Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   NORMA TEHNICA nr. 6 din 10 martie 1979  cu privire la sistematizarea si organizarea statiunilor balneare si climatice    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

NORMA TEHNICA nr. 6 din 10 martie 1979 cu privire la sistematizarea si organizarea statiunilor balneare si climatice

EMITENT: MINISTERUL SANATATII
PUBLICAT: BULETINUL OFICIAL nr. 1 din 10 martie 1979

Prezentele criterii şi principii generale privind sistematizarea şi organizarea staţiunilor balneare şi climatice se referã la principalele elemente de care trebuie sa se ţinã seama în organizarea şi dezvoltarea acestora, ca o consecinta a specificului lor.

I. Zonele functionale ale unei staţiuni

Din punct de vedere al sistematizãrii şi componentei, staţiunile balneare şi climaterice includ zone functionale cu caracter diferenţiat, astfel: cazarea sanatoriala; de odihna; pentru turismul de tranzit şi scurt sejur; zona de locuit pentru populaţia permanenta (din care se recruteaza cea mai mare parte a personalului din staţiune); zona pentru case de odihna proprietate personalã; zona dotãrilor cu caracater politico-administrativ; zona activitãţilor social-culturale; prestãrile publice; zona dotãrilor de industrie localã, gospodareasca şi depozite; teritoriu pentru dotãri şi amenajãri sportive; zona dotãrilor de tratament.
Zonificarea unei staţiuni nu trebuie inteleasa ca o stricta şi totalã separare între zone diferite, putând exista şi anumite interferente de funcţiuni ce pot genera în ample cazuri suprapuneri parţiale de zone functionale (cu excepţia celor care produc noxe şi perturbari în zonele de baza).
1. Zona de cazare sanatoriala
Cazarea sanatoriala se face în pavilioane complexe (cazare-masa-tratament) sau în unitãţi mici-vile. În acest ultim caz, zona de amplasare a vilelor va fi cat mai în apropierea bazelor de tratament, de sursele terapeutice şi baza de alimentaţie publica.
Se va evita amplasarea clãdirilor de cazare la drumurile de tranzit, sau de-a lungul celor interioare cu trafic intern.
Zona va fi masiv plantata, urmãrindu-se crearea de parcuri-grãdini, cu eventuale trasee organizate pentru cura de teren (cu precãdere pentru staţiunile cu profil de baza cardiovasculare, respirator, nevroze).
Capacitatea unui pavilion de cazare sanatoriala - în soluţiile monobloc, în care se grupeazã cu tratamentul şi masa - va fi de 300-500 paturi.
Indicele de densitate în zona de cazare sanatoriala se va încadra între limitele de 80-150 de locuri de cazare/ha (în funcţie de profil şi gradul de confort).
2. Zona de cazare pentru odihna
Organizarea zonei de cazare pentru odihna se face în funcţie de durata pentru care trebuie asigurata cazarea - de la câteva zile, la câteva sãptãmâni - în hoteluri, vile, casute.
Alimentaţia se face în unitãţi proprii centralizate (restaurante, cantine, bufete, cofetarii, braserii etc).
În zona se pot amplasa şi dotãri social-culturale, sportive, unele unitãţi comerciale şi prestaţii publice.
Drumurile de tranzit, sau cele de trafic intens din staţiune vor fi situate pe cat posibil la limita zonei de odihna.
Zona va fi intens plantata.
Indicele de densitate se va încadra în limitele 100-150 locuri de cazare/ha.
3. Zonele pentru dotãri politico-administrative, social-culturale, comerciale, prestãri publice
Aceasta zona va fi astfel amplasata încât sa corespundã cu centrul statiunii şi sa polarizeze interesul vizitatorilor.
Dotãrile aferente se vor determina în funcţie de importanta şi capacitatea statiunii. Acestea vor fi:
- sedii ale organizaţiilor politico-obşteşti;
- birourile de repartizarea vizitatorilor la cazare;
- militia;
- sala polivalenta cu baza materialã adecvatã (cinema, reprezentaţii, conferinţe, club, biblioteci, expoziţii etc.);
- punct de farmacie-drogherie;
- alimentaţia publica (restaurant, bar, cofetarie, braserie, eventual organizate pe lângã piscine de agrement etc);
- unitãţi comerciale (alimentare, nealimentare, artizanat, piata alimentara tradiţionala etc.);
- servicii P.T.T.R., C.E.C.;
- agenţie de voiaj;
- statie auto-taxiuri.
4. Zona de tratament balneo-climatic
Mãrimea acestei zone va fi determinata de specificul, capacitatea şi rezervele de factori naturali curativi (izvoare naturale, sonde de apa minerala forate, lacuri terapeutice, apa marii, plajele, gazele mofetariene, climatul şi microclimatul, cadrul natural peisagistic), precum şi de profil medical al statiunii.
Principalele amenajãri cu caracter medical situate în aceasta zona sunt:
- bazele de tratament;
- sursele de factori naturali curativi;
- policlinica;
- unitãţile medicale cu paturi (sanatoriu, spital).
Baza de tratament este o unitate complexa în care se utilizeazã în scopuri terapeutice diferiţi factori curativi naturali, (ape minerale, namoluri terapeutice, gaze terapeutice etc.) la care se asociaza proceduri cu agenţi fizici (hidrotermoterapie-electroterapie-cultura fizica medicalã - terapia cãilor respiratorii, aerosolarii, strandurile terapeutice etc.).
În situaţii când factorii naturali curativi nu prezintã condiţii de a fi transportaţi la distanta pentru utilizare în bazele de tratament, atunci acestea se vor putea amplasa cat mai aproape de sursele respective, luându-se mãsuri corespunzãtoare pentru protecţia hidrologica şi sanitarã a factorilor respectivi.
Bazele de tratament pot fi proiectate şi independent de bazele de cazare, existând în acest caz o serie de avantaje în exploatare, prin concentrarea aparaturii şi a personalului de specialitate. Ele vor fi amplasate la distanţe convenabile de baza de cazare şi cu legãturi adapostite, eventual incalzite.
Capacitatea de servire a bazelor de tratament nu va depãşi 1000 bolnavi zilnic (în doua ture) considerându-se în medie 3 proceduri pentru un bolnav pe zi.
Zona bazelor de tratament va fi judicios plantata şi va fi amplasata în centrul de greutate al statiunii.
5. Zona de locuit pentru populaţia permanenta
Aceasta zona se amplaseaza în cadrul perimetrului statiunii.
În zona respectiva se amplaseaza dotãrile şcolare şi cele comerciale de imediata necesitate; în rest celelalte dotãri vor fi asigurate în zona de dotãri diversificate a statiunii.
6. Zona gospodareasca de industrie localã şi depozite
Dotãrile acestei zone se vor amplasa grupat în afarã perimetrului statiunii, izolat de restul zonelor competente prin suprafeţe plantate, la distanta de 500-800 m de zonele de cazare şi tratament, dar cu legãturi uşoare la arterele de penetratie în staţiune, întrucât aceasta zona reprezintã locul de munca pentru o buna parte din populaţia permanenta a statiunii.
Aceste dotãri sunt: salubritatea publica, unitãţi de întreţinere-reparaţii construcţii, ateliere pentru întreţinerea şi repararea echipamentului şi al mijloacelor de autovehicule, fabrica de pâine, sifoane, sere de flori, centrala termica, spãlãtoria, crematoriu de gunoi, depozite de materiale, combustibili, lubrefianti, unitãţi de imbuteliere a apelor minerale, sau industriale extractelor terapeutice (gaze, saruri).
7. Zona dotãrilor sportive
Dotãrile sportive au o deosebita importanta în cadrul activitãţilor din staţiuni şi se prevãd unele dotãri a fi amplasate în zonele de cazare-tratament, sau chiar în zona centrala.
Pentru dotãrile de mai mare amplasare (şi pentru populaţia permanenta) acestea vor fi amplasate mai distantat de zonele amintite (stadioane, pirtii de ski, sanius, patinoar, terenuri pentru echitatie etc.). Pentru staţiunile susceptibile de marimi periodic loturi sportive şi vizitatori pentru diferite repetitii, antrenamente etc., amenajãrile necesare vor forma obiectul elaborãrii unor teme separate, puse de acord cu celelalte organe centrale.
8. Zona de cazare pentru turismul de tranzit şi scurt sejur
În principal, o astfel de zona este generata de valoarea şi amploarea cadrului natural al statiunii, cat şi a teritoriului.
De asemenea sunt determinate şi prezenta în zona a unor monumente naturale, de arta, arhitectura, vase arheologice etc, precum şi cãile de acces existente şi accesibile şi circulaţia de tranzit.
Amplasarea zonelor de cazare turistica se va face fie rãspândite pe teritoriul statiunii, fie se poate crea o zona independenta. În ambele cazuri, amplasarea şi prezenta acestor zone nu vor afecta activitãţile de baza din cadrul statiunii.
Principalele dotãri turistice sunt:
- hotelurile, dotate şi cu unele amenajãri de agrement;
- motelurile, amplasate cu precãdere la marginea sau în afarã statiunii, în directa legatura cu arterele principale de circulaţie;
- campingurile, amplasate pe terenuri speciale, plantate, cu casute prefabricate şi partajari de teren pentru montarea de corturi, rulote etc, inclusiv dotãri igienico-sanitare corespunzãtoare.
În zona se mai pot amplasa diferite dotãri sportive, piscine, debarcadere etc.
Zona de cazare turistica va fi echipata corespunzãtor din punct de vedere tehnico-edilitar (apa potabilã, canalizare, electrica, telefon, puncte de alimentaţie publica, artizanat, staţii de lubrefianti şi ateliere depanari auto etc.

