │ │Iradiere externa │ │Sol (debit doza │
│ │ │de la depunerea │ │gamma externa) │
│ │ │pe sol │ │ │
│ ├────────────────┼─────────────────┼─────────────┼─────────────────┤
│ │Carbon-14 gazos │Absorbtie in │ C-14 │Produse cu │
│ │ [CO(2)] │plante -> │ │continutul maxim │
│ │ │ingerare de │ │de carbon in │
│ │ │legume, fructe si│ │partile │
│ │ │lapte │ │comestibile │
│ │ ├─────────────────┤ ├─────────────────┤
│ │ │Inhalare │ │Aer │
├───────────┼────────────────┼─────────────────┼─────────────┼─────────────────┤
│ Emisie │Carbon-14 gazos │Iradierea externa│ C-14 │Aer (debit doza │
│atmosferica│ [CO(2)] │a pielii de la │ │beta externa) │
│ │ │imersia in norul │ │ │
│ │ │radioactiv │ │ │
├───────────┼────────────────┼─────────────────┼─────────────┼─────────────────┤
│ Emisie │ Apa tritiata │Ingerare de apa │ H-3 │Apa potabila │
│ lichida │ │potabila │ │ │
│ │ ├─────────────────┤ ├─────────────────┤
│ │ │Absorbtie in │ │Apa din peste │
│ │ │peste -> ingerare│ │ │
│ │ │peste │ │ │
│ │ ├─────────────────┤ ├─────────────────┤
│ │ │Irigarea │ │Partile │
│ │ │terenurilor -> │ │comestibile ale │
│ │ │ingerare de │ │celor mai │
│ │ │produse agricole │ │abundente legume │
│ │ │si animale │ │si fructe │
│ │ │ │ │cultivate pentru │
│ │ │ │ │consum; lapte, │
│ │ │ │ │carne │
│ ├────────────────┼─────────────────┼─────────────┼─────────────────┤
│ │Radionuclizi in │Absorbtie in │ C-14, │Carne de peste │
│ │ suspensie si │peste -> ingerare│ Cs-134, │comestibila │
│ │dizolvati, altii│peste │ Cs-137, │ │
│ │ decat tritiul ├─────────────────┤ Co-60, ├─────────────────┤
│ │ │Iradierea externa│ Zr-95, │Nisip de pe plaje│
│ │ │de la depuneri │ Nb-95 │(debit doza gamma│
│ │ │costiere sau │ │externa) │
│ │ │sedimente dragate│ │ │
└───────────┴────────────────┴─────────────────┴─────────────┴─────────────────┘





ANEXA 6
-------
la norme
--------

Metoda de selectare a locatiilor indicator pentru expunerea directa datorata emisiilor gazoase (externa si inhalare) de la o centrala nuclearoelectrica

In vederea selectarii locatiilor indicator se va imparti zona din jurul centralei in 16 sectoare unghiulare, fiecare de cate 22,5 grade, corespunzatoare sectoarelor rozei vantului si in inele circulare cu razele interioare de 2, 5, 10, 15, 20 si 25 km si razele exterioare de 5, 10, 15, 20, 25 si respectiv, 30 km.
Fiecare sector va fi caracterizat de doi factori: frecventa vantului in sectorul respectiv si numarul de persoane rezidente in sectorul respectiv.
Probabilitatea B(i) ca sectorul "i" sa se afle in directia vantului este data de:



K(i)
B(i) = ─────────
Σ K(i)



unde K(i) este frecventa vantului in sectorul "i" (nu este luata in considerare situatia de calm),
Importanta numarului de persoane rezidente in sectorul "i" este data de factorul de ponderare:



1 Σ(j) n(i,j)/r(j)
P(i) = ──── ● ───────────────────
N(p) Σ(j) 1/r(j)

unde: n(i,j) este numarul persoanelor rezidente in inelul circular "j"
din sectorul "i"
r(j) este raza interioara a inelului circular "j"
N(p) este factorul de normare, egal cu:

Σ(j) n(i,j)/r(j)
N(p) = Σ(i) ──────────────────-
Σ(j) 1/r(j)

Ca urmare, ponderea W(i) a unui sector va fi data de:

P(i) ● B(i)
W(i) = ─────────────────
Σ(i)P(i) ● B(i)

Alegerea locatiilor indicator trebuie facuta astfel incat suma ponderilor
sectoarelor din care au fost selectate locatiile sa fie de cel putin 70%:

Σ(i) W(i) ≥ 0,7




ANEXA 7
-------
la norme
---------


Metoda de determinare a factorului mediu de dilutie

Dispersia atmosferica la distante mai mari de cativa kilometri este descrisa de urmatoarea ecuatie, (1):


C
X(i)(r) = ───
r^a


unde X(i)(r) este concentratia medie a materialului radioactiv la distanta de r km fata de sursa in sectorul "i" (3 km < r < 20 km),
C este o constanta,
a este o constanta cu valoarea cuprinsa intre 1 si 2.
Locatiile de control, impreuna cu locatiile indicator, sunt folosite pentru a determina valoarea lui a. Aplicand ecuatia (1) pentru locatia indicator rezulta ecuatia (2):


C
X(i)[r(1)] = ────────
[r(1)]^a


unde r(1) este distanta locatiei indicator fata de sursa,
X(i)[r(1)] este concentratia materialului radioactiv masurata in locatia indicator.
Aplicand ecuatia (1) pentru locatia de control rezulta ecuatia (3):


C
X(i)[r(2)] = ──────
[r(2)]^a


unde r(2) este distanta locatiei de control fata de sursa,
X(i)[r(2)] este concentratia materialului radioactiv masurata in locatia de control.
Impartind ecuatia (2) la ecuatia (3) rezulta ecuatia (4):



┌ ┐^a
X(i)[r(1)] [r(2)]^a │r(2)│
────────── = ──────── = │────│
X(i)[r(2)] [r(1)]^a │r(1)│
└ ┘


din care rezulta ca se poate determina constanta a, conform (5):


┌ ┐
│X(i)[r(1)]│
ln│──────────│
│X(i)[r(2)]│
└ ┘ ln X(i)[r(1)] - ln X(i)[r(2)]
a = ───────────── = ─────────────────────────────
┌ ┐ ln[r(2)] - ln[r(1)]
│r(2)│
ln│────│
│r(1)│
└ ┘


Substituind valoarea lui a intr-una din ecuatiile (2) sau (3), se poate determina constanta C.
Astfel, pentru orice perioada de monitorizare sau medie a mai multor perioade de monitorizare, se poate determina valoarea corespunzatoare a constantelor a si C.
Apoi, folosind ecuatia (1) se poate calcula concentratia medie a materialului radioactiv X(i)(r) pentru orice distanta r, cand 3 km < r < 20 km, in orice sector "i".
Cunoscand concentratia medie a materialului radioactiv la distanta r, X(i)(r), si activitatea totala a materialului radioactiv emis de sursa (sau activitatea sursei), X(0), se poate determina factorul mediu de dilutie, ca raportul dintre concentratia materialului radioactiv in punctul receptor (situat la distanta r de sursa) si activitatea totala emisa la sursa;


X(i)(r)
x = ─────
X(0)



ANEXA 8
-------
la norme
--------

Calculul frecventei de prelevare a probelor

Frecventa (f) de prelevare a probelor este invers proportionala cu timpul mediu de viata [T(m)] al unui radionuclid reprezentativ intr-o cale de expunere:

f/an = 1/T(m)

unde T(m) este dat in ani.

Timpul mediu de viata depinde de timpul mediu de rezidenta [T(p)] a radionuclidului in vecinatatea probei (sau langa locatia de monitorizare) si de timpul radiologic mediu de viata a radionuclidului [T(r)], astfel:



T(r) ● T(p)
T(m) = ───────────
T(r) + T(p)



Timpul radiologic mediu de viata al radionuclidului este legat de timpul de injumatatire [T(1/2)] prin relatia:


T(1/2)
T(r) = ──────
0,693


Timpul mediu de rezidenta al radionuclidului in vecinatatea probei depinde de mobilitatea mediului prelevat si de caracteristicile fizico-chimice ale radionuclidului. Pentru calcule se vor folosi valorile date in tabelul 1.
Cu valorile T(p) date se pot calcula valorile T(m) si astfel, frecventele de prelevare. Frecventele de prelevare pentru combinatiile radionuclid/compartiment de mediu selectate sunt redate in tabelul 2. Cesiul-134 poate fi selectat ca reprezentativ pentru categoria de emisie "particule in aer" si "particule dizolvate si solide, altele decat H-3 si C-14" intrucat timpii de injumatatire ai celorlalti radionuclizi din categorie nu modifica semnificativ timpul mediu de viata T(m), deci frecventa de prelevare va fi aceeasi.

