Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
CAP. I Principii generale ART. 1 Înştiinţarea, avertizarea, prealarmarea şi alarmarea se realizeazã în scopul evitãrii surprinderii şi al luãrii mãsurilor privind adãpostirea populaţiei, protecţia bunurilor materiale, precum şi pentru limitarea efectelor dezastrelor, atacurilor din aer şi ale acţiunilor militare. ART. 2 Înştiinţarea reprezintã activitatea de transmitere a informaţiilor autorizate despre iminenţa producerii sau producerea dezastrelor şi/sau a conflictelor armate cãtre autoritãţile administraţiei publice centrale ori locale, dupã caz, şi cuprinde: a) înştiinţarea despre iminenţa producerii sau producerea unor dezastre; b) înştiinţarea despre pericolul atacului din aer; c) înştiinţarea despre utilizarea mijloacelor chimice, biologice, nucleare, radiologice, convenţionale şi neconvenţionale. ART. 3 (1) Înştiinţarea se realizeazã de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţã, denumit în continuare Inspectoratul General, sau de serviciile de urgenţã profesioniste, dupã caz, pe baza informaţiilor primite de la structurile care monitorizeazã sursele de risc sau de la populaţie, inclusiv prin Sistemul naţional unic pentru apeluri de urgenţã. (2) Mesajele de înştiinţare despre pericolul atacurilor din aer vizeazã introducerea situaţiilor de alarmã aerianã şi încetarea alarmei şi se emit pe baza informaţiilor primite de la Statul Major al Forţelor Aeriene, conform protocoalelor încheiate în acest sens. (3) Mesajele de înştiinţare despre iminenţa producerii sau producerea unor dezastre vizeazã iminenţa declanşãrii sau declanşarea unor tipuri de riscuri. (4) Mesajele despre utilizarea mijloacelor chimice, biologice, nucleare, radiologice, convenţionale şi neconven-ţionale vizeazã pericolul contaminãrii, direcţia de deplasare a norului toxic şi se transmit pe baza datelor şi informaţiilor primite de la Statul Major General şi structurile specializate din cadrul categoriilor de forţe ale armatei, pe baza planurilor de cooperare încheiate conform legislaţiei în vigoare. ART. 4 Avertizarea constã în aducerea la cunoştinţã populaţiei a informaţiilor despre iminenţa producerii sau producerea unor dezastre şi se realizeazã de cãtre autoritãţile administraţiei publice centrale sau locale, dupã caz, pe baza înştiinţãrii transmise de structurile abilitate. ART. 5 (1) Prealarmarea reprezintã activitatea de transmitere cãtre autoritãţile administraţiei publice centrale şi locale a mesajelor/semnalelor/informaţiilor despre probabilitatea producerii unor dezastre sau a atacurilor din aer. (2) Prealarmarea se realizeazã de Inspectoratul General şi de serviciile de urgenţã profesioniste, dupã caz, pe baza informaţiilor primite de la Statul Major General şi de la structurile specializate din cadrul categoriilor de forţe armate, pe baza planurilor de cooperare întocmite în acest sens, precum şi de la structurile care monitorizeazã sursele de risc. ART. 6 (1) Alarmarea populaţiei reprezintã activitatea de transmitere a mesajelor despre iminenţa producerii unor dezastre sau a unui atac aerian şi se realizeazã de cãtre autoritãţile administraţiei publice centrale ori locale, dupã caz, prin mijloacele de alarmare prevãzute la art. 26, pe baza înştiinţãrii de la structurile abilitate. (2) Alarmarea trebuie sã fie oportunã, autenticã, stabilã şi sã asigure în bune condiţii prevenirea populaţiei: a) oportunã - dacã asigurã prevenirea populaţiei în timp scurt şi se realizeazã prin mijloace şi sisteme de alarmare care sã poatã fi acţionate imediat la apariţia pericolului atacurilor din aer sau producerii unor dezastre; b) autenticã - transmiterea semnalelor destinate prevenirii populaţiei se realizeazã prin mijloace specifice de cãtre personalul stabilit prin decizii ale preşedinţilor comitetelor pentru situaţii de urgenţã; c) stabilã - prevenirea populaţiei şi operatorilor economici se realizeazã în orice situaţie creatã şi se obţine prin: (i) menţinerea