Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   NORMA din 8 iunie 2004  privind structura functionala a compartimentelor si serviciilor din spital Sectia medicala de spitalizare*)    Twitter Facebook

NORMA din 8 iunie 2004 privind structura functionala a compartimentelor si serviciilor din spital Sectia medicala de spitalizare*)

EMITENT: MINISTERUL SANATATII
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 68 bis din 20 ianuarie 2005

________
*) Aprobat prin <>Ordinul nr. 713 din 8 iunie 2004 , publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Nr. 68 din 20 ianuarie 2005


Organizarea sectiilor medicale curente
ART. 1
Sectiile medicale de spitalizare asigura cazarea si ingrijirea curenta a bolnavilor pe perioada internarii in spital. Indiferent de profilul medical, sectiile de spitalizare au o structura functionala asemanatoare, cu exceptia celei de pediatrie (compartimentele pentru prematuri, sugari si copii mici) si celei de obstetrica - ginecologie (compartimentul obstetrica fiziologica si nou-nascuti).
ART. 2
Sectia medicala de spitalizare va fi amplasata de preferinta pe un singur nivel. Se accepta amplasarea pe doua niveluri a sectiilor mari, care au in componenta compartimente relativ autonome.
ART. 3
In componenta unei sectii medicale de spitalizare intra urmatoarele categorii de spatii: saloanele pacientilor si dotarile sanitare aferente;
● incaperi pentru asistenta medicala;
● incaperi pentru deservirea pacientilor;
● camera de garda cu grup sanitar si dus;
● diverse spatii pentru activitatile gospodaresti ale sectiei;
ART. 4
In spitalele clinice pot fi amenajate spatii suplimentare, destinate activitatilor didactice (studentilor si cursantilor ce isi desfasoara practica medicala sau specializarea la patul bolnavului) conform normelor.
ART. 5
Salonul pentru pacienti adulti se va conforma urmatoarelor cerinte:
● capacitate maxima de 6 paturi in saloane curente si maxim 2 paturi in rezerve;
● arie utila minima de 7 mp/pat in saloane curente, 8 mp/pat in rezerva
● cubaj de 20 mc/pat de aer in caz de ventilatie naturala.
ART. 6
(a) Dotarea minima sanitara aferenta salonului va include:
● la saloane cu 1-2 paturi: grup sanitar propriu/comun (dus, WC, lavoar)
● la saloanele cu 3-4 paturi: grup sanitar propriu/comun la 2 saloane (dus, WC, lavoar)
● la saloanele cu 5-6 paturi: grup sanitar propriu (WC, lavoar)
● un dus la 15 asistati cand saloanele nu sunt prevazute cu dusuri; salile de dusuri pot fi grupate pe unitati de ingrijire;
(b) pentru grupa de varsta 3-6 ani pediatrie, se prevad grupuri sanitare comune.
ART. 7
Alte dotari minime obligatorii in salon sunt:
● o priza de oxigen la doua paturi
● corp de iluminat, priza si sonerie la fiecare pat
● pat si noptiera cu dulap/bolnav
● o masa cu scaune/salon.
ART. 8
(a) Orientarea ferestrelor salonului ventilat natural va fi dupa cum urmeaza:
● favorabila sau acceptabila: sud-est, sud, nord-vest
● se va evita orientarea ferestrelor spre nord si nord-est (vanturi dominante reci)
● se poate accepta orientarea spre vest si sud-vest, in cazul asigurarii unei protectii corespunzatoare a ferestrelor fata de excesul de insorire;
(b) Conditionarile privind orientarea ferestrelor nu mai sunt imperative la sectiile de spitalizare de bolnavi acuti (durata mica de spitalizare: 10-12 zile) si la saloanele la care se face tratarea aerului (climatizare).
ART. 9
(a) Alte prescriptii privind salonul:
● paturile vor fi asezate paralel cu frontul ferestrei si vor fi accesibile pe ambele laturi lungi;
● distanta intre doua paturi nu va fi mai mica de 0,70 m;
● distanta intre pat si peretele exterior va fi de cel putin 0,80 m;
● distanta intre pat si peretele paralel pe care se afla lavoarul va fi de minim 1,30 m;
(b) Pentru cel putin un pat dintr-un salon, circulatia libera aferenta va permite stationarea si deplasarea in carucior de handicapat.
ART. 10
In mod curent pentru activitati medicale din sectie se vor prevedea urmatoarele spatii:
(a) sali pentru tratamente - pansamente, fiecare cu suprafata de 16-18 mp;
(b) cabinete de consultatii, fiecare cabinet cu suprafata de 12-14 mp amplasate numai la intrarea in sectie;
(c) spatii de lucru pentru asistenti medicali (oficiu medical), cu posturi de supraveghere a bolnavilor (monitorizare daca este cazul), cu anexe pentru depozitare instrumentar si medicamente;
(d) incaperi pentru conducerea medicala a sectiei: medic-sef, asistent-sef, raport de garda, secretariat;
(e) grupuri sanitare si vestiare pentru personal.
(f) pentru unele din profilurile medicale, in cadrul sectiei se mai pot prevedea si alte spatii pentru activitati medicale: camere pentru investigatii, tratamente speciale, sali de interventie chirurgicala cu anexele respective si dotari conform normelor.
ART. 11
Incaperile necesare pentru deservirea pacientilor din componenta sectiei:
(a) oficiul alimentar cu anexele sale si sala de mese;
(b) camera pentru activitati de zi si primire vizitatori, in functie de spatiile disponibile;
(c) camera de baie (dupa caz si grupul de dusuri, daca sunt solutionate centralizat).
ART. 12
Obligatoriu in componenta sectiei vor intra urmatoarele spatii pentru activitatile gospodaresti:
(a) camera de spalare-sterilizare plosti si alte recipiente ("ploscar"): un ploscar la 25-30 paturi;
(b) spatiu de colectare rufe murdare si boxa de curatenie;
(c) depozit de lenjerie curata.
ART. 13
(a) In fiecare sectie de spitalizare se desemneaza o subzona "septica" care la nevoie sa permita izolarea si cohortarea pacientilor contagiosi si dependenti de echipamentele sectiei sau imunodeficienti, conform normelor Ministerului Sanatatii.
(b) La spitalele clinice se recomanda diferentierea pe circulatie separata a zonei spatiilor destinate invatamantului si conducerii medicale a sectiei, de zona saloanelor pentru bolnavi.
ART. 14
(a) Sectiile medicale pot fi organizate in sistemul "unitatilor de ingrijire".
(b) O sectie de spital poate cuprinde 2-4 unitati de ingrijire, din care cel putin una va fi destinata izolarii pacientilor cu risc septic.
(c) Unitatea de ingrijire include o grupare de saloane si/sau rezerve de bolnavi, cu un numar constant de paturi, pentru care asistenta medicala este acordata de o echipa compusa din 5-6 asistenti medicali, 2-3 ingrijitoare, repartizate pe ture, echipa fiind coordonata de un medic. In functie de profilul medical al spitalului, capacitatea unei unitati de ingrijire poate varia intre 20 si 35 de paturi.
ART. 15
In sistemul de organizare a sectiilor pe "unitati de ingrijire", anexele medicale si gospodaresti ale sectiei vor fi repartizate pe unitati de ingrijire (cate un cabinet medical, o sala de tratamente - pansamente, un post asistenti medicali, un spatiu de igienizare, o camera de zi s.a.m.d.), ramanand comune spatiile conducerii sectiei, oficiul alimentar, una-doua incaperi destinate investigatiilor si tratamentelor speciale.
Organizarea sectiei de pediatrie
ART. 16
(A) Ingrijirea pacientilor copii se face obligatoriu in compartimente distincte in functie de varsta: grupa sugari si copii 1-3 ani, grupa copii prescolari (3-6 ani) si grupa copii scolari (6-14 ani).
(b) Compartimentul destinat unei grupe de varsta constituie o unitate de ingrijire relativ autonoma, in cadrul careia pe langa spatiile de spitalizare, conformate dupa specificul varstei, se mai prevad:
● o parte din spatiile de asistenta medicala (cele de supraveghere si tratament specific),
● o parte din spatiile de deservire ale bolnavilor (individualizate dupa varsta pacientilor),
● un spatiu de curatenie.
ART. 17
Compartimentul pentru copii scolari:
(a) Este asemanator ca organizare cu unitatea de ingrijire pentru bolnavii adulti.
(b) Saloanele, cu grupurile sanitare aferente, (separate pe sexe), sunt identic conformate, dimensionate si mobilate.
(c) Se prevad aceleasi anexe medicale si gospodaresti.
(d) In cadrul compartimentului va fi desemnat un sector "septic" incluzand 1-2 saloane sau rezerve (fiecare cu grup sanitar propriu) care sa permita izolarea si cohortarea pacientilor conform normelor Ministerului Sanatatii.
(e) O camera de zi care se va amenaja si pentru activitati scolare.
ART. 18
Pentru compartimentul de copii prescolari (3-6 ani):
(a) Sistemul de cazare va fi adaptat varstei, in grupari de 3-4 saloane de 2-4 copii, prevazute cu grup sanitar comun sau separat pe sexe, carora li se afecteaza un post de supraveghere pentru asistentii medicali.
(b) In cadrul compartimentului, 1-2 saloane (cu grupuri sanitare distincte) se vor specializa pentru cazurile care necesita izolare si cohortare epidemiologica;
(c) In amenajarea unui salon pentru aceasta grupa de varsta se va tine seama de urmatoarele:
● suprafata utila/pat in salon va fi de minim 6 mp;
● peretele salonului orientat spre postul asistentului medical va fi partial vitrat;
● dimensiunile mobilierului si a obiectelor sanitare vor fi adaptate varstei;
(d) In cadrul compartimentului se vor mai prevedea o camera de tratamente-pansamente proprie, un spatiu de lucru pentru personalul mediu (oficiu) si un numar de rezerve pentru copii care se interneaza cu mamele.
(e) Daca marimea compartimentului o justifica, se poate amenaja unui spatiu de joaca pentru copiii necontagiosi.
ART. 19
Compartimentul pentru sugari si copii de 1-3 ani:
(a) se va organiza in sistemul nucleelor cu 2-3 camere (boxate) de 4-6 paturi, prevazute cu un grup sanitar de igienizare si grupate la un post de supraveghere al asistentilor medicali.
(b) Unul din nuclee va fi destinat cazurilor care necesita izolare si cohortare epidemiologica.
(c) Suprafata utila/pat in camera va fi de 4-5 mp.
(d) Toti peretii vor fi vitrati in partea superioara, pentru control vizual
(e) In fiecare camera se va prevedea o cada cu dus de mana pentru imbaiere.
(f) Pentru copiii care se interneaza cu mamele se prevad rezerve avand dotari sanitare specializate pentru mama si pentru copil.
(g) Se accepta amplasarea in afara compartimentului, dar in cadrul sectiei a unor saloane pentru mamele care isi alapteaza copiii.
ART. 20
Compartimentul pentru sugari si copii mici (0-3 ani) va fi izolat pe un circuit distinct de restul grupelor de varsta, va avea anexe medicale si gospodaresti proprii, iar accesul dinspre exterior va fi solutionat in sistem filtru.
