Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   NORMA VETERINARA din 10 iunie 2004  ce stabileste metode nationale de analiza pentru controlul oficial al furajelor in scopul identificarii continutului in robenidina (E 750) si metil benzoat    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

NORMA VETERINARA din 10 iunie 2004 ce stabileste metode nationale de analiza pentru controlul oficial al furajelor in scopul identificarii continutului in robenidina (E 750) si metil benzoat

EMITENT: AGENTIA VETERINARA SI PENTRU SIGURANTA ALIMENTELOR
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 1.020 bis din 4 noiembrie 2004
*) Aprobata prin <>Ordinul nr. 23 din 10 iunie 2004 , publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1020 din 4 noiembrie 2004.

ART. 1
Analizele efectuate in cursul controalelor oficiale a furajelor, pentru a se identifica continutul acestora in robenidina si metil benzoat trebuie sa fie realizate utilizand metodele descrise la anexa prezentei norme.
ART. 2
(1) Autoritatea veterinara centrala a Romaniei poate adopta acte normative sau prevederi administrative suplimentare prezentei norme veterinare, pentru a dispune implementarea si respectarea prevederilor acesteia.
(2) Autoritatea veterinara centrala va lua masurile necesare si va sanctiona, potrivit legii, orice incalcare a prevederilor prezentei norme veterinare.
(3) Atunci cand autoritatea veterinara centrala a Romaniei adopta cele mentionate la alineatele precedente, trebuie sa se faca o referire expresa la prezenta norma veterinara.

