Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
-----------
*) Aprobate de <>Ordinul nr. 2.021 din 12 decembrie 2008 şi <>Ordinul nr. 691 din 17 decembrie 2008 , publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 896 din 30 decembrie 2008.
ART. 1
Acordarea asistenţei medicale publice de urgenţã la nivel prespitalicesc este asiguratã de:
a) serviciile de ambulanţã judeţene şi al Municipiului Bucureşti, prin echipaje medicale de urgenţã şi echipaje de consultaţii de urgenţã la domiciliu
b) inspectoratele pentru Situaţii de Urgenţã în colaborare cu spitalele judeţene, spitalele din municipiul Bucureşti, Inspectoratul de Aviaţie din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, precum şi cu autoritãţile publice locale dupã caz, prin: echipaje integrate de terapie intensivã mobilã şi echipaje aeriene şi navale de salvare.
ART. 2
Intervenţia integratã la urgenţele medicale în faza prespitaliceascã este asiguratã concomitent, succesiv sau independent, la urmãtoarele nivele:
a) primul-ajutor calificat, asigurat de echipaje cu instruire specificã în primul ajutor calificat.
b) consultaţiile de urgenţã la domiciliu, asigurate de medici de medicinã generalã , medici în specialitãţile: medicinã internã, pediatrie şi medici rezidenţi începând cu anul III de pregãtire în specialitãţile menţionate cu acordul directorului sau coordonatorului de programe sub coordonarea dispeceratelor medicale ale serviciilor publice de ambulanţã sau a dispeceratelor integrate acolo unde existã.
c) asistenţa medicalã de urgenţã la nivel de echipaj condus de un asistent medical cu pregãtire specificã în acordarea asistenţei medicale de urgenţã.
d) asistenţa medicalã de urgenţã la nivel de echipaj condus de medic cu competenţa/atestat în medicina de urgenţã, sau de medic specialist sau primar în medicina de urgenţã fãrã loc de muncã într-o unitate de primiri urgenţe.
e) terapia intensivã mobilã la nivel de medic rezident începând cu anul III/medic specialist sau primar în medicina de urgenţã sau anestezie terapie intensivã cu loc de muncã de bazã în cadrul unui spital.
ART. 3
Personalul care participã la acordarea asistenţei publice integrate de urgenţã prespitaliceascã, la toate nivelurile ei, include urmãtoarele categorii:
a) Medici cu specialitatea medicinã de urgenţã
b) Medici cu specialitatea anestezie terapie intensivã
c) Medici cu competenţa/atestat în medicina de urgenţã prespitaliceascã
d) Medici de familie sau de medicinã generalã
e) Medici rezidenţi în specialitatea medicinã de urgenţã, sau anestezie terapie intensivã începând cu semestrul II al anului III de pregãtire, cu acordul directorului sau coordonatorului programului de rezidenţiat.
f) Medici rezidenţi în specialitatea medicinã de familie şi medicinã internã începând cu semestrul I din anul III de pregatire cu acordul directorului sau coordonatorului programului de rezidenţiat.
g) Asistenţi medicali cu atestate/cursuri în acordarea asistenţei medicale de urgenţã.
h) Personal paramedical cu instruire specificã în domeniul acordãrii primului ajutor calificat şi al asistenţei medicale de urgenţã în echipã.
i) Ambulanţieri cu instruire specificã în acordarea primului ajutor de bazã şi al asistenţei medicale de urgenţã în echipã.
j) Voluntari cu instruire specificã în acordarea asistenţei medicale de urgenţã şi a primului ajutor calificat în echipã.
ART. 4
Asistenţa medicalã publicã de urgenţã prespitaliceascã este coordonatã la nivel judeţean sau regional dupã unul din urmãtoarele modele:
a) de cãtre dispeceratele medicale ale serviciilor judeţene de ambulanţã acolo unde nu funcţioneazã echipaje SMURD,
b) prin colaborarea dintre dispeceratele medicale ale serviciilor de ambulanţã cu cele ale Inspectoratelor pentru Situaţii de Urgenţã acolo unde funcţioneazã mai multe echipaje SMURD.
c) de cãtre dispeceratele integrate acolo unde existã.
ART. 5
Activitatea dispeceratelor medicale este coordonatã de cel puţin un medic coordonator.