II. Reţeaua de cai de circulaţie şi organizarea transporturilor

Drumurile care leagã staţiunea de reţeaua rutiera a tarii genereazã circulatii de:
- tranzit;
- penetratie.
Se recomanda ca traficul de tranzit sa ocoleasca staţiunea spre a se evita interferari şi stingheriri reciproce. În cazul când aceasta nu este posibil se vor evita traversarile functionale ale arterei de tranzit, prin amplasarea diferitelor dotãri numai pe o parte a arterei, sau se vor realiza treceri denivelate.
În ceea ce priveşte traficul de penetratie, aceste asigurãri în principal deservirea statiunii şi accesul vizitatorilor. Se recomanda ca acest tip de trafic sa fie creat periferic zonelor de cazare-tratament.
Cu privire la circulaţia localã interioarã, acestea trebuie astfel organizatã încât sa se asigure accese carosabile pentru fiecare clãdire în conformitate cu normativele P.C.I. şi care sa permitã şi transportul cu carucioare a bolnavilor şi a bagajelor.
Parcarea vehiculelor se va face de asemenea în afarã zonelor de cazare-tratament.
Transportul interior în comun se va organiza pe baza unui plan de trafic. Traseele respective vor evita traversarea zonelor de cazare-tratament, iar staţiile se vor situa la distanţe maximum 300-400 m de obiectivele deservite.
Traficul feroviar va fi astfel organizat încât sa nu afecteze liniştea, odihna şi confortul vizitatorilor. În cazul când staţiile se vor afla la distanţe mai mari de staţiune, se va organiza transportul local auto pentru vizitatorii curanti sau turişti.
Transportul aerian se va organiza cu precãdere pentru deservirea marilor staţiuni, în principal a celor de larga solicitare internationala, prin aeroporturi şi heliporturi cat mai judicios amplasate.
Transporturile în interes turistic pentru vizitarea obiectivelor specifice acestei activitãţi, vor fi asigurate prin Oficiile de Turism, cu vehicule pentru transportul în comun sau cu autotaxiuri de mica capacitate. Activitãţile organizatorice respective vor fi instalate cat mai distantat de zona de cazare-tratament.

III. Spaţiile verzi

Organizarea spaţiilor verzi se efectueazã pentru:
- asigurarea în zona statiunii a unui cadru optim din punct de vedere esteto-peisagistic şi curativ;
- în scopul protejãrii factorilor naturali (zacamintele de ape minerale din subsol, oglinzile de apa, microclimatul).
Spaţiile verzi pot fi pentru:
- tratament şi odihna (spaţii verzi cu specific, organizate în zona cazare-tratament);
- agrement (parcuri publice).
Spaţiile verzi vor acoperi cca. 2/3 din suprafata teritoriului cuprins în perimetrul statiunii, fiind dimensionat dupã norma de 50 mp - 150 mp de vizitator şi locuitor permanent.