ANEXA
------
la norma veterinara
-------------------

1. DETERMINAREA ROBENIDINEI
1,3-bis [(4-clorobenzidin)amino] hidroclorid - guanidina
1. Scop si aplicabilitate
Aceasta metoda are ca scop determinarea robenidinei din furaje. Limita minima a determinarii este de 5 mg/kg.
2. Principiu
Proba este extrasa cu metanol acidifiat. Extractul este uscat si o parte alicota este supusa purificarii prin trecere printr-o coloana de oxid de aluminiu. Robenidina este eluata din coloana cu ajutorul metanolului, concentrata si adusa la un volum corespunzator cu faza mobila. Continutul in robenidina este determinat prin cromatografie lichida de inalta performanta in faza inversa -RP (HPLC) ce utilizeaza un detector UV.
3. Reactivi
3.1. Metanol
3.2. Metanol acidifiat
Intr-un balon cotat de 500 ml se transfera 4,0 ml acid clorhidric (d = 1,18 g/ml), se completeaza pana la semn cu metanol (3.1) si se amesteca. Aceasta solutie trebuie sa fie proaspat preparata, inainte de utilizare.
3.3. Acetonitril, grad HPLC
3.4. Sita moleculara
Tip 3A, de la 8 la 12 ochiuri (dimensiuni 1,6 - 2,5 mm, alumino-silicat cristalin, diametrul porilor de 0,3 mm).
3.5. Oxid de aluminiu: activitate gradul I, pentru cromatografie pe coloana 100 g oxid de aluminiu se transfera intr-un recipient corespunzator si se adauga 2,0 ml apa. Se acopera si se agita aproximativ 20 minute. Se pastreaza intr-un recipient bine inchis.
3.6. Solutie de fosfat dihidrogenat de potasiu, c = 0,025 mol/l.
Se dizolva 3,40 g fosfat dihidrogenat de potasiu in apa (grad HPLC) intr-un balon cotat de 1000 ml, se aduce la semn si se amesteca.
3.7. Solutie de fosfat monohidrogenat de sodiu, c = 0,025 mol/l.
Se dizolva 3,55 g difosfat monohidrogenat anhidru (sau 4,45 g dihidrat sau 8,95 g dodecahidrat) in apa (grade HPLC) intr-un balon cotat de 1000 ml, se aduce la semn si se amesteca.
3.8. Faza mobila HPLC
Se amesteca urmatorii reactivi:
650 ml acetonitril (3.3),
250 ml apa (grad - HPLC),
50 ml solutie de fosfat dihidrogenat de potasiu (3.6),
50 ml solutie de fosfat monohidrogenat disodic (3.7).
Se filtreaza prin filtre de 0,22 [ ] m (4.6) si se degazeaza solutia, (ex. prin tratament cu ultrasunete timp de 10 minute).
3.9. Substanta standard (de titrare)
Robedinidina pura: 1.3-bis[(4-clorbenzidina)amino] guanidin hidroclorid, E 750.
3.9.1. Solutie standard stoc de robenidina: 300 mg/ml
Se cantaresc cu aproximatie de 0,1 mg, 30 mg din substanta standard (de titrare) de robenidina (3.9). Se dizolva in metanol acidifiat (3.2) intr-un balon cotat de 100 ml, se aduce la semn si se amesteca. Balonul cotat se inveleste intr-o folie de aluminiu si se pastreaza la loc intunecos.
3.9.2. Solutie standard intermediara de robenidina: 12 mg/ml.
Se pun 10,0 ml din solutia standard stoc (3.9.1) intr-un balon cotat de 250 ml, se aduce la semn cu faza mobila (3.8) si se amesteca. Balonul cotat se inveleste intr-o folie de aluminiu si se pastreaza la loc intunecos.
3.9.3. Calibrarea (etalonarea) solutiilor
Intr-o serie de baloane cotate de 50 ml se transfera 5,0, 10,0, 15,0, 20,0 si 25,0 ml din solutia standard intermediara (3.9.2). Se aduce la semn cu faza mobila (3.8) si se amesteca. Aceste solutii corespund concentratiilor de 1,2, 2,4, 3,6, 4,8, si 6,0 mg/ml de robenidina. Aceste solutii trebuie sa fie proaspat preparate, inainte de utilizare.
4. Aparat
4.1. Coloana de sticla
Construita din sticla bruna prevazuta cu robinet si un rezervor de aproximativ 150 ml capacitate, diametrul interior de la 10 la 15 mm, lungime 250 mm.
4.2. Agitator manual de laborator
4.3. Evaporator cu film rotativ
4.4. Echipament HPLC cu detector cu ultraviolete cu lungimi de unda variabile sau detector cu sistem de diode in linie cu lungimi de unda cuprinse intre 250 si 400 nm.
4.4.1. Coloana de cromatografie lichida: 300 mm x 4 mm, C 18, 10 mm sau o coloana echivalenta.
4.5. Filtru cu hartie din fibre de sticla (Whatman GF/A sau filtre echivalente)
4.6. Filtru cu membrana de 0,22 mm
4.7. Filtru cu membrana de 0,45 mm
5. Metoda de lucru
Nota: Robenidina este sensibila la lumina. Sticla bruna trebuie utilizata la toate operatiunile.
5.1. Generalitati