mijloacelor de alarmare în permanentã stare de funcţionare; (ii) folosirea mai multor tipuri de mijloace de alarmare a cãror funcţionare sã fie asiguratã de cel puţin 3 surse energetice diferite: reţea industrialã, grupuri electrogene, acumulatoare, aer comprimat, abur, carburanţi şi altele asemenea; (iii) verificarea periodicã a dispozitivelor de acţionare a mijloacelor de alarmare; (iv) readucerea la starea de funcţionare, în timp scurt, a sistemelor şi mijloacelor de alarmare afectate în urma atacurilor din aer; (v) intensitatea acusticã a semnalelor de alarmare sã fie cu cel puţin 6-10 dB mai mare decât zgomotul de fond. ART. 7 Mesajele de avertizare şi alarmare se transmit în mod obligatoriu, cu prioritate şi gratuit, prin toate sistemele de telecomunicaţii, posturile şi reţelele de radio şi de televiziune, inclusiv prin satelit şi cablu, care opereazã pe teritoriul României, la solicitarea preşedinţilor comitetelor pentru situaţii de urgenţã, conform protocoalelor încheiate în acest sens cu operatorii de comunicaţii. ART. 8 (1) În cazul producerii unor dezastre, folosirea mijloacelor de alarmare se realizeazã cu aprobarea prefectului, primarului localitãţii ori a conducãtorului instituţiei publice sau a operatorului economic implicat, dupã caz, ori a împuterniciţilor acestora. (2) Folosirea mijloacelor de alarmare în alte scopuri decât cele pentru care sunt destinate este interzisã. (3) Sistemul de înştiinţare, avertizare şi alarmare la localitãţi, instituţii publice şi operatori economici se verificã periodic prin executarea de antrenamente şi exerciţii. CAP. II Organizarea şi asigurarea înştiinţãrii ART. 9 Inspectoratul General înştiinţeazã centrele operative pentru situaţii de urgenţã cu activitate permanentã la nivelul ministerelor şi instituţiilor publice centrale, iar prin unitãţile subordonate organizeazã şi executã înştiinţarea comitetelor pentru situaţii de urgenţã judeţene, locale şi al municipiului Bucureşti, pe zone şi grupe de înştiinţare, în funcţie de amploarea şi de intensitatea situaţiei de protecţie civilã. ART. 10 Înştiinţarea se realizeazã astfel: a) Inspectoratul General înştiinţeazã centrele operative pentru situaţii de urgenţã cu activitate permanentã şi inspectoratele pentru situaţii de urgenţã judeţene şi al municipiului Bucureşti, denumite în continuare inspectorate judeţene; b) inspectoratele judeţene înştiinţeazã comitetele pentru situaţii de urgenţã judeţene, locale, al municipiului Bucureşti şi operatorii economici sursã de risc din zona de responsabilitate; c) structurile Ministerului Administraţiei şi Internelor organizeazã înştiinţarea unitãţilor şi formaţiunilor subordonate, pe baza datelor primite de la eşaloanele superioare şi inspectoratele judeţene, în conformitate cu Metodologia transmiterii mesajelor de înştiinţare, avertizare şi alarmare despre situaţii de urgenţã, emisã prin ordin al inspectorului general al Inspectoratului General; d) înştiinţarea structurilor aparţinând Ministerului Apãrãrii Naţionale, Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Telecomunicaţii Speciale şi Serviciului de Protecţie şi Pazã se organizeazã şi se executã conform planurilor de cooperare. ART. 11 Pentru realizarea înştiinţãrii se folosesc sisteme şi echipamente ale serviciilor de urgenţã, precum şi mijloace şi canale puse la dispoziţie de Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, pe bazã de protocol/plan de cooperare, posturi de radiodifuziune şi televiziune centrale şi locale, aparate telefonice conectate la sistemul de telecomunicaţii teritorial, aparate telefonice din reţeaua de cooperare organizatã de Ministerul Apãrãrii Naţionale [RTP/RMNC*)], cãi şi circuite telefonice închiriate permanent sau preluate temporar pe bazã de protocol din sistemul de telecomunicaţii teritorial, staţii şi receptoare radio, receptoare cu frecvenţe fixe, radiotelefoane din înzestrarea serviciilor de urgenţã profesioniste, precum şi ale agenţilor economici sursã de risc.