ART. 6
Acolo unde existã dispecerate integrate, asistenţa medicalã publicã de urgenţã prespitaliceascã este coordonatã în întregime de structurile respective, serviciile medicale de urgenţã prespitaliceascã fiind permanent reprezentate în cadrul dispeceratului integrat de un medic coordonator aparţinând serviciului de ambulanţã sau SMURD.
ART. 7
Dispeceratele integrate pot asigura şi coordonarea regionalã totalã sau parţialã a resurselor medicale şi de prim ajutor calificat ale mai multor judeţe sau entitãţi administrative.
ART. 8
(1) În cazul coordonãrii echipajelor de prim ajutor prin dispeceratele Inspectoratelor pentru Situaţii de Urgenţã, coordonarea medicalã a echipajelor poate fi efectuatã de cãtre un medic de gardã din Unitatea de Primiri Urgenţe care rãspunde de echipajele respective din punct de vedere medical.
(2) În În situaţia prevãzutã la alin. (1), trimiterea echipajelor la intervenţii se face de cãtre personalul din cadrul dispeceratelor Inspectoratelor pentru Situaţii de Urgenţã în baza unor protocoale prestabilite.
ART. 9
Printre atribuţiile principale ale medicului coordonator se includ:
a) urmãrirea intervenţiilor care au loc în faza prespitaliceascã şi coordonarea acestora
b) triajul solicitãrilor în cazul în care numãrul de solicitãri depãşeşte resursele disponibile.
c) gestionarea din punct de vedere medical a activitãţii echipajelor medicale de urgenţã.
d) solicitarea declanşãrii planului roşu şi/sau planului alb în caz de accidente colective/calamitãţi.
e) raportarea evenimentelor cu multiple victime.
f) raportarea evenimentelor şi a situaţiilor care necesitã implicarea resurselor judeţene din mai multe substaţii, sau care pot necesita implicare regionalã sau naţionalã.
ART. 10
Activitatea de coordonare poate fi îndeplinitã temporar, cu aprobarea Autoritãţii de Sãnãtate Publicã din regiunea, judeţul sau municipiul respectiv, de un asistent medical coordonator cu experienţã de cel puţin 3 ani în domeniul asistenţei medicale de urgenţã prespitaliceascã, dacã:
a) nu exista medic care sã ocupe funcţia respectivã
b) exista lipsa temporarã de medici în cadrul serviciilor medicale de urgenţã prespitaliceascã.
ART. 11
Medicul sau asistentul coordonator din cadrul dispeceratului integrat de urgenţã are obligaţia de a respecta toate protocoalele şi procedurile stabilite la nivelul dispeceratului respectiv şi de a dirija resursele disponibile, luând în considerare interesul pacientului şi resursele respective.
ART. 12
(1) Alertarea întârziatã sau evitarea alertãrii unor echipaje de prim ajutor, sau de asistenţa medicalã de urgenţã, constituie abatere disciplinarã şi se sancţioneazã conform legii.
(2) În cazul în care alertarea întârziatã sau evitarea alertãrii prevãzutã la alin. (1) duce la consecinţe grave asupra vieţii sau integritãţii uneia sau mai multor persoane, cazul este deferit autoritãţilor competente în vederea investigãrii acestuia şi luãrii mãsurilor necesare, administrative, civile şi/sau penale.
ART. 13
Triajul apelurilor şi stabilirea prioritãţilor se face, dupã caz, de cãtre dispeceratele medicale, de cãtre dispeceratele Inspectoratelor pentru Situaţii de Urgenţã sau de cãtre cele integrate în conformitate cu algoritmul din anexa nr. 9 la prezentul ordin din cadrul platformei destinate dispecerizãrii apelurilor de urgenţã prin sistemul unic de apel 112.
ART. 14
Dispeceratele Inspectoratelor pentru Situaţii de Urgenţã pot alerta direct echipajele de prim ajutor calificat pentru cazurile în care se bãnuieşte cã viaţa uneia sau mai multor persoane se aflã în pericol, informând dispeceratul medical al serviciului judeţean de ambulanţã sau cel al municipiului Bucureşti.