ART. 21
In cadrul sectiei de pediatrie se mai amplaseaza urmatoarele categorii de spatii pentru asistenta medicala:
(a) Unitate specializata (nucleu) de terapie intensiva, cu configuratia prevazuta la cap. 2.7 din prezentele norme;
(b) Unitate specializata pentru ingrijire prematuri (dupa caz), avand configuratia prevazuta in norme;
(c) Incaperi pentru consultatii, investigatii si tratamente speciale;
(d) Cabinete pentru medici si anexe pentru personalul medical auxiliar;
(e) Spatii pentru conducerea sectiei, (dupa caz).
ART. 22
Pentru hranirea sugarilor si a copiilor de 1-3 ani:
(a) In sectiile de pediatrie se amenajeaza o bucatarie specializata, ("biberonerie" sau "bucatarie de lapte"), organizata si conformata adecvat capacitatii sectiei.
(b) Spatiile componente ale bucatariei de lapte se dimensioneaza tinand seama de echipamente; alcatuirea lor urmareste fluxul tehnologic:
● Primirea, spalarea si sterilizarea biberoanelor, canitelor, linguritelor;
● Prepararea alimentelor: paste, piureuri, lichide dietetice, lapte;
● Umplerea biberoanelor, racirea, distributia;
● Anexe pentru depozitare;
● Camera asistenta dieteticiana.
(c) Biberoneria va avea dotarile sanitare specializate prevazute in norme.
Sectia (subsectia) de obstetrica fiziologica si nou nascuti (maternitate)
ART. 23
(a) Sectiile de obstetrica-ginecologie din spitalele generale mici si mijlocii se organizeaza pe subsectii complet separate, de obstetrica si respectiv de ginecologie, pentru care se prevad anexe medicale, de deservire pacienti si gospodaresti distincte.
(b) In spitalele mari, sau in cele de specialitate, pentru cele doua profiluri se constituie sectii diferite.
ART. 24
Se accepta trei moduri de organizare functionala a sectiei:
(a) compartimente medicale distincte pentru mame si nou-nascuti, in care asistenta pentru mame se face similar cu cea pentru celelalte categorii de pacienti adulti, iar pentru nou-nascuti se solutioneaza in sistemul de pediatrie la compartimentul sugari. Cele doua compartimente vor avea propriile anexe medicale, de deservire si gospodaresti specializate. Intre cele doua compartimente se amplaseaza spatiile pentru alaptare, utilizate in comun.
(b) sistemul nucleelor (respectiv al unitatilor de ingrijire) mixte pentru mame si nou-nascutii acestora: un nucleu este compus din doua saloane pentru mame (cu cate 3-5 paturi) cu dotarile sanitare aferente, care flancheaza doua saloane (dotate corespunzator) pentru nou-nascuti si un spatiu de lucru pentru asistenti medicali (care, dimensionat ca atare, este utilizat in unele variante de organizare ca spatiu de alaptare).
(c) sistemul "rooming-in" sau de cazare al mamei si nou-nascutului in acelasi salon, (fie in rezerve individuale, fie in saloane pentru doua mame cu copiii lor), cu spatii corespunzator dimensionate si dotari sanitare specializate.
(d) in sistemele b) si c) de mai sus, anexele medicale si de deservire, specializate pentru cele doua categorii de pacienti, se amplaseaza grupat in cadrul unitatii de ingrijire.
ART. 25
(a) Indiferent de sistemul de cazare adoptat, pentru cazurile cu risc se vor diferentia compartimente (nuclee) distincte, atat pentru mame cat si pentru nou-nascuti;
(b) Pentru cazurile de obstetrica patologica se amenajeaza saloane distincte, grupate, atat in compartimentul aseptic, cat si in cel septic.
(c) Uneori cazurile de obstetrica patologica se pot amplasa in sectia/subsectia de ginecologie.
ART. 26
(a) Sectia de obstetrica va fi amplasata la acelasi nivel si in legatura directa cu blocul de nasteri si sala de operatii pentru cezariene, recomandat fiind ca circuitul respectiv sa fie distinct de circulatiile comune ale spitalului.
(b) La spitalele generale mici si mijlocii, blocul de nasteri se poate amplasa chiar in sectia (subsectia) de obstetrica.
Serviciul de primire - internare a bolnavilor
ART. 27
Acest serviciu se organizeaza ca serviciu unic pe spital si are rolul de a asigura:
(a) efectuarea formelor de internare,
(b) examinarea medicala si trierea epidemiologica a bolnavilor pentru internare,
(c) prelucrarea sanitara a acestora in functie de starea lor fizica si,
(d) echiparea in imbracamintea de spital.
ART. 28
Amplasarea serviciului de primire - internare se face in legatura directa cu accesul principal in spital, serviciul de urgenta si (dupa caz) serviciile de spitalizare de o zi, spitalizare de zi, epurare renala, chimioterapie, intreruperi de sarcina.
ART. 29
Componentele functionale ale serviciului de primire - internari sunt:
● unitatea de intocmire a documentelor medicale
● compartimentul de examinari medicale care include cabinete de consultatie specializate
● unitatea de igienizare sanitara
● unitate de gestiune haine si efecte de spital
● unitatea de externare
ART. 30
Unitatea de intocmire a documentelor medicale de internare cuprinde in structura:
(a) spatiul de asteptare prevazut cu grupuri sanitare, cu zone separate pentru pacienti adulti si pacienti copii
(b) 2-3 birouri conexate intre ele si prevazute cu amenajari pentru relatia cu publicul (ghisee sau tejghea cu boxe).
ART. 31
Compartimentul examinari medicale:
(a) cuprinde cabinetele de consultatie, specializate dupa profiluri medicale, cu spatiile de asteptare si grupurile sanitare aferente;
(b) in spitalele generale sunt obligatorii cel putin cate un cabinet medical pentru urmatoarele profiluri medicale: pediatrie, obstetrica-ginecologie si adulti.
ART. 32
Necesarul de cabinete pentru spitalele generale mari si spitalele de specialitate se determina in functie de capacitatea sectiilor carora li se adreseaza si nu va fi mai mic decat:
(a) pediatrie
● pana la 150 de paturi: 1 cabinet
● peste 150 de paturi: 2 cabinete
● peste 300 de paturi: 3 cabinete
(b) obstetrica-ginecologie:
● pana la 50 de paturi: 1 cabinet cu doua boxe
● pana 200 de paturi: 2 cabinete
● peste 200 de paturi: 3 cabinete
(c) sectii de adulti:
● pana la 200 de paturi: 1 cabinet
● pana la 400 de paturi: 2 cabinete
● peste 400 de paturi: 3 cabinete
ART. 33
Spatiul de asteptare pentru pediatrie:
(a) va fi separat de spatiul de asteptare pentru adulti
(b) va fi prevazut cu urmatoarele amenajari:
- filtru de triaj epidemiologic
- boxa de izolare destinata pacientilor copii depistati cu afectiuni contagioase - fiecare boxa de izolare va avea grup sanitar propriu si acces direct in exteriorul spitalului.
(c) la spitalele mari de pediatrie se vor amenaja doua-trei boxe de izolare.
ART. 34
Unitatea de igienizare sanitara:
(a) va cuprinde filtre de prelucrare sanitara (cu dotarile prevazute in norme) si grupurile sanitare aferente (prevazute cu dus sau baie - dupa caz), separate pe sexe si pe cele trei categorii de pacienti: copii, parturiente/ginecopate, adulti;
(b) la pediatrie spatiul de igienizare se compartimenteaza: pentru grupa 0-2 ani si pentru grupa 2-14 ani, accesul facandu-se direct din cabinetele de consultatii.
(c) in filtrele de igienizare se prevad boxe pentru lenjerie si efecte curate de spital.
ART. 35
(a) Pastrarea hainelor bolnavilor pe perioada internarii se face intr-un depozit de efecte compartimentat, bine ventilat, legat direct de spatiile de igienizare, dar si de unitatea de externare.
(b) Depozitul de efecte va avea dotarile prevazute in normele Ministerului Sanatatii.
ART. 36
Unitatea de externare
(a) se compune dintr-un spatiu prevazut cu boxe de imbracare, separate pe sexe si distincte pentru copii si nou-nascuti.
(b) Daca externarea se face centralizat, unitatea se amplaseaza in afara circuitului de internare, dar in legatura cu depozitul de haine de oras si cu biroul de intocmire a documentelor de spitalizare.
Serviciul de urgenta
ART. 37
Serviciul de urgenta:
(a) In varianta minima, curenta la spitalele mici si mijlocii, compartimentul poate sa cuprinda urmatoarele spatii:
● acces acoperit si inchis lateral pentru autosalvari
● 1-2 cabinete de consultatie si tratament cu 2 (4) posturi de lucru
● sala de interventii chirurgicale, cu anexe pentru spalare medici si instrumente
● sala cu anexe pentru aparate gipsate, echipata cu aparat roentgen
● camera de spitalizare provizorie compartimentata pe sexe, de 2-6 paturi (1% din capacitatea spitalului)
● filtre igienizare cu boxe pentru depozitarea hainelor pacientilor, a efectelor si lenjeriei de spital
● post de lucru pentru asistenti medicali si anexe personal mediu
● sala de asteptare cu anexe pentru apartinatori
● cabinet medici de garda cu grup sanitar
● depozit targi, brancarde, carucioare.
(b) La spitalele generale mari sau la spitalele cu specific de urgenta, serviciul se amplifica ca numar de sali de interventie, se diversifica pe profiluri medicale (chirurgie, cardiologie, pediatrie) si poate capata si alte functiuni medicale:
- sala de reanimare,
- cabinete de investigatii si explorari,
- laborator de teste de urgenta etc.
ART. 38
Amplasarea seviciului in cadrul spitalului va permite colaborarea directa cu serviciul de internari, precum si legaturi rapide cu blocul operator, serviciul de terapie intensiva, serviciile de roentgendiagnostic si explorari functionale, laboratorul de analize medicale.
Compartiment de spitalizare de o zi
ART. 39
Compartimentul de spitalizare de o zi:
(a) se organizeaza in spitale mijlocii si mari, pentru o capacitate de 2-3% din numarul de paturi al spitalului, dar minim pentru 12 paturi;
(b) in cadrul compartimentului, dupa caz, se pot amplasa distinct si unitati de epurare renala, de intreruperi de sarcina, chimioterapie.
(c) compartimentul se amplaseaza in apropierea accesului principal, in legatura cu serviciul ambulator, cu serviciul de urgenta si cu circuitele principale care fac legatura cu serviciile tehnico-medicale.
ART. 40
In compartimentul de spitalizare de o zi:
(a) cazarea pacientilor in compartiment se face in saloane de 2-3 paturi si rezerve;
(b) aferent acestor saloane se prevad:
● cabinet de consultatii si tratamente (eventual sala de mici interventii),
● post de lucru pentru asistenti medicali,
● mic oficiu alimentar,
● grupuri sanitare,
● boxe de lenjerie si de curatenie etc.
Sectorul ambulator
ART. 41
Sectorul ambulator propriu spitalului acorda servicii medicale, in specialitatile pe care este profilat, pentru pacienti a caror conditie nu impune sau nu mai impune internarea.
ART. 42
In structura functionala a ambulatorului de spital se amenajeaza:
● Cabinete de consultatie (in specialitati din profilul spitalului si in specialitati conexe cu acestea);
● Camere pentru pansamente si tratamente curente;
● Spatii de asteptare aferente cabinetelor;
● Birou de programare si evidenta pacientilor;
● Punct farmaceutic pentru medicamente specifice (dupa caz);
● Anexe pentru personalul medical;
● Grupuri sanitare si boxa pentru curatenie.