__________ *) RMNC reprezintã Reţeaua Militarã Naţionalã de Comunicaţii. ART. 12 (1) În scopul transmiterii unitare, eficiente şi oportune a mesajelor, Inspectoratul General şi inspectoratele judeţene întocmesc scheme de înştiinţare şi alarmare, care cuprind: eşalonul superior, structuri şi formaţiuni cu care coopereazã, autoritãţile administraţiei publice centrale şi/sau locale şi operatori economici prevãzuţi a fi înştiinţaţi, organizaţi pe grupe de înştiinţare; mijloace de transmisiuni folosite, timpul de înştiinţare, precum şi alte date necesare asigurãrii înştiinţãrii. (2) Schemele prevãzute la alin. (1) fac parte integrantã din planul de înştiinţare şi alarmare întocmit la nivelul fiecãrui inspectorat judeţean. (3) Numãrul grupelor de înştiinţare se stabileşte astfel încât sã se asigure înştiinţarea completã şi în timp scurt a structurilor prevãzute prin plan. (4) Fiecare grupã de înştiinţare va fi compusã, de regulã, din 6-8 corespondenţi, astfel încât, în cazul transmiterii simultane, calitatea mesajelor sã nu fie afectatã. (5) Schemele de principiu, cu organizarea şi asigurarea înştiinţãrii şi alarmãrii la nivel naţional şi judeţean, sunt prevãzute în anexele nr. 1 şi 2. ART. 13 (1) Pentru transmiterea şi recepţionarea mesajelor de înştiinţare prin radio se folosesc staţii radio, receptoare radio şi radiotelefoane, organizate în direcţii şi reţele radio de înştiinţare. Lucrul în reţelele radio de înştiinţare se desfãşoarã potrivit prevederilor dispoziţiunii de comunicaţii, elaboratã de Inspectoratul General. (2) Direcţia comunicaţii şi informaticã din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor asigurã caracteristicile de lucru radio pentru Inspectoratul General. ART. 14 Mesajele de înştiinţare, în principiu, vor fi sub formã scrisã, iar conţinutul lor va fi scurt, clar şi concis, eliminându-se detaliile care genereazã confuzii. Inspectoratele judeţene transmit mesajele prin aparatura de înştiinţare existentã la municipii şi oraşe, iar la comune se va transmite prin reţeaua radio şi înştiinţare unilateralã pe frecvenţe fixe şi telefonic (fax). ART. 15 Centrele operative asigurã pregãtirea şi menţinerea echipamentelor în stare de funcţionare pentru primirea mesajelor despre pericolul atacurilor din aer şi transmiterea acestora la organele prevãzute a fi înştiinţate. ART. 16 În Centrul Operaţional Naţional (CON), centrele operaţionale judeţene (COJ) şi al municipiului Bucureşti şi/sau punctele de comandã, la primirea ordinului de trecere la intensificarea mãsurilor de protecţie a populaţiei şi bunurilor materiale, se asigurã personal operativ şi tehnic de specialitate. Personalul operativ rãspunde de primirea şi transmiterea mesajelor de înştiinţare sau semnalelor de alarmare, dupã caz. Data, ora şi minutul primirii şi transmiterii mesajelor de înştiinţare şi semnalelor de alarmare se înscriu în jurnalul acţiunilor de intervenţie. ART. 17 Centrul Operaţional Naţional planificã, organizeazã şi desfãşoarã lunar antrenamente privind transmiterea mesajelor de înştiinţare despre pericolul atacurilor din aer şi producerea dezastrelor cu centrele operaţionale judeţene, al municipiului Bucureşti şi centrele operative pentru situaţii de urgenţã cu activitate permanentã, în conformitate cu Metodologia transmiterii mesajelor de înştiinţare, avertizare şi alarmare despre situaţii de urgenţã, aprobatã prin ordin al inspectorului general al Inspectoratului General. ART. 18 Centrele operaţionale judeţene şi al municipiului Bucureşti vor planifica, vor organiza şi vor desfãşura bilunar antrenamente de înştiinţare a comitetelor judeţene, al municipiului Bucureşti, locale şi a operatorilor economici din zona de responsabilitate. ART. 19 În cadrul antrenamentelor se va urmãri viabilitatea schemelor de înştiinţare prin realizarea unor scenarii care au la bazã analiza factorilor de risc din zona de competenţã şi încadrarea activitãţilor în timp real. ART. 20 Inspectoratele judeţene în cadrul