IV. Echiparea tehnico-edilitara

Staţiunile balneare şi climaterice trebuie sa fie asigurate, la nivelul importantei şi a gradului de confort de:
- alimentare cu apa potabilã (cca. 350-700 l/an);
- canalizare pentru apele reziduale;
- energie calorica;
- energie electrica;
- telecomunicaţii.
Se impun urmãtoarele condiţii:
Se interzice deversarea apelor reziduale în lacuri terapeutice, chiar dacã sunt decantate şi tratate septic.
Deversarea apelor reziduale minerale şi a namolurilor terapeutice utilizate se va face în conformitate cu indicaţiile speciale date de Ministerul Sãnãtãţii de la caz la caz, fie la emisarul general al canalizarii publice dupã eventuala prealabilã neutralizare, fie în locuri anume organizate pentru restituire-recuperare.
Centralele termice furnizoare de energie calorica necesarã pentru încãlzit şi pentru pregãtirea apei calde (potabile şi minerale) se va amplasa conform normelor în vigoare, la distanţe optime de centrul de greutate al statiunii în zone care sa evite influenta vanturilor dominante ce ar putea antrena spre staţiune emanatiile de gaze şi fum.
Reţelele electrice de inalta şi joasa tensiune se vor amplasa de preferinta subteran. Ele pot fi aeriene în cazuri speciale de relief şi spaţii plantate, precum şi în staţiunile de interes local.
Reţeaua de instalaţii de telecomunicaţii şi radioficare va fi de preferinta instalata subteran, îndeosebi în zonele centrale ale statiunii şi de cazare-tratament.

V. Protecţia staţiunilor

Protecţia staţiunilor impune stabilirea şi instituirea de perimetre de protecţie:
- regionala;
- hidrogeologica;
- sanitarã.
Mãsurile de protecţie fac obiectul unor norme speciale şi se referã la:
- sursele de factori naturali terapeutici;
- pânzele freatice, cursurile şi oglinzile de apa, marea;
- zonele riverane ale bazinelor de apa;
- bazinul aerian al statiunii;
- solul şi subsolul statiunii;
- spaţiile verzi din cadrul staţiunilor şi teritoriul înconjurãtor.

VI. Determinarea perimetrelor sau a vetrei pentru staţiuni

Se deosebesc urmãtoarele diferentieri între staţiuni, în funcţie de structura, sau vecinãtatea fata de alte localitãţi, astfel:
a) staţiuni balneare, climatice sau baleneoclimatice cu funcţii exclusive de tratament sau odihna, ca localitãţi independente;
b) staţiuni situate în continuarea unor localitãţi urbane, rurale;
c) staţiuni situate în cadrul unor localitãţi urbane sau rurale, în care zonele de tratament - odihna sunt intrepatrunse de alte zone ale localitãţii respective.

Nota: Delimitarea perimetrelor sau vetrelor se face în funcţie de indicele 100-200 mp pe vizitator şi locuitor permanent şi în conformitate cu actele normative în vigoare.

VII. Restrictii cu caracter general

La sistematizarea staţiunilor se va tine seama de o serie de restrictii cu caracter general, astfel:
- se interzice în limitele şi zona inconjuratoare a statiunii amplasarea de activitãţi ce ar putea polua aerul, apele, solul, subsolul şi resursele naturale terapeutice, pãdurile şi orice fel de vegetaţie terestra şi acvatica, fauna terestra şi acvatica, zonele construite;
- în cazul staţiunilor cu specific complex (tratament - odihna, eventual funcţii industriale, agricole etc.) se va urmãri prevenirea oricãror interferente cu caracter nociv, pentru zonele de tratament-odihna, turism.
Pentru zonele supuse protecţiei hidrologice şi sanitare, se stabilesc urmãtoarele restrictii:
- se interzice efectuarea oricãror activitãţi şi lucrãri, care nu sunt legate de exploatarea şi protecţia factorilor curativi naturali, precum şi accesul persoanelor strãine de aceasta;
- nu se admite depozitarea de materiale altele decât cele necesare activitãţilor specifice din staţiune, la un moment dat, şi se va preintampina pãtrunderea în sol a substanţelor impurificate;
- de asemenea se interzice: crearea campurilor de asanare; amplasarea de cimitire; amplasarea de unitãţi zootehnice; amplasarea de întreprinderi poluante; amplasarea rampelor de depozitare a gunoaielor; depozitarea haldelor; evacuari de ape neepurate.