ART. 43
(a) Dimensiunea pentru cabinetele de consultatie sau camerele de tratamente curente, este cuprinsa intre 16 mp si 24 mp, si va fi diferentiata dupa activitatile specifice.
(b) Numarul de cabinete si anexele acestora sunt determinate de numarul de consultatii ce se preconizeaza a se acorda pentru fiecare specialitate.
(c) Pentru dimensionarea spatiilor de asteptare se ia in calcul incarcarea la orele de varf, considerand o arie utila de 1,00-1,50 mp/pacient adult si respectiv 1,50-2,00 mp/pacient copil cu un insotitor.
(d) Spatiile de asteptare si grupurile sanitare pentru copii se izoleaza de cele ale adultilor.
ART. 44
Sectorul ambulator poate fi accesibil dupa cum urmeaza:
(a) direct din exterior, situatie in care va fi dotat cu anexe specifice (garderoba, punct de informatii si control acces, cabine telefonice),
(b) din holul intrarii principale a spitalului, caz in care pacientii vor beneficia de toate serviciile si anexele prevazute pentru vizitatori si insotitori.
ART. 45
Amplasarea sectorului ambulator in cadrul spitalului va permite legaturi usor accesibile cu serviciile de investigatii-explorari si tratamente, precum si cu compartimentul de spitalizare de o zi.
Blocul operator
ART. 46
Blocul operator grupeaza toate salile de operatii necesare diverselor specialitati (profiluri) medicale. In spitalele generale, profilurile medicale care utilizeaza blocul operator sunt: chirurgia generala, ortopedia, traumatologia si arsii, cardiologia, gastroenterologia, urologia, obstetrica, ginecologia, oftalmologia, ORL, pediatria, oncologia, si serviciul de urgenta.
ART. 47
In functie de numarul de paturi chirurgicale si tinand seama de specificul activitatilor medicale, pentru unele sectii (compartimente) se pot prevedea sali de operatii proprii in afara blocului operator centralizat, cum este cazul pentru: sectia obstetrica-ginecologie, sectia de oftalmologie, sectia ORL, compartimentul de arsi, serviciul de urgenta.
ART. 48
Dimensionarea blocului operator, respectiv determinarea numarului necesar de sali de operatie, se face prin raportare la numarul de paturi din sectiile si compartimentele cu profil chirurgical care il utilizeaza.
● O sala de operatie pentru 30-35 de paturi chirurgicale
● O sala de operatie pentru 25 de paturi pentru specialitati chirurgicale (transplant, arsi).
ART. 49
In functie de marimea si structura medicala a spitalului, blocul operator centralizat poate grupa 2-10 sali de operatie.
ART. 50
In proiectarea/amenajarea blocurilor operatorii se vor lua in consideratie urmatoarele:
(a) Pentru spitalele mici si mijlocii se recomanda gruparea salilor de operatie intr-un singur bloc operator;
(b) In spitalele mari si foarte mari, mai ales in cele multiprofilate, se recomanda amenajarea de doua-trei blocuri operatorii distincte si specializate, amplasate mai aproape de sectiile respective de spitalizare.
ART. 51
(a) Un mod uzual de sectorizare a blocului operator, aplicat adesea chiar si in spitalele de marime mijlocie, este cel de separare in bloc septic si bloc aseptic, cu tratare diferentiata a salilor de operatie si a anexelor medicale, in ce priveste masurile de asepsie.
(b) In cazul blocurilor operatorii cu o singura sala de operatie, se vor aplica prescriptiile normelor Ministerului Sanatatii privind ordinea de efectuare a operatiilor septice si respectiv aseptice.
ART. 52
Solutionarea spatial-functionala pentru blocurile operatorii difera dupa marimea acestora. Sunt considerate blocuri operatorii mici cele cu 2-4 sali de operatie, iar blocuri operatorii mari cele cu mai mult de 6 sali de operatie.
ART. 53
Un bloc operator mic se compune din urmatoarele categorii de spatii:
(a) Spatii medicale: 2-4 sali de operatie cu anexele aferente:
● spalator-filtru pentru chirurgi,
● spalator pentru instrumente, prevazut cu ghiseu pentru transferul instrumentelor murdare,
● spatiu de pregatire a bolnavului,
● spatiu pregatire materiale (dupa caz),
● spatiu pentru trezirea pacientilor (comun sau boxat),
● camera de odihna pentru medici,
● camera de lucru pentru asistenti medicali,
● laborator pentru determinari de urgenta,
● sala aplicare proteze gipsate cu anexe pentru pregatirea feselor (dupa caz),
● camera protocol operator
● camera medici anestezisti.
(b) Spatii gospodaresti:
- boxa pentru depozitare materiale sterile si farmaceutice,
- depozit aparate,
- spatiu depozitare targi, carucioare,
- boxa pentru curatenie si colectare - evacuare obiecte murdare (rufe, deseuri).
(c) Spatii control si filtrare accese:
- filtru bolnavi (eventual cu sistem de transbordare targa),
- filtru personal medical (separat pe sexe) cuprinzand vestiar si grup sanitar cu dus,
- dispecerat - programare (dupa caz).
ART. 54
(a) Anexele vor fi individualizate pentru fiecare sala de operatie.
(b) Se accepta amenajarea de anexe comune la doua sali de operatie numai in cazul in care cel putin o sala a blocului operator dispune de anexe individualizate.
ART. 55
Spatiile tehnice pentru instalatiile aferente blocului operator:
(a) vor fi amplasate in afara blocului, dar in imediata vecinatate a acestuia,
(b) vor cuprinde urmatoarele:
● statie preparare apa sterila pentru spalare chirurgicala,
● statie preparare gaz de narcoza,
● statie de acumulatori si camera tablou electric,
● centrala de ventilatie si tratare a aerului (dupa caz).
ART. 56
Dispunerea spatiilor si organizarea circuitelor in interiorul blocului operator se va face pe principiul zonarii dupa cerintele de asepsie, trecerea facandu-se gradat dinspre spatiile neutre (conditii igienico-sanitare obisnuite pentru sectorul sanitar), prin cele "curate" (cu conditionari igienice speciale), la cele aseptice:
- zona filtre de acces si zona functiunilor anexe (protocol operator, secretariat, punct de transfuzii, laborator determinari de urgenta, etc.), fac parte din zona neutra.
- zona curata cuprinde camera de pregatire preoperatorie a bolnavilor, camera de trezire a bolnavilor, spatiul de lucru al asistentilor medicali, camera de odihna medici, camera de gipsare, etc.,
- zona aseptica cuprinde sala de operatie si spatiul de spalare si echipare sterila a echipei operatorii.
ART. 57
In blocurile operatorii mari se accepta cuprinderea unei statii de sterilizare proprii, distincta de statia centrala de sterilizare care deserveste restul serviciilor din spital. Descrierea modului de conformare si organizare a unei statii de sterilizare se face la punctul 2.8.
ART. 58
In blocurile operatorii mari se mai pot prevedea si alte spatii dupa cum urmeaza:
● camera dezinfectie aparatura medicala mobila,
● punct farmaceutic,
● banci de tesuturi,
● post de lucru pentru medici si personal mediu anestezie,
● mic oficiu pentru ceai, cafea, legat de zona de odihna a personalului medical etc.
ART. 59
Dimensionarea diverselor spatii specifice este determinata de tipul de interventii chirurgicale, marimea echipelor operatorii, marimea blocului operator, nivel de echipare cu aparatura, solutia generala de conformare a blocului operator dupa cum urmeaza:
● pentru sala de operatie dimensiunile minime variaza de la 30 mp la 40 mp arie utila,
● pentru celelalte spatii medicale, aria utila nu va fi mai mica decat:
- 12 mp - sala spalare si imbracare chirurgi pentru o sala,
- 18 mp - sala spalare si imbracare chirurgi comuna la doua sali,
- 10 mp - sala spalare instrumente,
- 12 mp - un post de pregatire preoperatorie,
- 10 mp - un post de trezire postoperatorie,
- 25 mp - sala de gipsare.
● Inaltimea libera a salii de operatie va fi de 3,2 mp
● Usile salilor de operatii se prevad cu latimea de min. 1,20 m.
ART. 60
Blocul operator va avea:
(a) legatura directa cu serviciul anestezie - terapie intensiva si sterilizare centrala (daca nu are sterilizare proprie);
(b) asigurate legaturi usoare cu: blocul de nasteri (cand acesta nu are sala proprie de operatii cezariene), serviciul de roentgendiagnostic, serviciul de urgenta, laboratorul de anatomie patologica (pentru examene extemporanee) si sectiile de spitalizare.
Serviciul de anestezie - terapie intensiva (ATI)
ART. 61
Serviciul ATI centralizeaza toate cazurile medicale grave, care necesita supraveghere continua si ingrijire intensiva 24 de ore din 24. Asistenta medicala se asigura de un personal inalt calificat, cu ajutorul unei aparaturi medicale specializate (pentru compensarea si monitorizarea functiilor vitale ale organismului bolnavilor)
ART. 62
Marimea serviciului (numar de paturi) variaza in functie de capacitatea si profilul spitalului.
(a) Seviciile ATI mici (sub 15 paturi) precum si cele pentru spitalele de specialitate, se zoneaza in sector septic si respectiv sector aseptic.
(b) Serviciile ATI mari, in spitalele multiprofilate, se organizeaza pe sectoare (unitati) distincte, dupa profilul medical sau dupa gravitatea cazurilor, prevazandu-se si un compartiment amenajat corespunzator destinat cazurilor septice.
ART. 63
Pentru unele profiluri medicale, daca particularitatile procedurilor medicale si/sau numarul de paturi aferent o justifica, se pot organiza compartimente de terapie intensiva specializate, distincte de unitatea centrala, amplasate in sectiile medicale respective; este cazul mai ales pentru urmatoarele specialitati: cardiologie si boli vasculare, pediatrie, arsi si traumatologie, transplant de organe.
ART. 64
Spatiile componente ale serviciului ATI sunt urmatoarele:
● unitatile de ingrijire - saloane sau nuclee cu spatii aferente pentru: postul de supraveghere (directa si/sau monitorizata), grupul de igienizare, depozite diverse;
● camera de lucru pentru asistente, cuplata cu statia centrala de monitorizare si semnalizare;
● cabinete medici anestezisti cu grup sanitar;
● sala de mici interventii si tratamente speciale, cu anexele ei (la serviciile mari);
● depozite pentru aparatura, instrumentar, produse farmaceutice;
● mic laborator pentru determinari de urgenta (se poate utiliza in comun cu blocul operator);
● boxa pentru lenjerie curata;
● spatiu sanitar pentru prelucrare si igienizare obiecte de inventar, cu boxa pentru colectare obiecte murdare (rufe, deseuri);
● vestiar-filtru pentru personalul medical, prevazut cu grup sanitar si dus;
● filtru de acces pentru pacienti si materiale, cuplat cu un spatiu (vestiar) pentru echiparea in vestimentatie de protectie a persoanelor straine serviciului (apartinatori sau alt personal) medical decat al sectiei.