convocãrilor cu reprezentanţii consiliilor judeţene şi ai consiliilor locale vor preciza procedurile de înştiinţare şi avertizare a populaţiei de cãtre autoritãţile administraţiei publice locale, verificând periodic modul de organizare a activitãţii. CAP. III Organizarea şi asigurarea alarmãrii ART. 21 (1) Pentru alarmarea populaţiei se asigurã din timp de pace, în localitãţi, instituţii publice şi la operatori economici, sisteme şi mijloace de alarmare. (2) Autoritãţile administraţiei publice centrale şi locale, conducãtorii instituţiilor publice, patronii şi managerii operatorilor economici sursã de risc, indiferent de forma de proprietate, prevãd anual în bugetul propriu fonduri pentru cheltuielile necesare desfãşurãrii activitãţilor de protecţie civilã, potrivit legii. ART. 22 Numãrul, tipul mijloacelor de alarmare şi locurile de instalare a acestora pentru asigurarea alarmãrii localitãţilor şi operatorilor economici se stabilesc de cãtre Inspectoratul General în baza studiilor de audibilitate. ART. 23 Asigurarea cu mijloace de alarmare se realizeazã din timp de pace. La trecerea gradualã de la starea de pace la starea de rãzboi, prin trepte ale mobilizãrii, completarea echipamentelor se realizeazã conform normelor de înzestrare. ART. 24 Alarmarea populaţiei, instituţiilor publice şi operatorilor economici se realizeazã prin semnale acustice sau optice emise cu ajutorul mijloacelor de alarmare şi prin comunicãri transmise pe posturile de radiodifuziune şi televiziune centrale şi locale, iar în cazul existenţei, şi prin staţiile de radioficare şi radioamplificare. ART. 25 (1) Semnalele de alarmare acustice a populaţiei, instituţiilor publice şi operatorilor economici sunt: alarmã aerianã, alarmã la dezastre, prealarmã aerianã şi încetarea alarmei. (2) Durata fiecãrui semnal de alarmare este de douã minute pentru toate mijloacele de alarmare, cu excepţia sirenelor cu aer comprimat la care durata este de un minut. a) Semnalul ALARMş AERIANş se compune din 15 sunete a 4 secunde fiecare, cu pauzã de 4 secunde între ele. Pentru sirenele cu aer comprimat semnalul se compune din 15 sunete a 2 secunde fiecare, cu pauzã de 2 secunde între ele. b) Semnalul ALARMş LA DEZASTRE se compune din 5 sunete a 16 secunde fiecare, cu pauzã de 10 secunde între ele. Pentru sirenele cu aer comprimat semnalul se compune din 5 sunete a 8 secunde fiecare, cu pauzã de 5 secunde între ele. c) Semnalul PREALARMş AERIANş se compune din 3 sunete a 32 secunde fiecare, cu pauzã de 12 secunde între ele. Pentru sirenele cu aer comprimat semnalul se compune din 3 sunete a 16 secunde fiecare, cu pauzã de 6 secunde între ele. d) Semnalul ÎNCETAREA ALARMEI se compune dintr-un sunet continuu, de aceeaşi intensitate, cu durata de 2 minute. Pentru sirenele cu aer comprimat semnalul se compune dintr-un sunet continuu, de aceeaşi intensitate, cu durata de 1 minut. ART. 26 Dupã principiul de funcţionare şi construcţie, mijloacele de alarmare se clasificã în: mijloace acustice şi mijloace optice. a) Mijloacele de alarmare acustice asigurã emiterea de sunete acustice cu frecvenţe de 200-500 Hz şi pot fi: 1. mijloacele de alarmare acustice speciale: sirene electrice şi electronice de diferite puteri, sirene cu aer comprimat şi motosirene; 2. mijloacele de alarmare acustice obişnuite: fluiere cu abur sau cu aer comprimat, clopote, sonerii, claxoane etc. b) Mijloacele de alarmare optice asigurã afişarea explicitã a denumirii semnalului de alarmare, precum şi emiterea de semnale luminoase de avertizare. Acestea se instaleazã de regulã la operatorii economici care prin specificul activitãţii nu asigurã condiţii optime pentru perceperea semnalelor acustice. ART. 27 (1) Sistemul de alarmare al unei localitãţi sau operator economic, în general, cuprinde: sirene electrice şi/sau electronice acţionate centralizat sau local, centrale de alarmare, staţii de radioficare şi radioamplificare. (2) Alarmarea interioarã în incinta operatorilor economici, complexurilor