Manual de inventariere
Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   NORMATIV din 8 mai 2007  privind documentatiile geotehnice pentru constructii - INDICATIV NP 074-2007    EMITENT:    MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR    PUBLICAT ÎN:   MONITORUL OFICIAL nr. 381 din 6 iunie 2007    Twitter Facebook

NORMATIV din 8 mai 2007 privind documentatiile geotehnice pentru constructii - INDICATIV NP 074-2007

EMITENT: MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 381 din 6 iunie 2007


Va oferim 57 de modele de cereri si actiuni in justitie, redactate impecabil, in conformitate cu prevederile noului Cod!

>> DETALII CLICK AICI

PARTEA I
Întocmirea şi verificarea documentaţiilor geotehnice pentru construcţii

CAP. 1
Generalitãţi

1.1. Scop şi domeniu de aplicare
1.1.1. Partea I a prezentului normativ stabileşte modul de întocmire şi verificare a documentaţiilor geotehnice pentru construcţii.
1.1.2. Documentaţiile geotehnice la care se referã prezentul normativ pot fi întocmite pentru construcţii civile, industriale, agrozootehnice, energetice, miniere, de telecomunicaţii, edilitare şi de gospodãrie comunalã; pentru drumuri, sisteme rutiere aeroportuare, poduri, tunele; pentru construcţii de cãi ferate; pentru construcţii de porturi, şantiere navale şi platforme marine; pentru construcţii şi amenajãri hidrotehnice; pentru îmbunãtãţiri funciare, precum şi pentru orice alte categorii de construcţii.
1.1.3. Documentaţiile geotehnice reprezintã o componentã distinctã a proiectului unei construcţii. Elaborarea documentaţiilor geotehnice trebuie încredinţatã unor specialişti, persoane juridice sau fizice, având calificarea necesarã şi experienţã în acest domeniu şi dispunând de o dotare tehnicã adecvatã.
1.1.4. Documentaţiile geotehnice la care se referã prezentul normativ pot fi întocmite atât pentru construcţii noi, cât şi pentru construcţii existente, în vederea obţinerii autorizaţiei de construire sau autorizaţiei de desfiinţare, precum şi pentru toate fazele de proiectare stabilite prin legislaţia în vigoare.
De asemenea, documentaţiile geotehnice se pot întocmi şi pentru elaborarea expertizelor juridice, pentru studii de impact şi pentru obţinerea avizelor de mediu.
1.1.5. Natura şi conţinutul documentaţiilor geotehnice se diferenţiazã în funcţie de faza de proiectare şi de categoria geotehnicã a lucrãrii. În anexa nr. I.1 sunt date recomandãri privind stabilirea categoriei geotehnice în care se încadreazã o lucrare.
1.1.6. În toate cazurile în care, în concordanţã cu prevederile prezentului normativ, se impune verificarea unei documentaţii geotehnice, verificarea va trebui efectuatã de un verificator de proiecte pentru domeniul A(f).

CAP. 2
Documentaţiile geotehnice pentru construcţii

2.1. Avizul geotehnic preliminar
2.1.1. Obiectivul acestei documentaţii îl reprezintã elaborarea unui aviz geotehnic pentru fazele preliminare de proiectare (studiul de prefezabilitate şi/sau studiul de fezabilitate).
2.1.2. Avizul geotehnic preliminar nu se poate substitui studiului geotehnic necesar la proiectarea lucrãrilor.
2.2. Studiul geotehnic
2.2.1. Studiul geotehnic reprezintã documentaţia geotehnicã de bazã necesarã pentru proiectarea oricãrei construcţii.
2.2.2. Studiul geotehnic face parte din proiectul tehnic şi este prezentat în anexa la proiectul pentru autorizarea executãrii lucrãrilor de construire (PAC).
2.2.3. În anexa nr. I.2 se prezintã sintetic condiţiile de elaborare şi verificare a studiului geotehnic (SG).
2.3. Studiul geotehnic de detaliu
2.3.1. Studiul geotehnic de detaliu (SG-D) se elaboreazã pentru faza de detalii de execuţie, în situaţiile în care pentru proiectarea detaliilor de execuţie sunt necesare elemente suplimentare faţã de cele furnizate de studiul geotehnic elaborat pentru faza de proiect tehnic şi care a fãcut parte şi din PAC.
2.4. Studiul geotehnic pentru proiectul în fazã unicã
2.4.1. În cazul în care proiectul se elaboreazã în fazã unicã (PFU), în locul fazelor PT şi DDE, prevederile de la pct. 2.2 şi 2.3 rãmân valabile şi pentru studiul geotehnic pentru proiectul în fazã unicã (SGU).
2.5. Raportul de monitorizare geotehnicã a execuţiei
2.5.1. Monitorizarea geotehnicã a execuţiei lucrãrilor urmãreşte sã asigure cã lucrãrile legate de teren sunt realizate în conformitate cu proiectul, pentru a se putea dispune, dacã se dovedeşte necesar, adaptarea pe mãsura avansãrii lucrãrilor a detaliilor de execuţie, în funcţie de condiţiile geotehnice întâlnite şi de comportarea lucrãrilor în faza de construcţie.
2.5.2. Monitorizarea geotehnicã a execuţiei poate fi efectuatã de elaboratorul studiului geotehnic, de unitãţi autorizate sau de specialişti atestaţi pentru domeniul A(f) - Rezistenţa şi stabilitatea terenului de fundare a construcţiilor şi a masivelor de pãmânt.
2.5.3. Raportul de monitorizare geotehnicã a execuţiei cuprinde notele de sintezã a monitorizãrii geotehnice (în primul rând, natura şi caracteristicile terenurilor întâlnite şi compararea cu previziunile), precum şi note privind comportarea lucrãrii în curs de execuţie şi a vecinãtãţilor.
2.6. Expertiza geotehnicã
2.6.1. Obiectivul documentaţiei geotehnice, denumitã expertiza geotehnicã (EG), îl reprezintã expertizarea unuia sau a mai multor elemente geotehnice ale unei lucrãri noi, în faza de proiectare ori în faza de execuţie, sau a unei lucrãri existente.
2.6.2. În cazul unei lucrãri noi, expertiza geotehnicã poate expertiza studii geotehnice realizate în prealabil, cu referire la lucrarea sau la partea din lucrare specificatã prin temã.
2.6.3. În cazul unei lucrãri existente, expertiza geotehnicã se diferenţiazã dupã cum lucrarea este fãrã avarie sau cu avarie.
2.6.3.1. În cazul unei lucrãri fãrã avarie, obiectivul expertizei geotehnice îl reprezintã, de regulã, expertizarea unui element geotehnic specific al lucrãrii, cu luarea în considerare a studiilor geotehnice realizate în diferitele faze ale proiectãrii, precum şi a observaţiilor fãcute pe parcursul execuţiei şi exploatãrii.
2.6.3.2. În cazul unei lucrãri cu avarie, obiectivele principale ale expertizei geotehnice le constituie investigarea cauzelor geotehnice ale avariei constatate şi evaluarea remediilor ce trebuie avute în considerare.
2.6.4. Realizarea expertizei geotehnice se efectueazã de experţi în domeniul A(f).
2.7. Corelarea între documentaţiile geotehnice şi etapele de realizare a lucrãrii
2.7.1. În figura 1 se prezintã schema clasificãrii, succesiunii şi corelãrii documentaţiilor geotehnice pentru construcţii, în funcţie de etapele de realizare a lucrãrii şi de obiectul documentaţiilor.



┌────────────────────┐ ┌──────────────────────────────────────────────────┐
│ Etapele de │ │ │
│realizare a lucrãrii│ │ DOCUMENTAŢIILE GEOTEHNICE │
└────────────────────┘ └──────────────────┬────────────┬──────────────────┘
│ │
┌───────────┘ └──────────┐
│ │
┌──────────────────┐ ┌──────┴──────────┐ ┌──────┴─────────┐
│ │ │ Autorizarea, │ │ │
│ Proiectare │ │ proiectarea şi │ │ Expertizare │
│ │ │ monitorizarea │ │ │
│ │ │ lucrãrilor │ └────────────────┘
├──────────────────┤ ├─────────────────┤ ┌────────────────┐
│Faze preliminare: │ │ │ │ │
│ - studiu de │ │ Aviz geotehnic │ │ │
│ prefezabilitate │ │preliminar (AG-P)│ │ │
│ - studiu de │ │ (dupã caz) │ │ │
│ fezabilitate │ │ │ │ │
├──────────────────┤ ├─────────────────┤ │ │
│ Proiect pentru │ │ │ │ │
│ autorizarea │ │ │ │ │
│ executãrii │ │ │ │ │
lucrãrilor │ │ │ │ Expertizã │
│ de construcţii │ │ Studiu │ │ geotehnicã │
│ (PAC) │ │ geotehnic*1) ├──────────┐ │ (dupã caz) │
├──────────────────┤ │ (SG) │ Studiu │ │ │
│ Proiect tehnic │ │ │geotehnic │ │ │
│ (PT) │ ├─────────────────┤ pentru │ │ │
├──────────────────┤ │ Studiu │proiect în│ │ │
│ Detalii de │ │ geotehnic │ faza │ │ │
│ execuţie │ │ de detaliu*1) │ unicã*1) │ │ │
│ (DE) │ │ (SG-D) │ (SGU) │ │ │
└──────────────────┘ └─────────────────┴──────────┘ └────────────────┘

┌──────────────────┐ ┌──────────────────┐ ┌────────────────┐
│ │ │ Raport de │ │ │
│ Execuţie │ │ monitorizare │ │ Expertizã │
│ │ │ geotehnicã a │ │ geotehnicã │
│ │ │ execuţiei (RMG) │ │ (dupã caz) │
└──────────────────┘ └──────────────────┘ └────────────────┘

┌──────────────────┐ ┌────────────────┐
│ │ │ Expertizã │
│Lucrare existentã │ │ geotehnicã │
│ │ │ (dupã caz) │
└──────────────────┘ └────────────────┘



Fig. 1 Schema clasificãrii, succesiunii şi corelãrii documentaţiilor geotehnice pentru construcţii

Legenda:
-------
*1) Documentaţie geotehnicã pentru care este obligatorie verificarea de cãtre un verificator de proiecte atestat în domeniul A(f).


ANEXA I.1
la normativ


A 1. Categoriile geotehnice
A 1.1. În vederea stabilirii exigenţelor proiectãrii geotehnice se introduc 3 categorii geotehnice: 1, 2 şi 3.
Încadrarea preliminarã a unei lucrãri în una dintre categoriile geotehnice trebuie sã se facã, în mod normal, înainte de investigarea terenului de fundare. Aceastã încadrare poate fi ulterior schimbatã. Categoria poate fi verificatã şi eventual schimbatã în fiecare fazã a procesului de proiectare şi de execuţie.
Diferitele aspecte ale proiectãrii unei lucrãri pot impune abordãri care sã corespundã diferitelor categorii geotehnice.
Nu este necesar sã se trateze întreaga lucrare în concordanţã cu exigenţele categoriei celei mai ridicate.
Metodele unei categorii mai ridicate pot fi utilizate pentru a justifica o proiectare mai economicã sau atunci când proiectantul considerã oportun acest lucru.
A 1.2. Categoria geotehnicã este asociatã cu riscul geotehnic. Acesta este redus în cadrul Categoriei geotehnice 1, moderat în cazul Categoriei geotehnice 2 şi mare în cazul Categoriei geotehnice 3.
Încadrarea unei lucrãri într-o categorie de risc geotehnic sporit impune necesitatea realizãrii în condiţii de exigenţã corespunzãtoare a investigãrii terenului de fundare şi a proiectãrii infrastructurii, folosind modele şi metode de calcul perfecţionate, spre a se atinge un nivel de siguranţã necesar pentru rezistenţa, stabilitatea şi condiţiile normale de exploatare a construcţiei, în raport cu terenul de fundare.
Riscul geotehnic depinde de douã categorii de factori: pe de o parte, factorii legaţi de teren, dintre care cei mai importanţi sunt condiţiile de teren şi apa subteranã, iar pe de altã parte, factorii legaţi de structurã şi de vecinãtãţile acesteia.
A 1.2.1. Condiţiile de teren
În vederea definirii categoriei geotehnice, condiţiile de teren se grupeazã în urmãtoarele categorii:

a. Terenuri bune, conform tabelului A1

Tabelul A1


──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Nr. Tipul de teren
crt.
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1. Blocuri, bolovãnişuri şi pietrişuri, conţinând mai puţin
de 40% nisip şi mai puţin de 30% argilã, în condiţiile unei
stratificaţii practic uniforme şi orizontale (având înclinarea
mai micã de 10%)
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
2. Pãmânturi nisipoase, inclusiv nisipuri prãfoase, îndesate,
în condiţiile unei stratificaţii practic uniforme şi orizontale
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
3. Pãmânturi fine cu plasticitate redusã (I(P)<10%): nisipuri
argiloase, prafuri nisipoase şi prafuri, având e<0.7 şi
I(C)≥0.75, în condiţiile unei stratificaţii practic uniforme
şi orizontale
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
4. Pãmânturi fine cu plasticitate medie (10%<I(P)<20%): nisipuri
argiloase, prafuri nisipoase-argiloase, având e<1.0 şi I(C)≥0.75,
în condiţiile unei stratificaţii practic uniforme şi orizontale
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
5. Pãmânturi fine cu plasticitate mare (I(P)>20%): argile nisipoase,
argile prãfoase şi argile, având e<1.1 şi I(C)≥0.75, în condiţiile
unei stratificaţii practic uniforme şi orizontale
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
6. Roci stâncoase şi semistâncoase, în condiţiile unei stratificaţii
practic uniforme şi orizontale
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
7. Umpluturi compactate realizate conform unor documentaţii de execuţie
(caiete de sarcini) controlate calitativ de unitãţi autorizate
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
8. Orice combinaţie între stratificaţiile precizate la nr. crt. 1≈'986
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────



NOTĂ:
Se excepteazã de la încadrarea la pct. 4 şi 5 pãmânturile sensibile la umezire, identificate conform normativului P7-2000, iar la pct. 5, pãmânturile argiloase cu umflãri şi contracţii mari.

b. Terenuri medii, conform tabelului A2

Tabelul A2


──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Nr. Tipul de teren
crt.
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1. Pãmânturi nisipoase, inclusiv nisipuri prãfoase, de îndesare medie, în
condiţiile unei stratificaţii practic uniforme şi orizontale (având
înclinarea mai micã de 10%)
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
2. Pãmânturi fine cu plasticitate redusã: nisipuri argiloase, prafuri
nisipoase şi prafuri, având e<0.7 şi 0.5<I(C)<0.75, în condiţiile unei
stratificaţii practic uniforme şi orizontale
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
3. Pãmânturi fine cu plasticitate medie: nisipuri argiloase, prafuri
nisipoase-argiloase, având e<1.0 şi 0.5<I(C)≥0.75, în condiţiile unei
stratificaţii practic uniforme şi orizontale
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
4. Pãmânturi fine cu plasticitate mare (I(P)>20%): argile nisipoase, argile
prãfoase şi argile, având e<1.1 şi 0.5<I(C)<0.75, în condiţiile unei
stratificaţii practic uniforme şi orizontale
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
5. Pãmânturi loessoide, aparţinând grupei A de pãmânturi sensibile la
umezire, definite conform normativului P7-92
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
6. Umpluturi de provenienţã cunoscutã, conţinând materii organice sub 6%,
realizate organizat, sau având o vechime mai mare de 10-12 ani şi
necompactate iniţial
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────



c. Terenuri dificile

În aceastã categorie intrã nisipurile afânate, nisipurile saturate susceptibile de lichefiere sub acţiuni seismice, pãmânturile fine cu consistenţã redusã (I C <0.5), pãmânturile loessoide aparţinând grupei B de pãmânturi sensibile la umezire, definite conform normativului P7-2000, pãmânturile argiloase cu umflãri şi contracţii mari, pãmânturile cu conţinut ridicat de materii organice (peste 6%), terenurile în pantã cu potenţial de alunecare.
A.1.2.2. Apa subteranã
Din punctul de vedere al prezenţei apei subterane pe amplasament, în corelare cu soluţia de fundare, se disting 3 situaţii care trebuie avute în vedere la definirea categoriei geotehnice:
a) excavaţia nu coboarã sub nivelul apei subterane, nu sunt necesare epuismente;
b) excavaţia coboarã sub nivelul apei subterane, se prevãd lucrãri normale de epuismente directe sau drenare, fãrã riscuri de degradare a unor structuri alãturate;
c) excavaţia coboarã sub nivelul apei subterane, în condiţii hidrogeologice excepţionale, impunând lucrãri de epuismente cu caracter excepţional.
A.1.2.3. Clasificarea construcţiilor dupã importanţã
În vederea definirii categoriei geotehnice se utilizeazã clasificarea construcţiilor în conformitate cu <>Hotãrârea Guvernului nr. 766/1997 , anexa nr. 2, în 4 categorii de importanţã:
- excepţionalã;
- deosebitã;
- normalã;
- redusã.
A.1.2.4. Vecinãtãţile
Categoria geotehnicã depinde şi de modul în care realizarea excavaţiilor, a epuismentelor şi a lucrãrilor de infrastructurã aferente construcţiei care se proiecteazã poate afecta construcţiile şi reţelele subterane aflate în vecinãtate. Se pot distinge, din acest punct de vedere, 3 situaţii:
a) risc inexistent sau neglijabil al unor degradãri ale construcţiilor sau reţelelor învecinate;
b) risc moderat al unor degradãri ale construcţiilor sau reţelelor învecinate;
c) risc major de degradãri ale construcţiilor sau reţelelor învecinate.
A.1.3. Stabilirea categoriei geotehnice
În tabelul A3 se prezintã 3 corelãri între cei 4 factori detaliaţi la pct. 2.1, 2.2, 2.3 şi 2.4 în vederea definirii riscului geotehnic.
Diferiţii factori se pot combina şi în alte moduri, în afara situaţiilor ilustrate în tabel. De regulã factorul cel mai nefavorabil dintre cei enumeraţi determinã nivelul riscului geotehnic şi, în mod corespunzãtor, încadrarea în categoria geotehnicã cea mai mare.

Tabelul A3


────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Factorii de avut Exemple de corelare
în vedere ────────────────────────────────────────────────────────────
Punc- Punc- Punc-
Exemplu 1 taj Exemplu 2 taj Exemplu 3 taj
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Condiţii de teren Terenuri bune 2 Terenuri medii 3 Terenuri dificile 6
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Apa subteranã Fãrã 1 Cu epuismente 2 Cu epuismente 4
epuismente normale excepţionale
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Clasificarea
construcţiei Redusã 2 Normalã 3 Deosebit de 5
dupã categoria excepţionalã
de importanţã
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Vecinãtãţi Fãrã riscuri 1 Risc moderat 3 Risc major 4
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Riscul geotehnic Redus 6 Moderat 11 Mare 19
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────



Pentru a facilita încadrarea lucrãrii într-o categorie geotehnicã se recomandã folosirea urmãtoarei metodologii:
* se atribuie fiecãruia dintre cazurile aferente celor 4 factori prevãzuţi în tabelul A3 un numãr de puncte, specificat în dreptul cazului respectiv;
* se însumeazã punctele corespunzãtoare celor 4 factori;
* la punctajul stabilit pe baza celor 4 factori se adaugã puncte corespunzãtoare zonei seismice, având valoarea acceleraţiei terenului pentru proiectare a(g) definitã în codul P100-1/2006, astfel:
- douã puncte pentru zonele cu a(g) ≥ 0,24 g;
- un punct pentru zonele cu a(g) = (0.16...0.20)g;
* încadrarea în categorii geotehnice se va face în funcţie de punctajul total, în concordanţã cu tabelul A4.

Tabelul A4


───────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Nr. Riscul geotehnic Categoria
crt. ────────────────────────────────────────────── geotehnicã
Tip Limite punctaj
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1. Redus 6...9 1
2. Moderat 10...14 2
3. Major 15...21 3
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────



A.1.4. Exigenţe în corelare cu categoriile geotehnice
Exigenţele privind investigaţiile geotehnice care trebuie realizate şi metodele de proiectare utilizate sunt prezentate în tabelul A5, corespunzãtor categoriilor geotehnice.