ART. 65
Circuitul interior al persoanelor este de tip inchis pe considerente de asepsie, dar si pentru izolare fata de perturbari externe (agitatie, zgomot, vizite inoportune).
ART. 66
Unitatea (nucleul) de ingrijire intensiva se conformeaza si dimensioneaza in raport de cazuistica proprie spitalului, respectiv de numarul de paturi afectat unei echipe de ingrijire.
● Capacitate optima:
- 5-6 paturi aferente unui post de supraveghere;
● Capacitate maxima:
- 8 paturi (la mai multe paturi aferente unui post de supraveghere, ingrijirea nu se mai considera intensiva)
● arie utila minima/pat: 12 mp
● arie utila minima /post supraveghere: 12 mp (recomandat 15 mp)
● dotare sanitara aferenta: grup sanitar cu closet, lavoar si "ploscar".
ART. 67
(a) Modul optim de alcatuire a unei unitati de ingrijire este de tip nucleu cu camere (compartimente) de 1-2 paturi, grupate in jurul postului de supraveghere al echipei de ingrijire, prevazut cu pereti vitrati si goluri de trecere spre acesta.
(b) Sistemul de spitalizare in saloane mari de 5-7 paturi, cu paturile izolabile prin perdele sau panouri usoare este nerecomandat, fiind mai putin igienic.
(c) Indiferent de solutia tipologica aplicata, fiecare unitate de ingrijire din ATI va avea cel putin o rezerva de un pat cu grup sanitar pentru cazurile care necesita izolare epidemiologica severa.
ART. 68
(a) In mod curent, mai ales la spitalele mici si mijlocii, serviciul ATI se amplaseaza in imediata vecinatate a blocului operator, pe acelasi nivel cu acesta;
(b) Serviciul ATI se poate amplasa si la nivel superior sau inferior fata de blocul operator (la spitalele mari si foarte mari), cu conditia realizarii unei legaturi directe, prin scara si ascensor.
Serviciul de sterilizare centrala
ART. 69
In spitale activitatile de sterilizare se centralizeaza cu precadere in cadrul serviciului de sterilizare centrala, cu urmatoarele exceptii obligatorii:
(a) Sticlaria si materialele de laborator se sterilizeaza in interiorul laboratorului;
(b) Produsele farmaceutice injectabile, se sterilizeaza in cadrul farmaciei;
(c) Biberoanele si alt inventar marunt legat de alimentatia sugarului se sterilizeaza in compartimentul "biberonerie" al sectiei pediatrie.
ART. 70
(a) Serviciul central de sterilizare va avea circuit inchis pentru persoane, cu acces unic dinspre circulatiile generale ale spitalului;
(b) In cazul in care se alipeste blocului operator, mai poate avea o comunicare interioara cu circulatiile acestuia (prin usa in zona "murdara" si prin ghiseu in zona "curata" a blocului, descrise la art. 6 din prezentele norme).
ART. 71
In cadrul serviciului de sterilizare, spatiile se impart si se aseaza in flux astfel incat sa se asigure circuite separate pentru instrumentarul si materialele nesterile de cele sterile dupa cum urmeaza:
(a) zona de activitate cu materiale nesterile, cuprinzand spatiile pentru primire, depozitare temporara, sortare, prelucrare primara, introducerea in aparatele sau camera de sterilizare;
(b) zona de sterilizare propriu-zisa sau "zona fierbinte";
(c) zona de activitate cu materiale sterile, cuprinzand spatiile pentru scoatere din "zona fierbinte" si racire, sortare, inscriptionare, depozitare, predare;
(d) sector anexe comune: birou evidenta, depozit detergenti si talc (dupa caz), vestiar si grup sanitar cu dus pentru personal.
ART. 72
(a) Prelucrarea primara a materialelor nesterile este diferentiata ca proceduri pentru diferite categorii de materiale (instrumentar metalic, cauciucarie, material moale) si se desfasoara in spatii distincte (boxe, alveole, nise).
(b) Spatiile vor fi echipate cu fronturi de lucru adecvate pentru spalare, pregatire (confectionare) material moale, pudrare cu talc, ambalarea, asezare pe rastele sau in casolete, conform cu tehnologia impusa de tipul de aparatura de sterilizare utilizat.
ART. 73
"Zona fierbinte" poate fi alcatuita in doua moduri:
(a) fie dintr-o camera de sterilizare (eventual doua, separand sterilizarea umeda de sterilizarea uscata), asezata pe linia fluxului intre zona nesterila si cea sterila, in care se amplaseaza aparatele de sterilizare si mesele pentru descarcarea casoletelor;
(b) fie din chiar frontul alcatuit din aparatura de sterilizare inseriata, daca se utilizeaza autoclave si echipamente cu deschidere dubla, sistem recomandat la spitalele mijlocii si mari, pentru a asigura separarea completa a circuitului nesteril de cel steril.
ART. 74
Sterilizarea materialelor se poate face conform <>Ordinului Ministerului Sanatatii nr. 185/2003 , aparatura fiind diferentiata in functie de agentul sterilizant.
ART. 75
(a) Dimensionarea si organizarea statiei de sterilizare se va face in functie de:
● numarul de paturi (capacitatea spitalului), si numarul salilor de operatie,
● cantitatea materialului de sterilizat, pe categorii, determinata in dmc/pat/zi, corespunzator profilului spitalului,
● tipul si capacitatea aparatelor de sterilizare,
● durata unui ciclu de sterilizare pe fiecare tip de aparat.
(b) Se recomanda prevederea pentru fiecare categorie de aparate a cate unuia suplimentar care sa preia efectuarea operatiunilor in caz de avariere a aparatelor aflate in serviciu.
ART. 76
(a) Serviciul de sterilizare centrala se amplaseaza cat mai aproape de blocul operator si trebuie sa aiba legaturi cat mai directe cu serviciul ATI, blocul de nasteri, serviciul de urgente, laboratoarele de explorari functionale, sectiile medicale cu paturi.
(b) La spitalele cu profil chirurgical sau la cele generale cu procent mare de paturi de chirurgie, se recomanda alipirea statiei de sterilizare la blocul operator, cu crearea unui circuit specializat pentru relatia cu acesta.
(c) La spitalele generale mari si foarte mari, daca marimea blocului operator o justifica, se poate amenaja o statie de sterilizare proprie blocului operator, separand activitatile de sterilizare pentru restul spitalului.
Blocul de nasteri
ART. 77
In blocul de nasteri se efectueaza centralizat activitatea de asistenta medicala calificata a parturientelor pe parcursul nasterii.
ART. 78
Modul de conformare al blocului de nasteri si locul cel mai potrivit de amplasare in cadrul spitalului este dependent de:
● felul cum se organizeaza in cadrul spitalului, respectiv al sectiei de profil, asistenta parturientelor de la primirea in spital si pana la terminarea nasterii;
● capacitatea acestuia (numar de nasteri/zi, rezultata din capacitatea sectiei de obstetrica prevazuta in structura spitalului);
● sistemul adoptat pentru asistarea parturientei in timpul celor trei faze ale nasterii: travaliu, expulzie, postpartum.
ART. 79
In principiu un bloc de nasteri este constituit din urmatoarele componente spatio-functionale:
(a) compartiment de primire si prelucrare sanitara specifica (daca activitatile nu au fost preluate de serviciul de primire - internare descris la art. 29);
(b) Unitati pentru nastere (o suita de spatii pentru triada de activitati specifice: travaliu, expulzie, postpartum);
(c) Eventual sala de operatie descris la art. 56 si 59 din prezentele norme;
(d) Camera resuscitare nou-nascut;
(e) Spatii de lucru pentru personal (cabinet medici, camera de lucru moase, boxe depozitare instrumentar si materiale sterile);
(f) Spatii gospodaresti (mic oficiu alimentar, boxe depozitare lenjerie si efecte, spatiu colectare - evacuare rufe murdare si deseuri);
(g) Filtru de acces si dotari sanitare aferente (vestiar personal cu grup sanitar si dus, compartimentat pe sexe, grup sanitar paciente).
ART. 80
(a) In blocurile de nasteri mici (2-3 unitati de nastere), nu se recomanda prevederea unei sali de operatie - pentru cezariene si alte urgente - acestea urmand a se efectua in blocul operator centralizat sau in sala de operatii a sectiei de obstetrica-ginecologie.
(b) La blocurile de nasteri mari (peste 10 nasteri/zi) este indicata prevederea salii de operatie in cadrul blocului, precum si a spatiului de pregatire-trezire aferent.
ART. 81
Blocul de nasteri va are un circuit inchis, controlat prin filtre de acces.
ART. 82
(a) Blocuri de nasteri va fi compartiment in sector septic si aseptic.
(b) Pentru spitalele mici si mijlocii, cu mai mult de 50 de paturi de obstetrica, una din unitatile de nasteri se va individualiza ca septica, va primi anexe sanitare proprii si se va izola in circuitul general al blocului de nasteri.
(c) In cadrul spitalelor de specialitate, cu sectii de obstetrica care insumeaza mai mult de 150 de paturi, se vor crea doua blocuri de nasteri separate, dintre care unul septic.
ART. 83
Unitatea de nastere se poate alcatui in mai multe moduri:
(a) camera de travaliu tip salon cu 2-3 paturi (14-20 mp), conectata la o sala de nasteri, prevazuta cu o nisa (boxa) pentru prelucrarea primara a nou-nascutului (minim 25 mp), urmata de o camera cu 2-3 paturi pentru terapia postpartum, cele trei incaperi avand usi intre ele. O astfel de unitate se prevede pentru cca. 20 de paturi de obstetrica;
(b) sala unica pentru travaliu si expulzie, destinata unei singure parturiente, dotata cu pat, masa ginecologica si punct pentru toaleta nou-nascutului (arie utila 22-25 mp); paturile pentru terapia postpartum se grupeaza la un loc pentru mai multe astfel de sali, in saloane de 2-3 paturi. Solutionata in acest fel, unitatea corespunde la cca. 15 paturi de obstetrica fiziologica pentru o sala de travaliu-expulzie.
ART. 84
Amplasarea blocului de nasteri, se poate face conform urmatoarelor doua modele:
(a) Amplasarea in cadrul sectiei sau compartimentului de obstetrica (justificata la spitalele mici, dar si la spitalele generale mari, cu putine paturi de obstetrica);
(b) Amplasarea in apropierea blocului operator si a celorlalte servicii tehnico-medicale, avantajoasa pentru cooperarea cu acestea, necesara daca spitalul are mai mult de doua sectii de obstetrica. Aceasta solutie se aplica in mod curent la spitalele de specialitate (maternitati sau blocuri materno-infantile).
Laboratorul de analize medicale
ART. 85
In acest compartiment se centralizeaza activitatile de laborator necesare examinarii produselor biologice umane pentru o mai corecta apreciere a starii de sanatate sau a stadiului de imbolnavire a pacientilor. Laboratorul poate deservi atat pacientii internati in spital cat si pe cei ambulatori.
ART. 86
Laboratorul va fi dimensionat si structurat functional in concordanta cu marimea si profilul spitalului, respectiv cu capacitatea sectorului ambulator, dar si cu rangul spitalului in ierarhia unitatilor de asistenta medicala.
ART. 87
Laboratorul de analize medicale se va organiza conform <>Ordinului Ministerului Sanatatii nr. 119/2004 .