comerciale, sãlilor de spectacole, staţiilor de metrou etc., cu nivel de zgomot ridicat, se realizeazã cu mijloace acustice care sã producã un nivel sonor mai mare decât zgomotul de fond, dublate cu mijloace optice. ART. 28 (1) Centralele de alarmare sunt destinate pentru acţionarea centralizatã a sirenelor electrice, electronice şi a celor cu aer comprimat din municipii, oraşe şi operatori economici care au instalate cel puţin 3 sirene. (2) Centralele de alarmare prevãzute la alin. (1) se instaleazã, de regulã, în Centrul Operaţional Naţional (CON), centrele operaţionale judeţene şi al municipiului Bucureşti, punctele de comandã, centrele operative şi dispeceratele operatorilor economici sursã de risc, în încãperi amenajate şi destinate acestui scop, care sã îndeplineascã condiţiile tehnice pentru funcţionarea corespunzãtoare a acestora. (3) Centralele de alarmare vor asigura şi acţionarea sirenelor prevãzute a se instala la primirea ordinului de trecere la intensificarea mãsurilor de protecţie a populaţiei şi bunurilor materiale, în conformitate cu precizãrile instrucţiunilor şi ordinelor în vigoare. ART. 29 Încãperile în care se instaleazã centralele de alarmare se prevãd cu instalaţii electrice şi de telecomunicaţii necesare acţionãrii sirenelor, mijloace de prevenire şi stingere a incendiilor, instrucţiuni de exploatare a echipamentelor, planul localitãţii şi al operatorilor economici cu amplasarea mijloacelor de alarmare şi tabloul cu chei de la toate cofretele sirenelor. ART. 30 La municipiile reşedinţã de judeţ centralele de alarmare se instaleazã în centrele operaţionale ori în punctele de comandã judeţene sau/şi municipale, dupã caz, astfel încât, în cazul scoaterii din funcţiune a uneia dintre acestea, sã se asigure alarmarea corespunzãtoare a localitãţii. De asemenea, la municipii şi oraşe, centralele de alarmare trebuie sã poatã fi acţionate şi de la punctele de comandã judeţene. ART. 31 (1) În municipiul Bucureşti centralele de alarmare se instaleazã în centrul operaţional sau în punctul de comandã al inspectoratului pentru situaţii de urgenţã al municipiului. Centralele de alarmare ale sectoarelor se acţioneazã de la punctul de comandã al municipiului Bucureşti. (2) La centralele de alarmare instalate în punctul de comandã al municipiului Bucureşti se conecteazã 10-15% din sirenele existente în fiecare sector, asigurându-se astfel posibilitatea acţionãrii mijloacelor de alarmare din sectoarele la care punctele de comandã de protecţie civilã respective au fost scoase din funcţiune în cazul atacului din aer. ART. 32 În dispeceratele operatorilor economici sursã de risc se vor instala centrale de alarmare cu o capacitate care sã permitã acţionarea centralizatã a sirenelor electrice, sirenelor electronice, sirenelor cu aer comprimat existente şi pe cele care se prevãd a se mai instala, asigurându-se în mod obligatoriu posibilitatea acţionãrii din centrele operaţionale judeţene. ART. 33 Centralele de alarmare se conecteazã pe cât posibil la aparatura de înştiinţare-alarmare în scopul acţionãrii lor centralizate de la Inspectoratul General sau de la inspectoratele judeţene. ART. 34 (1) Acţionarea mijloacelor de alarmare de la centralele de alarmare se asigurã pe circuite telefonice urbane şi interurbane proprii serviciilor de urgenţã profesioniste sau închiriate din sistemul de telecomunicaţii teritorial. (2) Circuitele telefonice folosite pentru acţionarea centralelor şi mijloacelor de alarmare instalate la operatorii economici sursã de risc se închiriazã de cãtre aceştia, iar pentru cele aflate la comitetele locale pentru situaţii de urgenţã se închiriazã de cãtre consiliile locale. ART. 35 Pentru acţionarea în timp oportun a mijloacelor de alarmare mobile sau dispuse în unele zone ale municipiilor şi oraşelor unde nu sunt asigurate legãturi de telecomunicaţii teritoriale, echipele de alarmare se doteazã cu radiotelefoane care vor fi prevãzute în normele de înzestrare. ART. 36 În