VIII. Criterii unitare pentru avizarea functionarii ca staţiuni balneare sau balneoclimatice

A. Clasificare

1. Staţiuni: balneare
climatice
balneoclimatice
2. Localitãţi: balneare
climatice
balneoclimatice

B. Criterii ce definesc noţiunea de:

Staţiune balneara

Staţiunea balneara este o localitate care trebuie sa îndeplineascã urmãtoarele condiţii:
1. Sa posede factori naturali terapeutici recunoscuţi ştiinţific ca eficienti şi în cantitãţi corespunzãtoare, prin factori naturali terapeutici intelegandu-se aici: apele minerale, lacurile şi namolurile terapeutice, gazele naturale terapeutice.
2. Sa aibã unitãţi sanitare organizate conform legislaţiei în vigoare prin care sa se poatã acorda asistenta medicalã balneara profilactica, terapeuticã şi de recuperare în funcţie de profilul statiunii.
3. Sa posede toate instalaţiile balneotehnice necesare captarii, transportului, utilizãrii terapeutice a factorilor naturali. Aceste instalaţii vor fi adecvate metodologiilor în vigoare, de aplicare terapeuticã a acestor factori.
4. Sa posede un complex de instalaţii şi dotãri de medicina fizica adecvate profilurilor de boala ce se trateazã în staţiune, ca: hidrokinetoterapie, kinetoterapie, hidroterapie, termomanoterapie, electroterapie, pneumoterapie, terapie ocupationala etc.
5. Sa poatã asigura regimurile alimentare adecvate profilurilor de boala indicate pentru staţiune.
6. Sa aibã asigurata asistenta de urgenta continua (camera de garda dotatã corespunzãtor, medic de garda, autosalvare - ca elemente generale obligatorii - punct de terapie intensiva în staţiunile cu profil cardio-respirator).
7. Sa aibã asigurate posibilitãţile minerale de investigare adecvate profilului statiunii, pentru diagnostic şi urmãrirea efectelor terapeutice.
8. Sa aibã încadrat un personal medico-sanitar instruit în patologia specifica statiunii ca şi în metodologicã şi eficienta utilizãrii factorilor naturali terapeutici ai statiunii.
9. Sa aibã un microclimat nepoluat.
10. Sa îndeplineascã condiţiile unei urbanistici moderne:
- canalizare (aductie de apa şi evacuarea apelor reziduale);
- iluminat electric;
- cai de acces şi drumuri asfaltate sau pavate;
- construcţii salubre, neaglomerate şi cu arhitectura corespunzãtoare;
- sa predomine spaţiile verzi.
11. Sa fie stabilite şi respectate:
- perimetrul sanitar de protecţie al statiunii şi al surselor de factori naturali;
- perimetrul hidrologic de protecţie al surselor de factori naturali pentru a nu exista elemente (construcţii, industrii, ateliere, crescatorii animale şi alte asemenea) ce ar putea polua microclimatul şi factorii naturali de tratament sau sa determine poluarea fonica sau estetica în perimetrul statiunii.
12. sa ofere posibilitãţi de relaxare, sport, culturalizare celor veniti în staţiune.