ART. 88
(a) La spitalele clinice universitare, la unele spitale de specialitate cu programe asociate de cercetare (institute medicale), pe langa laboratorul de analize curente se dezvolta si un sector mai mic sau mai mare de laboratoare specializate de cercetare clinica si/sau paraclinica, in care caz apare si un sector mare de crestere si intretinere de animale, numit biobaza.
(b) Biobaza va fi amplasata izolat, in afara cladirilor spitalului.
ART. 89
(a) Conform normelor se vor separa incaperile cu activitati periculoase si se vor delimita locurile de munca in care operatiunile presupun degajari de noxe, prin crearea de boxe speciale sau nise de laborator;
(b) Asemanator se protejeaza si activitatile sau operatiunile care necesita conditii speciale de desfasurare in ceea ce priveste mediul aseptic sau steril, ecranarea luminii, protectia fata de vibratii etc.
ART. 90
(a) Incaperile laboratorului de analize vor fi ferite de insolare si vor avea conditii de iluminare uniforma a zonelor de lucru. Orientarea favorabila pentru fronturile cu ferestre este nord, nord-est si nord-vest.
(b) In cazul in care nu se pot evita orientarile nefavorabile, se vor lua masuri speciale de protectie si ecranare a suprafetelor vitrate (geamuri termoabsorbante, "brise-soleil").
ART. 91
(a) Intregul laborator de analize medicale va fi amenajat in circuit inchis pentru alti utilizatori decat personalul propriu;
(b) Accesul pacientilor sau al personalului medical din spital este permis numai in spatiile amenajate ca atare din compatimentul de recoltare directa a produselor biologice si camera sau ghiseu pentru primire probe respectiv ghiseul pentru eliberare rezultate.
(c) Fiecare incapere a laboratorului de bacteriologie, virusologie, microbiologie, biochimie va fi asigurata cu sursa de apa potabila rece si calda, iluminat electric, gaze.
ART. 92
Amplasarea laboratorului va permite legaturi directe cu serviciul de explorari functionale si legaturi usoare cu sectiile de spitalizare, sectorul ambulator, serviciul de urgenta si compartimentul de spitalizare de o zi.
Serviciul (laboratorul) de roentgendiagnostic
ART. 93
Serviciul grupeaza centralizat toate investigatiile bazate pe utilizarea radiatiei Roentgen pentru aducerea in domeniul vizibilului a structurilor anatomice interne. Tehnicile de diagnostic fac parte dintr-un sistem mai amplu de investigatii, cel al tehnicilor de examinare imagistica.
ART. 94
(a) Serviciul de roentgendiagnostic este una din unitatile nucleare ce se pot constitui in cadrul spitalelor, pentru care este obligatorie solicitarea si obtinerea de avize speciale, de amplasare si functionare, din partea autoritatilor responsabile cu controlul activitatilor ce folosesc radiatii nucleare.
(b) Modul de utilizare a radiatiei Roentgen pentru diagnosticul medical, conditiile ce trebuie sa le indeplineasca aparatura, precum si modul de alcatuire, dimensionare si ecranare la radiatii a incaperilor, sunt strict conditionate de normele de securitate nucleara - regimul de lucru cu surse de radiatii nucleare.
ART. 95
La proiectare sau reamenajare, dimensionarea si structurarea serviciului este dependenta de numarul si tipul de aparate radiologice ce urmeaza a se instala, de cerintele fluxului medical specific, de considerente de optimizare a masurilor de radioprotectie. Pentru fiecare aparat sunt precis determinate necesarul de incaperi si conditii tehnologice de montaj.
ART. 96
(a) Tipurile de aparate radiologice utilizate in mod curent in serviciul de roentgendiagnostic sunt:
● aparate de Rx-scopie si Rx-grafie, independente sau cuplate la un post comun de comanda;
● aparate de Rx-grafie specializata (angiografie, mamografie, limfografie, radiografie dentara);
● aparate pentru microradiofotografie (MRF);
● aparate pentru tomografie computerizata (CT).
(b) Pentru fiecare aparat sau pentru un cuplaj de aparate se constituie o unitate functionala de examinare.
ART. 97
In structura serviciului de roentgendiagnostic intra urmatoarele categorii de spatii:
(a) Unitatile functionale de examinare (compuse din camera de investigatie, posturile de comanda si control, boxele de dezbracare pentru pacienti, spatiile sanitare si tehnice aferente);
(b) Spatii de asteptare pentru pacienti cu grupuri sanitare aferente;
(c) Spatii medicale pentru relatia cu pacientul (secretariat, cabinete de consultatii);
(d) Spatii pentru personal in afara relatiei cu pacientul (cabinete de lucru ale medicilor, camere de odihna personal, vestiare cu dus si grupuri sanitare);
(e) Spatii pentru prelucrare si stocare filme radiologice (developare, triere, uscare, citire, depozitare);
(f) Spatii pentru intretinere si activitati gospodaresti (camera pentru tehnician de intretinere, depozit piese de schimb, boxe pentru intretinere si curatenie etc.).
ART. 98
Unitatea Rx-scopie si Rx-grafie clasica, intalnita la toate spitalele, este constituita din urmatoarele incaperi:
(a) Cele doua camere de investigatie, fiecare de minim 20 mp (cu raportul laturilor de minim 2/3), ecranate corespunzator la radiatii conform cu puterea aparatului,
(b) Camera de comanda (comuna pentru cele doua aparate) cu suprafata de minim 8 mp, prevazuta cu vizoare de sticla plumbata spre camerele de investigare, sau vizionare directa pe monitor TV,
(c) Boxe de imbracare - dezbracare pentru pacienti, pe fluxul de intrare in camerele de investigare,
(d) Spatiul de lucru pentru asistenti medicali (preparare bariu, preparare seringi si substante de control injectabile) cu suprafata de minim 6 mp, in relatie directa cu camerele de investigare,
(e) Grup sanitar pentru pacient, in relatie cu camera de Rx-scopie.
ART. 99
Pentru unitatea de angiografie, in care se efectueaza cateterism vascular, nu sunt necesare boxele de dezbracare, dar este necesar un spatiu de pregatire a pacientului, un spatiu de spalare pentru medici si o boxa pentru spalarea instrumentarului utilizat. Camera de investigatie va avea minim 25 mp.
ART. 100
Unitatea de tomografie computerizata se compune din: camera de investigatie (30-35 mp), camera de comanda (minim 15 mp) prevazuta cu vizor mare de vizionare radioprotejat, camera pentru computere (10-12 mp), camera pentru pregatirea bolnavului, boxe de dezbracare, camera pentru evaluare, spatiile tehnice indicate de furnizorul aparatului.
ART. 101
Unitatea de microradiografie va cuprinde: camera de investigatie (18-20 mp), camera de comanda (care este si spatiul de lucru al persoanei care manipuleaza aparatul) si boxele de dezbracare pentru pacienti.
ART. 102
Spatiile destinate prelucrarii filmelor radiologice.
ART. 103
(a) Amplasarea serviciului de roentgendiagnostic se face preferential la nivelurile inferioare ale cladirii (demisol, parter, etaj 1) datorita incarcarii structurale mari date de greutatea aparaturii si a elementelor constructive de ecranare (plumb, tencuieli baritate).
(b) Nu exista contraindicatii de amplasare a altor servicii sau compartimente ale spitalului in vecinatatea unitatilor radiologice (lateral, la nivelul superior sau la nivelul inferior), daca se aplica masurile normate de radioprotectie la elementele constructive de separare fata de alte spatii.
ART. 104
Serviciul de roentgendiagnostic va avea legaturi cat mai directe posibil cu blocul operator, serviciul de urgenta, sectiile medicale si serviciul de explorari functionale.
ART. 105
(a) La spitalele mari si foarte mari, se accepta amplasarea unor unitati radiologice distincte de serviciul central, in sectorul de urgente, in blocul operator, in sectia de ortopedie.
(b) Aceste unitati se vor trata ca activitati nucleare distincte si se vor supune, ca si serviciul central, reglementarilor normative privind utilizarea radiatiilor Roentgen.
Serviciul (laboratorul) de explorari functionale si alte investigatii anatomo-fiziologice complexe
ART. 106
In cadrul acestui serviciu se grupeaza, centralizat pe spital, o mare varietate de tehnici de investigare, bazate pe utilizarea unor aparaturi specializate de inalta tehnologie si care permit obtinerea de date referitoare la potentialul functional al diferitelor organe si sisteme ale corpului uman.
ART. 107
La proiectarea sau amenajarea serviciului:
(a) se va preciza tipul si numarul de laboratoare de explorari functionale necesare (in functie de marimea si profilul spitalului),
(b) se va stabili impreuna cu proiectantul modul de organizare generala a serviciului (schema de grupare a unitatilor pe compartimente),
(c) se va indica aparatura medicala cu care se intentioneaza sa se echipeze fiecare laborator in parte (intrucat conformarea si dimensionarea spatiilor este dependenta de prescriptiile si conditionarile furnizorului de echipamente si aparate medicale).
ART. 108
In mod uzual, in spitalele generale mijlocii si mari, unitatile de explorari functionale vor fi grupate pe compartimente, in functie de organele si sistemele anatomo-fiziologice investigate, astfel:
(a) Explorari cardio-respiratorii si cardio-vasculare (electrocardiografie (EKG), diagnostic ultrasonic, probe de efort, ventilatie pulmonara, bronhoscopie etc.);
(b) Explorari ale functiilor digestive (tubaje gastrice si duodenale, colonoscopie, rectoscopie etc.);
(c) Explorari ale sistemului nervos (elecroencefalografie (EEG), excitabilitate neuro-musculara, etc.);
(d) Explorari ale functiilor metabolice;
(e) Explorari ale functiilor renale (citoscopie, cateterism uretral etc.);
(f) Explorari oftalmologice;
(g) Explorari imagistice generale (ecografie, tomografie cu rezonanta magnetica - RMN).
ART. 109
In cadrul serviciului:
(a) Laboratoarele apartinand aceluiasi compartiment se grupeaza pe un circuit intern care, pe langa cabinetele destinate examinarii propriu-zise, mai cuprinde: incaperi de lucru pentru medici si personal sanitar mediu, camere pentru pregatirea pacientului in vederea examinarii (dupa caz), anexe sanitare si gospodaresti, precum si eventualele spatii tehnice aferente echipamentului medical.
(b) Pentru fiecare compartiment, sau in comun pentru doua-trei compartimente (in functie de amploarea acestora si de schema generala de organizare a serviciului), se prevad spatiile de asteptare pentru pacienti cu grupurile sanitare aferente, ghiseul de relatii cu pacientul (informare, programare, eliberare rezultate).
ART. 110
Evolutia tehnicilor de explorare endoscopica si laparoscopica, combinate cu proceduri terapeutice de tip chirurgical (cauterizari, extirpari, suturari), pune problema scoaterii laboratoarelor de endoscopie din cadrul compartimentelor specializate si gruparii lor intr-un serviciu (compartiment) autonom de endoscopie, prevazut cu toate anexele medicale, tehnice si gospodaresti necesare; in acest caz modelul tipologic de organizare a compartimentului de endoscopie va fi mai apropiat de cel utilizat pentru blocul operator.
ART. 111
La spitalele mari si foarte mari, unele unitati de explorari functionale se pot regasi si in componenta sectiilor medicale cu paturi, distinct de amplasarea lor in serviciul central (de ex: cabinet de ecografie in sectia de obstetrica-ginecologie, cabinet EKG in sectia de cardiologie).