Tabelul A5


────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Categoriile geotehnice
───────────────────────────────────────────────────────────────────────
Categoria geotehnicã 1 Categoria geotehnicã 2 Categoria geotehnicã 3
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Inves- Şanţuri, penetrãri şi Investigaţii de rutinã Investigaţiile menţio-
tiga- foraje de recunoaştere cuprinzând şanţuri, nate la Categoria
ţii a terenului penetrãri, foraje, geotehnicã 2 şi, în
geo- încercãri în laborator plus, încercãri cu
teh- şi eventual pe teren caracter special în
nice laborator şi pe teren
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Metode Metode de proiectare Calcule de rutinã Calcule mai complexe,
de bazate pe mãsuri pentru stabilitate/ care pot sã nu facã
pro- prescriptive şi pro- capacitate portantã şi parte din normele
iec- ceduri simplificate, deformaţii folosind în vigoare
tare de exemplu, utilizarea folosind metode uzuale
tabelelor cu presiuni recomandate în normele
convenţionale la în vigoare
fundarea directã.
Calculele de stabilitate
şi de deformaţii pot
sã nu fie necesare
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────



A.1.5. Corelarea între tipurile de lucrãri şi categoriile geotehnice
Categoria geotehnicã 1 include doar lucrãrile mici şi relativ simple:
- pentru care este posibil sã se admitã cã exigenţele fundamentale vor fi satisfãcute folosindu-se experienţa dobânditã şi investigaţiile geotehnice calitative;
- pentru care riscurile pentru bunuri şi persoane sunt neglijabile.
Metodele Categoriei geotehnice 1 sunt suficiente doar în condiţii de teren care, pe baza experienţei comparabile, sunt recunoscute ca fiind suficient de favorabile, astfel încât sã se poatã utiliza metode de rutinã în proiectarea şi execuţia lucrãrilor.
Metodele Categoriei geotehnice 1 pot fi suficiente doar dacã nu sunt excavaţii sub nivelul apei subterane.
Categoria geotehnicã 2 include tipuri convenţionale de lucrãri şi fundaţii, fãrã riscuri majore sau condiţii de teren şi de solicitare neobişnuite ori excepţional de dificile.
Lucrãrile din Categoria geotehnicã 2 impun obţinerea de date cantitative şi efectuarea de calcule geotehnice pentru a asigura satisfacerea cerinţelor fundamentale. În schimb, pot fi utilizate metode de rutinã pentru încercãrile de laborator şi de teren şi pentru proiectarea şi execuţia lucrãrilor.
Categoria geotehnicã 3 cuprinde obiecte care nu se încadreazã în categoriile geotehnice 1 şi 2, reprezentate prin lucrãri foarte mari sau ieşite din comun şi prin structuri implicând riscuri majore sau încãrcãri excepţional de severe, amplasate în condiţii de teren dificile.
Proiectarea lucrãrilor din Categoria geotehnicã 3 se bazeazã pe date geotehnice obţinute prin încercãri de laborator şi de teren realizate prin metodologii de rutinã şi speciale şi pe metode perfecţionate de calcul geotehnic.
Încadrarea în una dintre cele 3 categorii geotehnice se face, de comun acord, de cãtre proiectantul structurii şi specialistul geotehnician.


ANEXA I.2
la normativ


Documentaţia geotehnicã SG: Studiu geotehnic


────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Nr. Prestaţiile de efectuat Modalitatea
crt. Etapele elaborãrii şi documentele de furnizat de
documentaţiei de cãtre elaborator verificare
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1. Analizarea cererii Analizarea documentelor furnizate de client -
clientului Efectuarea unei anchete asupra vecinãtãţilor
Efectuarea unei anchete documentare
asupra cadrului geotehnic
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
2. Propunerea unui Definirea volumului investigãrii
program de investigare terenului de fundare, necesarã pentru
a terenului de fundare studiul geotehnic pentru faza de proiect
tehnic, care va cuprinde, dupã caz: -
* unul sau mai multe şanţuri de dezvelire
a fundaţiilor clãdirilor învecinate;
* un şanţ geotehnic în amplasament sau
un foraj executat cu foreza manualã cu
diametrul mic în vederea recunoaşterii
stratificaţiei;
* un sondaj de penetrare dinamicã cu
penetrometrul dinamic uşor;
* foraje cu prelevare de probe, care se
vor programa şi executa conform prevederilor
NP 074/2006 cu privire la adâncimea zonei
de prospectat şi, respectiv, numãrul
şi dispunerea în plan a forajelor;
* sondaje de penetrare cu con, penetrare
dinamicã sau penetrare dinamicã standard.
În programul investigãrii terenului de
fundare pentru SG se vor include în mod
obligatoriu:
* încercãri de laborator pentru determinarea
valorilor parametrilor geotehnici, necesare
în calculele geotehnice: greutatea volumicã,
umiditatea, coeziunea şi unghiul de frecare
internã, modulul edometric M şi modulul de
deformaţie liniarã E etc.
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
3. Elaborarea studiului Studiul geotehnic pentru faza de proiect Este
geotehnic pentru faza tehnic va cuprinde: obligatorie
de proiect tehnic * date generale: verificarea
- denumirea obiectivului, adresa documentaţiei
amplasamentului, clientul, date de geotehnice
temã, lista documentelor furnizate de cãtre
de client; un verifi-
- date privind morfologia şi topografia cator de
terenului; proiecte
- date privind geologia zonei; atestat
* sinteza informaţiilor obţinute din în dome-
investigarea terenului: niul A(f)
- volumul de lucrãri efectuate;
- metode şi utilaje folosite;
- stratificaţia pusã în evidenţã;
- nivelul apei subterane şi caracterul
acesteia (nivel liber sau subpresiune);
- caracteristici de agresivitate a apei
subterane;
- rezultatele încercãrilor în laborator
şi pe teren;
- valorile parametrilor geotehnici pentru
proiectare;
- caracteristici de permeabilitate;
- date seismice (încadrarea în prevederile
codului P100 - 1/2006) şi în STAS 10111;
* încadrarea diferitelor lucrãri în
categoriile geotehnice
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
4. Elaborarea studiului Elementele specificate la p. 3 şi în Este
geotehnic de detaliu plus: obligatorie
sau a studiului * recomandãri privitoare la: verificarea
geotehnic pentru - soluţii de fundare; documentaţiei
proiect în fazã unicã - adâncimea de fundare; geotehnice
- presiunea convenţionalã de bazã în de cãtre un
cazul fundãrii directe şi capacitatea verificator
portantã estimatã a piloţilor în cazul de proiecte
fundãrii pe piloţi; atestat în
- mãsuri pentru asigurarea stabilitãţii domeniul
terenului (dacã este cazul); A(f)
- soluţii privind îmbunãtãţirea
terenului (dacã este cazul)
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────




PARTEA a II-a
Principiile, exigenţele şi metodele investigãrii terenului de fundare

CAP. 1
Generalitãţi

1.1. Obiect şi domeniu de aplicare
1.1.1. Partea a II-a a prezentului normativ stabileşte principiile investigãrii terenului de fundare, exigenţele şi metodele uzuale pentru obţinerea datelor specifice necesare proiectãrii şi executãrii fundaţiilor construcţiilor, precum şi a structurilor care conlucreazã direct cu terenul de fundare, constituit din pãmânturi sau din roci stâncoase.
Prevederile acestei pãrţi servesc la efectuarea investigãrii terenului de fundare pentru categoriile de construcţii specificate la art. 1.1.2 din partea I.
Prevederile prezentului normativ se utilizeazã şi în cazul proiectãrii lucrãrilor de consolidare şi de reabilitare a construcţiilor existente, al întocmirii proiectelor de stabilizare a versanţilor potenţial instabili, precum şi al elaborãrii planurilor de urbanism şi de sistematizare a teritoriului.
1.1.2. În cazul construcţiilor şi amenajãrilor cu caracter deosebit: construcţii social-culturale şi administrative monumentale, construcţii hidrotehnice importante, centrale nuclearoelectrice, platforme de foraj marin, poduri mari, autostrãzi, amenajãri hidroameliorative complexe de mare întindere, restaurãri de monumente istorice şi de arhitecturã, investigarea terenului de fundare se va face avându-se în vedere şi prevederile unor reglementãri tehnice specifice.
1.1.3. Investigarea terenului de fundare în cadrul lucrãrilor de expertizare şi de urmãrire a comportãrii construcţiilor se poate realiza pe baza unor metode speciale, bazate pe principiile din prezentul normativ.
1.2. Scopul investigãrii terenului de fundare
Investigarea terenului de fundare are drept scop obţinerea datelor geotehnice, a elementelor geologice, hidrogeologice, seismice şi referitoare la antecedentele amplasamentului pentru o descriere adecvatã a proprietãţilor esenţiale ale terenului şi pentru o estimare în domeniul de siguranţã a valorilor parametrilor care vor fi utilizaţi în proiectarea geotehnicã şi în execuţia construcţiei.
Pe baza acestor date se definitiveazã condiţiile de fundare şi de execuţie ale construcţiei, în corelare cu terenul de fundare.
1.3. Documente normative conexe
1.3.1. Reglementãri tehnice:
- P7-2000: Normativ privind fundarea construcţiilor pe pãmânturi sensibile la umezire (proiectare, execuţie, exploatare);
- NP 045-2000: Normativ pentru încercarea în teren a piloţilor de probã şi a piloţilor din fundaţii;
- P100-1/2006: Cod de proiectare seismicã. Partea 1:
Prevederi de proiectare pentru clãdiri;
- NE 0001-96: Cod de proiectare şi execuţie pentru construcţii fundate pe pãmânturi cu umflãri şi contracţii mari;
- C249-92: Metodologie de determinare a caracteristicilor dinamice ale terenului de fundare la solicitãri seismice.