Staţiune climatica

Staţiunea climatica este o localitate sau o parte a unei localitãţi care trebuie sa îndeplineascã urmãtoarele condiţii.
1. Sa posede un bioclimat bine definit cu efecte favorabile (diferenţiate) asupra organismului uman sanatos sau bolnav.
Un bioclimat bine definit înseamnã cunoaşterea tuturor factorilor care-l compun (temperaturi, regim pluviometric, miscarea aerului, ionizarea aerului, încãlcarea cu aerosoli naturali etc.) ca şi a factorilor conecsi: altitudine, structura solului, configuraţia reliefului, oglinzile de apa, esteto-peisagismul general, spaţiul verde arboricol şi floricol etc.
2. Sa aibã organizat, dotat şi încadrat un punct de observatie şi urmãrire a factorilor climatici şi microclimatici din staţiune.
3. Sa ofere condiţii pentru reconfortarea şi întãrirea sãnãtãţii şi capacitãţii de munca, prin instalaţii şi amenajãri care sa asigure aplicarea corecta a factorilor bioclimatici ai statiunii.
Aceste instalaţii şi amenajãri sunt: plaje, solarii, stranduri, terenuri de sport şi agrement în aer liber, trasee marcate pentru cura de teren, terase-umbrare-parcuri pentru acroterapie, bazine de inot, piscine, sali de gimnastica etc.
4. Sa fie stabilit şi respectat perimetrul de protecţie sanitar al statiunii pentru a se evita poluarea acesteia (vezi art. I/11.).
5. Idem ca la I/10.
6. Sa ofere mijloace variate de relaxare, agrement şi culturalizare.
7. Sa aibã asigurata asistenta medicalã inclusiv climatoterapia.

Staţiune balneoclimatica

Staţiunea balneoclimatica este o localitate sau o parte din localitatea în care sunt cumulate criteriile pentru o staţiune balneara şi una climatica.

C. Criteriile ce definesc noţiunea de:

Localitate balneara

Localitatea balneara este o localitate pe teritoriul cãruia se gãsesc factori naturali terapeutici (ape minerale, lacuri şi namoluri terapeutice, gaze naturale terapeutice) în cantitãţi corespunzãtoare şi care nu îndeplineşte totalitatea criteriilor prevãzute pentru o staţiune balneara.
Sunt totuşi obligatorii urmãtoarele condiţii:
1. Sa aibã un minimum de amenajãri balneotehnice pentru folosirea factorilor naturali terapeutici care sa respecte cerinţele igienico-sanitare precum şi normele tehnice de utilizare a acestor factori.
2. Sa fie incadrata cu cel puţin 1 medic care a fost instruit în metodologicã de aplicare a factorilor naturali terapeutici, specifici localitãţii respective.
3. sa aibã un minim de amenajãri care sa permitã efectuarea unei climatoterapii corespunzãtoare, amenajãri legate mai ales de principalele elemente geografice ale localitãţii (ex. plaje dacã exista oglinzi de apa, trasee marcate pentru cura de teren în localitãţile de deal şi munte, alei în parcurile naturale etc.).
4. Sa poatã oferi la nevoie vizitatorilor prin reţeaua comercialã localã condiţiile cel puţin minime ale unui regim alimentar (preparate dietetice industriale sau pregãtite în cadrul bufetului, pensiunii, restaurantului din localitate).

Localitate climatica

Localitatea climatica este o localitate care poseda condiţii bioclimatice şi geografice favorabile pentru reconfortarea şi întãrirea sãnãtãţii şi capacitãţii de munca, dar care nu îndeplineşte toate condiţiile prevãzute la staţiunea climatica.
Sunt obligatorii totuşi urmãtoarele condiţii:
1. Sa aibã un bioclimat favorabil precizat fie prin studii directe fie prin analogie cu zone de bioclimat similare. Sa posede de asemenea un minim de factori conecsi (relief, vegetaţie, oglinzi de ape, peisagism) care sa contribuie la realizarea efectelor de sanogeneza a localitãţii.
2. Sa fie respectat perimetrul sanitar pentru a nu se produce poluarea de orice natura a statiunii.
3. Sa aibã un minim de amenajãri care sa permitã efectuarea unei climatoterapii corespunzãtoare, amenajãri legate mai ales de principalele elemente geografice ale localitãţii (ex. plaje dacã exista oglinzi de apa, trasee marcate pentru cura de teren în localitãţile de deal şi munte, alei în parcurile naturale etc.).
4. Sa poatã oferi la nevoie vizitatorilor prin reţeaua comercialã localã condiţiile cel puţin minime ale unui regim alimentar (preparate dietetice industrializate sau pregãtite în cadrul bufetului, pensiunii, restaurantului din localitate).

Localitate balneoclimatica

Localitatea balneoclimatica cumuleazã condiţiile prevãzute pentru localitãţi balneare şi cele climatice.

-----------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016