Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   NORMA TEHNICA nr. 3 din 10 martie 1979  privind principii si conditii balneotehnice pentru exploatarea si utilizarea peloizilor (namolurilor)    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

NORMA TEHNICA nr. 3 din 10 martie 1979 privind principii si conditii balneotehnice pentru exploatarea si utilizarea peloizilor (namolurilor)

EMITENT: MINISTERUL SANATATII
PUBLICAT: BULETINUL OFICIAL nr. 1 din 10 martie 1979
I. Generalitati

1. Definitie
Peloizii sunt substanţe care se formeazã în condiţii naturale sub influenta proceselor geologice şi biologice şi care, în stare naturala iniţialã sau dupã prealabilã pregãtire prin amestec cu ape minerale, maxinare, încãlzire, se folosesc în practica medicalã în scopuri terapeutice.

2. Clasificare
Deosebim urmãtoarele categorii de namoluri:
- namoluri terapeutice de lac;
- namoluri de turba;
- namoluri minerale.

II. Exploatare - utilizare
II. 1. Namol terapeutic de lac
Namolul se gãseşte sub forma de depozite pe fundul lacurilor unde s-a format. Aceste depozite se prezintã sub forma de depuneri având grosimi diferite distribuite pe fundul lacurilor în funcţie de curentii de apa.
a) Recoltarea
- exploatarea propriu-zisa se poate efectua manual sau mecanizat cu ajutorul instalaţiilor de tip grefier de pe platforme plutitoare sau pontoane;
- namolul recoltat trebuie depozitat în containere, apoi transportat cu ambarcatiuni speciale pana la mijloacele auto care alimenteazã staţiile de distribuţie spre pavilioanele de tratament.
- mutarea platformelor pe alte locatii de recoltare trebuie facuta numai dupã ce pe baza de sondaje s-a stabilit eficacitatea exploatãrii.
b) Depozitare - inmagazinare
- depozitarea trebuie facuta în rezervoare din beton sau metalice protejate cu pelicule de elastomeri, rasini epoxidice, silicati de sodiu etc. construite îngropat sau la nivelul terenului funcţie de situaţia localã.
- rezervoarele vor fi proiectate cu mai multe compartimente, cu posibilitãţi de vizitare - spalare - întreţinere bine etanse şi izolate termic;
- capacitatea rezervoarelor se stabileşte în funcţie de necesitaţi şi anume: rezervoare pentru depozitare mai îndelungatã în care namolul are deasupra un strat de apa (din lac); rezervoare pentru consum zilnic care de obicei se amplaseaza în zona bucatariei de namol din baza de tratament.
c) Încãlzirea namolului
- încãlzirea namolului pentru impachetari trebuie efectuatã la o temperatura care sa nu altereze substantele organice şi volatile (45 grade - 50 grade C);
- un sistem de încãlzire eficient pentru reactoare cu pereţi dubli având ca agent de încãlzire apa calda sau abur de joasa presiune;
- pentru consumuri mai mici este indicatã încãlzirea electrica;
- de asemenea se poate utiliza şi sistemul de încãlzire Bain-Marie cu apa calda în recipienţi mici (cca 10 litri).
d) Transportul namolului în incinta bazei de tratament (la locurile de efectuare a procedurilor respective) se efectueazã funcţie de capacitatea serviciului de namoloterapie respectiv;
- manual cu recipienţi transportaţi pe carucior - gueridon;
- semimecanizat prin sisteme transportoare electromecanice a recipienţilor, montate în zona de servire a locurilor de tratament cu încãrcarea şi preluarea manualã a recipienţilor;
- mecanizat prin instalaţii de pompare (pompe cu melc).
Namolul astfel transportat este de obicei încãlzit la temperatura uzualã pentru tratament (în cazul alimentarii cazilor pentru bãi cu namol amestecat cu apa minerala aceasta poate fi transportat în stare rece dupã aceleaşi sisteme.)
Pentru onctiuni în aer liber namolul necesar se depoziteaza în rezervoare construite din beton amplasate în incinta solarizarilor şi alimentate cu cantitãţile necesare pentru consumul de una zi (fãrã strat de apa deasupra).
e) Evacuarea namolului din baza de tratament
- la evacuarea namolurilor sapropelice se are în vedere în primul rând eventuala recuperare a unei cantitãţi cat mai importante din namolul utilizat. Aceasta se poate face chiar din baza de tratament prin depozitarea namolului utilizat la impachetari în recipienţi din material plastic transportabil pe carucioare de mana, platforme etc., pana la rezervorul de colectare din care namolul va fi ulterior preluat şi îndepãrtat din baza de tratament;
- namolul rezultat de la bãi (aflat în stare fluida) poate fi (în funcţie de situaţia local), fie evacuat prin conducte într-un rezervor de sedimentare (de unde va putea fi ulterior evacuat) fie prin conducta specialã direct în lacul din care s-a recoltat, în zone stabilite în acest scop.
f) Recuperarea namolului pentru reutilizare în scopuri terapeutice.
În general problema recuperãrii namolului prezintã la ora actuala rezolvari limitate. Totuşi se apreciazã ca în anumite condiţii de depozitare (în bazine speciale sau în locul în care a fost restituit acest namol) se autoepureaza şi se regenereaza în mod corespunzãtor.
g) Materiale şi instalaţii utilizate în serviciile de tratament cu namol sapropelic.
Se ştie ca namolul sapropelic însoţit de un anumit conţinut de apa minerala din lacul de origine, datoritã conţinutului în diferite saruri a acestuia este coroziv pentru materialele cu care vine în contact direct. În consecinta se vor utiliza urmãtoarele materiale rezistente la acţiunea agresiva a namolului, astfel:
- conductele de transport din PVC dur - inox, - ţevi din poliesteri armati cu fibra de sticla (tuburi Ropahs);
- pompe cu melc de comanda specialã;
- paturile de impachetare din material plastic - comanda specialã sau lemn impregnat şi protejat cu pelicula din vopsele de baza de rasini epoxidice;
- cazile de inox, materiale plastice armate cu fibre de sticla şi eventual fonta emailata protejate cu pelicula din rasini epoxidice aplicate periodic prin sprituire;
- armaturile conform indicaţiilor la capitolul "Apele minerale pentru cura externa";
- conductele de evacuare din PVC - azbociment;
- finisajele încãperilor de tratamente vor fi asemãnãtoare cu cele indicate la capitolul ape minerale pentru cura externa;
- mobilierul (care vine în contact cu recipientii şi vasele de namol: mese, tejghele, poliţe etc.) va fi construit cu blaturile protejate prin tabla de inox, plãci de marmura, plãci ceramice etc.;
- containerele de transport manuale sau de mica mecanizare vor fi executate din inox sau PVC.
- recipientii de încãlzire pentru tratament din oţel inox;
- pentru pãstrarea recipienţilor cu namol cald un timp mai îndelungat la locul de lucru se prevãd dulapuri incalzitoare (din inox). Agentul incalzitor fiind curentul electric sau aburi.
h) Modalitãţi de folosinta
Namolurile terapeutice de lac se utilizeazã în terapeuticã dupã cum urmeazã:
- sub forma de onctiuni reci urmate de expunere la soare şi apoi spalare în spaţii amenajate de obicei în solarii, pe terase etc.
- sub forma de impachetari calde prin aplicaţii, generale sau parţiale, bãi calde în cazi cu adaos de apa minerala, cataplasme şi tampoane vaginale;
- sub forma de extracte (partea apoasa) în terapeuticã şi cosmetica.
Pentru procedurile menţionate la punctul "h" sunt necesare urmãtoarele cantitãţi de namol pe procedura:

Barem de utilizare a namolului terapeutic de lac în tratament şi producţia medicamentoasa, în vederea reducerii la strictul necesar a consumului acestuia:



───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Nr. Denumirea lacului U/M Cantitãţile de namol utilizate pentru
crt. cu namol terapeutic procedurile terapeutice cu namol*)
(judeţul) ────────────────────────────────────────────
Baia Impa- Impa- Ungere Tampoane
cu chetari chetari loncti- vagi-
namol complete parţiale une nale
diluat cu namol cu namol cu namol cu namol
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1. Techirghiol-Constanta kg 10 20 10 1 0,300
2. Amara-Ialomita kg 10 20 10 1 0,300
3. Sovata Mures kg - 20 10 - 0,300
4. Balta Alba - Buzau kg 10 20 10 1 -
5. Lacu Sarat - Brãila kg 10 20 10 1 0,300
6. Caineni - Brãila kg 10 20 10 1 -
7. Ocna Sibiu - Sibiu kg - - 10 1 0,300
8. Slanic Prahova - Prahova kg - - - 1 -
9. Cojocna - Cluj kg - - - 1 -
10. Turda - Cluj kg - - - 1 -
11. Ocna Mures - Alba kg 10 20 10 1 0,300
12. Ocnele Mari - Valcea kg - - 10 1 0,300
13. Bazna - Sibiu kg - - 10 1 0,300
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────


-----------
*) la toate lacurile de mai sus se va asigura reintroducerea în lac a namolului dupã utilizare, în vederea regenerarii lui.

II. 2. Namoluri de turba
a) Recoltarea namolurilor de turba este în funcţie de natura zacamantului. Deosebim astfel turba de mlastina şi turbe uscate.
Pentru turbaria de mlastina se utilizeazã agregate de recoltare (graifer cu cupe) aeropurtate sau montate pe pontoane şi vase de tip amfibie. Materialul recoltat este transportat la o baza de inmagazinare pentru sortare - depozitare - pregãtire - distribuţie la baza de tratament.
b) Operaţiunea de sortare urmãreşte alegerea a doua categorii de turba terapeuticã şi anume: turba nedescompusa cu un conţinut mare de masa vegetala care prin operaţiunea de pregãtire devine apta pentru a fi uscata şi balotata în vederea distribuirii în bazele de tratament pentru efectuarea procedurilor de bãi la cada cu infuzii de turba (conţine substanţe eterice) şi turba cu înalt grad de saturare care se distribuie la bazele de tratament sub forma iniţialã de recoltare (masa vegetala descompusa cu aspect de namol) pentru proceduri de impachetari calde şi eventual bãi de dilutie cu ape minerale calde (sulfuroase sau sarate).
c) Depozitarea. Turba uscata se pãstreazã în depozite bine ventilate sub forma de baloturi transportabile iar turba namolara se pãstreazã în bazine-rezervoare din beton acoperite cu un strat de apa minerala pentru împiedicarea alterarii, preluarea namolului turbos din statia de depozitare pentru transport la consumul uzual în baza fãcându-se fie manual fie mecanizat (prin pompe tip de noroi pentru foraje).
d) Pregãtirea pentru proceduri a turbei terapeutice (turba uscata pentru infuzii şi namoloasa pentru impachetari şi bãi la cada) se face în bucatarii de pregãtire existente în bazele de tratament.
Astfel, turba se pãstreazã în rezervoare de mica capacitate pentru consum de zi, de unde se preia portionat pentru încãlzire la temperaturi uzuale a procedurilor respective.
Pentru infuzii turba se opareste cu apa fierbinte în marmite pentru obţinerea de esenta de infuzii care este preluatã în recipienţi şi transportatã în cazile de baie, unde se dilueaza cu apa minerala respectiva.
O alta modalitate pentru efectuarea procedurilor de infuzii este ca turba uscata sa fie umezita parţial, introdusã în saculeti de panza rara şi plasati direct în cada de baie.
Turba namoloasa se incalzeste în recipienţi tip Bain-Marie sau reactoare cu apa calda sau abur (similar cu sisteme de încãlzire a namolului sapropelic).