ART. 15
În vederea alertãrii echipajelor de intervenţie, criteriile sunt urmãtoarele :
a) tipul evenimentului şi codul acestuia (roşu, galben sau verde)
b) echipajul cel mai apropiat
c) echipajul cel mai competent
d) mijlocul de intervenţie cel mai potrivit
ART. 16
În cazul echipajelor de prim ajutor calificat, ele vor fi alertate în cel mult 45 secunde de la apel, în cazurile în care se bãnuieşte cã o persoanã sau mai multe persoane se aflã într-o situaţie care implicã un risc vital, fiind posibilã alertarea concomitentã şi a unui echipaj medical de urgenţã care deţine competenţa pentru cazul respectiv sau aşteptarea unor informaţii suplimentare din partea echipajului de prim ajutor.
ART. 17
În cazul în care echipajul de prim ajutor este la distanţã mare de echipajele de asistenţã medicalã de urgenţã, medicul coordonator poate decide evacuarea pacientului cãtre cel mai apropiat spital de cãtre echipajul de prim ajutor sau deplasarea echipajului la întâlnire cu echipajul medical de urgenţã. În cazul unor distanţe mari şi a disponibilitãţii intervenţiei pe calea aerului, medicul va solicita intervenţia unui echipaj aerian de salvare.
ART. 18
În cazul în care intervin echipajele de prim ajutor calificat care au capacitate de evacuare, şi se dovedeşte cã intervenţia echipajelor medicale de urgenţã nu este necesarã, cele din urmã vor fi dirijate la alte solicitãri sau disponibilizate, rãmânând ca echipajul de prim ajutor sã asigure evacuarea pacientului la cel mai apropiat spital sau la spitalul indicat de medicul coordonator din cadrul dispeceratul medical sau cel integrat.
ART. 19
Echipajele medicale de urgenţã au obligaţia de a informa medicul coordonator de starea pacientului la care au intervenit iar medicul coordonator are obligaţia de a asigura trimiterea echipajului cel mai competent în sprijinul echipajului aflat la locul intervenţiei dacã acest lucru se impune.
ART. 20
Şeful echipajului medical de urgenţã are obligaţia de a solicita sprijinul unui echipaj de nivel de competenţã superioarã, în cazul în care pacientul la care se aflã necesita intervenţia unui astfel de echipaj.
ART. 21
Principiile de coordonare şi dispecerizare a echipajelor din cadrul sistemului public de asistenţã medicalã de urgenţã şi prim ajutor calificat corelate cu codul alocat cazurilor, sunt prevãzute în anexa nr. 9 a prezentului ordin.
ART. 22
(1) Coordonarea, monitorizarea şi gestionarea intervenţiilor în faza prespitaliceascã se poate realiza utilizând sistemul de telemedicinã pentru transmiterea datelor între ambulanţe şi centrele de recepţie a datelor.
(2) Sistemul de telemedicinã prevãzut la alin. (1) asigurã trasmisia a cel puţin 4 parametrii:
a) electrocardiograma în 12 derivaţii
b) ritm cardiac în timp real
c) pulsoximetrie în timp real
d) tensiune arterialã
(3) Transmiterea datelor, în conformitate cu alin. (1), are douã componente:
a) componenta de colectare/transmisie de date în timp real utilizând aparatura de pe ambulanţele de tip B
b) componenta de recepţie şi analizã a datelor în Unitãţile de Primiri Urgenţe din centrele regionale sau a celor numite de cãtre MSP.
(4) Sistemul de calcul şi baza de date a sistemului de telemedicinã utilizat în faza prespitaliceascã este gestionat de administratorul Sistemului Naţional Unic pentru Apelul de Urgenţã 112, respectiv Serviciul de Telecomunicaţii Speciale.
(5) Între punctul de trimitere a datelor şi cel de primire şi analizã existã legatura radio şi legãtura telefonicã pentru comunicare voce.
(6) În cazul lipsei legãturii radio, se face legãtura telefonicã cu sprijinul Centrului de Apel Unic 112 sau a Dispeceratului Integrat, în cazul în care acesta existã.
