Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: NORMATIV din 29 aprilie 2008 pentru producerea betonului şi executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

NORMATIV din 29 aprilie 2008 pentru producerea betonului şi executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat

EMITENT: MINISTERUL DEZVOLTĂRII, LUCRĂRILOR PUBLICE ŞI LOCUINŢELOR
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 374 din 16 mai 2008

Comenteaza legea

PARTEA 1: PRODUCEREA BETONULUI
Indicativ NE 012/1-2007

ART. 1
Reglementarea tehnicã "Normativ pentru producerea betonului şi executarea lucrãrilor din beton, beton armat şi beton precomprimat" cuprinde douã pãrţi, şi anume:
- Partea 1: Producerea betonului;
- Partea 2: Executarea lucrãrilor din beton.
Prezenta reglementare tehnicã reprezintã prima parte a documentului "Normativ pentru producerea betonului şi executarea lucrãrilor din beton, beton armat şi beton precomprimat", respectiv "Partea 1: Producerea betonului", indicativ NE 012/1-2007".
ART. 2
Producerea betonului pe teritoriul României se realizeazã în baza şi cu respectarea prevederilor standardelor:
- SR EN 206-1:2002 "Beton. Partea 1: Specificaţie, performanţã, producţie şi conformitate", cu amendamentele SR EN 206-1:2002/A1:2005 şi SR EN 206-1:2002/A2:2005 şi erata SR EN 206-1:2002/C91:2008;
- SR 13510:2006 "Beton. Partea 1: Specificaţie, performanţã, producţie şi conformitate. Document naţional de aplicare a SR EN 206-1:2002", cu erata SR 13510:2006/C91:2008, şi a urmãtoarelor precizãri:
a) La capitolul 4 punctul 4.1, subpunctul 4.1.1 "Semnificaţia claselor de expunere" din standardul SR 13510:2006 "Beton. Partea 1: Specificaţie, performanţã, producţie şi conformitate. Document naţional de aplicare a SR EN 206-1:2002", Tabelul 1 "Clase de expunere" se completeazã cu o nouã notã, nota 2, cu urmãtorul cuprins:
"NOTA 2 - Când betonul este expus la atac chimic care provine din atmosfera cu agenţi agresivi în stare gazoasã şi solidã, clasificarea se face dupã cum se indicã în anexa I la prezentul normativ. În acest caz, cerinţele privind materialele componente şi betonul sunt prevãzute în "Instrucţiunile tehnice pentru protecţia elementelor din beton armat şi beton precomprimat supraterane în medii agresive naturale şi industriale", indicativ C170."
b) La capitolul 5 punctul 5.1, subpunctul 5.1.3 "Agregate" din standardul SR 13510:2006 "Beton. Partea 1: Specificaţie, performanţã, producţie şi conformitate. Document naţional de aplicare a SR EN 206-1:2002", nota se completeazã dupã cum urmeazã:
"NOTĂ - Utilizarea agregatelor din betonul reciclat se face conform SR EN 13242 "Agregate din materiale nelegate sau legate hidraulic pentru utilizare în ingineria civilã şi în construcţii de drumuri" şi pe baza agrementelor tehnice pentru domenii de utilizare a agregatelor care nu fac obiectul standardului."
c) La capitolul 9 "Controlul producţiei", punctul 9.6, subpunctul 9.6.1 "Personal" din standardul SR 13510:2006 "Beton. Partea 1: Specificaţie, performanţã, producţie şi conformitate. Document naţional de aplicare a SR EN 206-1:2002" se completeazã cu o nouã notã, nota 2, cu urmãtorul cuprins:
"NOTA 2 - Cerinţele privind calificarea şi experienţa profesionalã ale responsabilului pentru controlul producţiei sunt prezentate în anexa O la prezentul normativ."
d) Dupã anexa H la standardul SR 13510:2006 "Beton. Partea 1: Specificaţie, performanţã, producţie şi conformitate. Document naţional de aplicare a SR EN 206-1:2002" se introduce o nouã anexã, anexa I (normativã), cu urmãtorul cuprins:

"ANEXA I


    ────────
(normativã)
────────────
    Clasificarea mediilor atmosferice agresive asupra elementelor din beton armat şi beton precomprimat supraterane