5.1.1. Trebuie analizat un furaj martor pentru a se verifica absenta robenidinei si interferenta substantelor.
5.1.2. Trebuie efectuat un test de randament prin care se analizeaza un furaj martor ce este imbogatit prin adaugarea unei cantitati de robenidina identica cu cea prezenta in proba. Pentru a se imbogati la un nivel de 60 mg/kg, se adauga 3,0 ml solutie etalon stoc (3.9.1) intr-un pahar conic de 250 ml. Solutia se evapora la c. 0,5 ml in curent de azot. Se adauga 15 g din furajul martor, se amesteca si se asteapta 10 minute inainte de procedura de extractie. (5.2)
Nota: In cadrul acestei metode, furajul martor trebuie sa fie similar, ca tip, cu cel al probelor de cercetat si cu privire la analiza, nu trebuie sa fie detectata robenidina.
5.2. Extractia
Se cantaresc cu o precizie de 0,01 g, aproximativ 15 g din proba preparata. Se transfera intr-un pahar conic de 250 ml si se adauga 100,0 ml metanol acidifiat (3.2). Se acopera si se agita timp de o ora la agitator (4.2). Solutia se filtreaza prin hartia de filtru din fibra de sticla (4.5) si se colecteaza integral filtratul intr-un pahar conic de 150 ml. Se adauga 7,5 g de sita moleculara (3.4), se acopera si se agita timp de 5 minute. Se filtreaza imediat printr-un filtru din fibre de sticla. Aceasta solutie se pastreaza pentru etapa de purificare (5.3).
5.3. Purificarea
5.3.1. Prepararea coloanei de oxid de aluminiu
Extremitatea inferioara a coloanei de sticla se obtureaza cu un mic tampon de vata de sticla (4.1) si se taseaza utilizand o bagheta de sticla. Se cantaresc 11,0 g din oxidul de aluminiu preparat (3.5) si se transfera in coloana. Trebuie sa se aiba grija sa se minimizeze expunerea la aer in timpul acestei etape. Se loveste usor extremitatea inferioara a coloanei umplute pentru a se decanta oxidul de aluminiu.
5.3.2. Purificarea probei
Cu ajutorul unei pipete, se transfera in coloana 5,0 ml din extractul de proba preparat la (5.2). Se lasa varful pipetei inchis pana la peretele coloanei si se permite solutiei sa fie absorbita pe oxidul de aluminiu. Se elueaza robenidina din coloana utilizand 100 ml metanol (3.1), la un debit de 2 pana la 3 ml/minut si se colecteaza eluantul intr-un balon cu fund rotund de 250 ml. Se evapora solutia de metanol pana la uscare la 40°C, la presiune redusa, cu ajutorul evaporatorului rotativ (4.3). Se redizolva reziduul in 3 pana la 4 ml de faza mobila (3.8) si se transfera cantitativ intr-un balon cotat de 10 ml. Se clateste balonul cu mai multe parti de 1-2 ml faza mobila si se transfera aceste lichide de spalare in balonul cotat. Se aduce la semn cu acelasi solvent si se amesteca. O parte alicota este filtrata prin membrana filtrului de 0,45 mm (4.7). Aceasta solutie se stocheaza pentru determinare HPLC (5.4).
5.4. Determinare HPLC
5.4.1. Parametri
Urmatoarele conditii sunt oferite pentru indrumare, putand fi utilizate cu conditia sa ofere rezultate echivalente:
Coloana de cromatografie lichida (4.4.1), faza mobila HPLC (3.8),
Debit: 1,5 - 2 ml/minut,
Lungime de unda: 317 nm,
Volum injectat: 20 - 50 ml
Se verifica stabilitatea sistemului cromatografic, se injecteaza solutia de etalonare (3.9.3) ce contine 3,6 mg/ml, de cate ori este nevoie, pana se realizeaza cel mai inalt pic si timpii de retentie sunt constanti.
5.4.2. Curba de etalonare
Se injecteaza fiecare solutie de etalonare (3.9.3.) de cate ori este nevoie si se masoara inaltimile picurilor (ariilor) pentru fiecare concentratie. Se reprezinta grafic o curba de etalonare utilizand mediile picurilor sau ariilor principale ale solutiilor de etalonare ca ordonate si concentratiile corespunzatoare in mg/ml ca abscise.
5.4.3. Solutia proba
Se injecteaza extractul de proba (5.3.2) de cate ori este necesar, utilizand aceleasi volume luate drept solutii de etalonare si se determina media inaltimilor picurilor (ariilor) de robenidina.
6. Calcularea rezultatelor
Din media inaltimilor (ariilor) picurilor de robenidina a probelor se determina concentratia probelor in mg/ml prin referire la curba de etalonare (5.4.2).
Continutul probei in robenidina w (mg/ml) este dat de urmatoarea formula:


c x 200


m

in care:
c = concentratia probei in robenidina, in mg/ml,
m = masa probei exprimata in g.
7. Validarea rezultatelor
7.1. Identitate
Identitatea produsului analizat poate fi confirmata prin co-cromatografie sau prin utilizarea unui detector cu sistem de diode prin care sunt comparate spectrul extractului de proba si solutia de calibrare (3.9.3) ce contine 6 mg/ml.
7.1.1. Co-cromatografia
Un extract de proba este imbogatit prin adaugarea unei cantitati corespunzatoare din solutia etalon (3.9.3). Cantitatea de robenidina adaugata trebuie sa fie similara cantitatii estimate de robenidina gasita in extractul de proba.
Numai inaltimea picurilor de robenidina trebuie sa creasca dupa luarea in calcul a ambelor cantitati adaugate si diluarea extractului. Largimea picului, la jumatate din inaltimea maxima, trebuie sa se incadreze in maxim 10% din largimea initiala.
7.1.2. Detectarea prin sistemul de diode
Rezultatele sunt evaluate in conformitate cu urmatoarele criterii:
(a) lungimea de unda a absorbtiei maxime a probei si a spectrelor standardului, inregistrate la varful picului, pe cromatograma, trebuie sa fie aceeasi, cu o limita de siguranta determinata prin puterea de rezolutie a sistemului de detectare. Pentru detectare prin sistemul de diode, aceasta este tipica pana la aproximativ 2 nm.
(b) intre 250 si 400 nm, spectrele standard si a probei, inregistrate la varful picului pe cromatograma, trebuie sa fie diferite pentru acele parti ale spectrului cuprinse intre 10 si 100% ale absorbtiei relative. Acest criteriu este indeplinit cand sunt prezente aceleasi maxime si cand nu se observa vreo deviatie intre cele doua puncte ale spectrului ce depaseste 15% din proba de analizat standard.
(c) intre 250 si 400 nm, spectrele curbei ascendente, varfului si curbei descendente a picului, produse de extractul de proba nu trebuie sa fie diferite unele de celelalte pentru acele parti ale spectrului in interiorul gamei de la 10 la 100% de absorbtie relativa. Acest criteriu este indeplinit cand sunt prezente aceleasi maxime si cand la toate punctele observate deviatia intre spectre nu depaseste 15% din absorbtia spectrului varfului.
Daca unul din aceste criterii nu este indeplinit, prezenta substantei de analizat nu este confirmata
7.2. Repetabilitate
Diferenta intre rezultatele a 2 determinari paralele, efectuate pe aceeasi proba, nu trebuie sa depaseasca 10% din cel mai mare rezultat al continutului in robenidina, mai mare de 15 mg/kg.
7.3. Randament
Pentru proba martor imbogatita, randamentul trebuie sa fie de minim 85%.
8. Rezultatele unui studiu de colaborare
A fost realizat, de catre comunitate, un studiu de colaborare in 12 laboratoare, in care au fost analizate 4 probe de furaj pentru pasari si iepuri, sub forma de faina sau pelete. Au fost efectuate analize duble pentru fiecare proba. Rezultatele sunt prezentate in tabelul urmator:
Rezultate


Media mg/ml 27,00 27,99 43,6 40,1
Sr (mg/kg) 1,46 1,26 1,44 1,66
CVr (%) 5,4 4,5 3,3 4,1
Sr (mg/kg) 4,36 3,36 4,61 3,91
CVR (%) 16,1 12,0 10,6 9,7
Randament (%) 90,0 93,3 87,2 80,2