(7) Echipajele de prim ajutor calificat şi echipajele medicale de urgenţã de tip B2 au obligaţia de a transmite datele medicale ale pacientului în urmãtoarele situaţii:
a) pacientul are dureri precordiale, iar în acest caz vor fi transmise urmãtoarele date: ritm cardiac, electrocardiograma în 12 derivaţii, pulsoximetrie, tensiune arterialã;
b) pacientul are ritmul/pulsul neregulat, iar în acest caz vor fi transmise urmãtoarele date: ritm cardiac, pulsoximetrie, tensiune arterialã, electrocardiogramã în 12 derivaţii (la solicitarea medicului);
c) pacinetul este tahicardic > 120/minut, iar în acest caz vor fi transmise urmãtoarele date: ritm cardiac, pulsoximetrie, tensiune arterialã, electrocardiogramã în 12 derivaţii (la solicitarea medicului)
d) pacientul este bradicardic < 60/minut, iar în acest caz vor fi transmise urmãtoarele date:ritm cardiac, electrocardiogramã în 12 derivaţii, pulsoximetrie, tensiune arterialã;
e) pacientul este inconştient, iar în acest caz vor fi transmise urmãtoarele date: ritm cardiac, pulsoximetrie, tensiune arterialã, electrocardiogramã în 12 derivaţii (la solicitarea medicului);
f) pacinetul este în stop cardio-respirator, iar în acest caz vor fi transmise urmãtoarele date: ritm cardiac, pulsoximetrie, tensiune arterialã, electrocardiogramã în 12 derivaţii (la solicitarea medicului)
g) pacientul este cu tensiunea arterialã sistolicã < 90 mmhg, iar în acest caz vor fi transmise urmãtoarele date: ritm cardiac, pulsoximetrie, tensiune arterialã, electrocardiogramã în 12 derivaţii (la solicitarea medicului).
(8) Pe lângã transmiterea datelor menţionate la alin. (7), echipajele de intervenţie ale ambulanţelor de tip B2 comunicã urmãtoarele informaţii minime telefonic sau radio-telefonic:
a) vârsta pacientului
b) sexul pacientului
c) starea generalã a pacientului: dacã este cooperant/confuz/agitat/inconştient, dacã este cãzut - culcat/în picioare, precum şi scorul Glasgow al pacientului
d) culoarea tegumentelor şi a mucoaselor
e) tegumentele uscate/pacientul transpirat
f) pacinetul respirã normal/dispneic-frecventa respiratorie
g) pacinetul este/nu este ortopneic
h) starea motorie a pacinetului: dacã se mişcã toate membrele, dacã este paralizat sau nu mişcã un membru sau o parte a corpului.
i) Pacientul prezintã leziuni traumatice şi dacã da, se comunicã : localizarea acestora, dacã pacientul sângereazã şi localizarea sângerãrii, dacã pacinetul are posibile fracuri închise/deschise
j) circumstanţele producerii evenimentului
(9) Echipajele medicale de urgenţã ale ambulanţelor de tip B1 pot transmite datele cãtre centrele de recepţie în cazul în care medicul din echipajul respectiv considerã necesarã consultarea unui coleg din cadrul centrului de recepţie/analizã a apelurilor.
(10) Sistemul de telemedicinã prevãzut la alin. (1) asigurã înregistrarea şi stocarea datelor medicale şi voce pentru o duratã de cel puţin o lunã.
(11) Unitãţile de Primiri Urgenţe care asigurã recepţia şi analiza datelor sunt urmãtoarele:
a. UPU-SMURD din cadrul Spitalului Clinic de Urgenţã Bucureşti.
b. UPU-SMURD din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţã Sfântul Spiridon Iaşi.
c. UPU-SMURD din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţã Craiova
d. UPU din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţã Constanţa
e. UPU-SMURD din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţã Târgu Mureş
f. UPU-SMURD din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţã Cluj-Napoca.
g. UPU-SMURD din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţã Timişoara.
h. UPU-SMURD din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţã Piteşti
(12) Recepţia şi analiza datelor poate fi efectuatã şi în alte Unitãţi de Primiri Urgenţe dacã volumul activitãţii într-o regiune depãşeşte capacitatea de recepţie a Unitãţii de Primiri Urgenţe desemnate în aliniatul 11 al prezentului ordin. În astfel de situaţii se stabileşte Unitatea de Primiri Urgenţe care urmeazã sã funcţioneze ca al doilea centru de recepţie într-o anumitã regiune prin acordul comun dintre unitatea regionalã şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale.
(13) Primirea şi analizarea datelor se face de cãtre un medic specialist în medicina de urgenţã sau ATI sau de cãtre un medic rezident în semestrul II al anului III, anul IV sau V, din specialitãţile sus menţionate cu acordul directorului programului de rezidenţiat.
(14) În cazul în care recepţionarea şi analiza datelor este asiguratã de cãtre un medic rezident, acesta, în limita posibilitãţilor, se va consulta cu un medic specialist în cazul în care existã suspiciunea unor modificãri patologice ale parametrilor transmişi sau în cazul în care se considerã necesarã administrarea unor medicamente sau a efectuãrii unor manevre, cu excepţia cazului în care pacientul se aflã în stop cardio-respirator, situaţie în care este obligatorie comunicarea imediatã a indicaţiilor cãtre echipajele de prim ajutor sau cãtre cele medicale de urgenţã.
ART. 23
(1) Centrele de primire şi analizã a datelor din cadrul spitalului Clinic Judeţean Târgu Mureş şi Spitalul Clinic de Urgenţã Bucureşti au în structurã centre de expertizã şi informare în toxicologie, utilizând un sistem de calcul dedicat, integrat în sistemul 112.
(2) Centrele de expertizã şi informare toxicologicã sunt coordonate de farmacişti/farmacist clinician aflaţi în structura Unitãţilor de Primiri Urgenţe din spitalele respective, asigurând permanenţa în cadrul centrelor respective şi colaborând cu medicii de gardã din cadrul centrelor de recepţie şi analizã a datelor, pentru a asigura sprijin unitãţilor sanitare şi, dupã caz, populaţiei, din regiunea/regiunile arondate.
(3) Abonamentul anual al bazei de date necesarã funcţionãrii centrelor de informare toxicologicã se asigurã din bugetul Ministerului Sãnãtãţii Publice, în cadrul bugetului Unitãţilor de Primiri Urgenţe.
ART. 24
Centrele de expertizã şi informare toxicologicã au arondate urmãtoarele regiuni:
a) centrul din cadrul Spitalului Clinic de Urgenţã Bucureşti: regiunea arondatã centrului regional Bucureşti, regiunea arondatã centrului regional Craiova şi regiunea arondatã centrului regional Constanţa
b) centrul din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţã Târgu Mureş: regiunea arondatã centrului regional Mureş, regiunea arondatã centrului regional Cluj, regiunea arondatã centrului regional Timiş şi regiunea arondatã centrului regional Iaşi.
ART. 25
Asigurarea permanenţei în cadrul centrelor de recepţie/analizã a datelor şi a celor care au în structurã punctele de informare toxicologicã se face în ture sau prin linii de gardã distincte asigurate de medici specialişti, rezidenţi şi, în cazul centrelor care au în structurã puncte de expertizã/informare toxicologicã, farmacişti. În Unitãţile de Primiri Urgenţe cu mai multe linii de gardã, asigurarea permanenţei poate fi efectuatã concomitent de cãtre unul dintre medicii aflaţi în Unitãţile de Primiri Urgenţe.
ART. 26
(1) Echipajele de intervenţie din cadrul serviciilor publice de urgenţã prespitaliceascã, inclusiv cele de prim ajutor, au obligaţia sã completeze fişa medicalã potrivitã nivelului de competenţã al echipajului pentru fiecare pacient asistat.
(2) Fişa medicalã se completeazã cel puţin în douã exemplare, din care un exemplar este predat Unitãţii de Primiri Urgenţe dupã ce a fost aplicatã semnãtura şefului de echipaj şi, dupã caz, parafa acestuia şi un exemplar este pãstrat de cãtre echipajul prespitalicesc urmând a fi arhivat la nivelul serviciului de care aparţine în conformitate cu prevederile legale în vigoare. În cazul în care pacientul rãmâne la domiciliu ambele exemplare vor fi arhivate în cadrul serviciului de urgenţã prespitaliceascã.
(3) Pentru echipajele conduse de medic se completeazã fişa medicalã din anexa 7 a prezentului ordin.
(4) Pentru echipajele conduse de asistent medical sau paramedic, se completeazã fişa medicalã din anexa 8 a prezentului ordin.
(5) În cazul în care intervin mai multe echipaje la un pacient, fiecare echipaj este obligat sã completeze o fişã pentru pacientul respectiv specificând cã a intervenit în sprijinul unui alt echipaj sau, dupã caz, cã echipajul respectiv a fost sprijinit de un alt echipaj, menţionând şi datele de identificare ale echipajului respectiv.
(6) În cazul intervenţiei la un accident colectiv, fiecare echipaj completeazã fişa pentru pacienţii asistaţi direct de cãtre echipajul respectiv.
(7) În cazul intervenţiei la un accident colectiv, echipajele medicale cu medic au obligaţia de a completa o fişã pentru fiecare pacient consultat de medicul din echipaj sau de a consemna constatãrile în fişa echipajului de prim ajutor sau în fişa echipajului medical cu asistent aplicând semnãtura medicului şi parafa acestuia.
(8) Personalul din cadrul echipajelor de prim ajutor calificat şi din cadrul echipajelor medicale de urgenţã au obligaţia de a preda la Unitatea de Primiri Urgenţe o copie a fişei medicale.
(9) În cazul refuzului pacientului de a fi transportat la spital echipajul medical sau cel de prim ajutor calificat are obligaţia sã obţinã, pe fişa medicalã, semnatura pacientului, a unui membru de familie sau a unui martor, specificând faptul cã pacientul refuzã transportul suportând consecinţele şi comunicând dispeceratului medical sau integrat.
(10) În cazul în care pacientul este gãsit decedat/decedat în prezenţa echipajului, la locul intervenţiei se va lãsa un exemplar poliţiei sau membrilor de familie.
ART. 27
La nivel spitalicesc asistenţa medicalã publicã de urgenţã este asiguratã de spitalele de urgenţã, spitalele şi institutele de specialitate, spitalele judeţene şi locale, asigurarea îngrijirilor necesare la nivelul de competenţã al unitãţii sanitare respective fiind obligatorie. Aceste îngrijiri vor fi acordate pânã la stabilizarea, în limita posibilitãţilor, a pacientului şi transferul, dacã este necesar, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, cãtre spitalele de urgenţã sau de specialitate care deţin competenţele necesare continuãrii îngrijirilor.
ART. 28
(1) Categoriile de spitale publice şi clasificarea pe baza cãreia se stabilesc acestea, din punctul de vedere al capacitãţii şi competenţei de acordare a asistenţei medicale de urgenţã sunt prevãzute în <>Ordinul nr. 1764/2006 privind aprobarea criteriilor de clasificare a spitalelor de urgenţã locale, judeţene şi regionale din punctul de vedere al competenţelor, resurselor materiale şi umane şi al capacitãţii lor de a asigura asistenţa medicalã de urgenţã şi îngrijirile medicale definitive pacienţilor aflaţi în stare criticã.
(2) Regulile de arondare a spitalelor de nivel de competenţã IV, III şi II la spitalele regionale de nivel de competenţa I sunt prevãzute în <>Ordinul nr. 1765/2006 privind arondarea judeţelor la centrele regionale, luându-se în considerare regiunile de dezvoltare socioeconomicã din care fac parte, precum şi distanţele aeriene şi terestre dintre un spital judeţean şi un anumit centru regional.
ART. 29
Clasificarea, organizarea, conducerea şi modul de finanţare al unitãţilor şi compartimentelor de primiri urgenţe se face în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare şi cu <>Ordinul nr. 1706/2007 privind conducerea şi organizarea unitãţilor şi compartimentelor de primire a urgenţelor, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
ART. 30
(1) La nivel prespitalicesc, asistenţa medicalã de urgenţã este organizatã sub forma serviciilor judeţene sau regionale publice, cu staţii centrale şi substaţii sau puncte de lucru, dupã caz, organizate la nivel urban şi rural.
(2) În mediul urban, asistenţa medicalã de urgenţã este organizatã dupã cum urmeazã :
a) staţie centralã sau substaţie în cazul serviciului de ambulanţã, având echipaj/echipaje medicale de urgenţã şi echipaj/echipaje de consultaţii la domiciliu.
b) staţiile serviciilor de ambulanţã sunt organizate în douã compartimente în conformitate cu prevederile legale fiind permis ca în cadrul unei staţii sã funcţioneze doar echipaje medicale de urgenţã şi/sau de consultaţii de urgenţã la domiciliu, dar, în acelaşi timp este interzis ca în cadrul unei staţii sã funcţioneze doar echipaje de transport sanitar cu ambulanţe tip A1 sau A2.
c) echipajele de prim ajutor calificat, integrate organic în subunitãţile de intervenţie ale serviciilor de urgenţã profesioniste, subordonate Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţã, în cazul SMURD.
d) echipajele de terapie intensivã mobilã, inclusiv echipajele de medicinã de urgenţã, organizate la nivelul inspectoratelor pentru situaţii de urgenţã judeţene/al municipiului Bucureşti, în cazul SMURD.