    Mediile atmosferice agresive luate în considerare în prezentul normativ se clasificã în 4 clase de agresivitate asupra elementelor din beton armat şi beton precomprimat:
    XA 1b - medii cu agresivitate foarte slabã;
    XA 2b - medii cu agresivitate slabã;
    XA 3b - medii cu agresivitate medie;
    XA 4b - medii cu agresivitate puternicã.
    Clasa de agresivitate se stabileşte în funcţie de starea fizicã şi de natura factorilor agresivi.
    Agenţii agresivi pot fi în stare:
    - gazoasã (gaze agresive de diferite feluri, ceaţã provenitã din condensul vaporilor ce apar în urma variaţiei umiditãţii sau datoritã caracteristicilor de exploatare a instalaţiilor tehnologice);
    - solidã (sãruri, cenuşi, praf, pãmânt etc.).
    Clasa de agresivitate a mediilor atmosferice cu agenţi agresivi în stare gazoasã se stabileşte în funcţie de umiditatea relativã a aerului, de temperatura mediului şi de caracteristica gazelor agresive, conform tabelului I.1.

    Tabelul I.1 - Determinarea clasei de agresivitate a mediilor atmosferice cu agenţi agresivi în stare gazoasã în funcţie de umiditatea relativã a aerului, de temperatura mediului şi de caracteristica gazelor agresive


┌──────────────┬─────────────────────┬───────────┬───────────────────────────┐
│  Clasa de    │Umiditatea relativã  │Temperatura│  Caracteristica gazelor   │
│agresivitate  │      a aerului, %   │ mediului  │   agresive(tabelul I.2)   │
│ a mediului   │                     │     °C    │                           │
├──────────────┼─────────────────────┼───────────┼───────────────────────────┤
│   XA 1b      │ 61 ... 75           │max. 50    │fãrã gaze agresive         │
│              ├─────────────────────┼───────────┼───────────────────────────┤
│              │   ≤ 60              │max. 50    │gaze agresive din grupa A  │
├──────────────┼─────────────────────┼───────────┼───────────────────────────┤
│   XA 2b      │   > 75              │max. 50    │fãrã gaze agresive         │
│              ├─────────────────────┼───────────┼───────────────────────────┤
│              │ 61 ... 75           │max. 50    │gaze agresive din grupa A  │
│              ├─────────────────────┼───────────┼───────────────────────────┤
│              │  ≤ 60               │max. 50    │gaze agresive din grupa B  │
├──────────────┼─────────────────────┼───────────┼───────────────────────────┤
│   XA 3b      │  > 75               │max. 50    │gaze agresive din grupa A  │
│              ├─────────────────────┼───────────┼───────────────────────────┤
│              │ 61 ... 75           │max. 50    │gaze agresive din grupa B  │
│              ├─────────────────────┼───────────┼───────────────────────────┤
│              │  ≤ 60               │max. 50    │gaze agresive din grupa C  │
├──────────────┼─────────────────────┼───────────┼───────────────────────────┤
│   XA 4b      │  > 75               │max. 50    │gaze agresive din grupa B  │
│              ├─────────────────────┼───────────┼───────────────────────────┤
│              │ 61 ... 75           │max. 50    │gaze agresive din grupa C  │
└──────────────┴─────────────────────┴───────────┴───────────────────────────┘

La stabilirea clasei de agresivitate a mediului în stare gazoasã se vor avea în vedere urmãtoarele:
a) la temperaturi ale mediului cuprinse între 50°C şi 80°C, clasa de agresivitate din tabelul I.1 se mãreşte cu o clasã;
b) în cazul în care pe suprafaţa elementelor de construcţii este posibilã formarea condensului, agresivitatea se mãreşte cu o clasã, dacã mediul conţine gaze agresive;
c) în cazul în care concentraţiile de gaze agresive sunt mai mari decât la gazele din grupa C şi umiditatea relativã a aerului este mai micã decât 60%, mediile respective se considerã în clasa XA 4b;
d) în cazul în care gazele agresive sunt din grupa C şi umiditatea relativã a aerului este mai mare de 75%, în cazurile în care dupã aplicarea corecţiilor precizate la lit. a), b) şi c) rezultã o clasã de agresivitate mai mare de XA 4b, precum şi în cazul în care concentraţiile de gaze agresive sunt mai mari decât la gazele din grupa C şi umiditatea relativã a aerului este mai mare de 60%, mediile respective se considerã cazuri speciale şi se analizeazã fiecare în parte;
e) în cazul prezenţei mai multor gaze agresive din grupe diferite, clasa de agresivitate se stabileşte pentru gazul cel mai agresiv.
Încadrarea gazelor agresive în grupele A, B şi C specificate în tabelul I.1 se face conform tabelului I.2.