Sr = deviatia standard a repetabilitatii
CVr = coeficientul de deviatie a repetabilitatii
SR = deviatia standard a reproductibilitatii
CVR = coeficient de variatie a reproductibilitatii
2. DETERMINAREA METIL BENZOATULUI
7-benziloxi-6-butil-3-metoxicarbonil-4-quinolona
1. Scop si aplicabilitate
Aceasta metoda are ca scop determinarea metil benzoatului din furaje.
Limita minima a determinarii este de 1 mg/kg.
2. Principiu
Metil benzoatul este extras din proba cu solutie metanolica de acid metansulfonic. Extractul este purificat cu diclormetan prin cromatografie de schimb ionic si apoi din nou cu diclormetan.
Continutul in benzoat de metil este determinat prin cromatografie lichida de inalta performanta in faza inversa (HPLC) ce utilizeaza un detector UV.
3. Reactivi
3.1. Diclormetan
3.2. Metanol, grade HPLC
3.3. faza mobila HPLC:
amestec de metanol (3.2) si apa (grade HPLC) 75 + 25 (v + v)
filtrarea prin filtre de 0,22 mm (4.6) si degazarea solutiei, (ex. prin tratament cu ultrasunete timp de 10 minute)
3.4. Solutie de acid metansulfonic, s = 2%
Se dilueaza 20 ml acid metansulfonic pana la 1000 ml cu metanol (3.2).
3.5. Solutie de acid clorhidric, s = 10%
Se dilueaza 100 ml acid clorhidric (P 20 c. 1,18 g/ml) cu apa pana la 1000 ml.
3.6. Amberlite CG-120 (Na), rasina schimbatoare de cationi, diametrul granulelor de la 100 la 200 mesh (0,074 - 0,038 mm)
Rasina este retratata inaintea utilizarii: se amesteca 100 g rasina cu 500 ml solutie acid clorhidric (3.5) si se incalzeste pe o placa fierbinte, agitandu-se continuu. Se lasa la rece pentru a se decanta acidul. Se filtreaza prin hartia de filtru sub vacuum. Se spala rasina de doua ori cu 500 ml parti apa si apoi cu 250 ml etanol (3.2). Se spala rasina cu cele 250 ml parti de metanol (3.2) si se usuca prin trecerea aerului prin filtru.
Rasina uscata se pastreaza intr-o sticla inchisa.
3.7. Substanta standard: metil benzoat pur (7-benziloxi-6-butil-3- metoxicarbonil-4-quinolona)
3.7.1. Solutie stoc de metil benzoat, 500 mg/ml
Se cantaresc cu aproximatie de 0,1 mg, 50 mg din substanta standard (3.7) se dizolva in solutie de acid metansulfonic (3.4), intr-un balon cotat de 100 ml se completeaza pana la semn si se amesteca.
3.7.2. Solutie standard intermediara de metil benzoat, 50 mg/ml
Se transfera 5,0 ml solutie stoc de metil benzoat (3.7.1) intr-un balon cotat de 50 ml, se aduce la semn cu metanol (3.2) si se amesteca.
3.7.3. Etalonarea solutiilor
Intr-o serie de baloane cotate de 25 ml se transfera 1,0, 2,0, 3,0, 4,0, si 5,0, ml de solutie standard (etalon) intermediara de metil benzoat (3.7.2). Se aduce la semn cu faza mobila (3.3) si se amesteca. Aceste solutii corespund concentratiilor de 2,0, 4,0, 6,0, 8,0 si 10,0 mg/ml metil benzoat. Aceste solutii trebuie sa fie proaspat preparate inainte de utilizare.
4. Aparat
4.1. Agitator de laborator
4.2. Evaporator rotativ
4.3. Coloana de sticla (250 mm x 15 mm) prevazuta cu robinet si rezervor de aproximativ 200 ml capacitate.
4.4. Echipament HPLC cu detector cu ultraviolete cu lungimi de unda variabile sau detector cu sistem de diode
4.4.1. Coloana cromatografica cu lichid: 300 mm x 4 mm, C - 18, 10 mm
4.5. Filtru cu membrana de 0,22 mm
4.6. Filtru cu membrana de 0,45 mm
5. Metoda de lucru
5.1. Generalitati
5.1.1. Un furaj martor trebuie analizat pentru a se verifica absenta metil benzenului sau a altor substante interferente.
5.1.2. Trebuie efectuat un test de randament prin care se analizeaza un furaj martor ce este imbogatit prin adaugarea unei cantitati de metil benzoat, identica cu cea prezenta in proba. Pentru a se imbogati la un nivel de 15 mg/kg, se adauga 600 ml solutie stoc (3.7.1) la 20 g furaj martor, se amesteca si se asteapta 10 minute inainte de procedura de extractie (5.2).
Nota: In cadrul acestei metode, furajul martor trebuie sa fie ca tip, similar cu cel al probei, iar cu privire la analiza, nu trebuie sa fie detectat metil benzoat.
5.2. Extractia
Se cantareste cu precizie de 0,01 g, aproximativ 20 g din proba preparata si se transfera intr-un pahar conic de 250 ml. Se adauga 100,0 ml solutie de acid metansulfonic (3.4) si se agita mecanic (4.1) timp de 30 minute. Solutia se filtreaza prin hartia de filtru (4.1) si se pastreaza filtratul pentru etapa de separare lichid-lichid.
5.3. Separarea lichid-lichid