funcţie de importanţa localitãţii, în vederea realizãrii mãsurilor de protecţie civilã, la nivel judeţean se constituie rezerve de sirene electrice, electronice şi motosirene în procent de 5-10%, în depozitul inspectoratului judeţean, iar la centralele de alarmare în procent de 20-25% faţã de existent. ART. 37 Pentru transmiterea mesajelor şi semnalelor de alarmare a populaţiei prin posturile centrale şi locale de radiodifuziune şi televiziune, Inspectoratul General şi inspectoratele judeţene vor încheia protocoale de cooperare cu acestea. ART. 38 În centrele operative ale comitetelor locale, precum şi în dispeceratele operatorilor economici sursã de risc, care dispun de staţii de radiodifuziune, respectiv de radioamplificare, pe timpul aplicãrii mãsurilor pentru creşterea gradualã a capacitãţii de intervenţie se pregãtesc instalaţiile necesare pentru transmiterea semnalelor şi comunicãrilor de protecţie civilã. ART. 39 Operatorii economici sursã de risc asigurã mijloacele de alarmare pentru prevenirea populaţiei din zonele potenţial a fi afectate. ART. 40 Zonele probabil a fi afectate în caz de dezastre se stabilesc pe timp de normalitate de cãtre comitetele judeţene, locale şi al municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţã, precum şi de operatorii economici sursã de risc, cu acordul inspectoratelor judeţene. ART. 41 (1) Alarmarea populaţiei din localitãţile dispuse în zonele din aval de barajele hidroenergetice se asigurã prin sisteme de alarmare, constituite din sirene electronice, sirene cu aer comprimat şi electrice. Mesajele verbale şi semnalele acustice emise de mijloacele de alarmare trebuie sã acopere întreaga zonã inundabilã şi sã fie identice cu cele prevãzute la art. 25. (2) Pentru noile lucrãri hidrotehnice sistemele de alarmare se realizeazã odatã cu executarea acestora, prin grija beneficiarilor, care rãspund şi de întreţinerea, menţinerea în stare de funcţionare şi acţionarea la nevoie a mijloacelor de alarmare. ART. 42 (1) Acţionarea mijloacelor de alarmare deţinute de operatorii economici sursã de risc se realizeazã din dispeceratele deţinãtorilor sau din locaţiile (amplasamentele) stabilite de aceştia, precum şi din centrele operaţionale judeţene. (2) În situaţia când pericolul este iminent, operatorii economici sursã de risc vor alarma imediat populaţia din arealul de impact prin acţionarea sirenelor din dispeceratele proprii, informând ulterior despre aceasta centrele operaţionale judeţene. CAP. IV Instalarea, întreţinerea, verificarea, repararea şi folosirea mijloacelor de înştiinţare şi alarmare ART. 43 Montarea, întreţinerea şi repararea mijloacelor de înştiinţare-alarmare se asigurã de cãtre personal tehnic autorizat, pe baza contractelor sau a convenţiilor legal încheiate, în condiţiile prevãzute de normele tehnice aprobate prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor. ART. 44 Dupã primirea ordinului de trecere la realizarea mãsurilor pentru creşterea gradualã a capacitãţii de luptã se interzice executarea exerciţiilor de alarmare publicã. Verificarea funcţionãrii fiecãrui mijloc de alarmare este admisã numai prin impulsuri scurte. ART. 45 În scopul evitãrii declanşãrii accidentale a sistemelor şi mijloacelor de alarmare, inspectoratele judeţene, comitetele judeţene şi locale pentru situaţii de urgenţã împreunã cu operatorii de specialitate iau mãsuri pentru: asigurarea securitãţii mijloacelor sau elementelor din compunerea sistemelor de alarmare; instalarea filtrelor electrice de siguranţã la circuitele telefonice de acţionare a mijloacelor de alarmare; accesul unui numãr strict limitat de persoane care sã acţioneze nemijlocit mijloacele de alarmare; verificarea şi întreţinerea periodicã a acestora, cunoaşterea şi respectarea întocmai a prevederilor instrucţiunilor şi regulilor de exploatare de cãtre personalul care acţioneazã sau întreţine sistemele/mijloacele de alarmare. CAP. V Dispoziţii finale ART. 46 (1) Pentru lucrãri de dezvoltare