Tabelul nr. 1
-------------

Valori recomandate pentru timpul mediu de rezidenta [T(p)]



┌───────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────┐
│ Mediul │Timpul mediu de rezidenta in mediu│
│ │ [T(p)] │
├───────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│ Aer │ Minute - ore │
├────────────────┬──────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│ Apa │ Apa potabila │ ≈'98 o zi │
│ ├──────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│ │ Apa bruta (lacuri) │ ≈'98 o zi │
│ ├──────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│ │ Apa bruta (rauri) │ Minute - ore │
│ ├──────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│ │ Scurgeri de suprafata │ 2-4 saptamani │
│ ├──────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│ │ Apa de adancime │ Ani │
├────────────────┴──────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│ Plante (legume/fructe) │Sezonul de crestere ≈'98 3 luni │
├────────────────┬──────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│ Alimente │ Carne de vaca │ ≈'98 2 ani │
│ ├──────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│ │ Lapte │ ≈'98 5 zile │
│ ├──────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│ │ Oua │ ≈'98 8 zile │
│ ├──────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│ │ Carne de pui │ ≈'98 40 zile │
│ ├──────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│ │ Peste │ ≈'98 2 ani*) │
├────────────────┼──────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│ Soluri │ Depunere pe suprafata │ 2-4 saptamani │
│ ├──────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│ │Stratul superficial de sol│ ≈'98 2 luni │
│ ├──────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│ │ Nisip │ ≈'98 2 luni │
└────────────────┴──────────────────────────┴──────────────────────────────────┘
*) Pestele crescut in ferme piscicole are timpul mediu de viata
de ≈'98 2-3 luni.



Observatii:
1. Radionuclizii emisi in aer ating in timp scurt locatiile de monitorizare, unde vor ramane un timp si mai scurt. Pentru monitorizarea aerului, T(p) va fi de ordinul orelor. Pentru radionuclizii cu T(r) >> T(p) rezulta T(m) = T(p), ceea ce inseamna o frecventa de prelevare de cateva ore. La o frecventa atat de mare, se vor lua in considerare sisteme de prelevare continua a probelor.
2. De asemenea, in cazul apei potabile T(p) este scurt, de o zi sau doua, in functie de distanta fata de statia de potabilizare a apei si de capacitatea de stocare a acesteia. In scopul monitorizarii tritiului, din nou cazul T(r) >> T(p), T(m) = T(p), ceea ce va necesita o frecventa de prelevare zilnica.
3. Unele compartimente de mediu au timpi de rezidenta considerabil mai mari, asa cum este cazul vegetatiei de exemplu, care are T(p) de 2-3 luni. Pentru radionuclizii de viata lunga, T(r) >> T(p) si frecventa de prelevare va fi de ≈'98 2-3 luni. Totusi, cu exceptia produselor de sera, sezonul de crestere este o data pe an si de aceea este adecvat sa se preleveze probe anual, in perioada de crestere. Pentru serele care produc mai mult de o recolta pe an, frecventa de prelevare recomandata este frecventa de productie.
4. In ceea ce priveste pestele, este interesant Cs-134 care este prezent in mediu numai datorita operarii unui reactor nuclear si are T(1/2) ≈'98 2 ani. Cu exceptia pestilor migratori, pestii rezida in zona vecina centralei intre 2 si 5 ani, in functie de specie. Presupunand T(p) = 2 ani, rezulta o frecventa de prelevare a probelor de peste pentru decelarea Cs-134 anuala.


Tabelul nr. 2
--------------

Frecventele de prelevare a probelor de mediu in vecinatatea unei centrale nuclearoelectrice cu reactori de tip CANDU



┌────────────┬────────────┬────────────────────────┬───────────────┬───────────┬────────────┐
│ │ Timp de │ │ Timp mediu de │Timp mediu │Frecventa de│
│Radionuclid │injumatatire│ Mediul de prelevare │ rezidenta │ de viata │monitorizare│
│ │ [T(1/2)] │ │ [T(p)] │ [T(m)] │ (f) │
├────────────┼────────────┼────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────────────┤
│Tritiu (H-3)│ 12,3 ani │Aer │ Minute │ Minute │ Continua │
│ │ ├────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────────────┤
│ │ │Legume/fructe │ 3 luni │ 3 luni │Trimestriala│
│ │ ├────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────────────┤
│ │ │Lapte │ 5 zile │ 5 zile │Saptamanala │
│ │ ├────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────────────┤
│ │ │Apa potabila │ 1 zi │ 1 zi │ Zilnica │
│ │ ├────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────────────┤
│ │ │Apa bruta │ 1 zi │ 1 zi │ Zilnica │
├────────────┼────────────┼────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────────────┤
│Gaze nobile │ zile │Aer │ Minute │ Minute │ Continua │
├────────────┼────────────┼────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────────────┤
│ Iod-131 │ 8 zile │Lapte │ 5 zile │ 4 zile │Saptamanala │
│ │ ├────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────────────┤
│ │ │Aer │ Minute │ Minute │ Continua │
├────────────┼────────────┼────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────────────┤
│ Cesiu-134 │ 2 ani │Lapte │ 5 zile │ 5 zile │Saptamanala │
│ │ ├────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────────────┤
│ │ │Aer │ Minute │ Minute │ Continua │
│ │ ├────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────────────┤
│ │ │Depunere pe suprafata │ 2-4 saptamani │4 saptamani│ Lunara │
│ │ ├────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────────────┤
│ │ │Strat superficial de sol│ 2 luni │ 2 luni │ Bilunara │
│ │ ├────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────────────┤
│ │ │Apa potabila │ 1 zi │ 1 zi │ Zilnica │
│ │ ├────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────────────┤
│ │ │Peste │ 2 ani │ 1 an │ Anuala │
│ │ ├────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────────────┤
│ │ │Nisip de pe plaja │ 2 luni │ 2 luni │ Bilunara │
├────────────┼────────────┼────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────────────┤
│ Carbon-14 │ 5730 ani │Lapte │ 5 zile │ 5 zile │Saptamanala │
│ │ ├────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────────────┤
│ │ │Legume/fructe │ 3 luni │ 3 luni │Trimestriala│
│ │ ├────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────────────┤
│ │ │Aer │ Minute │ Minute │ Continua │
│ │ ├────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────────────┤
│ │ │Peste │ 2 ani │ 2 ani │ Bianuala │
│ │ ├────────────────────────┼───────────────┼───────────┼────────────┤
│ │ │Apa potabila │ 1 zi │ 1 zi │ Zilnica │
└────────────┴────────────┴────────────────────────┴───────────────┴───────────┴────────────┘




ANEXA 9
-------
la norme
--------

Consideratii referitoare la stabilirea frecventelor de masurare a probelor de mediu

Frecventa de masurare este determinata de urmatoarele:
● sensibilitatea minima ceruta;
● sensibilitatea analitica a laboratorului care efectueaza analizele;
● numarul de rezultate anuale pe combinatie radionuclid/cale de expunere, necesar sa genereze un set de date statistic valabil.
Raportul primilor doi parametri se numeste factor de sensibilitate si e dat de:
K = sensibilitatea minima ceruta/sensibilitatea analitica
Valoarea lui K trebuie sa fie mai mare sau egala cu 1. In caz contrar, trebuie selectata o metoda analitica mai sensibila. Numarul de probe (N) care pot fi compuse pentru a genera un rezultat analitic e dat de:
N = (T(p)/[T(p) - T(m)])(ln K), pentru K > 1 si T(p) diferit de T(m)
unde T(p) = timpul mediu de rezidenta a radionuclidului in vecinatatea probei
T(m) = timpul mediu de viata a unui radionuclid intr-o cale de expunere
Pentru K = 1, caz in care capacitatea analitica indeplineste strict cerinta de sensibilitate minima ceruta, numarul de probe care se pot compune e nul si frecventa de masurare coincide cu frecventa de prelevare a probelor.
In cazul in care T(p) = T(m), formula de mai sus nu se poate aplica, insa, daca T(p) = T(m) atunci timpul radiologic mediu de viata a radionuclidului T(r) >> T(p) si T(r) >> T(m). Aceasta inseamna ca pierderea de proba prin dezintegrare radioactiva poate sa nu fie luata in considerare timp mai multe perioade de monitorizare. In aceasta situatie, cel de-al treilea parametru, numarul de rezultate analitice generate intr-un an care conduce la un set de date statistic valabil, va determina numarul de probe care se pot cumula si astfel, frecventa masurarilor.
Un exemplu in acest caz este determinarea continutului de tritiu din apa potabila. Apa potabila este prelevata zilnic, ceea ce conduce la 365 de probe care trebuie analizate. In acest caz, T(p) = T(m) = 1 zi si T(r) >> T(p). Numarul de rezultate analitice necesar va depinde de incertitudinea de masurare, dar ca o regula statistica, acesta trebuie sa fie mai mare sau egal cu 30 (cele mai multe teste statistice necesita cel putin 30 de date). Deci, numarul minim de rezultate analitice este de 30 pe an, de unde rezulta ca numarul maxim de probe de apa care pot fi cumulate este de 12. Ca urmare, o frecventa de masurare convenabila pentru probele de apa potabila este saptamanala (masurare saptamanala de probe compuse din 7 probe zilnice).


