Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   NORMA DE IGIENA din 22 iunie 1994  privind mediul de viata al populatiei    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

NORMA DE IGIENA din 22 iunie 1994 privind mediul de viata al populatiei

EMITENT: MINISTERUL SANATATII
PUBLICAT: ACT INTERN
CAP. 1
Norme de igiena referitoare la zonele de locuit

ART. 1
Terenurile destinate amplasarii şi dezvoltãrii localitãţilor trebuie sa asigure protecţia populaţiei contra surparilor şi alunecarilor de teren, avalanselor şi inundatiilor, emanatiilor sau infiltratiilor de substanţe toxice, inflamabile sau explozive, poluarii mediului, sa dispunã de posibilitãţi de alimentare cu apa, de îndepãrtare şi neutralizare a apelor meteorice, a apelor uzate şi a reziduurilor, precum şi de dezvoltare normalã a zonei şi de recreatie şi odihna.
ART. 2
Amplasarea clãdirilor destinate locuinţelor trebuie sa asigure insorirea acestora pe o durata de minimum 1 1/2 ore zilnic la solstitiul de iarna, a tuturor încãperilor de locuit.
Distanta între clãdiri sa fie mai mare sau cel puţin egala cu înãlţimea clãdirii celei mai înalte pentru a nu se umbri reciproc.
ART. 3
La stabilirea amplasamentelor clãdirilor de locuit se vor preciza şi amplasamentele urmãtoarelor dotãri tehnico-edilitare:
a) plafoane organizate pentru depozitarea recipientelor de colectare a gunoiului menajer (în cazul în care nu au fost prevãzute camere speciale de depozitare în interiorul clãdirii). Suprafata de depozitare a plafoanelor se va dimensiona pe baza indicelui maxim de producere a gunoiului. Platformele pot fi cuplate cu spaţii pentru batut covoare; ele se vor amenaja la distanţe de minimum 10 m de ferestrele apartamentelor din blocurile de locuinţe;
b) spaţii amenajate pentru jocul copiilor apreciindu-se câte 1,3 mp teren de fiecare locuitor;
c) spaţii pentru garantarea şi parcarea autovehiculelor populaţiei din zona respectiva, situate la distanţe de minimum 10 m de ferestrele camerelor de locuit;
d) zone verzi de folosinta generalã; apreciindu-se minim 2-2,2 mp teren/locuitor (în afarã parcurilor publice).
ART. 4
Unitãţile industriale comerciale şi de prestãri servicii, care pot crea riscuri pentru sãnãtate sau disconfort locatarilor prin producerea de zgomot, vibratii, mirosuri, praf, fum, gaze toxice sau iritante, se amplaseaza în clãdiri separate, la distanta de minim 15 m de ferestrele locuinţelor. Distanta se mãsoarã între fatada locuinţei şi perimetrul unitãţii. Pentru unitãţile aflate în interiorul clãdirilor de locuit, ca şi pentru cele aflate în exteriorul acestora se vor asigura mijloacele adecvate de limitare a nocivitatilor, astfel încât sa se încadreze în standardele în vigoare.
ART. 5
Zonele necesare odihnei şi recreatiei se amplaseaza în locuri care prezintã cele mai avantajoase elemente naturale cum sunt: pãduri, suprafeţe de apa, relief variat şi altele.
În zonele de odihna, recreatie se interzice amplasarea:
a) întreprinderilor care prin activitatea lor produc zgomot, vibratii sau impurifica apa, aerul, solul;
b) unitãţile zootehnice;
c) unitãţile de transporturi;
d) staţiile de epurare a apelor uzate şi a locurilor de depozitare a reziduurilor.
ART. 6
În cadrul amenajãrii şi dotãrii zonelor destinate odihnei şi recreatiei trebuie sa se asigure:
a) instalaţii de alimentare cu apa potabilã;
b) W.C.-uri publice şi locuri pentru colectarea temporarã a gunoaielor;
c) colectarea şi îndepãrtarea apelor uzate prin instalaţii de canalizare, locale sau zonale, a cãror construcţie şi exploatare sa evite poluarea factorilor de mediu.
ART. 7
Între întreprinderile industriale care pot polua atmosfera sau produce zgomot şi vibratii şi teritoriile protejate invecinate, se asigura zone de protecţie sanitarã. Prin teritorii protejate, în sensul prezentelor norme, se înţeleg: zonele de locuit, parcurile, rezervaţiile naturale, zonele de interes balneo-climateric, de odihna şi recreatie, dotãrile social-culturale, precum şi unitãţile economice ale cãror procese tehnologice necesita o atmosfera lipsitã de impuritati.
ART. 8
Substantele poluante, pulberile şi alte nocivitati din zonele locuinţe nu vor putea depãşi limitele maxime admisibile din standardele de stat în vigoare.
ART. 9
Zonele de protecţie sanitarã se stabilesc ca forma şi mãrime pe baza studiilor de impact asupra sãnãtãţii populaţiei şi a mediului înconjurãtor.
ART. 10
Distanţele minime de protecţie sanitare între zonele protejate şi o serie de unitãţi care produc disconfort şi unele riscuri sanitare (unitãţi zootehnice, unitãţi de salubritate etc.) se stabilesc astfel încât sa se asigure condiţiile de protecţie a populaţiei impotriva zgomotului, vibratiilor, mirosului, vectorilor şi poluarii apelor, aerului şi solului:


- Ferme de cabaline 100 m
- Ferme de ingrasatorii de taurine pana la 500 capete 200 m
- Ferme de ingrasatorii de taurine peste 500 capete 500 m
- Ferme de pãsãri pana la 5.000 capete 500 m
- Ferme de pãsãri cu peste 5.000 capete şi complexe
avicole industriale 1.000 m
- Ferme de ovine 100 m
- Ferme de porci pana la 2.000 capete 500 m
- Ferme de porci între 2.000 - 10.000 capete 1.000 m
- Complexe de porci cu peste 10.000 capete 1.500 m
- Spitale veterinare 30 m
- Grajduri de izolare şi carantina pentru animale 100 m
- Abatoare, târguri de vite şi baze de recepţie a animalelor 500 m
- Depozite pentru colectarea şi pãstrarea produselor
de origine animala 300 m
- Platforme sau locuri pentru depozitarea gunoiului de grajd,
în funcţie de mãrimea unitãţilor zootehnice deservite 500 m
- Platforme pentru depozitarea gunoiului porcin 1.000 m
- Staţii de epurare a apelor reziduale de la fermele
de porcine sub 10.000 de capete 1.000 m
- Cimitire de animale, crematorii 200 m
- Staţii de epurare a apelor uzate orãşeneşti 300 m
- Staţii de epurare a apelor uzate industriale 200 m
- Paturi de uscare a namolurilor 300 m
- Câmpuri de irigare cu ape uzate 300 m
- Câmpuri de infiltrare a apelor uzate şi bazine deschise
pentru fermentarea namolurilor 500 m
- Rampe de gunoi 1.000 m
- Camere de tratare biotermica a gunoaielor 100 m
- Crematorii orãşeneşti de gunoi 1.000 m
- Autobazele serviciilor de salubritate 200 m
- Bazele de utilaje ale întreprinderilor de transport 50 m
- Cimitire 50 m


Aceste unitãţi se vor amplasa în afarã arterelor de mare circulaţie, respectându-se aceleaşi condiţii de distanta. Aceste distanţe pot fi modificate pe baza studiilor de impact avizate de institute specializate.
ART. 11
Suprafeţele de teren incluse în zonele de protecţie sanitarã pot fi exploatate agricol, cu excepţia culturilor de plante utilizate în scopul alimentar sau furajer, care, prin fixarea sau concentrarea de substanţe poluante (plumbul şi compusii de plumb, fluorul şi compusii sãi, pesticidele greu degradabile etc.), pot fi vãtãmãtoare pentru om sau animale.
ART. 12
În interiorul zonei de protecţie sanitarã se interzice amplasarea oricãror obiective, cu excepţia celor destinate personalului de întreţinere şi intervenţie.
ART. 13
Obiectivele economice care, prin natura activitãţii lor, pot polua atmosfera, se amplaseaza în zonele destinate industriilor poluante.
ART. 14
Amenajãrile pentru creşterea animalelor în curţile persoanelor particulare (de cel mult 3 capete porcine şi 3 bovine) se amplaseaza la cel puţin 10 m de cea mai apropiatã locuinta şi se exploateazã astfel încât sa nu producã poluarea mediului sau disconfort vecinilor.
ART. 15
Amplasarea obiectivelor economice cu surse de zgomot şi vibratii, dimensionarea zonelor de protecţie sanitarã se va face în asa fel încât în teritoriile protejate nivelul acustic echivalent continuu Leq sa nu depãşeascã 50 dB(A), curba de zgomot 45. În timpul nopţii (orele 22-6) nivelul acustic echivalent continuu trebuie sa fie redus la 10 dB(A) fata de valorile din timpul zilei.
Pentru apartamente nivelul acustic echivalent continuu Leq nu trebuie sa depãşeascã 30 dB(A), curba de zgomot 25.
Pentru şcoli (sali de clasa) nivelul acustic echivalent continuu Leq sa nu depãşeascã 35 dB(A), curba de zgomot 30.