Tabelul I.2 - Încadrarea gazelor agresive


┌──────────────┬───────────────────────┬───────────────┬─────────────────┐
│   Grupa de   │  Denumirea gazului    │Formula chimicã│  Concentraţia   │
│ concentraţie │      agresiv          │               │gazelor agresive,│
│  a gazelor   │                       │               │   mg/mc aer     │
│   agresive   │                       │               │                 │
├──────────────┼───────────────────────┼───────────────┼─────────────────┤
│Grupa A       │Dioxid de sulf         │      SO(2)    │     < 0,10      │
│              ├───────────────────────┼───────────────┼─────────────────┤
│              │Hidrogen sulfurat      │      H(2)S    │     < 0,01      │
│              ├───────────────────────┼───────────────┼─────────────────┤
│              │Acid fluorhidric       │      HF       │     < 0,02      │
│              ├───────────────────────┼───────────────┼─────────────────┤
│              │Clor                   │      Cl(2)    │     < 0,05      │
│              ├───────────────────────┼───────────────┼─────────────────┤
│              │Acid clorhidric        │      HCl      │     < 0,05      │
│              ├───────────────────────┼───────────────┼─────────────────┤
│              │Oxizi de azot          │    NO, NO(2)  │     < 0,05      │
│              ├───────────────────────┼───────────────┼─────────────────┤
│              │Amoniac                │      NH(3)    │     < 0,10      │
├──────────────┼───────────────────────┼───────────────┼─────────────────┤
│Grupa B       │Dioxid de sulf         │      SO(2)    │ 0,1 .... 5,0    │
│              ├───────────────────────┼───────────────┼─────────────────┤
│              │Hidrogen sulfurat      │      H(2)S    │ 0,01 ... 0,5    │
│              ├───────────────────────┼───────────────┼─────────────────┤
│              │Acid fluorhidric       │      HF       │ 0,02 ... 0,5    │
│              ├───────────────────────┼───────────────┼─────────────────┤
│              │Clor                   │      Cl(2)    │ 0,05 ... 0,5    │
│              ├───────────────────────┼───────────────┼─────────────────┤
│              │Acid clorhidric        │      HCl      │ 0,05 ... 1,0    │
│              ├───────────────────────┼───────────────┼─────────────────┤
│              │Oxizi de azot          │    NO, NO(2)  │ 0,05 ... 1,0    │
│              ├───────────────────────┼───────────────┼─────────────────┤
│              │Amoniac                │      NH(3)    │ 0,1 ... 5,0     │
├──────────────┼───────────────────────┼───────────────┼─────────────────┤
│Grupa C       │Dioxid de sulf         │      SO(2)    │ 5,1 .... 50,0   │
│              ├───────────────────────┼───────────────┼─────────────────┤
│              │Hidrogen sulfurat      │      H(2)S    │ 0,51 ... 5,0    │
│              ├───────────────────────┼───────────────┼─────────────────┤
│              │Acid fluorhidric       │      HF       │ 0,51 ... 5,0    │
│              ├───────────────────────┼───────────────┼─────────────────┤
│              │Clor                   │      Cl(2)    │ 0,51 ... 2,0    │
│              ├───────────────────────┼───────────────┼─────────────────┤
│              │Acid clorhidric        │      HCl      │ 1,1 ... 10,0    │
│              ├───────────────────────┼───────────────┼─────────────────┤
│              │Oxizi de azot          │    NO, NO(2)  │ 1,1 ... 10,0    │
│              ├───────────────────────┼───────────────┼─────────────────┤
│              │Amoniac                │      NH(3)    │ 5,1 ... 50,0    │
└──────────────┴───────────────────────┴───────────────┴─────────────────┘

Observaţie: Determinarea concentraţiei se face pentru:
- dioxid de sulf, conform SR ISO 4221;
- hidrogen sulfurat, conform STAS 10814;
- acid fluorhidric, conform reglementãrilor tehnice specifice;
- clor gazos, conform STAS 10946;
- acid clorhidric, conform STAS 10943;
- oxizi de azot, conform STAS 10329;
- amoniac, conform STAS 10812.
Clasa de agresivitate a mediilor atmosferice cu agenţi agresivi în stare solidã se stabileşte în funcţie de umiditatea relativã a aerului şi de caracteristica solidului, conform tabelului I.3, în interiorul construcţiilor, şi, conform tabelului I.4, în aer liber.
Caracteristica solidului se ia în considerare conform tabelului I.5.