ANEXA 10
---------
la norme
--------

Locatiile si frecventele de prelevare si masurare de probe pentru compartimentele de mediu apartinand cailor de expunere monitorizate in situatii de urgenta





┌──────────────────────────────────┬───────────────────────┬──────────────────────────────────┐
│ Cale de expunere/compartiment de │ Frecvente │ Locatii │
│ mediu monitorizat │ │ │
├──────────────────────────────────┴───────────────────────┴──────────────────────────────────┤
│A. Emisii radioactive atmosferice │
├──────────────────────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────┤
│Masuratori efectuate in timpul trecerii norului radioactiv│ │
├─────────────────┬────────────────┬───────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│Iradiere externa │Debit doza gamma│Continuu │In vecinatate si departe in teren,│
│ │ │ │cartare debitmetrica │
│ ├────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│ │Debit doza │Continuu │Doar in vecinatate, daca se prevad│
│ │neutroni │ │emisii de neutroni │
├─────────────────┼────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│Aer │Aer │Colectare continua, │In vecinatate si departe in teren │
│ │ │masurare la 2 h │ │
│ ├────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│ │Precipitatii │Colectare continua, │In vecinatate si departe in teren │
│ │ │masurare la 2 h │ │
├─────────────────┴────────────────┴───────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│Masuratori efectuate dupa trecerea norului radioactiv │In zonele contaminate │
├─────────────────┬────────────────┬───────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│Iradiere externa │Debit doza gamma│Continuu │Cartare debitmetrica externa │
├─────────────────┼────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│Depunere │Sol │O singura data │Cartarea contaminarii cu │
│ │ │ │radionuclizii relevanti │
├─────────────────┼────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│Alimente/ingestie│Legume cu frunza│Zilnic │Indicator bun pt. produse vegetale│
│ ├────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│ │Lapte │Zilnic │Indicator bun pt. produse animale │
│ ├────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│ │Alte legume si │La recoltare │ │
│ │fructe │ │ │
│ ├────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│ │Grane │La recoltare │ │
│ ├────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│ │Carne │Probe reprezentative │ │
│ ├────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│ │Apa potabila si │Probe reprezentative │ │
│ │de adancime │ │ │
├─────────────────┼────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│Bio-indicatori │Iarba │Zilnic │ │
│terestri ├────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│ │Licheni, muschi,│In perioada de crestere│ │
│ │ciuperci │ │ │
├─────────────────┴────────────────┴───────────────────────┼──────────────────────────────────┤
├──────────────────────────────────┬───────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│ Compartiment de mediu/cale de │ Frecvente │ Locatii │
│ expunere monitorizat │ │ │
├──────────────────────────────────┴───────────────────────┴──────────────────────────────────┤
│B. Emisii radioactive lichide │
├──────────────────────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────┤
│Masuratori efectuate dupa incetarea emisiilor │Zonele si acumularile de apa │
│ │afectate sunt limitate │
├──────────────────┬───────────────────┬───────────────────┼──────────────────────────────────┤
│Dispersie acvatica│Apa de suprafata │Prelevare continua,│ │
│ │ │masurare zilnica │ │
│ ├───────────────────┼───────────────────┼──────────────────────────────────┤
│ │Sediment │Saptamanal │ │
├──────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼──────────────────────────────────┤
│Alimente acvatice │Peste │Probe selectate │ │
│ ├───────────────────┼───────────────────┼──────────────────────────────────┤
│ │Moluste │Probe selectate │ │
├──────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼──────────────────────────────────┤
│Bio-indicatori │Alge │Probe selectate │ │
│acvatici │ │ │ │
└──────────────────┴───────────────────┴───────────────────┴──────────────────────────────────┘



-------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016