CAP. 2
Principii de investigare a terenului de fundare

2.1. Cerinţe generale
2.1.1. Investigarea terenului de fundare se realizeazã prin unitãţi de profil, dotate corespunzãtor din punct de vedere tehnic, sub conducerea unor specialişti cu pregãtire tehnicã adecvatã.
2.1.2. Metodele de investigare şi de încercare pe teren şi în laborator vor fi, de regulã, în concordanţã cu reglementãrile tehnice recunoscute pe plan naţional şi/sau internaţional. Abaterile de la reglementãrile naţionale, precum şi exigenţele suplimentare referitoare la aceste metode vor fi precizate în documentaţia întocmitã pentru investigarea geotehnicã respectivã.
2.1.3. Investigarea terenului de fundare trebuie sã ia în considerare exigenţele de execuţie şi de comportare a construcţiei. Conţinutul acesteia poate fi revizuit în faza de elaborare, pe mãsurã ce se obţin noi informaţii pe parcursul cercetãrii.
2.1.4. Investigarea terenului de fundare trebuie sã asigure cunoaşterea proprietãţilor esenţiale ale terenului de fundare cel puţin în limita zonei de influenţã a construcţiei.
Zona de influenţã a construcţiei este volumul din teren în care se resimte influenţa construcţiei respective sau în care pot avea loc fenomene care sã influenţeze acea construcţie.
Extinderea în plan şi în adâncime a zonei de influenţã depinde de tipul şi de dimensiunile construcţiei, de încãrcãrile transmise şi de caracteristicile terenului de fundare.
În cazul amplasamentelor situate în regiuni afectate de fenomene de instabilitate (alunecãri de teren, sufozie, carst etc.), zona cercetatã se va extinde în mod corespunzãtor, pentru localizarea, precizarea cauzelor şi a modului de manifestare a acestor procese.
În anexa nr. II.1 se dau indicaţii pentru stabilirea zonei investigate în terenul de fundare pentru construcţii de tip curent.
2.2. Fazele de realizare a investigãrii terenului de fundare
2.2.1. Investigarea terenului de fundare se realizeazã, de regulã, în urmãtoarele faze:
- investigarea preliminarã;
- investigarea pentru proiectare;
- investigarea de control (de monitorizare geotehnicã a execuţiei).
Investigarea pentru proiectare, finalizatã cu un studiu geotehnic, este obligatorie pentru orice construcţie care se executã în baza unui proiect.
Investigarea pentru proiectare poate fi completatã, în faza de elaborare a detaliilor de execuţie, cu o investigare corespunzãtoare unui studiu geotehnic de detaliu.
2.2.2. Investigarea preliminarã (finalizatã, de regulã, printr-un aviz geotehnic preliminar) are drept scop sã ajute beneficiarul la evaluarea posibilitãţii adaptãrii la amplasament a proiectului construcţiei şi trebuie întreprinsã:
- pentru a aprecia dacã amplasamentul este în general favorabil;
- pentru a compara cu alte amplasamente, dacã este cazul;
- pentru a estima modificãrile care pot fi provocate pe amplasament de lucrãrile propuse;
- pentru a programa investigarea de proiectare şi de control şi a determina extinderea zonelor de teren care pot avea o influenţã semnificativã asupra comportãrii construcţiei preconizate sau pot fi influenţate de aceasta;
- pentru a identifica posibile gropi de împrumut, dacã este cazul.
Investigarea preliminarã se realizeazã preponderent pe baza lucrãrilor de documentare şi de recunoaştere a amplasamentului şi a unui volum restrâns de lucrãri de prospectare şi de încercãri, care sã permitã caracterizarea calitativã a condiţiilor geotehnice în zona de influenţã a construcţiei preconizate.
2.2.3. Investigarea de proiectare se finalizeazã cu un studiu geotehnic, reprezentând documentaţia geotehnicã de bazã pentru proiectele de construcţii, şi trebuie întreprinsã:
- pentru a furniza informaţiile necesare unei proiectãri corespunzãtoare şi economice a lucrãrilor de construcţii permanente şi temporare;
- pentru a furniza informaţiile necesare în vederea stabilirii metodei de execuţie;
- pentru a identifica orice dificultãţi care ar putea apãrea pe parcursul execuţiei lucrãrilor.
Urmãtoarele elemente trebuie precizate prin investigarea de proiectare a terenului de fundare:
a) succesiunea straturilor geologice care alcãtuiesc terenul de fundare;
b) parametrii fizici (pentru identificare şi caracterizare) şi mecanici (de rezistenţã şi de deformabilitate) ai straturilor;
c) distribuţia presiunii în pori în cuprinsul profilului terenului (dacã este cazul);
d) condiţiile hidrogeologice şi permeabilitatea straturilor;
e) stabilitatea generalã şi localã a terenului;
f) prezenţa pãmânturilor sensibile la umezire, cu umflãri şi contracţii mari, sau lichefiabile;
g) prezenţa, în apropierea suprafeţei terenului, a faliilor, golurilor carstice sau antropice ori a altor discontinuitãţi;
h) încadrarea amplasamentului din punct de vedere al seismicitãţii;
i) sensibilitatea la îngheţ şi adâncimea maximã de îngheţ;
j) posibila agresivitate chimicã a terenului şi a apei subterane;
k) posibilitãţile de îmbunãtãţire a terenului;
l) încadrarea terenurilor în categoriile prevãzute în reglementãrile tehnice privind lucrãrile de terasamente;
m) identificarea posibilelor gropi de împrumut, dacã este cazul;
n) prezenţa deşeurilor şi a altor materiale produse de om.
Lucrãrile pe baza cãrora se precizeazã aceste elemente sunt indicate la pct. 2.3, iar metodele şi exigenţele de realizare a acestor lucrãri sunt detaliate în cap. 3 şi 4.
2.2.4. Investigarea de control se finalizeazã printr-un raport de monitorizare geotehnicã a execuţiei, în scopul asigurãrii cã lucrãrile de construcţie legate de terenul de fundare sunt realizate în conformitate cu proiectul, pentru a se putea dispune, dacã este necesar, adaptarea detaliilor de execuţie pe mãsura avansãrii lucrãrilor, în funcţie de condiţiile geotehnice întâlnite şi de comportarea construcţiei în faza de execuţie.
Investigarea de control trebuie efectuatã, în mod normal, de elaboratorul studiului geotehnic, la comanda beneficiarului şi a proiectantului lucrãrii.
2.3. Componentele investigãrii terenului de fundare
2.3.1. Investigarea terenului de fundare se efectueazã pe baza unei teme întocmite de proiectantul construcţiei, care trebuie sã cuprindã:
- precizarea zonei pentru care se realizeazã investigarea;
- planul de ansamblu şi secţiuni ale construcţiilor proiectate, cu indicarea principalelor elemente structurale, a construcţiilor învecinate, a conductelor şi a instalaţiilor proiectate şi a celor situate în zona învecinatã;
- date generale asupra construcţiilor proiectate: categorii de importanţã, clase de importanţã, caracteristici constructive, dimensiuni, încãrcãri transmise terenului sau la cota zero, tasãri şi deformaţii admisibile din punct de vedere tehnologic şi al structurii de rezistenţã, diferite variante de construcţie şi montaj tehnologic, date despre procesele tehnologice care ar putea influenţa terenul de fundare (acţiuni dinamice, surse termice, de umezire, de agresivitate chimicã etc.).
Pe baza temei, executantul investigãrii terenului de fundare elaboreazã programul de investigare.
2.3.2. Investigarea terenului va cuprinde în mod obligatoriu urmãtoarele categorii de lucrãri:
- documentare şi recunoaşterea amplasamentului;
- prospectarea terenului de fundare;
- încercãri în laboratorul geotehnic, pe probe prelevate în cadrul lucrãrilor de prospectare;
- prelucrarea şi prezentarea rezultatelor observaţiilor şi a încercãrilor, precum şi concluziile, în cadrul studiului geotehnic.
În funcţie de particularitãţile terenului de fundare şi de tipul structurii, se pot include şi alte categorii de lucrãri:
- încercãri pe teren (in situ);
- încercãri de laborator pe roci stâncoase;
- determinãri chimice;
- cercetãri hidrogeologice;
- dezveliri şi relevee la fundaţiile construcţiilor alãturate.
Volumul lucrãrilor din categoriile indicate mai sus şi complexitatea metodelor utilizate depind de faza de realizare a investigãrii (preliminarã, pentru proiectare sau de control) şi de categoria geotehnicã a lucrãrii, stabilitã în conformitate cu prevederile pãrţii I a prezentului normativ.

CAP. 3
Metode şi exigenţe în realizarea investigãrii terenului de fundare

3.1. Documentare şi recunoaşterea amplasamentului
3.1.1. Prin consultarea documentaţiilor specifice se studiazã şi se selecteazã informaţiile obţinute anterior din arhive, bãnci de date şi publicaţii, de exemplu:
- rapoarte geologice, studii geologico-tehnice şi geotehnice, rapoarte de expertizã, lucrãri de specialitate şi alte documentaţii;
- hãrţi topografice, geologice, geologico-tehnice (inclusiv raionãri geotehnice), aerofotograme;
- date regionale sau locale cu privire la seismicitate şi adâncimea de îngheţ.
3.1.2. Prin recunoaşterea prealabilã a amplasamentului se culeg informaţii generale asupra terenului din zona respectivã, inclusiv asupra cãilor de acces şi posibilitãţilor de amplasare a lucrãrilor de prospectare.
Recunoaşterea prealabilã va fi completatã, dupã caz, de o cartare geologico-tehnicã a amplasamentului, prin care se obţin date referitoare la elementele şi fenomenele geologice care pot influenţa construcţia studiatã, aşa cum se recomandã în anexa nr. II.2.
Recunoaşterea amplasamentului va cuprinde o cercetare a antecedentelor terenului şi a comportãrii construcţiilor existente în zonã, dupã cum urmeazã:
- existenţa unor zone cu umpluturi, hrube, fundaţii şi construcţii dezafectate, exploatãri miniere, cariere etc.;
- existenţa unor degradãri (fisuri, tasãri) ale construcţiilor din zonã şi eventuala lor corelare cu evenimente naturale sau antropice (seisme, inundaţii, lucrãri de construcţii, avarii etc.);
- variaţii importante ale nivelului apei subterane sau alte surse de infiltraţii;
- apariţia unor fenomene locale de instabilitate a terenului.
3.1.3. Pe baza informaţiilor obţinute prin documentare şi prin recunoaşterea amplasamentului se elaboreazã programul lucrãrilor de investigare pe teren şi în laborator.
3.2. Prospectarea terenului
3.2.1. Prin prospectarea terenului de fundare se obţin date privind stratificaţia terenului şi delimitarea diverselor straturi interceptate, natura şi starea fizicã a pãmânturilor şi a rocilor stâncoase în starea lor naturalã, se recolteazã probe pentru încercãrile în laborator şi se pot determina direct sau indirect (pe bazã de corelaţii) valorile unor parametri geotehnici.
3.2.2. Lucrãrile de prospectare se extind în plan şi în adâncime, astfel încât sã se obţinã datele arãtate la pct. 3.2.1 în întreaga zonã de influenţã a construcţiei. În acest sens se va ţine seama de prevederile pct. 2.1.4 şi de recomandãrile din anexa nr. II.1.
3.2.3. Lucrãrile de prospectare a terenului vor cuprinde minimum un foraj geotehnic sau un sondaj deschis (şanţ, puţ) din care se recolteazã probe tulburate şi netulburate de pãmânt ori de rocã stâncoasã pe întreaga adâncime a zonei de influenţã a construcţiei.
Observaţii:
1. În pãmânturile nisipoase, din cauza imposibilitãţii practice de prelevare a probelor netulburate, se vor efectua penetrãri pentru determinarea stãrii de îndesare.
2. În pãmânturile sensibile la umezire (PSU), probele netulburate se vor preleva din foraje cu dispozitive speciale, care sã asigure nederanjarea structurii, sau prin decupare manualã, în sondaje deschise.
3. În pãmânturile fine şi în special în cele cu consistenţã scãzutã, probele netulburate se vor recolta în ştuţuri cu pereţi subţiri, fiind recomandatã utilizarea dispozitivelor de prelevare cu piston.
3.2.4. În funcţie de tipul de pãmânt sau de rocã cercetat şi de categoria geotehnicã a lucrãrii, forajele sau sondajele deschise se pot completa cu lucrãri de prospectare realizate prin:
a) sondaje de penetrare:
- penetrare standard (Standard Penetration Test - SPT)*);
-------
*) În parantezã se indicã denumirea şi acronimul utilizate în reglementãrile tehnice internaţionale.