Tabelul I.3 - Determinarea clasei de agresivitate a mediilor atmosferice cu agenţi agresivi în stare solidã în funcţie de umiditatea relativã a aerului şi de caracteristica solidului, în interiorul construcţiilor


┌─────────────┬──────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
│  Clasa de   │Umiditatea relativã a │    Caracteristica solidului*1)        │
│agresivitate │        aerului, %    │                                       │
│ a mediului  │                      │                                       │
├─────────────┼──────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│     XA 1b   │      61 ... 75       │     slab solubil                      │
│             ├──────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│             │       ≤ 60           │uşor solubil - puţin higroscopic       │
├─────────────┼──────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│     XA 2b   │       > 75           │     slab solubil                      │
│             ├──────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│             │      61 ... 75       │uşor solubil - puţin higroscopic       │
│             ├──────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│             │       ≤ 60           │uşor solubil - higroscopic             │
├─────────────┼──────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│     XA 3b   │       > 75           │uşor solubil - puţin higroscopic       │
│             ├──────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│             │      61 ... 75       │uşor solubil - higroscopic             │
├─────────────┼──────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│     XA 4b   │       > 75           │uşor solubil - higroscopic             │
├─────────────┴──────────────────────┴───────────────────────────────────────┤
│*(1) Mediile cu solide cu agresivitate ridicatã, notate cu asterisc în      │
│tabelul I.5, conferã mediului clasa de agresivitate XA 4b, indiferent de    │
│caracteristica solidului respectiv şi de umiditatea relativã a aerului.     │
└────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

Tabelul I.4 - Determinarea clasei de agresivitate a mediilor atmosferice cu agenţi agresivi în stare solidã în funcţie de umiditatea relativã a aerului şi de caracteristica solidului, în aer liber


┌─────────────┬──────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
│  Clasa de   │Umiditatea relativã a │    Caracteristica solidului*1)        │
│agresivitate │        aerului, %    │                                       │
│ a mediului  │                      │                                       │
├─────────────┼──────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│   XA 1b     │   ≤ 60               │slab solubil                           │
├─────────────┼──────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│   XA 2b     │  61 ... 75           │slab solubil                           │
│             ├──────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│             │   ≤ 60               │uşor solubil - puţin higroscopic       │
├─────────────┼──────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│   XA 3b     │   > 75               │slab solubil                           │
│             ├──────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│             │  61 ... 75           │uşor solubil - puţin higroscopic       │
│             ├──────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│             │   ≤ 60               │uşor solubil - higroscopic             │
├─────────────┼──────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│   XA 4b     │   > 75               │uşor solubil - higroscopic             │
│             ├──────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│             │  61 ... 75           │uşor solubil - higroscopic             │
├─────────────┴──────────────────────┴───────────────────────────────────────┤
│*1) Mediile cu solide cu agresivitate ridicatã, notate cu asterisc în       │
│tabelul I.5, conferã mediului clasa de agresivitate XA 4b, indiferent de    │
│caracteristica solidului respectiv şi de umiditatea relativã a aerului.     │
└────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