(3) În mediul rural, asistenţa medicalã de urgenţã este organizatã, dupã cum urmeazã:
a) substaţie sau punct de lucru în cazul serviciului de ambulanţã, deţinând cel puţin un echipaj medical de urgenţã funcţional în regim continuu utilizând ambulanţe tip B sau C2 în confomitate cu prevederile legale în vigoare.
b) substaţie sau punct de lucru în cazul serviciului de ambulanţã, deţinând cel puţin un echipaj de consultaţii de urgenţã la domiciliu funcţional, fiind interzis ca o substaţie a unui serviciu de ambulanţã sã funcţioneze cu echipaje de transport sanitar fãrã cel puţin un echipaj medical de urgenţã sau de consultaţii de urgenţã la domiciliu, concomitent în cadrul aceleaşi substaţii.
c) echipajele de prim ajutor calificat, care sã fie constituie fie ca puncte de lucru independente, fie aparţinând unor subunitãţi din cadrul inspectoratelor pentru situaţii de urgenţã judeţene şi sunt dislocate în alte localitãţi decât cele în care acestea îşi au sediul, în cazul SMURD.
ART. 31
(1) La nivel spitalicesc, asistenţa medicalã publicã de urgenţã este asiguratã la nivelul spitalelor judeţene de urgenţã, a spitalelor municipale şi orãşeneşti la nivelul de competenţã al fiecãrui spital pânã la stabilizarea pacientului şi asigurarea, inclusiv, a tratamentului definitiv al acestuia, sau pânã la stabilizarea şi organizarea transferului acestuia la o unitate sanitarã cu competenţa necesarã asigurãrii tratamentului definitiv cazului respectiv.
(2) La nivelul spitalelor judeţene de urgenţã existã Unitãţi de Primiri Urgenţe care au responsabilitatea primirii, trierii, investigãrii, stabilizãrii şi asigurãrii tratamentului definitiv sau transferului, dupã caz, a pacienţilor.
(3) Transferul/trimiterea/internarea pacienţilor în vederea asigurãrii tratamentului definitiv se poate efectua la o secţie de specialitate din spitalul propriu sau unul cu un nivel superior de competenţã, la medicul de familie sau la ambulatoriul de specialitate, în funcţie de caracterul urgenţei şi necesitatea rezolvãrii definitive a cazului fie in regim de urgenţã, fie în regim ambulatoriu.
ART. 32
(1) Serviciile publice implicate în acordarea asistenţei medicale de urgenţã şi primul ajutor calificat la nivel prespitalicesc au obligaţia asigurãrii unor mecanisme de control al calitãţii la nivelul fiecãrei instituţii.
(2) Controlul calitãţii se realizeazã, în mod cumulativ, prin:
a) monitorizarea activitãţii echipajelor de intervenţie din punct de vedere operativ.
b) analiza retroactivã a cazurilor din punct de vedere medical.
c) monitorizarea intervenţiilor prin intermediul unor persoane cu experienţã desemnate pentru aceastã activitate.
d) analiza lunarã a mortalitãţii şi morbiditãţii.
e) verificarea inopinatã periodicã a mijloacelor de intervenţie.
f) sondaje de opinie anonime în rândul pacienţilor şi a familiilor acestora.
(3) Controlul calitãţii se poate realiza şi prin alte mecanisme specifice.
(4) Controlul calitãţii în acordarea asistenţei medicale de urgenţã spitaliceascã la nivelul Unitãţilor şi a Compartimentelor de Primiri Urgenţe este obligatorie şi se realizeazã prin metode, ca:
a) analiza retroactivã a cazurilor
b) analiza lunarã a mortalitãţii şi morbiditãţii
c) evaluarea periodicã a activitãţii personalului în timpul gãrzii şi a respectãrii prevederilor legale şi a protocoalelor de lucru.
d) sondaje de opinie anonime în rândul pacienţilor şi a familiilor acestora.
------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