CAP. 2
Norme de igiena referitoare la aprovizionarea cu apa potabilã a localitãţilor

ART. 16
Pentru aprovizionarea cu apa potabilã a populaţiei se pot folosi:
- surse subterane care îndeplinesc în mod natural sau dupã tratare condiţiile de calitate din Standardul de stat - Apa potabilã;
- surse de suprafata care îndeplinesc condiţiile de calitate din Standardul de stat - Apa de suprafata - categoria I de folosinta şi numai dupã tratare pentru încadrarea în standardul de stat - Apa potabilã.
ART. 17
Sursele, construcţiile şi instalaţiile centrale de alimentare cu apa potabilã, precum şi reţelele de distribuţie se vor proteja prin instituirea zonelor de protecţie sanitarã cu regim sever şi zonelor de restrictie conform reglementãrilor în vigoare. Pentru sursele subterane de ape minerale, carbogazoase sau plate, destinate consumului direct sau imbutelierii, se impun aceleaşi zone de protecţie sanitarã.
ART. 18
Se vor asigura cantitãţilor minime de apa potabilã pentru a se satisface nevoile gospodãreşti şi publice: 50 l/om/zi pentru instalaţii locale şi 100 l/om/zi pentru instalaţii centrale. Din aceste cantitãţi sunt excluse nevoile industriale şi urbanistice.
ART. 19
Pentru acoperirea imediata a necesarului minim de apa potabilã în caz de calamitate este obligatorie asigurarea unei capacitãţi de rezerva care sa corespundã unui consum de 12 ore.
ART. 20
Tehnologiile şi substantele folosite în tratarea apei în scopul potabilizarii vor fi avizate sanitar.
ART. 21
Toate etapele procesului de tratare a apei vor fi respectate, conform condiţiilor de autorizare sanitarã, interzicandu-se orice modificare sau omisiune.
ART. 22
Staţiile de tratare a apei sunt obligate sa asigure rezerva de clor şi alte substanţe folosite în tehnologia de tratare pentru minimum 30 de zile de funcţionare.
ART. 23
Distribuţia apei trebuie sa fie continua. În caz de intermitente sau întreruperi accidentale se va relua distribuţia apei potabile dupã spalarea, dezinfectia reţelei şi îndepãrtarea soluţiei de dezinfecţie.
Aceleaşi mãsuri se vor adopta pentru urmãtoarele situaţii:
- darea în exploatare a instalaţiilor şi reţelelor noi;
- revizii, reconditionari şi remedieri ale instalaţiilor şi reţelei.
ART. 24
Se interzic racorduri, comunicaţii şi legãturi ale reţelei de apa potabilã cu reţele de apa destinate altor scopuri. În situaţia existenţei de reţele de apa nepotabila (industriala, pentru irigaţii etc.) acestea se vor marca vizibil conform standardului pentru a avertiza populaţia în vederea evitãrii consumarii acestei ape ca apa potabilã.
ART. 25
Pentru protecţia sanitarã a apei este necesarã o stricta supraveghere şi buna întreţinere a reţelei de distribuţie.
Intreaga reţea de distribuţie trebuie sa fie în buna stare de funcţionare, evitand pierderile pe reţea, eliminand posibilitatea de impurificare prin deteriorarea acesteia precum şi contactul cu punctele critice de insalubrizare (haznale, conducte de canalizare, closete, gropi de gunoi şi alte asemenea). În cazul apariţiei unor defectiuni, se vor lua de îndatã mãsuri de remediere.
ART. 26
În zonele locuite neracordate la reţeaua de apa potabilã, întreprinderile care exploateazã instalatia centrala de aprovizionare cu apa va asigura distribuţia prin amenajare de cismele publice.
ART. 27
Întreţinerea şi buna funcţionare a instalaţiilor locale de alimentare cu apa (izvoare, fantani) se asigura de cãtre deţinãtor prin instituirea perimetrelor de protecţie sanitarã şi amenajarea igienica a instalaţiilor care consta în:
- amplasarea în amonte de orice sursa poluanta;
- imprejmuirea pe o raza de 3m;
- taluzarea terenului din jur în panta (4-5 cm la m) spre exterior şi impermeabilizarea (betonare);
- impermeabilizarea pereţilor pentru împiedicarea infiltratiilor laterale;
- asigurarea cu ghizduri circa 70 cm deasupra solului şi 60 cm sub nivelul solului;
- acoperirea cu capac;
- echiparea cu sistem igienic de scoatere a apei (galeata, pompa).
ART. 28
Deţinãtorii de instalaţii publice de alimentare cu apa potabilã au obligaţia sa asigure prin mijloace proprii monitorizarea calitãţii apei şi sa o distribuie numai dacã îndeplineşte condiţiile de calitate stabilite.

CAP. 3
Norme de igiena referitoare la colectarea şi îndepãrtarea reziduurilor şi protecţia sanitarã a solului

ART. 29
Primãriile şi agenţii economici vor asigura îndepãrtarea apelor uzate (menajere, industriale, orãşeneşti) apelor meteorice, precum şi întreţinerea salubritatii domeniului public şi, respectiv, privat.
Cetãţenii sunt obligaţi sa respecte întocmai mãsurile stabilite de primãrie pentru asigurarea igienei publice şi salubritatii în localitãţi, precum şi regulile elementare de igiena în gospodãrie sau locuinta proprie, astfel încât sa nu creeze disconfort vecinilor.
ART. 30
Îndepãrtarea apelor uzate menajere şi industriale se face numai prin reţea de canalizare a apelor uzate; în lipsa posibilitatii de racordare la sisteme publice de canalizare, unitãţile sunt obligate sa-şi prevadã instalaţii proprii pentru colectarea, tratarea şi evacuarea apelor uzate, care se vor executa şi exploata astfel încât sa nu provoace disconfort şi îmbolnãvirea populaţiei.
ART. 31
Este interzisã rãspândirea neorganizata direct pe sol (curţi, grãdini, strãzi, locuri riverane s.a.) sau în bazinele naturale de apa a apelor uzate menajere şi industriale. Este interzisã deversarea apelor uzate în zona de protecţie sanitarã a surselor şi a instalaţiilor centrale de alimentare cu apa.
ART. 32
Apele uzate provenite de la unitãţile sanitare (spitale de boli infectioase, laboratoare care lucreazã cu produse patologice), precum şi de la orice unitãţi care prin specificul lor contamineaza apele reziduale cu agenţi patogeni sau polueaza cu substanţe chimice sau radioactive, se vor trata în incinta unitãţilor respective, asigurându-se dezinfectia, decontaminarea, dupã caz, înainte de evacuarea în colectorul stradal.
ART. 33
Canalele deschise, pot fi folosite numai pentru evacuarea apelor meteorice. Aceste canale trebuie întreţinute permanent în buna stare de funcţionare, prin curãţire şi repararea defectiunilor.
ART. 34
Instalaţiile mici de îndepãrtare a apelor uzate de tipul haznalelor vidanjabile şi instalaţiilor de preepurare se amplaseaza la cel puţin 10 m fata de cea mai apropiatã locuinta şi se întreţine în buna stare de funcţionare; vidanjul se va descarca în locuri special amenajate şi autorizate de cãtre unitãţile inspecţiei sanitare teritoriale.
ART. 35
Unitãţile sunt obligate sa-şi asigure closete cu un numãr de cabine corespunzãtor prevederilor normelor sanitare de proiectare.
ART. 36
În situaţia în care nu exista canalizare sau posibilitatea de racord la acestea, se vor adopta soluţii individuale de colectare şi neutralizare a reziduurilor, cu luarea mãsurilor de protejare a mediului.
ART. 37
Irigarea culturilor agricole se poate face cu apa provenitã din râuri, lacuri, acumulari, ape subterane etc., care îndeplineşte condiţiile de calitate din standardul în vigoare pentru apele de irigatie.
ART. 38
Agenţii economici, asociaţiile de locatari şi cetãţenii au obligaţia de a colecta şi îndepãrta reziduurile solide, menajere şi industriale, fiind interzisã aruncarea acestora în alte locuri decât cele amenajate special şi autorizate sanitar.
ART. 39
Precolectarea reziduurilor menajere, stradale se face în recipiente acoperite şi menţinute în buna stare, amplasate în condiţii salubre, în spaţii special amenajate. Administraţia localã va asigura prerecoltarea şi evacuarea reziduurilor stradale.
ART. 40
Evacuarea reziduurilor menajere de la locurile de precolectare la rampa de neutralizare se efectueazã de preferinta zilnic, fãrã a se depãşi urmãtoarele termene maxime:
a) în anotimpul cald (1 aprilie - 1 octombrie)
- zilnic în zonele centrale şi de la unitãţile de alimentaţie publica (cantine, restaurante), unitãţile sanitare cu paturi; grãdiniţe şi crese;
- la cel mult 2 zile din celelalte zone.
b) în anotimpul rece (1 octombrie - 1 aprilie)
- la cel mult 3 zile.
ART. 41
Metodele şi tehnologiile de neutralizare a reziduurilor solide vor fi avizate sanitar.
ART. 42
Reziduurile toxice şi periculoase se depoziteaza şi neutralizeaza numai în condiţiile stabilite conform reglementãrilor în vigoare.
ART. 43
Sistemul individual de îndepãrtare a reziduurilor menajere este permis numai în localitãţi rurale, cu condiţia prevenirii dezvoltãrii insectelor şi rozatoarelor. Locul de amplasare a depozitelor de reziduuri menajere se va alege astfel încât sa nu producã disconfort vecinilor şi sa nu impurifice sursele locale de apa.
ART. 44
Rampele de depozitare controlatã a reziduurilor menajere şi stradale, ca şi cele pentru depozitarea reziduurilor industriale, se amplaseaza pe terenuri avizate de organele teritoriale de specialitate, în nici un caz pe malul apelor, la distanta de cartierele de locuinţe, conform prezentelor norme.
ART. 45
Dimensionarea rampelor de depozitare controlatã se face în raport cu volumul total al reziduurilor colectate, ţinându-se seama de dezvoltarea viitoare a localitãţii (minimum 5 - 10 ani).
ART. 46
Rampele de depozitare a reziduurilor solide se supun dezinfectiei şi dezinsectiei şi deratizarii.
ART. 47
Vehiculele pentru transportul reziduurilor solide trebuie sa fie acoperite şi sa nu permitã rãspândirea conţinutului în cursul transportului. Ele vor fi întreţinute igienic şi dezinfectate periodic.

CAP. 4
Norme de igiena la unitãţile de folosinta publica

ART. 48
Prezentele norme de igiena se aplica categoriilor de instituţii în care se desfãşoarã activitãţi social-culturale, colectivitãţilor temporare de munca sau recreare, precum şi unitãţilor în care se efectueazã prestaţii de servicii pentru populaţie, denumite în continuare unitãţi.
ART. 49
Unitãţile vor fi racordate la sistemele publice de alimentare cu apa potabilã sau la surse proprii de apa care sa corespundã condiţiilor de calitate pentru apa potabilã şi vor fi prevãzute cu instalaţii interioare de alimentare cu apa şi de canalizare în conformitate cu normativele de proiectare.
ART. 50
Unitãţile vor fi racordate la sistemele publice de canalizare a apelor uzate; în lipsa unor sisteme publice de canalizare accesibile, unitãţile sunt obligate sa-şi prevadã instalaţii proprii pentru colectarea, tratarea şi evacuarea apelor uzate, care se vor executa şi exploata astfel încât sa nu provoace poluarea solului, a apelor sau a aerului.
ART. 51
Instalaţiile interioare de distribuţie a apei potabile şi de evacuare a apelor uzate, sifoanelor de pardoseala, obiectele sanitare (closete, pisoare, lavoare, bãi, duşuri) vor fi menţinute în permanenta stare de funcţionare şi de curãţenie.
În acest sens conducerile unitãţilor au urmãtoarele obligaţiuni:
a) sa asigure repararea imediata a oricãror defectiuni apãrute la instalaţiile de alimentare cu apa de canalizare sau la obiectele sanitare existente;
b) sa controleze starea de curãţenie din anexele şi grupurile sanitare din unitate, asigurându-se spalarea şi dezinfectarea zilnica a acestora;
c) sa asigure materialele necesare igienei personale a acelor ce folosesc grupurile sanitare din unitate (hârtie igienica, sapun, mijloace de ştergere sau zvantare a mainilor dupã spalare etc.);
d) sa asigure pentru personalul de îngrijire a grupurilor sanitare, echipament de lucru de culoare diferita fata de cel destinat altor activitãţi.
ART. 52
Conducerile unitãţilor se vor îngriji de menţinerea stãrii de curãţenie şi de confort în fiecare unitate şi în anexele aferente prin:
a) maturarea umeda sau aspirarea, în toate încãperile sau spaţiile de lucru;
b) dezinfectia periodicã şi la necesitate a încãperilor şi a mobilierului;
c) dezinsectia şi deratizarea încãperilor şi a anexelor, ori de câte ori se constata prezenta insectelor sau rozatoarelor;
d) colectarea reziduurilor solide în recipiente metalice sau în cutii ori în saci din materiale plastice, închise etans şi evacuarea ritmica a acestora, cu spalarea şi dezinfectarea lor dupã golire;
e) amenajarea de încãperi sau platforme impermeabilizate pentru depozitarea recipientelor de colectare a reziduurilor solide, racordate la un hidrant şi la reţeaua de canalizare, pentru a putea fi curatate la necesitatea, cat şi pentru spalarea şi dezinfectia recipientelor.
ART. 53
Unitãţile vor fi dotate şi aprovizionate, dupã necesitate, cu utilajele şi materialele necesare pentru întreţinerea curãţeniei şi efectuarea operaţiunilor de dezinfecţie şi deratizare.
ART. 54
Instalaţiile de iluminat, încãlzit şi ventilaţie existente în dotarea unitãţilor vor fi menţinute în permanenta stare de funcţionare, revizuite periodic şi exploatate la parametrii la care au fost proiectate şi executate.
ART. 55
În sãlile unitãţilor de cultura (teatre, cinematografe, cãmine culturale şi altele asemenea) nu se va permite accesul unui numãr de persoane mai mare decât capacitatea proiectata şi autorizata sanitar.
În funcţie de cubaj şi ventilaţie se vor asigura minim 30 m cubi/om/ora.
ART. 56
În colectivitatile temporare (santiere, campinguri, cabane), precum şi în unitãţile de folosinta publica) se vor asigura condiţiile de igiena necesare pentru prevenirea imbolnavirilor, potrivit specificului unitãţii.
ART. 57
În încãperile de dormit din colectivitatile temporare trebuie sa se asigure o suprafata minima şi un volum minim de 10 mp şi 27 mp pentru camerele cu 1 pat, pentru încãperi cu 2 paturi câte 8 mp/pat şi 43 mc pe camera; pentru încãperi cu mai multe paturi (dar nu mai mult de 4) se recomanda minimum 20 mp şi 54 mc, pentru 3 paturi şi 26 mp şi 60 mc pentru 4 paturi. Numãrul maxim de persoane cazate nu va depãşi capacitatea proiectata.
ART. 58
Utilizarea paturilor suprapuse în dormitoare comune de şantier şi cabane turistice montane, se admite în mod excepţional dacã se asigura un volum minim de aer de 12 mc persoana.
ART. 59
Unitãţile de cazare vor fi dotate cu inventarul moale şi lenjerie de pat necesarã pentru persoanele cazate, asigurându-se primenirea acesteia dupã cum urmeazã:
- schimbarea lenjeriei de pat ori de câte ori este nevoie, dar nu mai rar de 3 zile, în cazul în care a fost folositã de aceeaşi persoana;
- schimbarea lenjeriei de pat dupã fiecare persoana care pãrãseşte unitatea.
ART. 60
Baile publice (baile comunale, baile orãşeneşti, baile de întreprindere etc.) vor utiliza pentru imbaiere numai apa potabilã.
ART. 61
Întreprinderile care deţin sau exploateazã bãi publice se vor îngriji de întreţinerea construcţiilor şi instalaţiilor aferente pentru ca acestea sa funcţioneze, în permanenta, la parametrii proiectati.
ART. 62
Numãrul maxim de persoane care pot utiliza simultan baia nu va depãşi capacitatea proiectata şi autorizata sanitar.
ART. 63
Baile publice trebuie menţinute în permanenta stare de curãţenie şi dezinfecţie astfel:
- maturarea sau aspirarea zilnica a pardoselei uscate;
- spalarea zilnica a pardoselei umede;
- spalarea dupã fiecare utilizare a cazilor de baie şi dezinfectarea lor cu soluţie clorigena 1% sau alta soluţie dezinfectanta;
- bazinele de imbaiere vor îndeplini condiţiile prevãzute la art. 67, 68, 69.
ART. 64
Accesul persoanelor în bazinele comune de apa calda sau de apa rece se permite numai dupã ce în prealabil au fãcut dus.
ART. 65
Lenjeria data spre utilizare persoanelor care fac baie va fi spalata prin fierbere şi calcare, dupã orice utilizare.
ART. 66
Strandurile pot fi amenajate pe malurile râurilor, lacurilor sau marii, cu respectarea urmãtoarelor cerinţe:
- în amonte de strand sa nu existe deversari de ape uzate orãşeneşti sau industriale la o distanta care ar putea influenta direct calitatea apei din zona strandului;
- la locul imbaierii apa strandului va fi ferita de riscul poluarii prin instituirea zonelor de protecţie sanitarã similar cu protecţia surselor de apa de suprafata pentru alimentare cu apa potabilã;
- calitatea apei de imbaiere trebuie sa corespundã standardului de stat în vigoare pentru apa;
- terenul situat sub nivelul apei sa fie curatat de pietre sau alte materiale capabile sa provoace ranirea celor ce se scalda, precum şi de vegetatia acvatica;
- sa fie marcata linia adancimii de inec.
ART. 67
Plajele vor fi întreţinute în permanenta stare de curãţenie şi vor fi dotate cu recipienţi pentru colectarea reziduurilor, aşezate de-a lungul plajei la distanţe de cel mult 100 m.
Numãr optim de dotãri sanitare:


────────────────────────────────────────────────────────────
Numãr Pisoare Lavoare Duşuri
W.C.-uri
────────────────────────────────────────────────────────────
1 1 1 1 1 1 1
────────────────────────────────────────────────────────────
75(b) 50(f) 75(b) 100(b) 100(f) 50(b) 50(f)
────────────────────────────────────────────────────────────


ART. 68
Bazinele de inot, acoperite sau deschise, vor fi umplute numai cu apa din reţea sau apa de mare, care sa îndeplineascã condiţiile standardului de stat în vigoare.
ART. 69
Ritmul de primenire a apei, şi de spalare şi dezinfecţie a bazinelor se va face în funcţie de calitatea apei, respectându-se urmãtoarele cerinţe minimale:
a) pentru bazinele cu recirculare a apei, zilnic se va recircula prin sistemul de filtrare şi clorizare întregul volum de apa al bazinului şi în plus se va înlocui 1/10 - 1/15 din volumul apei cu apa potabilã; sãptãmânal se va face spalarea şi dezinfectia acestuia;
b) pentru bazinele cu primenirea continua a apei se va schimba zilnic cel puţin 1/3 din volumul apei din bazin şi se va asigura golirea, spalarea şi dezinfectia acestuia la cel mult 3 zile;
c) pentru bazinele fãrã posibilitãţi de primenire continua a apei se va asigura golirea, spalarea şi dezinfectia zilnica a bazinului şi umplerea cu apa de calitatea standardului în vigoare.
ART. 70
Pentru bazinele de inot, care dispun de staţii de tratare şi recirculare a apei, se va asigura obligatoriu şi clorizarea apei.
Concentratia clorului rezidual în apa bazinului va fi de minimum 0,10 mg/l şi maximum 0,5 mg/l.
ART. 71
Dezinfectia bazinelor se va face, dupã spalare cu jet de apa prin ştergerea pereţilor şi fundului bazinului cu bureti imbibati în soluţie dezinfectanta.
ART. 72
Strandurile şi bazinele de inot vor fi dotate obligatoriu cu: vestiare, grupuri sanitare şi duşuri, separate pentru femei şi bãrbaţi, în condiţiile prevãzute la art. 67.
ART. 73
Pentru campinguri densitatea optima este de 50 mp/persoana. În fiecare camping se amenajeaza oficii prevãzute cu apa rece, apa calda necesarã spalarii vaselor şi câte un grup sanitar cu:


────────────────────────────────────────────────────────────
Nr. W.C.-uri Pisoare Lavoare Duşuri
────────────────────────────────────────────────────────────
30 (b) 30(f) 30 30(b) 30(f) 30(b) 30(f)
────────────────────────────────────────────────────────────