Tabelul I.5 - Caracteristica solidului


┌───────────────────────────────┬─────────────────────────────────┐
│Denumirea agentului agresiv în │ Caracteristica solidului        │
│          stare solidã         │                                 │
├───────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤
│Praf de siliciu                │                                 │
│Carbonat de calciu             │                                 │
│Carbonat de bariu              │                                 │
│Carbonat de plumb              │                                 │
│Oxid de fier                   │     slab solubil                │
│Hidroxid de fier               │                                 │
│Oxid de aluminiu               │                                 │
│Hidroxid de aluminiu           │                                 │
│Clorurã de sodiu               │                                 │
│Clorurã de potasiu             │                                 │
│Clorurã de amoniu*)            │                                 │
│Sulfat de sodiu*)              │                                 │
│Sulfat de potasiu*)            │                                 │
│Sulfat de amoniu*)             │                                 │
│Sulfat de calciu*)             │                                 │
│Azotat de sodiu*)              │                                 │
│Azotat de potasiu*)            │                                 │
│Azotat de bariu                │uşor solubil - puţin higroscopic │
│Azotat de plumb                │                                 │
│Azotat de magneziu             │                                 │
│Cromat/bicromat de sodiu*)     │                                 │
│Cromat/bicromat de potasiu*)   │                                 │
│Cromat/bicromat de amoniu*)    │                                 │
│Carbonat de sodiu              │                                 │
│Carbonat de potasiu            │                                 │
│Hidroxid de calciu             │                                 │
│Hidroxid de magneziu           │                                 │
│Hidroxid de bariu              │                                 │
├───────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤
│Fluorurã de calciu             │                                 │
│Clorurã de calciu              │                                 │
│Fluorurã de magneziu           │                                 │
│Fluorurã de aluminiu           │                                 │
│Fluorurã de zinc               │                                 │
│Fluorurã de fier               │                                 │
│Sulfat de magneziu*)           │                                 │
│Sulfat de mangan               │                                 │
│Sulfat de zinc                 │   uşor solubil - higroscopic    │
│Sulfat de fier*)               │                                 │
│Azotat de amoniu*)             │                                 │
│Fosfaţi primari                │                                 │
│Fosfat secundar de sodiu       │                                 │
│Hidroxid de sodiu*)            │                                 │
│Hidroxid de potasiu*)          │                                 │
├───────────────────────────────┴─────────────────────────────────┤
│*) Solide cu agresivitate ridicatã faţã de beton."               │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────┘

e) Dupã anexa N la standardul SR 13510:2006 "Beton. Partea 1: Specificaţie, performanţã, producţie şi conformitate. Document naţional de aplicare a SR EN 206-1:2002" se introduce o nouã anexã, anexa O (normativã), cu urmãtorul cuprins:

"ANEXA O
(normativã)

Cerinţe minime privind calificarea şi experienţa profesionalã ale responsabilului pentru controlul producţiei
Responsabilul pentru controlul producţiei va avea cunoştinţele necesare în domeniul producerii betonului şi al standardelor specifice materialelor componente şi betonului pentru a putea asigura controlul producţiei în ceea ce priveşte:
a) materialele componente, inclusiv selectarea acestora:
- recepţionarea, depozitarea şi gospodãrirea materialelor componente: agregate, ciment, aditivi, apã (când nu se utilizeazã o sursã de apã potabilã), în vederea asigurãrii caracteristicilor calitative impuse;
- aplicarea, dupã caz, a mãsurilor ce se impun pentru pregãtirea agregatelor: sortare, spãlare, încãlzirea sau rãcirea componenţilor betonului;
b) proiectarea şi producerea betonului;
- respectarea caracteristicilor sortimentului de beton comandat;
c) inspecţiile, încercãrile şi utilizarea rezultatelor acestora pentru materialele componente, pentru betonul proaspãt şi întãrit şi pentru echipamente;
d) inspecţia echipamentului de transport al betonului proaspãt;
- efectuarea, în condiţii corespunzãtoare, a transportului betonului;
e) procedurile privind evaluarea conformitãţii.
Responsabilul pentru controlul producţiei trebuie sã fie absolvent de studii superioare în domeniul construcţiilor sau materialelor de construcţii. În cazul staţiilor de betoane de capacitate sub 35 mc/orã, se poate accepta şi o pregãtire profesionalã de maistru/tehnician constructor. Experienţa profesionalã în producerea betonului va fi de minimum 3 ani pentru maistru/tehnician şi de minimum 2 ani pentru inginer/inginer colegiu (subinginer)."
_________

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Normativ, Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor, NORMATIV din 29 aprilie 2008

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"

﻿ NORMATIV din 29 aprilie 2008 pentru producerea betonului şi executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat

Comentarii

Atentie, Juristi!

NORMATIV din 29 aprilie 2008 pentru producerea betonului şi executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat