Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: NORMA TEHNICA din 10 martie 1979 privind stabilirea perimetrelor de protectie sanitara a statiunilor balneare si balneoclimatice

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

NORMA TEHNICA din 10 martie 1979 privind stabilirea perimetrelor de protectie sanitara a statiunilor balneare si balneoclimatice

EMITENT: MINISTERUL SANATATII
PUBLICAT: BULETINUL OFICIAL nr. 1 din 10 martie 1979

Comenteaza legea

CAP. 1
Generalitati

1. Protecţia sanitarã se instituie în scopul prevenirii şi combaterii poluarii staţiunilor balneare şi balneoclimatice şi a efectelor dãunãtoare ale fenomenelor antropice sau naturale.
2. Poluarea staţiunilor balneare şi balneoclimatice, în înţelesul prezentelor norme, consta în acele efecte care pot produce ruperea echilibrului natural cu consecinţele dãunãtoare asupra sãnãtãţii oamenilor sau improprii unei folosiri rationale a factorilor naturali terapeutici, prin modificarea calitãţii acestora.
3. Factorii de poluare sunt consideraţi: deşeurile ori reziduurile solide, lichide sau gazoase de natura chimica şi radioactiva, produse de evacuare cu temperaturi ridicate, surse de zgomot şi poluare estetica.

CAP. 2
Factori supuşi protecţiei

1. În cazul staţiunilor balneare şi balneoclimatice sunt supuşi protecţiei urmãtorii factori terapeutici:
- sursele de ape minerale;
- lacurile terapeutice;
- faleza, plaja marii şi apele litorale marine şi lacustre;
- namolurile terapeutice;
- gazele terapeutice;
- aerul;
- cadrul natural aferent statiunii.
2. În afarã acestor factori, protecţia trebuie depusa şi asupra surselor de apa potabilã, asupra solului, vegetatiei şi instalaţiilor şi clãdirilor de deservire aflate în strânsã relatie cu factorii enuntati mai sus.
Din cauza diversitatii elementelor ce cad sub influenta protecţiei sanitare se impune, în continuare, o tratare diferenţiatã pe grupe de factori.
3. Protecţia sanitarã a staţiunilor balneare şi balneoclimatice se realizeazã pe doua cai:
- instituirea unor perimetre de protecţie sanitarã;
- mãsuri tehnice şi sanitare.

CAP. 3
Perimetre de protecţie sanitarã

1. Prin perimetru de protecţie sanitarã se înţelege suprafata de teren care cuprinde reţeaua balneara sau balneoclimatica şi zonele adiacente în care modificarea regimului natural poate conduce la alterarea calitãţii factorilor terapeutici.
În funcţie de specificul factorilor naturali de cura protecţia acestora în cadrul perimetrului sanitar se realizeazã prin intermediul a doua zone:
A. Zona interna de regim sever
B. Zona externa de restrictie

A. Zona interna de regim sever. Aceasta zona constituie un areal relativ restrâns care include urmãtorii factori:
- sursele de ape minerale captate sau necaptate;
- lacurile şi ocnitele terapeutice;
- namolul şi gazele terapeutice (mofete);
- plaja şi apele litorale marine;
- instalaţiile şi construcţiile de deservire a bazelor de tratament;
- sursele de apa potabilã;
- drumurile şi aleile de acces.
Zona interna de regim sever va cuprinde dimensiunile minime indicate în tabelul anexa.

B. Zona externa de restrictie. Aceasta zona cuprinde teritoriul exterior limitei zonei de regim sever în care prezenţi restul factorilor de cura, odihna şi agrement, care prin specificul lor se extind pe areale mai mari constituind microclimatul şi cadrul natural al statiunii (aerul, vegetatia, cadrul natural estetic).
Trebuie menţionat faptul ca zona interna de regim sever se situeaza întotdeauna în interiorul perimetrului de protecţie hidrogeologica al zacamantului hidromineral.
În ceea ce priveşte zona externa de restrictie, aceasta se suprapune în buna mãsura perimetrului hidrogeologic fãrã a fi însã condiţionatã de acesta. În funcţie de condiţiile concrete de teren aceasta zona externa de restrictie, şi prin urmare perimetrul de protecţie sanitarã al statiunii, poate fi mai mare sau mai mic ca perimetrul de protecţie hidrogeologica.

CAP. 4
Mãsurile tehnice şi sanitare obligatorii în cadrul perimetrului de protecţie sanitarã

A. Zona interna de regim sever. Stabilirea acestei zone de protecţie cu regim server se face în scopul asigurãrii fãrã orice risc, din punct de vedere igienico-sanitar, a exploatãrii şi întreţinerii surselor de factori naturali terapeutici, a construcţiilor şi instalaţiilor de alimentare, interzicandu-se în acest perimetru sever orice lucrare care ar putea atrage modificãri în afarã celor naturale asupra factorilor de cura din staţiune.
- amplasarea în aceasta zona de obiective în care desfãşoarã o activitate social-economicã sau orice fel de construcţie sau amenajare nelegata direct de activitatea de exploatare a sursei sau instalaţiei de alimentare;
- utilizarea de surse cu radiatii ionizante, depozitarea sau transportul acestora din zona respectiv;
- depozitarea de materiale care prin pãtrunderea lor în sol ar putea provoca poluarea şi impurificarea surselor, cu excepţia celor strict necesare exploatãrii şi instalaţiei (şi în acest caz se vor lua mãsurile de preintampinare);
- efectuarea de sãpãturi, excavaţii (santuri, puţuri, fundaţii, drumuri sau alei) care distrug continuitatea de acoperirea a orizonturilor acvifere captate pentru cura balneara sau favorizeazã stagnarea unor surse poluante;
- orice fel de deversari de ape uzate, haznale simple, acumulari de gunoi, fose septice etc.;
- traversarea zonei de cãtre sisteme de conduce de ţiţei sau produse petroliere;
- orice fel de explozii sau alte lucrãri care ar produce trepidatii puternice în zona captarii;
- orice alte lucrãri care ar produce zgomot, pulberi sau poluare de orice fel a aerului;
- interzicerea completa a utilizãrii ingrasamintelor chimice sau animale, a substanţelor fitofaramaceutice pentru combaterea dãunãtorilor;
- amplasarea de ambarcatiuni cu excepţia celor pentru exploatarea namolului terapeutic.
În zona perimetrului de protecţie cu regim sever se interzice orice alta activitate îndreptatã în alt scop decât acela privind exploatarea şi valorificarea factorilor naturali terapeutici.

B. Zona externa de restrictie
a) Protecţia aerului:
- este interzisã amplasarea obiectivelor care prin natura lor evacueaza în atmosfera substanţe dãunãtoare sub forma de gaze, vapori, aerosoli şi altele.
b) Protecţia solului se realizeazã în scopul prevenirii şi combaterii eroziunii, alunecarilor de teren, mlastinirii, saraturilor, evitarea infiltrarii unor noxe în subteran şi altor efecte dãunãtoare, naturale sau antropice. În acest sens se interzice aruncarea, deversarea sau împrãştierea unor deşeuri sau reziduuri solide, lichide sau gazoase, precum şi a substanţelor radioactive, provenite din activitãţile industriale, agricole sau de alta natura economico-socialã care pot duce la poluarea directa a solului şi indirecta a subsolului. Este de asemenea interzisã în incinta acestui perimetru executarea oricãrui fel de excavaţii, lucrãri miniere, cai de acces, depozite de carburanţi şi lubrifianţi, construcţii de orice fel.
c) Protecţia vegetatiei
Protecţia vegetatiei, în special a pãdurilor, se realizeazã în scopul regularizãrii debitului natural al apelor, diminuãrii scurgerilor de suprafata, ameliorãrii terenurilor degradate, combaterii eroziunii solului, prevenirea alunecarilor de teren, atenuarea extremelor climatice, a îmbunãtãţirii calitãţii aerului, a infrumusetarii peisajului de recreere şi agrement şi a diminuãrii poluarii fonice.
În acest scop sunt interzise activitãţile antropice ce pot dãuna refacerii şi dezvoltãrii vegetatiei forestiere, cum sunt: exploatarea fondului forestier al statiunii, exploatãri miniere subterane sau de suprafata, defrisari pentru reţele electrice, defrisari pentru trasari de drumuri etc.
d) Protecţia fonica. Este interzisã desfãşurarea de activitãţi cu grad ridicat de poluare fonica ca de exemplu transportul rutier greu, explozii de orice natura, folosirea de motocompresoare sau ciocane pneumatice etc.
În cazuri justificate, pentru desfãşurarea activitãţilor enumerate mai sus este necesar avizul prealabil al Ministerului Sãnãtãţii.
În zona externa de restrictie a perimetrului de protecţie sanitarã se pot desfasura activitãţi economico-sociale, de alta natura (agricultura, pasunat etc.) în condiţiile respectãrii specificatiilor de mai sus.
În aceasta zona de restrictie mai sunt interzise urmãtoarele:
- amplasarea de cimitire umane sau animale;
- crescatorii de animale sau pãsãri;
- amplasarea depozitelor de conservarea furajelor;
- utilizarea lucrãrilor de irigaţii.

CAP. 5
Metodologie de întocmire, avizare şi instituire a perimetrului de protecţie sanitarã

1. Documentaţiile referitoare la perimetrul de protecţie sanitarã se întocmesc de cãtre unitãţile care executa cercetãri hidrogeologice în scopuri balneare sau de imbuteliere pentru consumul public, în colaborare cu I.M.F.B.R.M. şi Institutul de igiena şi sãnãtate publica şi se înainteazã spre avizare Ministerului Sãnãtãţii.
2. Documentaţiile de stabilire a perimetrului de protecţie sanitarã se vor realiza odatã cu studiul hidrogeologic general al zonei respective şi va fi obligatoriu pentru fiecare staţiune balneara sau balneoclimatica în scopul pãstrãrii nealterate a factorilor naturali curativi.
3. Documentaţii tehnice pentru perimetrele de protecţie sanitarã a staţiunilor balneare şi balneoclimatice vor trebui sa cuprindã pentru fiecare zona în parte urmãtoarele:
- datele geografice, geomorfologice, geologice şi hidrogeologice, climatice şi microclimatice;
- harta geologica - hidrogeologica şi secţiuni climatice hidrostructurale şi amplasamentele surselor, a limitelor registrului de protecţie sanitarã cu indicarea ambelor zone de protecţie;
- tabele cu parametrii principali hidrogeologici şi hidrochimici;
- un capitol cu instrucţiuni specifice privind protecţia sanitarã şi modalitãţile de valorificare superioarã a substanţelor minerale terapeutice;
- rezultatele analizelor fizico-chimice ale surselor hidrominerale şi atestarea valorii terapeutice a acestora;
- analizele bacteriologice ale surselor de cura interna şi de imbuteliere;
- date economico-sociale asupra zonei cu precizarea dacã unele activitãţi de ordin economic şi industrial nu impieteaza asupra factorilor de cura şi asupra activitãţii medicale balneare;
- planul de perspectiva a dezvoltarilor balneare şi economico-sociale din zona statiunii şi din zonele limitrofe acesteia.
4. Documentaţia tehnica de stabilire a perimetrului de protecţie sanitarã va fi prezentatã pentru avizare şi emiterea ordinului de instituire cãtre Ministerul Sãnãtãţii.
5. Ordinul va cuprinde descrierea perimetrului de protecţie sanitar cat mai în detaliu folosind toponimii uşor identificabile.
6. Ordinul de instituire cu schita topografica a perimetrului aprobat va fi difuzat la: Direcţia medicalã a statiunii balneoclimatice, M.M.P.G. - Inspecţia de stat geologica, C.N.A.- O.G.A., în cazul staţiunilor cu lacuri şi namoluri terapeutice, Consiliul popular de care depinde staţiunea, I.M.F.B.M.
7. Instituirea perimetrului de protecţie sanitarã, elaborat pe baza normelor tehnico sanitare complexe, este obligatorie pentru fiecare staţiune balneara şi balneoclimatica în parte aflatã în funcţiune, iar în cazul viitoarelor staţiuni este obligatorie simultan cu intrarea în funcţiune balneara a surselor construcţiilor şi instalaţiilor.
8. Obligaţia de a solicita instituirea perimetrului de protecţie sanitarã precum şi instituirea acestuia în teren revine beneficiarului de zacamant sau, în cazurile existenţei mai multor beneficiari, Consiliilor populare judeţene.
9. Materializarea în teren a limitelor celor de zone ale perimetrului de protecţie sanitarã se realizeazã prin îngrãdirea, bornare sau alte forme de avertizare vizuala, în funcţie de condiţiile specifice fiecãrei staţiuni. Este preferabil ca zona de regim sever sa fie îngrãditã.
10. Fiecare staţiune balneara sau balneoclimatica în parte este obligatã sa posede documentaţia cu privire la perimetrele de protecţie sanitar. De asemenea, conducerea medicalã a statiunii are obligaţia de a face cunoscute atât limitele perimetrului de protecţie cat şi instrucţiunile. În aceeaşi mãsura îi revine responsabilitatea sesizãrii organelor ierarhice superioare în cazul unor încãlcãri a prezentelor norme.
11. Orice încãlcare a normelor enumerate mai sus, constituie ○entie a prevederilor <>Legii nr. 3/1978 pasibila de pedeapsa.