ART. 112
(a) Amplasarea serviciului de explorari functionale se va face in apropierea serviciului de roentgendiagnostic si a laboratorului de analize medicale.
(b) Se va asigura o legatura directa cu serviciul de urgenta, cu sectorul ambulator si cu compartimentul de spitalizare de o zi.
Laboratoarele de medicina nucleara
ART. 113
Procedurile medicale care utilizeaza pentru diagnostic si/sau terapie substante radiofarmaceutice (izotopi) se izoleaza de restul activitatilor medicale, constituind un serviciu distinct in cadrul spitalului: laboratorul de medicina nucleara. Acest serviciu se organizeaza in spitalele generale mari si foarte mari, precum si in unele spitale de specialitate, cum ar fi cele de oncologie, endocrinologie, reumatologie etc.
ART. 114
In componenta serviciului pot intra (dupa caz) urmatoarele compartimente:
(a) Izotopodiagnostic (unitate de explorari cu aparatura de tip scaner sau tip scintigraf);
(b) Izotopoterapie (microunitate de spitalizare pentru pacienti tratati cu produse radiofarmaceutice);
(c) Laborator de analize medicale (pentru analiza produselor biologice ale pacientilor tratati sau investigati cu izotopi);
(d) Laborator de preparare si dozare (dilutie) a substantelor radiofarmaceutice;
(e) Anexe functionale si tehnice comune pentru:
● depozitarea surselor radioactive,
● decontaminarea lenjeriei si obiectelor de inventar,
● decontaminarea personalului,
● dezactivarea deseurilor radioactive lichide si solide,
● tratarea si filtrarea aerului.
ART. 115
Laboratorul de medicina nucleara se organizeaza ca o "unitate nucleara de lucru cu surse deschise" in sensul definit de norme.
ART. 116
(a) Laboratorul se amenajeaza in circuit inchis, protejat prin filtre si ecluze cu control dozimetric, la intrarea in laborator si la trecerea dintr-un compartiment in celalalt.
(b) Operatiunile de transvazare a surselor cu concentratie mare se fac in nise, boxe special amenajate.
(c) Efluentii si deseurile solide radioactive se colecteaza si se stocheaza pe o durata de timp necesara dezactivarii.
(d) Aerul viciat din nise, boxe sau alte zone cu posibile concentrari de particule radioactive, se filtreaza si se controleaza inainte de evacuarea in exterior.
ART. 117
(a) Laboratorul de medicina nucleara se amplaseaza la parterul sau demisolul constructiei, sub acesta urmand a fi solutionat un spatiu tehnic propriu, delimitat fata de alte spatii comune sau de alte functiuni ale cladirii.
(b) In afara accesului dinspre circulatiile interioare ale spitalului, laboratorul de medicina nucleara va beneficia de un acces propriu direct din exterior, pentru aprovizionarea cu produse radiofarmaceutice si pentru expedierea deseurilor nedezactivate.
(c) Nu sunt contraindicatii in ceea ce priveste amplasarea altor functiuni spitalicesti in spatiile aflate alaturi sau deasupra incaperilor laboratorului.
Serviciul fizioterapie si recuperare medicala
ART. 118
Procedurile de fizioterapie si recuperare medicala, mai amplu sau mai putin dezvoltate, sunt nelipsite in structura spitalelor moderne, fie ca tratament asociat, fie ca tratament principal in cazul spitalelor de specialitate. Amploarea si structura serviciului sunt in functie de capacitatea spitalului, de profilul acestuia si, dupa caz, de asocierea dispensarului policlinic.
ART. 119
Serviciul de fizioterapie si recuperare medicala poate cuprinde in structura sa urmatoarele compartimente:
(a) Cultura fizica medicala (kinetoterapie)
(b) Electro-fototerapie
(c) Hidro-termoterapie
(d) Masoterapie
(e) Pneumoterapie
(f) Psihoterapie si terapie ocupationala
ART. 120
Pentru compartimentul de kinetoterapie (cultura fizica medicala) sunt necesare urmatoarele spatii:
(a) Sala de gimnastica in grup (dimensionata pentru 10-12 persoane).
(b) Sala de gimnastica analitica (pentru 2-3 persoane),
(c) Sala de elongatii,
(d) Sala de terapie pe aparate,
(e) Anexe: camere instructori, depozit materiale, vestiare pentru pacienti separate pe sexe, grupuri sanitare.
ART. 121
Compartimentul de electro-fototerapie:
(a) se subimparte pe unitati dupa tipurile de proceduri utilizate:
● terapie cu curenti de joasa frecventa sau ultrasunete;
● terapie cu curenti de frecventa medie;
● terapie cu curenti de inalta frecventa;
● terapie cu campuri elecromagnetice;
● fototerapie.
(b) In general aplicarea procedurilor de elecroterapie se face in boxe de cate un pat cuplate mai multe in cadrul unui cabinet, care va avea prevazut si un spatiu de lucru pentru personalul medical.
(c) Procedurile cu curenti de inalta frecventa se izoleaza in incaperi distincte de celelalte proceduri; de asemeni procedurile bazate pe campuri electromagnetice vor avea aparatele instalate in camere individualizate protejate corespunzator.
(d) Incaperea pentru ultraviolete va fi inchisa si controlata in ceea ce priveste ozonarea aerului.
(e) Compartimentul va mai cuprinde: camera de odihna pentru personal, boxe de dezbracare pentru pacienti, grupuri sanitare.
ART. 122
(a) In compartimentul de hidroterapie se grupeaza urmatoarele unitati:
● hidrotermoterapie
● hidroelectroterapie
● hidrokinetoterapie
(b) Unitatile de hidrokinetoterapie se amplaseaza impreuna intr-o sala mare, incalzita si ventilata corespunzator, prevazuta la intrare cu filtre-vestiar, closete si dusuri pentru pacienti precum si o camera cu grup sanitar pentru instructori. Bazinele mari vor avea scari si rampe comode pentru acces, balustrade de protectie la exterior, balustrade de sustinere la interior.
(c) Celelalte unitati de hidroterapie se amplaseaza in spatii boxate si inseriate, accesibile pe o parte pentru pacienti (prin intermediul boxelor de dezbracare) si deservite pe cealalta parte de personalul specializat.
(d) In cadrul compartimentului se mai prevad: camera de lucru si odihna pentru personal, depozit pentru lenjerie umeda dotat cu aparate de uscare, depozit pentru lenjerie curata, boxa curatenie.
ART. 123
Compartimentul de masoterapie:
(a) se subimparte in unitate pentru proceduri uscate si unitate pentru proceduri umede (dus-masaj, masaj subaqual).
(b) Unitatea pentru proceduri umede se poate cupla cu celelalte unitati de hidroterapie, unitatea pentru masaj uscat amplasandu-se de regula intre compartimentul de hidroterapie si cel de cultura fizica medicala.
(c) Masajul uscat se executa in boxe individuale inseriate, pe langa care se prevede o camera de odihna pentru maseori cu grup sanitar si dus.
ART. 124
Compartimentul de pneumoterapie
(a) poate avea in componenta o unitate de aerosoli, o unitate de inhalatii, barocamera, o unitate de gimnastica respiratorie la aparate.
(b) Unitatea de aerosoli se organizeaza fie intr-o incapere boxata pentru proceduri individuale, fie intr-o sala comuna pentru mai multi pacienti daca se fac tratamente cu ultrasonoaerosoli.
(c) Unitatea de inhalatii este asemanatoare celei pentru aerosoli.
(d) Barocamera va fi dimensionata corespunzator pentru un grup de 18-20 pacienti, asezati pe scaune.
(e) In cadrul compartimentului se mai prevad statii de lucru si de odihna pentru personalul medical, grupuri sanitare, boxe pentru lenjerie curata si murdara, eventuale anexe tehnice pentru echipamente.
ART. 125
Compartimentul de psihoterapie si ergoterapie (terapie operationala):
(a) se adreseaza special pacientilor ce efectueaza tratamente dificile si/sau de lunga durata, fiind prezent la spitale de boli cronice, spitale pentru handicapati sau la spitale generale mari si foarte mari care au sectii de acest fel;
(b) Unitatea de psihoterapie are in componenta cabinete pentru tratament individual, sala pentru psihoterapie de grup si grupuri sanitare pentru personal si pacienti;
(c) Unitatea de terapie ocupationala cuprinde un numar de sali-atelier specializate pentru diferite activitati (lucru manual, desen-pictura, tamplarie), camere pentru personal, depozite de materiale, grupuri sanitare.
ART. 126
(a) In zona accesului in serviciul de fizioterapie si recuperare medicala se amplaseaza secretariatul de programare si luare in evidenta, cabinete pentru medici de specialitate si pentru asistenta sefa, garderoba pentru pacientii ambulatorii, vestiare pentru personal medical, depozite de lenjerie si cele pentru diferite produse farmaceutice necesare procedurilor.
(b) Spatiile de odihna post tratament pentru pacienti se pot amplasa centralizat (in zona intrarii), pentru serviciile mici, sau pe grupe de compartimente, in cazul serviciilor amplu dezvoltate.
ART. 127
(a) Amplasarea serviciului in cadrul spitalului va asigura legaturile directe cu sectiile medicale de spitalizare (prin intermediul nodului de circulatie verticala) si cu zona de acces in sectorul ambulator.
(b) Nu se permite ca serviciul sa fie traversat de circulatia generala a spitalului.
(c) Daca seviciul are in componenta un compartiment de hidroterapie este recomandabila amplasarea lui la nivelul inferior (demisol sau parter) respectiv peste subsolul tehnic prin care se face distribuirea instalatiilor si vizitarea lor.
(d) Se poate adopta si amplasarea seviciului pe doua niveluri, caz in care la nivelul superior se amplaseaza compartimentele "uscate" (electroterapie, pneumoterapie, cultura fizica medicala, psihoterapie), asigurandu-se o circulatie verticala proprie (scara) intre cele doua niveluri.
Laboratorul de anatomie patologica si prosectura
ART. 128
Serviciul este destinat efectuarii de examene anatomo-patologice ale pacientilor decedati (autopsie, analize de organe, tesuturi si produse biologice), dar si pentru examinari ale unor tesuturi prelevate de la pacienti vii (biopsii, punctii, extirpari chirurgicale).
ART. 129
Cele doua componente ce intra in structura serviciului, urmand a avea circuite interne relativ autonome sunt:
(a) Prosectura (prelucrare cadavre si autopsie) si
(b) Laboratoare (histopatologie, histochimie, citologie).
ART. 130
(a) Compartimentul de prosectura se prevede la toate tipurile de spital.
(b) Laboratorul de anatomie patologica nu se organizeaza distinct la spitalele mici; in cazul acestora, salii de autopsie i se alatura o incapere anexa pentru lucrari de laborator.
(c) La spitalele teritoriale judetene, de regula, pentru utilizarea mai eficienta a personalului si aparaturii din dotare, laboratorului de anatomie patologica i se asociaza "Laboratorul judetean de medicina legala".
(d) La spitalele clinice serviciul se poate amplifica cu spatiile necesare pentru invatamantul medical de specialitate, cu respectarea normelor.