şi/sau completare a sistemului de înştiinţare-alarmare pe teritoriul de competenţã vor fi întocmite studii de audibilitate, fezabilitate şi proiecte tehnice de cãtre instituţiile abilitate sã execute astfel de lucrãri. (2) Documentaţia necesarã contractãrii acestor lucrãri va fi prezentatã în mod obligatoriu spre avizare Inspectoratului General - Serviciul înştiinţare, alarmare şi evacuare, cu 30 de zile anterior lansãrii formalitãţilor legale de contractare (achiziţionare), atât pentru lucrãrile de proiectare, cât şi pentru achiziţia directã de echipamente. ART. 47 Dotarea cu sisteme de alarmare se realizeazã la propunerile inspectoratelor judeţene, prin finanţare de cãtre consiliile judeţene, municipale, orãşeneşti şi comunale. Pentru operatorii economici, responsabilitatea revine ministerelor şi celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi conducãtorilor acestora. ART. 48 Pentru organizarea şi desfãşurarea eficientã a înştiinţãrii şi alarmãrii, Inspectoratul General şi inspectoratele judeţene vor întocmi "Planul de înştiinţare şi alarmare al ...", conform anexei nr. 3, iar comitetele municipale, orãşeneşti şi locale vor întocmi "Schema organizãrii avertizãrii şi alarmãrii populaţiei ..." în conformitate cu precizãrile inspectoratelor pentru situaţii de urgenţã judeţene (al municipiului Bucureşti). ART. 49 Anexele nr. 1-3 fac parte integrantã din prezentele norme. ANEXA 1
────────
la norme
────────
SCHEMA DE PRINCIPIU CU ORGANIZAREA SI ASIGURAREA INSTIINTARII SI ALARMARII LA NIVEL NATIONAL
NOTĂ CTCE
Reprezentarea grafica a schemei de principiu cu organizarea si asigurarea instiintarii si alarmarii la nivel national, se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Nr. 349 din 18 aprilie 2006, la pagina 14, a se vedea imaginea asociata.
ANEXA 2
────────
la norme
──────────
SCHEMA DE PRINCIPIU CU ORGANIZAREA SI ASIGURAREA INSTIINTARII SI ALARMARII LA NIVEL JUDETEAN
NOTĂ CTCE
Reprezentarea grafica a schemei de principiu cu organizarea si asigurarea instiintarii si alarmarii la nivel judetean, se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Nr. 349 din 18 aprilie 2006, la pagina 15, a se vedea imaginea asociata.
ANEXA 3
───────
la norme
─────────
PLAN DE ÎNŞTIINŢARE ŞI ALARMARE
Partea cu text cuprinde:
- scopul şi concepţia asigurãrii mãsurilor de înştiinţare, avertizare şi alarmare;
- realizarea înştiinţãrii, avertizãrii şi alarmãrii în diferite situaţii:
● pe timpul conflictului armat;
● pe timpul trecerii de la starea de pace la starea de rãzboi prin trepte ale mobilizãrii;
● pe timpul situaţiilor de urgenţã, diferenţiat pe tipuri de riscuri şi în funcţie de amploarea şi de intensitatea manifestãrii acestora;
- asigurarea acţiunilor şi protecţia personalului:
● în cazul conflictului armat (a se vedea asigurarea acţiunilor şi protecţia personalului, însã cele cu caracter nonmilitar);
● în situaţii de urgenţã.
Partea graficã cuprinde:
- harta cu organizarea transmisiunilor:
● locul de amplasare a mijlocelor de înştiinţare şi alarmare;
● situaţia audibilitãţii (judeţ, municipiu, oraş, comunã);
● dispunerea staţiilor radiotelefonice;
● dispunerea staţiilor de radio şi televiziune;
● dispunerea şi capacitatea centralelor telefonice urbane şi rurale;
● locul depozitelor cu materiale şi echipamente de înştiinţare şi alarmare;
- schema fluxului informaţional (întocmitã în conformitate cu "Metodologia transmiterii mesajelor de înştiinţare, avertizare şi alarmare despre situaţii de urgenţã");
- schema cu organizarea înştiinţãrii şi alarmãrii pe urgenţe, trepte şi grupe;
- situaţia mijloacelor de înştiinţare şi alarmare sub urmãtoarea formã:
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Modul de Locul
acţionare de Starea de
Nr. Tipul Adresa Locul Proprietarul ─────────── acţionare operativitate
crt. echipa- de echipa- centra- local (ISUJ) (funcţioneazã/
mentului dispu- mentului lizat institu- nu
nere tia etc) funcţioneazã)
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