ART. 74
Unitãţile de frizerie, coafura, manichiura şi cosmetica vor funcţiona numai în încãperi anume destinate, care vor îndeplini urmãtoarele cerinţe:
- sa aibã pereţii, pardoselile şi mobilierul executate din materiale lavabile;
- sa dispunã de lumina şi ventilaţie conform cerinţelor sanitare şi sa fie incalzite, în sezonul rece, în conformitate cu standardele în vigoare;
- sa dispunã de instalaţii interioare de alimentare cu apa potabilã şi de canalizare, potrivit capacitãţii lor.
ART. 75
Colectarea parului se va face în recipiente închise, separate de cele destinate de celelalte reziduuri.
ART. 76
Unitãţile de frizerie şi coafura vor fi dotate cu materialele necesare, astfel încât sa se asigure servirea fiecãrei persoane cu lenjerie curata (spalata şi dezinfectata dupã fiecare utilizare); lenjeria curata se va pãstra în dulapuri special destinate acestui scop, separat de lenjeria utilizata care, imediat dupã folosire, se colecteazã în saci de plastic.
ART. 77
Instrumentarul utilizat în unitãţile de frizerie, coafura, manichiura, pedichiura şi cosmetica se va dezinfecta dupã fiecare persoana servita.
Pensulele şi casoletele de preparare a spumei se vor spala cu apa calda şi sapun înainte de fiecare utilizare.
ART. 78
Este interzisã servirea în unitãţile de frizerie, coafura, manichiura, pedichiura şi cosmetica a persoanelor care suferã de boli de piele, de par sau de unghii. În cazul când în timpul lucrului se constata o asemenea boala a clientului, instrumentarul utilizat nu va fi reutilizat decât dupã o prealabilã sterilizare la autoclav.
ART. 79
Echipamentul de lucru al personalului din unitãţile de frizerie, coafura, manichiura, pedichiura şi cosmetica va fi întreţinut în permanenta stare de curãţenie şi se va schimba zilnic.

CAP. 5
Norme de igiena pentru mijloacele de transport în comun

ART. 80
Mijloacele de transport în comun trebuie întreţinute corespunzãtor şi menţinute în permanenta stare de curãţenie astfel:
- în staţiile de formare a trenurilor, în aeroporturi şi autobaze se salubrizeaza în întregime vehiculul prin îndepãrtarea reziduurilor, curãţirea scrumierelor, maturarea umeda şi ştergerea prafului, spalarea geamurilor, curatarea barelor şi manerelor interioare şi exterioare, precum şi efectuarea dezinfectiei şi dezinsectiei, conform regulamentelor în vigoare;
- la capul de linie al autobuzelor, pe parcursul mijloacelor de transport navale şi al trenurilor se va efectua îndepãrtarea reziduurilor prin maturare şi ştergerea prafului din întregul vehicul;
- dotarea cu sapun, prosoape şi hârtie igienica a grupurilor sanitare, curãţirea prin spalare şi dezinfecţie a acestora;
- asigurarea unei ventilatii, iluminat şi încãlzit corespunzãtoare reglementãrilor în vigoare.

CAP. 6
Normele de igiena privind inhumarea, transportul şi deshumarea cadavrelor umane

ART. 81
În cazurile de deces prin boli transmisibile (holera, ciuma, variola, tifos exantematic şi altele) se vor lua mãsurile de prevenire a rãspândirii infectiei impuse de unitãţile sanitare teritoriale.
Transportul acestor cadavre se va face numai cu avizul sanitar de transport eliberat de organele medicale teritoriale împuternicite.
ART. 82
Transportul cadavrului în afarã localitãţii în care s-a produs decesul se va face dupã imbalsamare, în sicriu al cãrui fund este acoperit cu materiale absorbante, este impermeabil şi închis etans.
ART. 83
Deshumarea cadavrelor se poate face dupã minim un an de la data inhumarii şi numai în perioada 1 noiembrie - 31 martie; dupã 7 ani de la deces osemintele pot fi deshumate în orice perioada a anului, şi fãrã avizul organului sanitar.
ART. 84
Transportul internaţional al cadavrelor umane se face pe baza unui pasaport de transport mortuar; pentru cadavrele ce sunt transportate din ţara în strãinãtate, pasaportul de transport mortuar se elibereazã de cãtre I.P.S.M.P. din judeţul unde s-a produs decesul sau de exhumare.
Transportul international al cadavrelor se va face în sicriu impermeabilizat, închis ermetic, al cãrui fund se acoperã cu un strat de 5 cm grosime de materii absorbante (rumegus, turba, sau alte asemenea), imbibate într-o soluţie dezinfectanta. Sicriul se depune într-o lada de lemn bine etanseizata. Transportul intern sau internaţional al cadavrelor prin mijloace feroviare se face conform regulamentului ministerului de resort, avizat de Ministerul Sãnãtãţii.
ART. 85
Inhumarea cadavrelor umane se face numai în cimitire autorizate sanitar de cãtre I.P.S.M.P. judeţean. Cimitirele vor fi imprejmuite cu gard şi cu o perdea de arbori.
ART. 86
Desfiinţarea şi schimbarea destinaţiei unui cimitir se face numai dupã 30 de ani de la ultima inhumare şi dupã strãmutarea tuturor osemintelor.
Desfiinţarea cimitirelor înainte de acest termen se face numai cu avizul I.P.S.M.P. judeţean.

--------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016