ART. 131
Compartimentul de prosectura cuprinde urmatoarele spatii:
(a) Camera frigorifica boxata pentru depozitarea cadavrelor;
(b) Sala de autopsie (cu unul sau doua posturi de autopsie, in functie de marimea spitalului);
(c) Sala pt. pregatirea cadavrelor pentru predarea cadavrelor catre apartinator;
(d) Spatiu pentru predarea cadavrelor catre apartinator, cu acces propriu spre exterior;
(e) Hol asteptare apartinatori, prevazut cu grup sanitar;
(f) Birou intocmire documente decese;
(g) Spatiu de odihna si grup sanitar cu dus, pentru personal;
(h) Laborator aferent autopsie (dupa caz).
ART. 132
Compartimentul laboratoare de anatomie patologica cuprinde:
(a) Spatii pentru prepararea probelor si pieselor anatomice;
(b) Spatii pentru diverse determinari histochimice, citologice etc.
(c) Camera microscopie si histoteca;
(d) Depozit sau spatiu de expunere piese anatomice;
(e) Boxe de depozitare reactivi, chimicale;
(f) Camera medicului sef;
(g) Anexe pentru personal.
ART. 133
Operatiunile de autopsie si cele de determinari de laborator sunt generatoare de noxe (mirosuri, degajari de vapori toxici) si implica pericol de infectare. Prevederea de nise de laborator pentru localizarea acestora si ventilarea mecanica a incaperilor sunt obligatorii. Peretii camerelor vor fi faiantati (pana la h = 2 m), restul in ulei. Podeaua prevazuta cu sifon in pardoseala, panta de scurgere racordata la reteaua de canalizare. Reziduurile se dezinfecteaza inainte de deversare. Incaperile vor fi prevazute cu instalatii de apa calda si rece, instalatii electrice si dusuri pt. personal.
ART. 134
Amplasarea serviciului se face:
(a) In asa fel incat sa se asigure un acces direct din exterior pentru apartinatori si preluarea cadavrelor. In zona acestui acces se va prevedea un spatiu pentru stationarea masinii mortuare, ferit vederii dinspre saloanele bolnavilor.
(b) Accesul dinspre spital va fi amenajat cu un filtru igienico-sanitar, care sa asigure izolarea circuitului intern al serviciului de restul circulatiilor din spital. Dinspre acest acces se vor asigura legaturi directe cu blocul operator si nodul de circulatie verticala al sectorului de spitalizare.
Farmacia
ART. 135
(a) Serviciul asigura primirea, depozitarea si controlul produselor farmaceutice fabricate industrial, prepararea unor medicamente, portionarea si reambalarea medicamentelor conform prescriptiilor medicale din spital, etc.
(b) In functie de marimea si profilul spitalului, farmacia poate avea si laborator de preparare a solutiilor sterile injectabile.
ART. 136
Farmacia cuprinde urmatoarele compartimente:
● primire si depozitare medicamente,
● preparare si prelucrare medicamente,
● laborator de produse sterile injectabile (dupa caz),
● eliberare medicamente,
● anexe comune pentru personal.
ART. 137
(a) Primirea produselor farmaceutice se face in camera de receptie, unde se face si depozitarea lor provizorie in vederea trierii si controlului.
(b) Accesul se asigura direct din exterior si se prevede cu rampa de descarcare.
(c) Camerele de depozitare se separa pe tipuri de produse farmaceutice:
● specialitati (medicamente, plante, ceaiuri),
● chimicale grele (produse livrate in ambalaje mari, bidoane, damigene),
● chimicale usoare (produse livrate in flacoane, sticle, pachete),
● produse inflamabile (alcool, eter, acetona),
● materiale aseptice (pansamente, vata).
(d) Medicamentele si produsele farmaceutice termolabile se pastreaza in frigidere.
(e) Intr-o incapere distincta se va asigura depozitarea ambalajelor returnabile si a altor materiale necesare prelucrarilor in farmacie (flaconase, pungute, dopuri, etichete), prevazuta cu spatiu de spalare a acestora.
(f) In functie de marimea spitalului, respectiv a farmaciei, unele din depozite se pot cupla (cele pentru chimicale grele si usoare si cele pentru specialitati si materiale aseptice).
ART. 138
Daca farmacia are laborator de produse sterile injectabile, se va prevedea un depozit distinct pentru substantele si materialele necesare acestui laborator.
ART. 139
(a) Prepararea si prelucrarea medicamentelor conform retetelor, respectiv prepararea formulelor magistrale, divizarea si reambalarea medicamentelor conditionate, precum si controlul produselor farmaceutice receptionate se face in camera denumita receptura-oficina si in laboratorul anexat acesteia.
(b) Pentru spalarea, uscarea si depozitarea veselei si ustensilelor se prevede o boxa (incapere) specializata, accesibila din oficina si laborator.
ART. 140
(a) Laboratorul pentru produse sterile injectabile se proiecteaza conform normelor in vigoare. El se compune dintr-o suita de camere, ordonate tehnologic, ce alcatuiesc un circuit inchis fata de restul farmaciei.
(b) Accesul personalului in camera de preparare a solutiilor sterile se face numai prin filtru, iar comunicarea dintre aceasta camera si celelalte spatii din fluxul de productie se asigura prin ghisee.
ART. 141
Spatiul pentru eliberare medicamente este interfata farmaciei cu spitalul, locul unde accede personalul din spital pentru a prezenta condicile cu retete medicale prescrise si de unde se elibereaza medicamentele si celelalte produse farmaceutice. Restul farmaciei este accesibil numai personalului propriu (circuit inchis).
ART. 142
In cadrul farmaciei se mai pot organiza urmatoarele spatii anexe:
● biroul dirigintelui (amplasat in apropierea zonei de eliberare a medicamentelor),
● camera de odihna si vestiarul personalului cu grup sanitar si dus,
● boxa pentru arhivarea documentelor.
● boxa pentru curatenie si dezinfectie.
ART. 143
(a) Farmacia trebuie sa aiba o buna legatura cu toate serviciile medicale ale spitalului, de aceea va fi cat mai usor accesibila dinspre nodul de circulatie verticala.
(b) Pentru a permite accesul direct din exterior, amplasarea favorabila este la parter sau al demisol (cu asigurarea luminarii convenabile a spatiilor de lucru).
(c) In cazul amplasarii farmaciei la etajul 1, intre spatiul de receptie accesibil din exterior si restul farmaciei se va asigura o legatura directa, proprie, prin ascensor de materiale si scara.
Blocul alimentar (bucatarie)
ART. 144
Prepararea alimentelor se face centralizat pentru pacientii si insotitorii internati, precum si pentru personalul care serveste masa la spital, bucataria dimensionandu-se in functie de numarul de portii.
ART. 145
In cadrul blocului alimentar se vor amenaja urmatoarele sectoare:
(a) Receptie si depozitare produse alimentare neprelucrate;
(b) Spatii prelucrari primare;
(c) Spatii pentru prelucrari finale;
(d) Spatiu pt. depozitarea alimentelor pentru o zi (depozit de zi);
(e) Oficiu de distributie;
(f) Control dietetic;
(g) Anexe pentru personal.
ART. 146
(a) Bucataria are circuit inchis, cu acces direct din exterior pentru aprovizionare si evacuare deseuri menajere;
(b) Interfata spre spital o constituie oficiul de distributie in care are acces personalul de ingrijire din sectiile medicale, precum si cel de deservire al cantinei (restaurantului cu autoservire).
ART. 147
Conditiile de receptie si depozitare, prelucrare si preparare a alimentelor, modul de organizare a circuitelor bucatariei si masurile de protectie igienico-sanitare sunt cele prevazute in normele si prescriptiile referitoare la unitatile de alimentatie publica.
ART. 148
Spatiile pentru depozitarea produselor alimentare neprelucrate se vor dimensiona in functie de stocul necesar pentru fiecare categorie, tinand seama ca la unele produse de baza se face aprovizionarea pentru durate de timp mai lungi, cu scopul de a avea asigurat stocul de rezerva pentru cazuri de dificultati de aprovizionare sau dezastre.
ART. 149
Camerele pentru prelucrari primare:
(a) vor fi in numar de minim doua, recomandabil trei (separat pentru legume, carne, peste, pasari).
(b) se vor conecta direct cu spatiile bucatariei propriu-zise sau prin intermediul unui coridor intern "curat", neinterferat de circuitele de aprovizionare "murdare".
ART. 150
(a) In bucataria propriu-zisa se vor organiza distinct urmatoarele zone de preparare (eventual separate prin pereti de compartimentare partiala, la blocurile alimentare de mare capacitate):
● prelucrari termice pentru mesele principale (bucataria calda),
● prelucrari dietetice,
● prelucrari pentru micul dejun (bucatarie lapte-ceai),
● bucatarie rece.
(b) Preparatele de patiserie-cofetarie se vor prelucra intr-o incapere distincta.
(c) Anexat direct bucatariei se amplaseaza camera pentru spalat vase.
ART. 151
Modul de amenajare a oficiului de distributie a mancarii depinde de sistemul adoptat pentru livrarea acestora la sectiile de spitalizare, astfel:
(a) livrarea alimentelor preparate se face pentru intreaga cantitate necesara unei sectii (in recipiente mari); in acest caz incalzirea si portionarea mancarii se face in oficiile alimentare ale sectiilor si tot aici se spala si se pastreaza vesela pentru pacienti si carturile (carucioarele) de transport. Oficiile alimentare se vor dimensiona si echipa corespunzator acestor activitati;
(b) din blocul alimentar, alimentele preparate se livreaza gata portionate pentru fiecare pacient, situatie in care oficiul de distributie (sau bucataria) va fi dotata cu o linie speciala de portionare si catering. In acest caz, adiacent oficiului de distributie se vor prevedea spatii, echipate cu linii mecanizate, pentru spalarea veselei intregului spital si igienizarea carturilor; carturile pentru transportul mancarii portionate vor fi izolate termic; oficiile alimentare din sectii se vor dimensiona minimal.
Se recomanda ca hrana bolnavilor sa fie servita la aproximativ 30 min. de la preparare. In caz contrar ele trebuie mentinute la o temperatura > 60°C sau la max. 8°C. Alimentele preparate in afara blocului alimentar vor fi transportate la rece si incalzite la min. 60°C inainte de a fi servite bolnavilor.
Este interzisa pastrarea alimentelor preparate de la o masa la alta.
ART. 152
Daca se adopta sistemul de livrare pe partide, transportul alimentelor preparate de la oficiul blocului alimentar la oficiile alimentare ale sectiilor de spitalizare se poate face fie in carucioare INCHISE prin intermediul ascensoarelor comune, fie direct cu ascensoare de alimente (tip mont-carge), daca oficiile sectiilor se afla pe aceeasi verticala cu oficiul central de distributie.
ART. 153
Pentru stabilirea meniurilor si controlul dietelor, in apropierea bucatariei si a oficiului de distributie se vor plasa laboratorul de dietetica, prevazut cu un frigider pentru probe alimentare si biroul dieteticianului.
Personalul bucatariilor sau oficiilor va fi supus controlului medical la angajare si controalelor medicale periodice. Periodicitatea controalelor si tipurile de examene care trebuie efectuate vor fi realizate conform normelor in vigoare.