- penetrare cu con (Cone Penetration Test - CPT) şi penetrare cu con cu mãsurarea presiunii în pori (Piezocone Test - CPTU);
- penetrarea dinamicã (Dinamic Probing - DP);
b) sondaje cu determinãri presiometrice (Pressuremeter Test - PMT);
c) sondaje cu dilatometrul plat (Flat Dilatometer Test - DMT);
d) sondaje cu aparatul de forfecare cu palete (Field Vane Test - FVT);
e) încercãri cu placa (Plate Loading Test - PLT);
f) sondaje cu încercãri dilatometrice în roci (Rock Dilatometer Test - RDT);
g) sondaje seismice (procedeele Cross-hole, Down-hole, Up-hole) pentru determinarea vitezei de propagare a undelor de forfecare v(s);
h) alte categorii de metode geofizice (electrometrice, radiometrice, gravimetrice etc.).
În anexa nr. II.3 se indicã metodele de prospectare recomandate, în funcţie de tipul de teren care apare în cuprinsul zonei de influenţã a construcţiei şi de categoria geotehnicã.
3.2.5. Numãrul, tipul şi dispunerea în plan a lucrãrilor de prospectare se stabilesc de executantul investigãrii geotehnice, în funcţie de configuraţia amplasamentului, formaţiunea morfologicã, gradul de cunoaştere a zonei (din cercetãrile anterioare), caracteristicile şi amplasarea construcţiilor în zona investigatã şi de categoria geotehnicã.
Numãrul minim al sondajelor pe un amplasament investigat va fi:
- pentru categoria geotehnicã 1 ................ un sondaj;
- pentru categoria geotehnicã 2 ............ douã sondaje;
- pentru categoria geotehnicã 3 ................ trei sondaje, ţinându-se seama şi de cerinţa de la pct. 3.2.3 de a se executa cel puţin un foraj sau un sondaj deschis din care se recolteazã probe tulburate şi netulburate pe întreaga adâncime a zonei de influenţã a construcţiei.
Sondajele se amplaseazã, de preferinţã, în puncte şi pe axe caracteristice, numãrul iniţial stabilit putând fi redus sau sporit în funcţie de rezultatele obţinute în cursul cercetãrilor.
În cazul investigãrii unei zone în care amplasamentul construcţiei se alege pe baza celor mai favorabile condiţii de fundare, sondajele se dispun, în funcţie de natura şi uniformitatea stratificaţiei, de importanţa şi de particularitãţile construcţiei şi de faza de proiectare, în nodurile unei reţele ortogonale cu latura ochiurilor cuprinsã între 20 şi 300 m.
3.3. Încercãri în laboratorul geotehnic
3.3.1. Probele tulburate şi netulburate de pãmânt se analizeazã în laboratorul geotehnic pentru determinarea parametrilor fizici (necesari identificãrii, caracterizãrii generale şi clasificãrii pãmântului) şi a parametrilor mecanici (necesari calculelor de deformaţii, rezistenţã şi stabilitate). În situaţii speciale se pot efectua şi analize mineralogice ale pãmânturilor.
Parametrii mecanici ai pãmânturilor trebuie determinaţi corespunzãtor cu tipul de solicitare indusã în teren de cãtre construcţie.
3.3.2. În anexa nr. II.4 se dau indicaţii privind minimul de încercãri în laboratorul geotehnic, pentru principalele categorii de pãmânturi.
3.4. Încercãri pe teren
3.4.1. Încercãrile pe teren se executã, de regulã, pe amplasamentul construcţiei proiectate pentru determinarea în condiţii naturale şi/sau la scarã mare a unor parametri mecanici ai diferitelor straturi ori pentru precizarea modului de conlucrare între teren şi elemente din sistemul de fundare.
În cadrul lucrãrilor de investigare a terenului de fundare se pot realiza, în funcţie de caracteristicile lucrãrii, şi încercãri pe teren, de exemplu:
- încãrcãri pe piloţi şi pe barete de probã;
- încercãri pe fundaţii de probã şi în incinte experimentale de inundare, în cazul pãmânturilor sensibile la umezire (PSU);
- încercãri de forfecare şi de compresibilitate la scarã mare pe pãmânturi grosiere şi foarte grosiere şi pe roci stâncoase;
- piste de compactare experimentalã;
- poligoane de impermeabilizãri şi de consolidãri prin injecţie sau prin tratamente speciale;
- poligoane de încercare pe terenuri îmbunãtãţite prin diferite procedee.
3.4.2. Definitivarea programelor şi efectuarea încercãrilor pe teren se realizeazã numai dupã determinarea principalelor caracteristici ale terenului pe baza lucrãrilor de prospectare şi a încercãrilor de laborator.
3.5. Încercãri în laborator pe roci stâncoase
3.5.1. Când prezenţa rocilor stâncoase în cuprinsul zonei de influenţã a construcţiei are un rol semnificativ în comportarea acesteia, sunt necesare precizarea naturii petrografice, mineralogice şi chimice a rocilor şi realizarea unor încercãri pentru determinarea parametrilor fizico-mecanici.
3.5.2. În lipsa unor reglementãri naţionale pentru încercarea rocilor stâncoase ca elemente ale terenului de fundare, se pot utiliza prescripţii naţionale pentru încercarea materialelor de construcţie şi recomandãri cu caracter internaţional pentru determinarea în laborator a urmãtorilor parametri:
- umiditatea;
- densitatea şi porozitatea;
- rezistenţa şi deformabilitatea la compresiune monoaxialã;
- rezistenţa la forfecare directã;
- parametrii de rezistenţã şi deformabilitatea la compresiune triaxialã;
- parametrii dinamici: viteza de propagare a undelor de forfecare, modulul de deformaţie transversalã şi fracţiunea din amortizarea criticã;
- rezistenţa la îngheţ-dezgheţ.
3.6. Determinãri chimice
3.6.1. Determinãrile chimice se efectueazã pentru caracterizarea şi clasificarea unor categorii de pãmânturi şi pentru determinarea efectului chimismului pãmântului şi al apei subterane asupra betonului, metalelor, precum şi asupra pãmântului propriu-zis.
3.6.2. Pentru identificarea şi clasificarea pãmânturilor marnoase se fac determinãri ale conţinutului de carbonat de calciu, iar pentru pãmânturile cu conţinut de materii organice se determinã acest conţinut.
3.6.3. Pentru precizarea efectului chimismului pãmântului (pe probe de extract apos) şi al apei subterane asupra materialelor de construcţie, precum şi asupra pãmântului propriu-zis se efectueazã, de regulã, determinãri referitoare la:
- concentraţia în ioni de hidrogen (pH);
- conţinut în CO(2) liber;
- conţinut în sãruri de amoniu (NH(4));
- conţinut în sulfaţi (SO(4));
- conţinut în magneziu;
- conţinut în carbonaţi (HCO(3));
- duritate temporarã;
- conţinut în oxizi alcalini (OH);
- conţinut total de sãruri.
3.7. Cercetãri hidrogeologice
Cercetãrile legate de prezenţa apei subterane se dezvoltã în cadrul investigãrilor geotehnice în mãsura în care apa subteranã influenţeazã construcţia proiectatã sau terenul din zona de influenţã a construcţiei.
În funcţie de situaţia concretã, se pot întreprinde urmãtoarele lucrãri:
- cartãri hidrogeologice în zona adiacentã amplasamentului;
- mãsurãtori privind nivelul apei subterane, direcţia de curgere şi caracterul stratului acvifer (cu nivel liber sau sub presiune);
- testãri (pompãri şi turnãri) executate în foraje, pentru determinarea coeficientului de permeabilitate;
- mãsurãtori în piezometre ale presiunii apei din porii pãmântului.