Nota: se atrage atenţia ca pentru procedurile de bãi generale cu namol turbos în cada, acestea se instaleaza, din punct de vedere gospodãresc-întreţinere numai în cazul când exista posibilitatea montarii de cazi comanda specialã cu scurgere de minimum 2" 1/2. De asemenea, spre a se evita infundarea conductelor de evacuare, cazile vor fi aşezate cu stutul de scurgere într-un recipient colectiv montat în pardoseala în directa legatura directa cu conducta de evacuare de minimum fi 125 mm.

f) Consumurile turbei terapeutice se stabilesc dupã urmãtorul barem:
- turba uscata pentru infuzii. 5 kg pentru o procedura de bãi generale la cada la care se adauga apa minerala necesarã conform capacitãţii cazii;
- turba namoloasa pentru una impachetare 15 kg iar pentru bãi în cada cca 25 kg.
g) Evacuarea turbei utilizate se efectueazã fãrã a se avea în vedere eventuala recuperare a turbei în scopuri terapeutice ci numai pentru alta folosinta (îngrãşãminte agricole).
Turba rezultatã de la tratamentele cu impachetari calde se va colecta pentru evacuare fie într-un rezervor, fie în containere mobile de mica capacitate, ce pot fi încãrcate pe autoplatforme şi transportate la locul de evacuare.
h) Materiale, instalaţii, utilaje
Turba terapeuticã fiind în general asociata pentru tratamente şi cu apa minerala, se va avea în vedere ca materialele, conductele,armaturile şi orice alte utilaje cu care vine în contact direct, sa fie protejate anticoroziv.
Aceleaşi mãsuri de protecţie anticoroziva se va lua şi la construirea spaţiilor în care se desfãşoarã procesul de utilizare a turbei terapeutice (a se consulta indicaţiile balneotehnice de la capitolul namolul sapropelic).

II. 3. Namoluri minerale
Namolurile minerale ce pot fi utilizate în terapeuticã balneara provin din:
- decantarea apelor minerale debitate de sonde în rezervoarele de acumulare;
- depozite argiloase naturale;
- aluviuni argiloase naturale.
Cu excepţia namolurilor provenite din decantarea apelor minerale de sonda celelalte devin utilizabile în scopuri terapeutice dupã o prealabilã pregãtire (malaxare cu ape minerale concentrate cloruro-sodice, sulfuroase).
a) Recoltarea namolurilor minerale se efectueazã de regula manual, dat fiind condiţiile de zacamant care nu permit utilizarea unor mijloace mecanice.
b) Pregãtirea se efectueazã în malaxoare obişnuite sau manual în mici rezervoare deschise, în care masa namoloasa respectiva se amesteca cu apa minerala (rece sau calda) pana când aceasta se transforma într-o pasta moale adecvatã pentru efectuarea procedurii. Încãlzirea la temperatura uzualã (40-45 grade C) se efectueazã ca în cazul namolurilor sapropelice.
c) Depozitarea namolurilor minerale se face în rezervoare construite din beton compartimentate, închise, cu posibilitãţi de vizitare, dotate cu instalaţii pentru alimentarea cu apa minerala ca strat de protecţie impotriva degradãrii prin uscare.

Nota:
În general este contraindicata folosirea namolurilor argiloase reconditionate de la starea uscata.

d) Mod de utilizare. Namolurile minerale se utilizeazã în terapeuticã pentru tratamente balneare prin aplicaţii şi impachetari calde (mai rar sub forma de onctiuni în aer liber).
e) Consumul de namol mineral în scopuri terapeutice (capacitãţi) este conform baremului de circa 15 kg pentru o impachetare generalã.
f) Evacuarea. La evacuarea namolurilor minerale se are în vedere posibilitatea pe care aceste namoluri o oferã pentru reutilizare, ele fiind din punct de vedere al structurii şi compoziţiei fizico-chimice apte spre a fi reintrebuintate dupã recuperare şi repregatire prealabilã conform tehnologiei specifice.
În aceasta situaţie, în cadrul bazelor de tratament se va prevedea rezervoare pentru redepozitarea unde namolul va fi asigurat cu strat de apa minerala de preferinta cloruro-sodica concentrata.
g) Materiale, instalaţii, utilaje

Nota:
Condiţii similare ca la capitolul namoluri de turba.

------------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016