Asistenta dieteticiana va supraveghea zilnic starea de sanatate si de igiena individuala a personalului din blocul alimentar. Ea va investiga activ pe toti lucratorii inainte de a incepe munca si daca prezinta semne de boala ii va trimite la medic. De asemenea, orice lucrator din blocul alimentar va raporta asistentei dieteticiene aparitia in timpul lucrului a unor semne de boala care pot pune in pericol starea de sanatate a consumatorilor.
ART. 154
Anexele pentru personalul blocului alimentar vor cuprinde urmatoarele amenajari:
● vestiar cu grup sanitar si dus, separate pe sexe, amplasate langa accesul personalului
● sala de mese, amplasat in relatie cu oficiul de distributie.
ART. 155
Blocul alimentar va fi dotat cu recipiente necesare pentru colectarea, depozitarea si indepartarea reziduurilor menajere conform normelor.
ART. 156
(a) Blocul alimentar se va amplasa in asa fel incat legaturile acestuia cu sectiile de spitalizare sau cu cantina personalului sa nu traverseze alte zone gospodaresti pentru care cerintele de igiena sunt mai putin severe.
(b) Blocul alimentar se poate amplasa atat in cladirea principala a spitalului (la parter sau demisol), cu luarea masurilor corespunzatoare privind protectia spatiilor spitalicesti fata de degajarile de abur si mirosuri (ventilatie, sas-ecluza la accesul in spital), fie intr-o cladire separata, in care caz legatura cu spitalul se va asigura printr-un coridor inchis.
Spalatoria
ART. 157
De regula spalatoria se organizeaza ca un serviciu unic pe spital pentru urmatoarele activitati: primire, dezinfectie, spalare, calcare, reparare, depozitare rufe. La organizarea spatial-functionala a spalatoriei se vor respecta urmatoarele cerinte:
● separarea obligatorie a circuitelor de rufe murdare si rufe curate;
● separarea sarjelor de rufe pe categorii de provenienta;
● diferentierea, pe intregul flux tehnologic, a liniilor de utilaje pentru rufele pacientilor copii fata de cele pentru rufele pacientilor adulti.
ART. 158
(a) Pentru sectiile de boli transmisibile si TBC in spalatorie se va organiza, obligatoriu, un circuit complet distinct de al celorlalte sectii ale spitalului, cu compartimentarea corespunzatoare a spatiilor pe intregul traseu de procesare al rufelor;
(b) In cazul cand sectia de boli transmisibile este plasata in pavilion separat, se va organiza o spalatorie proprie in cadrul pavilionului.
ART. 159
(a) Dimensionarea spatiilor si echiparea cu utilaje a spalatoriei se face in functie de capacitatea sectiilor de spitalizare, tinandu-se seama si de amploarea celorlalte servicii tehnico-medicale.
(b) Pentru spitalele generale se considera un minim de 2,5 kg rufe pe zi si pe pat.
(c) La spitalele cu profil chirurgical sau de obstetrica-ginecologie se va lua in calcul o cantitate mai mare de rufe pe zi si pat respectiv intre 3 si 4 kg.
ART. 160
Organizarea spatiilor se face in flux continuu, dupa cum urmeaza:
(a) Camera pentru primirea si trierea rufelor murdare (in care rufele murdare, ambalate in saci, sunt aduse de personalul sectiilor si predate spalatoriei);
(b) Spatiu pentru dezinfectia rufelor, amenajat cu cazi de baie pentru inmuiere in dezinfectant, in numar suficient pentru a putea separa rufele provenind de la diversele sectii. Dezinfectia se poate face si direct in utilajul mecanizat de spalare, numai daca acest utilaj are un program special de dezinfectie, corespunzator cerintelor de igiena pentru spitale (<>Ordinul nr. 1025/2000 )
(c) Spalatoria propriu-zisa, in care se amplaseaza utilajele mecanizate pentru spalare si stoarcere prin centrifugare;
(d) Spatii pentru uscatorie si calcatorie (sala comuna sau compartimentata pentru cele doua operatii, separata insa de sala spalatoriei pentru a asigura mentinerea conditiilor de igiena); uscarea si calcarea rufelor se face mecanizat sau manual (<>Ordinul nr. 1025/2000 );
(e) Incapere pentru repararea rufelor, amplasata intre calcatorie si depozitul de rufe curate;
(f) Depozit de rufe curate, in care se face si sortarea, respectiv ambalarea rufelor pentru sectiile si serviciile de destinatie;
(g) Camera de eliberare rufe curate, in care are acces personalul din sectiile medicale;
(h) Anexe pentru personalul propriu care vor include:
● vestiar cu grup sanitar si dus,
● camera de odihna,
● biroul responsabilului, cu controlul vizual asigurat spre camerele de primire si eliberare rufe.
ART. 161
Circuitul interior al spalatoriei nu va fi traversat de alte circuite ale spitalului.
Modul de amplasare a utilajelor si instalatiilor aferente se va avea in vedere asigurarea conditiilor pentru intretinere usoara si rapida (reparatii, curatire).
ART. 162
Spalatoria se poate amplasa fie la parterul sau demisolul cladirii principale a spitalului (la primul nivel peste subsolul tehnic), in care caz se vor asigura toate masurile pentru a nu permite patrunderea in spatiile medicale a aburului si mirosurilor, fie in pavilion separat (eventual cu alte functiuni gospodaresti), in care caz comunicarea cu cladirea spitalului se va face printr-un coridor de legatura.
Depozitele centrale
ART. 163
In cadrul unitatii sanitare trebuie sa existe un spatiu central de depozitare a materialelor.
ART. 164
Depozitul central de materiale trebuie sa fie conceput si amenajat corespunzator.
(a) Depozitul central de materiale se recomanda sa fie o constructie separata de cladirea unitatii sanitare.
(b) Daca se apeleaza la spatiile existente, incaperile se vor amenaja astfel incat sa raspunda cerintelor de mai jos.
(c) Pentru incaperile amenajate ca depozit in subsoluri tehnice se va asigura o buna hidroizolatie si termoizolatie conductelor care traverseaza incaperile.
(d) Pentru o depozitare adecvata a materialelor de diferite tipuri se poate opta pentru o singura incapere suficient de mare sau mai multe incaperi dotate cu mobilier corespunzator necesitatilor.
ART. 165
Materialele sanitare se depoziteaza separat de cele nesanitare.
ART. 166
(a) Spatiile de depozitare vor fi prevazute utilaje frigorifice pentru pastrarea materialelor care necesita refrigerarea.
(b) Se va asigura protectia impotriva radiatiilor solare a materialelor sensibile.
(c) Se va pastra o temperatura si un nivel de umiditate adecvate tipului de materiale depozitate.
(d) Se va asigura ventilatia naturala si/sau artificiala astfel incat sa se pastreze calitatea aerului interior conform normelor in vigoare.
(e) Finisajele vor fi facute cu vopsea lavabila.
(f) Pavimentul depozitului va fi neted, fara crapaturi, din materiale antiderapante, rezistente la compresiune, socuri si uzura, inclinat si cu o hidroizolatie buna.
ART. 167
(a) Accesul in spatiul de depozitare trebuie sa fie suficient de larg, astfel incat sa fie posibila folosirea mijloacelor mecanice de transport si manipulare; se recomanda ca accesul sa se faca direct din exterior.
(b) In depozitul central se vor folosi mijloace mecanice adecvate de manipulare, cantarire, ridicare si distribuire a materialelor, pentru a evita ca lucratorii sa poarte greutati mai mari decat cele prevazute in Normele de Protectia Muncii in vigoare.
ART. 168
(a) Receptionarea materialelor, verificarea si distribuirea catre localizari se face in ziua primirii, intr-o zona special destinata, numita zona de primire. In aceeasi incapere se predau materialele catre compartimentele unitatii sanitare.
(b) Materialele care sosesc la sfarsitul programului de lucru si care nu pot fi distribuite catre localizari se vor pastra in zona de primire impreuna cu documentele insotitoare. Exceptie fac materialele care necesita refrigerare si care se vor pune in frigidere imediat dupa primirea lor.
(c) Materialele primite catre localizari si sub localizari se vor aseza pe rafturi, in spatele celor deja existente in depozit pentru ca materialele sa fie folosite in ordinea intrarii in depozit. Materialele cu termen de valabilitate depasit nu se pastreaza in depozit. Ele se scot din depozit si vor urma filiera de eliminare finala a deseurilor, dupa reglementarile in vigoare.
(d) Incarcaturile de pe carucioare vor fi asigurate in timpul deplasarii impotriva rasturnarii sau caderii. In timpul transportului, materialele distribuite catre sectiile unitatii sanitare vor fi protejate impotriva oricarei contaminari sau deteriorari, pentru a se pastra integritatea ambalajului si a produsului.
ART. 169
Evidenta materialelor sanitare se tine pe baza catalogului materialelor folosite in unitatile sanitare.
ART. 170
(a) Se vor respecta Normele de Prevenire si Stingere a Incendiilor (PSI) pentru depozitarea substantelor inflamabile.
(b) Se interzice fumatul in incaperile in care sunt depozitate substante sau materiale usor inflamabile. Acest tip de materiale vor fi depozitate intr-un spatiu special amenajat, cu acces separat. Substantele toxice vor fi tinute in recipiente etanse, etichetate si depozitate in conditii sigure, conform normelor in vigoare.
(c) Masuri de precautie se vor lua pentru evitarea accidentelor de munca la manipularea substantelor periculoase.
(d) Orice accident sau incident produs in spatiile de depozitare a materialelor va fi comunicat, de indata, supervizorului depozitului, care va anunta responsabilul cu protectia muncii din unitatea sanitara.
ART. 171
Personalul de distributie din depozit (lucratorii) trebuie sa foloseasca echipament de protectie (manusi, sorturi, etc.) atunci cand manipuleaza substante potential toxice. Suprafata depozitului central trebuie sa corespunda cu necesitatile de depozitare.
ART. 172
Trebuie sa se realizeze depozitarea separata a materialelor medicale de cele nemedicale.
ART. 173
Trebuie sa se realizeze depozitarea separata a materialelor sterile de cele nesterile.
ART. 174
Spatiile de depozitare trebuie sa fie prevazute cu instalatii frigorifice pentru materialele care necesita refrigerarea.
ART. 175
Trebuie sa existe un spatiu special destinat pentru primirea/distribuirea materialelor catre compartimentele/laboratoarele/sectiile unitatii sanitare.
ART. 176
In depozitul central trebuie sa se foloseasca mijloace adecvate de manipulare, cantarire, ridicare, transport si distribuire a materialelor.
ART. 177
In depozitul central trebuie sa existe un spatiu special amenajat pentru depozitarea substantelor toxice.
ART. 178
Trebuie sa existe un catalog al materialelor folosite in unitatea sanitara.
ART. 179
Spatiile de depozitare a materialelor din cadrul sectiilor unitatii sanitare (sublocalizari) trebuie sa fie amenajate corespunzator.
ART. 180
Personalul de distributie din depozit (lucratorii) trebuie sa foloseasca echipament de protectie (manusi, sorturi, etc.) atunci cand manipuleaza substante potential toxice.
________________

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email




Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Norme Metodologice, Ministerul Sanatatii, NORMA din 8 iunie 2004

Comentarii



Nume
Email
Comentariu

Maximum 3000 caractere.
Cod securitate:
Cod de securitate
Fii primul care comenteaza.
Cautare document
Club Legislatia Muncii
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5