CAP. 4
Prezentarea rezultatelor investigãrii terenului de fundare

4.1. Elemente generale
4.1.1. Investigarea preliminarã a terenului de fundare se finalizeazã, de regulã, cu un aviz geotehnic preliminar care va cuprinde, în mãsura în care s-au putut obţine în aceastã fazã de investigare, elemente din cele arãtate la pct. 4.2.
Avizul geotehnic preliminar nu se poate substitui studiului geotehnic elaborat în cadrul cercetãrii geotehnice pentru proiectare.
4.1.2. Investigarea de proiectare a terenului de fundare se finalizeazã printr-un studiu geotehnic care, în mod normal, este constituit din douã pãrţi:
- prezentarea informaţiilor geotehnice disponibile, incluzând caracteristicile geologice, hidrogeologice şi seismice ale amplasamentului, precum şi date relevante privind construcţia;
- evaluarea geotehnicã a acestor informaţii, incluzând concluzii şi recomandãri.
Componentele celor douã pãrţi ale studiului geotehnic sunt detaliate la pct. 4.2.
4.1.3. Investigarea de control se efectueazã în faza de execuţie a lucrãrii şi se finalizeazã printr-un proces-verbal de recepţie a terenului de fundare sau printr-un raport de monitorizare geotehnicã a execuţiei.
Raportul de monitorizare geotehnicã a execuţiei cuprinde, de regulã:
- note privind natura şi caracteristicile terenurilor întâlnite în timpul execuţiei şi compararea lor cu previziunile din studiul geotehnic;
- dispoziţii de şantier privind modificarea unor soluţii geotehnice, rapoarte de neconformitate a unor lucrãri geotehnice executate, dispoziţii de sistare şi de reluare, dupã remediere, a unor lucrãri geotehnice;
- note privind comportarea lucrãrii în curs de execuţie şi a vecinãtãţilor, în raport cu terenul de fundare.
4.2. Componentele studiului geotehnic
4.2.1. Partea din studiul geotehnic care se referã la prezentarea informaţiilor va cuprinde:
a) date generale:
- denumirea obiectivului, adresa amplasamentului (poziţionarea pe planul de situaţie), clientul, faza şi scopul cercetãrii, date de temã, lista documentelor tehnice furnizate de client (sau proiectant);
- numele, adresa şi calitatea tuturor unitãţilor care au participat la efectuarea cercetãrii terenului de fundare;
- caracteristicile topografice, geomorfologice, hidrologice şi seismice ale amplasamentului;
b) încadrarea prealabilã a lucrãrii într-o anumitã categorie geotehnicã;
c) sinteza informaţiilor obţinute din investigarea terenului de fundare:
- volumul de lucrãri realizate;
- metodele, utilajele şi aparatura folosite;
- datele calendaristice între care s-au efectuat lucrãrile de teren şi de laborator;
- metodele folosite pentru recoltarea, transportul şi depozitarea probelor;
- informaţiile obţinute în faza de documentare şi de recunoaştere a amplasamentului, cantitatea şi calitatea datelor preexistente privind parametrii geotehnici ai straturilor ce alcãtuiesc terenul de fundare;
- stratificaţia pusã în evidenţã;
- nivelul apei subterane şi caracterul stratului acvifer (cu nivel liber sau sub presiune);
- caracteristicile de agresivitate ale apei subterane şi, eventual, ale unor straturi de pãmânt;
- eventuala existenţã a unor presiuni excedentare ale apei în porii pãmântului (faţã de presiunea hidrostaticã);
- rezultatele încercãrilor în laborator şi pe teren;
- fişe sintetice pentru fiecare foraj sau sondaj deschis, cuprinzând: descrierea straturilor identificate, rezultatele sintetice ale încercãrilor de laborator geotehnic, rezultatele penetrãrilor standard - SPT (dacã este cazul), nivelurile de apariţie şi de stabilizare ale apei subterane (a se vedea modelul din anexa nr. II.5);
- releveele sondajelor deschise şi eventuale relevee ale fundaţiilor construcţiilor învecinate;
- diagrame, grafice şi tabele cuprinzând rezultatele lucrãrilor experimentale;
- buletine sau centralizatoare pentru analizele chimice;
- planuri de situaţie cu amplasarea lucrãrilor de investigare, hãrţi cu particularitãţile geologico-tehnice, geotehnice, geofizice şi hidrogeologice ale amplasamentului sau a unei zone mai extinse (dacã este cazul);
- secţiuni geologice, geotehnice, geofizice, hidrogeologice, bloc-diagrame;
- alte date rezultate din lucrãrile întreprinse.
Observaţii:
Buletinele de încercare care cuprind înregistrarea tuturor datelor obţinute în timpul încercãrilor şi toate elementele necesare verificãrii calculelor care au condus la rezultatele încercãrilor respective se pãstreazã, de regulã, la unitatea elaboratoare. Copii ale acestor buletine vor fi înaintate beneficiarului, la cererea acestuia.
4.2.2. Partea din studiul geotehnic care se referã la evaluarea informaţiei geotehnice va cuprinde:
a) încadrarea definitivã a lucrãrii într-o anumitã categorie geotehnicã sau a pãrţilor din lucrare în diferite categorii geotehnice;
b) analiza şi interpretarea datelor lucrãrilor de teren şi de laborator şi a rezultatelor încercãrilor, având în vedere metodele de prelevare, transport şi depozitare a probelor, precum şi caracteristicile aparaturii şi ale metodelor de încercare.
Dacã unele rezultate sunt eronate, nerelevante, insuficiente sau imprecise, acest lucru trebuie menţionat şi comentat în concordanţã; dacã este cazul, se vor face propuneri pentru efectuarea unor lucrãri suplimentare;
c) secţiuni (profile) caracteristice ale terenului, cu delimitarea diferitelor formaţiuni (straturi) pentru care se stabilesc valorile caracteristice şi valorile de calcul ale principalilor parametri geotehnici.
Se va preciza modul de determinare a valorilor caracteristice şi de calcul ale valorilor, ponderile acordate diferitelor grupuri de valori (determinate prin încercãri în laborator sau in situ, preluate din bãnci de date etc.) şi dispersia acestor valori;
d) evaluarea stabilitãţii generale şi locale a terenului pe amplasament;
e) amplasamentul construcţiei şi sistemele constructive recomandabile, determinate de condiţiile geotehnice, hidrogeologice şi seismice;
f) adâncimea şi sistemul de fundare recomandabile;
g) evaluarea presiunii convenţionale de bazã şi a capacitãţii portante (în cazul fundãrii directe), precum şi a capacitãţii portante estimate a piloţilor sau a baretelor (în cazul fundãrii indirecte);
h) calcule de tasãri probabile, presiuni critice, verificãri ale stabilitãţii taluzurilor excavaţiilor etc.;
i) soluţii de îmbunãtãţire a terenului (dacã este cazul);
j) mãsuri în cazul fundãrii pe pãmânturi cu caracteristici speciale: sensibile la umezire, cu umflãri şi contracţii mari, lichefiabile, foarte compresibile, sensibile la îngheţ, agresive faţã de construcţii (dacã este cazul);
k) mãsuri speciale pentru prevenirea producerii degradãrilor în construcţiile existente, învecinate celei proiectate (dacã este cazul);
l) încadrarea terenurilor în categoriile prevãzute de reglementãrile referitoare la lucrãrile de terasamente;
m) poziţia gropilor de împrumut şi volumele disponibile (dacã este cazul);
n) recomandãri privind tehnologiile de execuţie a lucrãrilor de fundare;
o) mãsuri privind protejarea construcţiei împotriva infiltraţiilor apei subterane şi a ascensiunii capilare, precum şi pentru prevenirea antrenãrii hidrodinamice din teren;
p) mãsuri pentru protecţia primarã a betonului din fundaţii.

CAP. 5
Investigarea terenului de fundare pentru proiectarea lucrãrilor de consolidare sau de reabilitare a construcţiilor existente
5.1. Investigarea terenului de fundare pentru proiectele de consolidare a construcţiilor existente şi de reabilitare a construcţiilor, cu modificãri structurale sau de încãrcare, va conţine în mod obligatoriu lucrãri de documentare şi recunoaştere, precum şi, în funcţie de necesitãţi, lucrãri de prospectare şi de încercãri din categoriile arãtate la pct. 2.3.2.
5.2. Lucrãrile de documentare şi de recunoaştere vor urmãri, în afara culegerii informaţiilor generale privind condiţiile geomorfologice, geotehnice şi hidrogeologice ale amplasamentului, obţinerea de date cu privire la:
- proiectul construcţiei iniţiale şi detalierea sistemului de fundare, precum şi datele investigãrii iniţiale a terenului de fundare (dacã sunt disponibile);
- documente întocmite în faza de execuţie a lucrãrilor de fundare, referitoare la: recepţia sãpãturilor de fundare, lucrãri ascunse, lucrãri de îmbunãtãţire a terenului etc.;
- comportarea construcţiei în timp şi în special evoluţia tasãrilor;
- modificãri structurale, excavaţii în apropierea construcţiei, existenţa unor supraîncãrcãri locale;
- efectul seismelor majore asupra construcţiei şi a terenului adiacent;
- producerea unor fenomene care au afectat terenul de fundare sau structura construcţiei (inundãri, incendii etc.).
5.3. Lucrãrile de prospectare şi de încercãri vor cuprinde, dupã caz:
- cel puţin un sondaj deschis sau un foraj cu recoltare de probe de pãmânt pânã la limita zonei de influenţã a construcţiei, în cazul în care terenul de fundare nu este cunoscut;
- dezveliri la fundaţiile construcţiei cercetate, precum şi ale fundaţiilor structurilor învecinate (dacã acestea vor fi influenţate de lucrãrile de consolidare);
- sondaje deschise, foraje sau alte lucrãri de prospectare în zonele în care existã posibilitatea ca terenul de fundare sã fi provocat degradãri ale construcţiei actuale.
În cazul terenurilor de fundare constituite din pãmânturi sensibile la umezire (PSU), foarte compresibile, antrenabile (sufozionabile) etc., se vor efectua noi lucrãri de prospectare şi de determinare a proprietãţilor pãmânturilor (corespunzãtoare stãrii acestora în perioada efectuãrii cercetãrii) pânã la limita zonei de influenţã a construcţiei în formã modificatã (consolidatã sau extinsã).