CAP. 6
Dispoziţii finale

1. Controlul activitãţii de protecţie sanitarã a staţiunilor balneare şi balneoclimatice revine organelor competente din Ministerul Sãnãtãţii.
2. Orice modificare adusã limitelor perimetrului de protecţie sanitarã sau lucrãri operate în interiorul acestuia se vor face numai cu avizul Ministerului Sãnãtãţii.
3. Staţiunile balneare sau balneoclimatice care au perimetru de protecţie hidrogeologica (avizat şi instituit dupã normele M.M.P.G.), vor întocmi şi documentaţii pentru instituirea perimetrului de protecţie sanitarã al statiunii în timp de un an de la publicarea prezentelor norme, înaintând-o spre avizare M.S. De asemenea staţiunile care nu au instituit perimetru de protecţie hidrogeologica, cat şi localitãţile cu factori balneari în exploatare pe plan local, vor trebui ca în timp de doi ani sa întocmeascã documentaţii pentru instituirea perimetrului de protecţie sanitarã.
4. Unitãţile care cerceteazã sau exploateazã factori naturali curativi sunt obligate de a respecta condiţiile stabilite în documentaţiile de instruire a perimetrelor de protecţie sanitarã şi hidrogeologica al zonei statiunii, în scopul menţinerii nealterate a echilibrului natural al zacamantului.
5. Nerespectarea sau neaplicarea prezentelor norme de protecţie sanitarã constituie contravenţie ale prevederilor <>Legii nr. 3/1978 privind asigurarea sãnãtãţii populaţiei.



    TABEL ANEXA

    DIRECŢIILE PUBLICE ALE  ZONELOR DE PROTECŢIE CU REGIM SEVER

─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 
Obiectivul protejat                                      Distanta minima
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Surse subterane  În condiţiile în care        50 m - pe direcţia amonte de priza
                 stratul de apa freatica      20 m - pe direcţia aval de priza
                 nu este protejat
                 ──────────────────────────────────────────────────────────────                 
                 Captarea surselor de mare    10 m - lateral de o parte
                 adancime sau în condiţiile   şi de alta a prizei
                 în care stratul de apa
                 freatica este protejat
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Captãri:                Râuri                100 m - pe direcţia amonte de priza
                                              50 m - pe direcţia aval de priza
                                              50 m - lateral de o parte
                                              şi de alta a prizei
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
                        Lacuri               100 m - radial pe apa
                                              50 m - radial pe mal
                                              unde este situata priza
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Instalaţii de tratare:                        20 m - de la zidurile exterioare
                                              ale clãdirii
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Staţii de pompare:                            10 m - de la zidurile exterioare
                                              ale clãdirii
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Rezervoare ingropate                          20 m - de la zidurile exterioare
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Construcţii şi
instalaţii        Conducte de aductiune       30 m - fata de orice sursa de
                                              poluare. Aceasta distanta poate fi
                                              redusã pana la 10m dacã traseul se
                                              afla în amonte de zona poluata şi
                                              marita pana la 50 m dacã traseul
                                              se afla în aval de zona poluata
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
        Reţele de distribuire a apei potabile    Distanţele vor fi cele conform
                                                           tabelului 2
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

----------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Norme Metodologice, Ministerul Sanatatii, NORMA TEHNICA din 10 martie 1979

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"