Se transfera 25 ml filtrat obtinut, (5.2) intr-o palnie de separare de 500 ml ce contine 100 ml solutie de acid clorhidric. Se adauga 100 ml diclormetan (3.1), in palnie si se agita un minut. Se lasa sa se separe fazele si se preia stratul inferior (diclormetan) intr-un balon cu fund rotund de 500 ml. Se repeta extractia fazei apoase cu celelalte doua portiuni de diclormetan a 40 ml si se combina acestea cu primul extract din balonul cu fund rotund. Se evapora extractul de diclormetan pana la uscare la evaporatorul rotativ (4.2), ce functioneaza la presiune scazuta la 40°C. Reziduul se dizolva in 20 pana la 25 ml metanol (3.2), se pune dopul si se conserva extractul total pentru cromatografie prin schimb ionic (5.4).
5.4. Cromatografie prin schimb ionic
5.4.1. Prepararea coloanei cu schimbatori de cationi
Se introduce un mic tampon de vata de sticla la extremitatea inferioara a coloanei de sticla. Se prepara o suspensie de 5 g de rasina schimbatoare de cationi (3.6) cu 50 ml acid clorhidric (3.5), se toarna in coloana de sticla si se lasa sa se stabilizeze. Se indeparteaza excesul de acid lasandu-l sa se scurga chiar deasupra suprafetei rasinii si se spala coloana cu apa pana cand este neutralizat cu turnesol. Se transfera 50 ml metanol (3.2) in coloana si permite scurgerea de pe suprafata rasinii.
5.4.2. Cromatografie pe coloana
Cu ajutorul unei pipete, se transfera cu grija extractul obtinut in (5.3) coloana. Se clateste balonul cu fund rotund cu doua parti de 5 si 10 ml metanol (3.2) si se transfera aceste lichide de spalare in coloana. Se lasa extractul sa se scurga pe suprafata rasinii, se spala coloana cu 50 ml metanol si se asigura ca debitul nu este mai mare de 5 ml/min. Se inlatura eluantul. Se elueaza metil benzoatul din coloana utilizand 150 ml solutie de acid metansulfonic (3.4) si se colecteaza eluantul din coloana intr-un pahar conic de 250 ml.
5.5. Separarea lichid-lichid
Se transfera eluantul obtinut (5.4.2) intr-o palnie de decantare de 1 litru. Se clateste paharul conic cu 5 pana la 10 ml metanol (3.2) si se combina lichidul de spalare cu continutul palniei de separare. Se adauga 300 ml solutie acid clorhidric (3.5) si 130 ml diclormetan (3.1). Se agita timp de 1 minut si se lasa sa se separe fazele. Se lasa sa se scurga faza inferioara (diclormetan) intr-un balon cu fundul rotund de 500 ml. Se repeta extractia fazei apoase cu alte doua parti de 70 ml de diclormetan si se combina aceste extracte cu primul intr-un balon cu fundul rotund.
Se evapora extractul de diclormetan pana la uscare cu evaporatorul rotativ (4.2) ce functioneaza la presiune redusa si la temperatura de 40°C. Se dizolva reziduul intr-un balon cu aproximativ 5 ml metanol (3.2) si se transfera intreaga cantitate din aceasta solutie intr-un balon cotat de 10 ml. Se clateste balonul cu fund rotund cu doua noi parti de 1 pana la 2 ml metanol si acestea se transfera intr-un balon cotat. Se aduce la semn cu metanol si se amesteca. O portiune alicota este filtrata printr-un filtru cu membrana (4.6). Aceasta solutie se pastreaza pentru analiza HPLC (5.6).
5.6. Determinarea HPLC
5.6.1. Parametri
Urmatoarele conditii sunt oferite pentru orientare, putand fi utilizate cu conditia sa ofere rezultate echivalente:
- coloana cromatografica cu lichid (4.4.1).
- faza mobila HPLC: amestec apa - metanol (3.3), - debit: de la 1 la 1,5 ml/minut.
- lungime de unda de detectie: 265 nm, - Volum injectat de la 20 la 50 ml.
Se controleaza stabilitatea sistemului cromatografie, injectandu-se solutia de etalonare (3.7.3) ce contine 4 mg/ml, de mai multe ori, pana cand se realizeaza inaltimile sau ariile picului si timpii de retentie fixati.
5.6.2. Curba etalon
Se injecteaza fiecare solutie de calibrare (etalonare) (3.7.3) la diferite intervale de timp si se masoara inaltimile (ariile) picurilor pentru fiecare concentratie. Se reprezinta grafic o curba de calibrare utilizandu-se media inaltimilor picului sau ariile solutiilor de calibrare (etalonare) ca ordonate si concentratiile corespondente in mg/ml, ca abscise.
5.6.3. Solutia proba
Se injecteaza extractul de proba (5.3.2) de mai multe ori, utilizandu-se acelasi volum folosit pentru solutiile de calibrare (etalonare) si se determina media inaltimilor picurilor (ariilor) de metil benzoat.
6. Calcularea rezultatelor
Se determina concentratia solutiei din proba in mg/ml pornindu-se de la media inaltimii (ariei) picurilor de metil benzoat a solutiei din proba in raport cu curba de etalonare (5.4.2).
Continutul in metil benzoat al probei w (mg/ml) este dat de urmatoarea formula:


c x 40


m

in care:
c = concentratia in metil benzoat a probei, in mg/ml,
m = masa probei de testat exprimata in g.
7. Validarea rezultatelor
7.1. Identitate
Identitatea produsului analizat poate fi confirmata prin co-cromatografie sau prin utilizarea unui detector cu sistem de diode prin care sunt comparate spectrul extractului probei si solutia de etalonare (3.7.2) ce contine 6 mg/ml.
7.1.1. Co-cromatografia
Un extract de proba este imbogatit prin adaugarea unei cantitati corespunzatoare din solutia de etalonare (3.9.3). Cantitatea de metil benzoat adaugata trebuie sa fie similara cu cantitatea estimata de metil benzoat in extractul de proba.
Numai inaltimea picului de metil benzoat trebuie sa creasca dupa luarea in calcul a ambelor cantitati adaugate si diluarea extractului. Largimea picului, la jumatate din inaltimea maxima, trebuie sa se incadreze in maxim 10% din largimea initiala.
7.1.2. Detectare prin sistemul de diode
Rezultatele sunt evaluate in conformitate cu urmatoarele criterii:
(a) lungimea de unda a absorbtiei maxime a probei si a spectrelor standardului (etalonului), inregistrate pe cromatograma la varful picului, trebuie sa fie aceeasi, cu o zona de siguranta determinata prin puterea de rezolutie a sistemului de detectare. Pentru detectare prin sistemul de diode, aceasta este tipica pana la aproximativ 2 nm.
(b) intre 220 si 350 nm, spectrele probei si a etalonului, inregistrate pe cromatograma la varful picului, nu trebuie sa fie diferite pentru acele parti ale spectrului cuprinse intre 10 si 100% ale absorbtiei relative. Acest criteriu este indeplinit cand sunt prezente aceleasi maxime si cand nu se observa vreo deviatie intre cele doua puncte ale spectrului ce depaseste 15% din proba de analizat standard.
(c) intre 220 si 350 nm, spectrul curbei ascendente, a varfului si a curbei descendente a picului produs de extractul de proba, nu trebuie sa fie diferita unele de celelalte, pentru acele parti ale spectrului in interiorul gamei de la 10 la 100% de absorbtie relativa. Acest criteriu este indeplinit cand sunt prezente aceleasi maxime si cand la toate punctele observate deviatia dintre spectre nu depaseste 15% din absorbtia spectrului varfului.
Daca unul din aceste criterii nu este indeplinit, prezenta substantei de analizat nu este confirmata.
7.2. Repetabilitate
Diferenta intre rezultatele a 2 determinari paralele efectuate pe aceleasi probe nu trebuie sa depaseasca 10% din cel mai mare rezultat al continutului in metil benzoat, intre 4 si 20 mg/kg.
7.3. Randament
Pentru o proba martor imbogatita, randamentul trebuie sa fie de minim 90%.
8. Rezultate ale unui studiu de colaborare
Cinci probe au fost analizate de catre 10 laboratoare. Au fost efectuate analize duble pentru fiecare proba.
Rezultate


Media n.d 4,50 4,50 8,90 8,70
Sr (mg/kg) - 0,30 0,20 0,60 0,50
CVr (%) - 6,70 4,40 6,70 5,70
Sr (mg/kg) - 0,40 0,50 0,90 1,00
CVR (%) - 8,90 11,10 10,10 11,50
Randament (%) - 93,00 92,00 89,00 92,00


n.d. = nedetectat
Sr = deviatia standard a repetabilitatii
CVr = coeficientul de deviatie a repetabilitatii
SR = deviatia standard a reproductibilitatii
CVR = coeficient de variatie a reproductibilitatii
------------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016