ANEXA II.1
la normativ


INDICAŢII
pentru determinarea zonei investigate în
terenul de fundare, pentru construcţii de tip curent

A1. Pentru construcţii care transmit terenului încãrcãri predominant verticale, realizate în excavaţii cu adâncime D ≤ 5 m:
a) extinderea minimã în plan va fi cea delimitatã de conturul exterior al construcţiei;
b) adâncimea minimã a zonei investigate se poate stabili la nivelul la care se îndeplinesc simultan urmãtoarele condiţii:
- efortul unitar vertical datorat construcţiei devine mai mic decât 10% din valoarea efortului efectiv datorat greutãţii proprii a straturilor (presiunea geologicã);
- contribuţia tasãrii straturilor situate sub acest nivel va fi mai micã decât 10% din tasarea calculatã pentru straturile situate deasupra.
În tabelul nr. II.1.1 se fac recomandãri privind adâncimea minimã a zonei investigate, pentru diferite tipuri de fundaţii, ţinându-se seama de dimensiunile prezumate ale acestora.
A2. În cazul unor amplasamente situate pe terenuri în pantã având diferenţa de nivel între partea superioarã şi baza egalã cu D şi în cazul unor excavaţii cu adâncimea D > 5 m:
a) extinderea minimã în plan a zonei investigate în afara amplasamentului va fi egalã cu 1,5D - de la limita nivelului superior şi egalã cu D - de la bazã;
b) adâncimea minimã a zonei investigate va fi egalã cu 2D - mãsuratã de la nivelul superior al terenului, dar nu mai micã de 5 m sub cota minimã a suprafeţei potenţiale de alunecare.
A3. În cazul unor excavaţii sub nivelul apei subterane sau când sunt prevãzute lucrãri de epuismente, adâncimea zonei investigate se stabileşte în funcţie de condiţiile hidrogeologice locale, pentru a determina poziţia şi presiunea straturilor acvifere care condiţioneazã aceste lucrãri.

Tabelul nr. II.1.1


────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Felul fundaţiei Adâncimea minimã a zonei investigate sub talpa fundaţiei
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Fundaţii izolate De 3 ori lãţimea tãlpii, dar nu mai puţin de 6 m
sau tãlpi continue
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Fundaţii ale cãror Lãţimea totalã a grupului de fundaţii care se
efecte se influenţeazã influenţeazã
reciproc în adâncime
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Radiere Lãţimea radierului
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Fundaţii pe piloţi Lãţimea dreptunghiului în care se înscrie grupul de
sau barete piloţi la nivelul bazei acestora, dar nu mai micã decât
de 5 ori diametrul (sau lãţimea) bazei pilotului sau
a baretei
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────



Observaţii:
1. În cazul apariţiei în cuprinsul adâncimii menţionate în tabel a unor straturi alcãtuite din roci stâncoase, investigarea poate fi opritã la nivelul limitei superioare a acestora, dacã existã certitudinea continuitãţii acestor straturi în adâncime.
2. În cazul pãmânturilor macroporice sensibile la umezire, investigarea geotehnicã se dezoltã pe întreaga grosime a acestor straturi, dacã nu se dispune de cercetãri anterioare recente, efectuate în apropierea amplasamentului.
3. În cazul fundaţiilor pe piloţi sau pe barete, adâncimea zonei investigate se mãsoarã de la nivelul mediu al bazei piloţilor sau a baretelor.


ANEXA II.2
la normativ

CONŢINUTUL ORIENTATIV
al cartãrii geologico-tehnice în cadrul studiului
geotehnic pe amplasamentul unor lucrãri de construcţii

B1. Prin cartarea geologico-tehnicã a zonei amplasamentului, pe planurile existente se transpun date referitoare la:
- stratigrafie şi tectonicã;
- fenomene fizico-geologice;
- morfometrie şi geomorfologie;
- gropi de împrumut pentru lucrãrile de terasamente.
B2. Datele stratigrafice şi tectonice se obţin prin:
- identificarea punctelor de afloriment;
- cercetarea diferitelor formaţiuni, orizonturi şi niveluri litostratigrafice, precum şi stabilirea direcţiei şi înclinãrii straturilor, a accidentelor tectonice, a fisurilor şi a gradului de alterare;
- corelarea observaţiilor efectuate;
- colectarea probelor pentru analize de laborator.
În cazul amplasamentelor în care fundamentul geologic este situat la adâncimi mai mari decât zona de influenţã a construcţiei proiectate, se apreciazã, de la caz la caz, oportunitatea cercetãrilor referitoare la litostratigrafie, tectonicã şi altele similare.
B3. Fenomenele fizico-geologice se identificã prin observaţii şi cu ajutorul planului de situaţie, delimitându-se:
- zonele de alunecãri (clasificate dupã origine şi activitate);
- eroziunile de adâncime şi de suprafaţã;
- crovurile, dolinele etc.
B4. Elementele morfometrice (pante, denivelãri) şi geomorfologice (câmp, terase, versanţi, lunci, conuri de dejecţie etc.) se determinã şi se delimiteazã pe planuri de situaţie, în corelare cu situaţia geologicã observatã în deschideri.


ANEXA II.3
la normativ

METODE RECOMANDATE
pentru prospectarea terenului de fundare

C1. În afara lucrãrilor de foraje sau de sondaje deschise, cu prelevare de probe, care sunt obligatorii pentru orice investigare a terenului de fundare, se recomandã utilizarea uneia sau a mai multor metode de prospectare indicate în tabelul nr. II.3.1. Metodele recomandate pentru categoria geotehnicã 3 se utilizeazã, în cazul cercetãrilor pentru aceastã categorie, împreunã cu metodele indicate pentru categoria geotehnicã 2.
C2. Pe amplasamentele situate în zonele seismice având valoarea de vârf a acceleraţiei pentru proiectare a(g) ≥ 0,16 g, conform Codului P100-1/2006, se recomandã, pentru categoria geotehnicã 2 şi mai ales pentru categoria geotehnicã 3, determinarea vitezei de propagare a undelor seismice de forfecare v(s) prin sondaje seismice (down-hole, up-hole sau cross-hole) pânã la adâncimi corespunzãtoare limitei zonei de influenţã a construcţiei, dar nu mai mici de 30 m.

Tabelul nr. II.3.1


┌───────────────────────────────────────────────────────┬──────────────────────┐
│ │ Lucrãri recomandate │
│ Tipul de teren ├───────────┬──────────┤
│ │Categoria │Categoria │
│ │geotehnicã │geotehnicã│
│ │ 2 │ 3 │
├───────────────────────────────────────────────────────┼───────────┼──────────┤
│Nisipuri şi nisipuri cu pietriş │ SPT │ CPT │
│ │ DP │ PMT │
│ │ DMT │ PLT │
├───────────────────────────────────────────────────────┼───────────┼──────────┤
│Pãmânturi fine de consistenţã ridicatã (I(c) > 0,5) │ SPT │ CPT │
│ │ DP │ CPTU │
│ │ DMT │ PMT │
│ │ │ PLT │
├───────────────────────────────────────────────────────┼───────────┼──────────┤
│Pãmânturi fine de consistenţã scãzutã (I(c) < 0,5) şi │ SPT │ CPTU │
│cu conţinut de materii organice mai mare de 6% │ CPT │ PMT │
│ │ DMT │ PLT │
│ │ FVT │ │
├───────────────────────────────────────────────────────┼───────────┼──────────┤
│Pãmânturi sensibile la umezire (PSU) │ │ PLT - în │
│ │ │ sondaj │
│ │ │ deschis, │
│ │ │cu inundare
├───────────────────────────────────────────────────────┼───────────┼──────────┤
│Roci stâncoase │ │ RDT │
├───────────────────────────────────────────────────────┼───────────┴──────────┤
│Legendã: │ │
│SPT - penetrare standard │ │
│DP - penetrare dinamicã │ │
│CPT - penetrare cu con │ │
│CPTU - penetrare cu con cu mãsurarea presiunii în pori │ │
│PMT - determinãri presiometrice (Mιnard şi altele) │ │
│DMT - sondaje cu dilatometrul plat (Marchetti) │ │
│FVT - sondaje cu aparatul de forfecare cu palete │ │
│PLT - încercãri cu placa │ │
│RDT - încercãri dilatometrice în roci stâncoase │ │
└───────────────────────────────────────────────────────┴──────────────────────┘




ANEXA II.4
la normativ

INDICAŢII
privind minimul de încercãri în laboratorul geotehnic


┌──────────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Categoria de │ Parametri geotehnici de determinat │
│pamânt (SR EN ISO ├─────────────────┬────────────────────┬────────────────────┤
│ 14688-2:2006) │ Categoria │ Categoria │ Categoria │
│ │ geotehnicã 1 │ geotehnicã 2 │ geotehnicã 3 │
├──────────────────┼─────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤
│Pãmânturi foarte │- granulozitate │- granulozitate │- granulozitate │
│grosiere şi │ │- umiditate │- umiditate │
│grosiere, excep- │ │ │- greutate specificã│
│tând nisipurile │ │ │- compoziţie mine- │
│ │ │ │ ralogicã şi grad │
│ │ │ │ de alterare*1) │
│ │ │ │- parametrii │
│ │ │ │ rezistenţei la │
│ │ │ │ forfecare*1) │
├──────────────────┼─────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤
│Nisipuri │- granulozitate │- granulozitate │- granulozitate │
│ │ │- umiditate │- umiditate │
│ │ │- caracteristici de │- caracteristicile │
│ │ │ compactare │ de compactare │
│ │ │ (Proctor)*1) │ (Proctor)*1) │
│ │ │- coeficientul de │- greutate specificã│
│ │ │ permeabilitate*1) │- coeficientul de │
│ │ │ │ permeabilitate │
│ │ │ │- greutatea volumicã│
│ │ │ │- grad de îndesare │
│ │ │ │- parametrii │
│ │ │ │ rezistenţei la │
│ │ │ │ forfecare pe probe│
│ │ │ │ aduse la porozi- │
│ │ │ │ tatea naturalã*1) │
│ │ │ │- rezistenţa la │
│ │ │ │ lichefiere*2) │
│ │ │ │- modulul dinamic de│
│ │ │ │ deformaţie trans- │
│ │ │ │ versalã, G şi │
│ │ │ │ fracţiunea din │
│ │ │ │ amortizarea │
│ │ │ │ criticã, D*4) │
├──────────────────┼─────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤
│Pãmânturi fine │- granulozitate │Aceleaşi ca la ca- │Aceleaşi ca la ca- │
│ │- greutate │tegoria geotehnicã │tegoria geotehnicã │
│ │ volumicã │1 şi în mod supli- │2 şi în mod supli- │
│ │- umiditate │mentar: │mentar: │
│ │- limite de │- modulul de defor- │- greutate specificã│
│ │ plasticitate │ maţie edometric │- presiunea de │
│ │ │- parametrii rezis- │ preconsolidare │
│ │ │ tenţei la forfecare│- coeficientul de │
│ │ │- caracteristicile │ consolidare primarã│
│ │ │ de compactare │- parametrii rezis- │
│ │ │ (proctor)*1) │ tenţei la forfe- │
│ │ │- coeficientul de │ care exprimaţi │
│ │ │ permeabilitate*1) │ în funcţie de │
│ │ │ │ eforturile efective│
│ │ │ │ şi de eforturile │
│ │ │ │ totale │
│ │ │ │- coeficientul │
│ │ │ │ presiunii în stare│
│ │ │ │ de repaus*3) │
│ │ │ │- modulul dinamic de│
│ │ │ │ deformaţie trans- │
│ │ │ │ versalã, G şi │
│ │ │ │ fracţiunea din │
│ │ │ │ amortizarea │
│ │ │ │ criticã, D*4) │
├──────────────────┼─────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤
│Pãmânturi cu │Aceleaşi ca la │Aceleaşi ca la │ Aceleaşi ca la │
│conţinut în │pãmânturile fine │pãmânturile fine şi │pãmânturile coezive │
│carbonat(marnoase)│ │în mod suplimentar: │şi în mod │
│ │ │-conţinut în CaCO(3)│suplimentar: │
│ │ │ │- conţinutul în │
│ │ │ │ CaCO(3) │
│ │ │ │- umflare liberã*5) │
│ │ │ │- presiune de │
│ │ │ │ umflare*5) │
├──────────────────┼─────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤
│Pãmânturi │Aceleaşi ca la │Aceleaşi ca la │Aceleaşi ca la │
│sensibile la │pãmânturile fine │pãmânturile fine şi │pãmânturile fine şi │
│umezire (PSU) │şi în mod supli- │în mod suplimentar: │în mod suplimentar: │
│ │mentar: │- încercãri în │- încercãri în │
│ │- încercãri în │ edometru pe probe │ edometru pe probe │
│ │ edometru pe │ la umiditatea na- │ la umiditatea na- │
│ │ probe la umi- │ turalã şi inundate│ turalã şi inundate│
│ │ ditate naturalã│- parametrii rezis- │- parametrii rezis- │
│ │ şi inundate │ tenţei la forfecare│ tenţei la forfecare│
│ │ │ pe probe inundate │ pe probe inundate │
│ │ │ │- încercãri în tri- │
│ │ │ │ axial cu umezire │
│ │ │ │ şi drum de efort │
│ │ │ │ impus*1) │
├──────────────────┼─────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤
│Pãmânturi cu │Aceleaşi ca la │Aceleaşi ca la │Aceleaşi ca la │
│umflãturi şi │pãmânturile fine │pãmânturile fine şi │pãmânturile fine şi │
│contracţii mari │ │în mod suplimentar: │în mod suplimentar: │
│(PUCM) │ │- umflare liberã │- umflarea liberã │
│ │ │- limita de con- │- limita de con- │
│ │ │ tracţie │ tracţie │
│ │ │- presiunea de │- presiunea de │
│ │ │ umflare │ umflare │
│ │ │ │- cãldura maximã de │
│ │ │ │ umezire │
│ │ │ │- curba de con- │
│ │ │ │ tracţie │
├──────────────────┼─────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤
│Pãmânturi cu │ │Aceleaşi ca la │Aceleaşi ca la │
│conţinut ridicat │ │pãmânturile fine şi │pãmânturile fine şi │
│de materii orga- │ │în mod suplimentar: │în mod suplimentar: │
│nice (peste 6%) │ │- conţinut în │- conţinut în │
│şi consistenţã │ │ materii organice │ materii organice │
│scãzutã (I(c) < │ │- coeficientul de │- indicele de │
│0,5) │ │ consolidare primarã│ compresiune │
│ │ │ │- coeficientul de │
│ │ │ │ consolidare │
│ │ │ │ secundarã │
└──────────────────┴─────────────────┴────────────────────┴────────────────────┘



-------
*1) Încercãri care se executã în anumite situaţii, cerute de specificul construcţiei.
*2) Numai pentru nisipuri fine şi nisipuri prãfoase saturate, situate în suprafaţa terenului, pe amplasamente cuprinse în zonele seismice având a(g) ≥ 0,16 g (conform Codului P100-1:2006).
*3) În cazul lucrãrilor de susţinere a sãpãturilor cu adâncimea D > 5 m.
*4) Numai pe amplasamente situate în zonele seismice având a(g) ≥ 0,16 g (conform Codului P100-1:2006).
*5) Când apare posibilã decopertarea straturilor cu conţinut în carbonat (marnoase).



ANEXĂ BIBLIOGRAFICĂ

Documente normative de referinţã:
STAS 1242/3-87: Teren de fundare. Cercetarea prin sondaje deschise executate în pãmânturi
STAS 1242/4-85: Teren de fundare. Cercetãri geotehnice prin foraje executate în pãmânturi
STAS 3950-81: Geotehnicã. Terminologie. Simboluri şi unitãţi de mãsurã
STAS 6054-77: Teren de fundare. Adâncimi maxime de îngheţ. Zonarea teritoriului României
SR EN ISO 14688-1:2004. Cercetãri şi încercãri geotehnice. Identificarea şi clasificarea pãmânturilor. Partea 1: Identificare şi descriere
SR EN ISO 14688-2:2005. Cercetãri şi încercãri geotehnice. Identificarea şi clasificarea pãmânturilor. Partea 2: Principii pentru o clasificare
SR EN ISO 22476-2:2006. Cercetãri şi încercãri geotehnice. Încercãri pe teren. Partea 2: Încercare de penetrare dinamicã
SR EN ISO 22476-3:2006. Cercetãri şi încercãri geotehnice. Încercãri pe teren. Partea 3: Încercare de penetrare standard



ANEXA II. 5

Unitatea executantã ............ Data începerii sondajului ............
Amplasament .................... Data terminãrii sondajului ...........
Contract nr. ...................

FIŞA SINTETICĂ A SONDAJULUI GEOTEHNIC Nr. ......




┌───┬─┬─┬──┬────┬────┬───────┬────────────────────┬──┬────┬────┬────┬────┬──┬──┬──┬────┬──┬──┬──┬────────────────┬───────────────┬───┬───┐
│Co-│ │ │P │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Compresabilitate│ Rezistenţa │SPT│ │
│ta │A│G│r │ │Des-│ Proba │ Granulozitate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ în edometru │ la forfecare │ │ │
│ │d│r│o │ │cri-├────┬──┼──────────────┬─────┤ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├───┬───┬──┬──┬──┼──┬───┬──┬──┬──┼───┤Ob │
│ab-│â│o│f │N.H.│erea│Nu- │A │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ser│
│so-│n│s│i │ - │ │mãr │d │ Distribuţie │C(u) │W │W(L)│W(P)│I(P)│I(C)│ã │ n│ e│S(r)│ k│ │ │M( │E( │i(│ │ │Ø'4f │ c │ │ │ │ N │va │
│lu-│c│i│l │Apã │stra│ │â │ procentualã │ = │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │200│200│m3│ │ │ │ │ │ │ │ │ţii│
│tã │i│m│u │sub-│tu- │pro-│n │ │d(60)│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ - │) │) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ / │m│e│l │te- │lui │bã │c │ │ / │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │300│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│re-│e│a│ │ranã│ │ │i │ │d(10)│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│la-│a│ │l │ │ │(tul│m │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ti-│ │ │i │ │ │bu- │e │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│vã │ │ │t │ │ │ra- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │o │ │ │tã/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │l │ │ │ne- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │o │ │ │tul-│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │g │ │ │bu- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │i │ │ │ra- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │c │ │ │tã) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼─┼─┼──┼────┼────┼────┼──┼──┬──┬──┬──┬──┼─────┼──┼────┼────┼────┼────┼──┼──┼──┼────┼──┼──┼──┼───┼───┼──┼──┼──┼──┼───┼──┼──┼──┼───┼───┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │Ar│P │N │P │Bo│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │gi│r │i │i │lo│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │lã│a │s │e │vã│ │ │ │ │ │ │kN│ │ │ │cm│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ m │m│m│ -│ m │ │ - │ m│ │f │i │t │n │ - │ %│ % │ % │ % │ - │ /│ %│ -│ - │/s│ │ │kPa│ % │ %│ │ │ °│kPa│ │ │ │lov│ - │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │p │r │i │ │ │ │ │ │ │mc│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │i │ş │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ş │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼─┼─┼──┼────┼────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────┼──┼────┼────┼────┼────┼──┼──┼──┼────┼──┼──┼──┼───┼───┼──┼──┼──┼──┼───┼──┼──┼──┼───┼───┤
│ 1 │2│3│ 4│ 5 │ 6 │ 7 │ 8│ 9│10│11│12│13│ 14 │15│ 16 │ 17 │ 18 │ 19 │20│21│22│ 23 │24│25│26│ 27│ 28│29│30│31│32│ 33│34│35│36│ 37│ 38│
├───┼─┼─┼──┼────┼────┼────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼─────┼──┼────┼────┼────┼────┼──┼──┼──┼────┼──┼──┼──┼───┼───┼──┼──┼──┼──┼───┼──┼──┼──┼───┼───┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└───┴─┴─┴──┴────┴────┴────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴─────┴──┴────┴────┴────┴────┴──┴──┴──┴────┴──┴──┴──┴───┴───┴──┴──┴──┴──┴───┴──┴──┴──┴───┴───┘



NOTĂ:
În funcţie de necesitatea studiului geotehnic, se completeazã coloanele corespunzã toare altor tipuri de determinã ri şi se fac precizã ri în coloana "Observaţii".
În coloana 7 se recomandã utilizarea unor semne convenţionale pentru tipul probelor prelevate (aceste semne trebuie explicitate).


Întocmit, Verificat,
................. ...................


-------





Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email




Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Normativ, Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor, NORMATIV din 8 mai 2007

Comentarii



Nume
Email
Comentariu

Maximum 3000 caractere.
Cod securitate:
Cod de securitate
Fii primul care comenteaza.
Cautare document
Club Juridic
CARTE VERDE a CONTABILITATII
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5