Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
ÎNCHEIERE din 6 decembrie 2023 referitoare la anulare act administrativ
Dosar nr. XX/43/2023 Completul compus din: Preşedinte: XX Grefier: XX Pe rol se află judecarea acţiunii formulate de reclamanta ASOCIAŢIA CLUBUL SPORTIV A (CUI X, înregistrată în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor cu nr. X), cu sediul în X, în contradictoriu cu pârâţii SECRETARIATUL GENERAL AL GUVERNULUI, cu sediul în X, AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU SPORT, cu sediul în X, CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI X, cu sediul în X, MUNICIPIUL X, cu sediul în X, având ca obiect anulare act administrativ. La apelul nominal făcut în şedinţa publică se prezintă reprezentanta reclamantei, avocat X, şi reprezentanta pârâţilor, consilier juridic X. Procedura de citare este legal îndeplinită. S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care arată că: - la data de 26.10.2023, pârâţii Consiliul local X şi Unitatea administrativ-teritorială X au depus la dosar întâmpinare cu înscrisuri anexe (filele 84-203 volum I dosar şi filele 1-102 volum II dosar); – la data de 27.10.2023, pârâta Agenţia Naţională pentru Sport a depus la dosar, prin e-mail, întâmpinare (filele 106-111 volum II dosar); – la data de 31.10.2023, pârâtul Secretariatul General al Guvernului a depus la dosar, prin e-mail, întâmpinare (filele 118-122 volum II dosar); – la data de 2.11.2023, pârâta Agenţia Naţională pentru Sport a depus la dosar, în original, întâmpinare (filele 123-128 volum II dosar); – la data de 2.11.2023, pârâtul Secretariatul General al Guvernului a depus la dosar, în original, întâmpinare (filele 130-134 volum II dosar); – la data de 2.11.2023, reprezentantul convenţional al reclamantei, avocat X, a depus la dosar o cerere de acces la dosarul electronic; – la data de 13.11.2023, reclamanta a depus la dosar Răspuns la întâmpinare (filele 148-150 volum II dosar); – cererea de chemare în judecată este timbrată cu 400 lei taxă judiciară de timbru (fila 9 dosar).
Reprezentanta pârâţilor depune la dosar delegaţia de reprezentare a intereselor instituţiilor pârâte. Instanţa pune în discuţia părţilor aspectele vizând competenţa instanţei. Reprezentantele părţilor apreciază că instanţa competentă în soluţionarea prezentei cauze este Curtea de Apel X. În temeiul dispoziţiilor art. 131 din Codul de procedură civilă, instanţa îşi verifică din oficiu competenţa şi constată că este competentă sub toate aspectele să soluţioneze cererea de chemare în judecată, în temeiul dispoziţiilor art. 10 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 554/2004, având în vedere obiectul cererii, respectiv că prin petitele cererii este vizat şi un act administrativ emis de o autoritate centrală, şi văzând şi sediul asociaţiei reclamante care se află în municipiul X. La întrebarea instanţei, reprezentantele părţilor declară că nu au chestiuni prealabile de invocat. Cu privire la estimarea duratei procesului instanţa se va pronunţa după ce se vor discuta cererile în probaţiune. Instanţa observă că s-au invocat două excepţii din partea pârâtului Secretariatul General al Guvernului, respectiv excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului. Instanţa pune în discuţie unirea acestor excepţii cu fondul cauzei, apreciind că pentru soluţionarea lor se administrează probe comune cu fondul. Reprezentantele părţilor nu formulează obiecţii faţă de această modalitate procedurală de soluţionare a excepţiilor. Instanţa dispune unirea excepţiilor invocate de pârâtul Secretariatul General al Guvernului cu fondul cauzei, potrivit art. 248 din Codul de procedură civilă. Instanţa pune în discuţie probele propuse în cauză. Reprezentanta reclamantei, avocat X, solicită admiterea probei cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, iar cu privire la expertiza contabilă menţionează că a propus această probă, însă consideră că din înscrisurile depuse la dosar rezultă foarte clar legătura de cauzalitate dintre cheltuielile pe care asociaţia le-a efectuat pentru a organiza proiectele din bugetul propriu şi faptul că acele sume au fost solicitate şi prin cererile de finanţare pe care le-a depus. A evidenţiat foarte clar prin cererea de chemare în judecată şi documentele anexate faptul că sunt cheltuieli care au fost solicitate şi că au fost realizate proiectele cu sumele din bugetul propriu. Ca urmare, lasă la aprecierea instanţei soluţia cu privire la necesitatea administrării probei cu expertiza contabilă şi nu formulează o cerere în probaţiune în această privinţă. Reprezentanta pârâţilor, consilier juridic X, solicită încuviinţarea probelor privind înscrisurile depuse la dosar şi solicită respingerea probei cu privire la expertiza contabilă, apreciind că nu este necesară, întrucât solicitările reclamantei reies din înscrisurile depuse la dosar, pe care nu le contestă. Instanţa reţine că reclamanta a solicitat şi depunerea tuturor actelor care s-au avut în vedere la emiterea ordinului şi a hotărârii atacate, precum şi dosarul administrativ al celor patru cereri de finanţare. Reprezentanta reclamantei, avocat X, apreciază că nu sunt necesare aceste acte. Instanţa, ţinând cont de prevederile art. 255 şi art. 258 din Codul de procedură civilă, va încuviinţa probaţiune cu înscrisuri, pentru toate părţile, respectiv cu actele depuse la dosarul cauzei, ca fiind pertinente şi concludente pentru justa soluţionare a cauzei. Instanţa reţine precizarea reprezentantei reclamante că nu insistă în proba cu expertiza contabilă şi nici instanţa, ţinând cont şi de poziţia celorlalte părţi, nu apreciază că în vederea aflării adevărului ar fi necesare alte probe, întrucât cu privire la chestiunile de calcul şi efectuarea propriu-zisă a costurilor cu cele patru programe sportive organizate s-au depus înscrisuri care sunt pertinente şi concludente pentru dovedirea pretenţiei formulate. La întrebarea instanţei, reprezentantele părţilor declară că nu au cereri de formulat. Reprezentanta reclamantei, avocat X, depune la dosar dovezile vizând cheltuielile de judecată, respectiv onorariul avocaţial. Instanţa închide faza cercetării judecătoreşti şi acordă cuvântul în dezbateri. Reprezentanta reclamantei, avocat X, cu privire la excepţia lipsei calităţii active a reclamantei, apreciază că nu este justificată în mod detaliat excepţia şi apreciază că reclamanta are interes în cauză, întrucât se solicită anularea parţială a unor acte administrative care o afectează în mod direct. Precizează că în mod constant reclamanta solicită finanţări nerambursabile care au loc de două ori pe an. De această dată reclamanta nu a putut participa, întrucât se afla într-un litigiu în relaţia cu Municipiul X. Arată că solicită ca această prevedere din ordin să nu existe nici pe viitor, întrucât şi pe viitor s-ar putea lovi de acelaşi impediment, litigiul fiind de durată, aflându-se pe rolul Curţii de Apel Bucureşti. În legătură cu calitatea procesuală pasivă a pârâtului Secretariatul General al Guvernului, arată că reclamanta, înainte de a înregistra acţiunea la instanţă, a procedat la demararea procedurii prealabile, fiind vorba de un ordin de ministru. Între timp a intervenit transformarea ministerului într-o agenţie şi raţionamentul reclamantei a fost că o agenţie nu poate anula un ordin al ministrului. Acesta era motivul pentru care şi-a adresat acţiunea şi faţă de acest pârât. Consideră că Secretariatul General al Guvernului are calitate procesuală pasivă, prin prisma capătului de cerere de acordare a unor despăgubiri, chiar dacă nu este emitentul actului. În ceea ce priveşte fondul cauzei, prezintă pe scurt starea de fapt, arătând că litigiul aflat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti este unul mai special, fiind o acţiune în constatare. Se solicită instanţei să constate dacă o măsură financiară este sau nu ajutor de stat. Ca urmare, nu are pretenţii faţă de municipiu, mai mult, soluţionarea favorabilă a acţiunii ar ajuta financiar această instituţie prin atragere de sume de bani. Arată că ordinul de ministru are o prevedere ambiguă privind existenţa unui litigiu, prin prisma principiului securităţii raporturilor juridice, şi reclamanta este afectată în mod direct, pentru că cerinţa de a nu se afla în litigiu trebuia cumva nuanţată, în sensul de a nu fi în litigiu în calitate de pârât, nu în calitate de reclamant. Deci, consideră că este afectat accesul liber la justiţie al oricărui solicitant care s-ar afla în orice litigiu, chiar şi un litigiu care are ca obiect, de exemplu, informaţii de interes public. Această chestiune este o adăugare la Legea nr. 350/2005 care, atunci când stabileşte criteriile care pot fi creionate de autoritate, se referă la situaţii care privesc competitivitatea sau litigii privind neplata impozitelor, neplata asigurărilor, nu se referă la un litigiu în general. Consideră că ordinul este emis cu exces de putere vădit, pentru că se realizează un dezechilibru clar între acest aşa-zis criteriu care ar fi necesar şi nevoia de evaluare. Nu ajută la nimic să evaluezi competitivitatea unui proiect prin prisma analizării dacă se află sau nu într-un litigiu, care nu reprezintă o pretenţie reală. În ceea ce priveşte despăgubirile, apreciază că sunt îndeplinite condiţiile privind răspunderea administrativ-patrimonială, ordinul fiind un act nelegal, hotărârea contestată fiind, de asemenea, nelegală, prin prisma faptului că este emisă în baza unui ordin nelegal, iar autorităţile înţelegând să nu revoce actele. Există o legătură de cauzalitate între faptul că sau emis acte nelegale şi faptul că reclamanta a fost păgubită, respectiv a fost obligată să realizeze aceste proiecte din bugetul propriu, deşi a desfăşurat activităţi de interes general. Subliniază că prejudiciul se compune din cheltuielile efectuate, care au fost detaliate în concret în cererea de chemare în judecată. Mai arată că Comisia de evaluare, care nu are legătură cu acest litigiu, a considerat că toate proiectele sunt susceptibile să fie finanţate prin finanţări nerambursabile, astfel că solicită să se acorde despăgubirile menţionate. Reprezentanta pârâţilor, consilier juridic X, lasă la aprecierea instanţei soluţionarea excepţiei lipsei calităţii procesuale active a reclamantei. Cu privire la lipsa calităţii procesuale pasive a Secretariatului General al Guvernului înţelege să achieseze la opinia acestui pârât, conform căreia Ordinul nr. 644/2018 nu este emis de către acesta, pe cale de consecinţă impunându-se respingerea cererii. Cu referire la petitul privind pretenţiile, lasă la aprecierea instanţei soluţionarea excepţiei. În ceea ce priveşte anularea parţială a ordinului menţionat, apreciază că acesta îndeplineşte condiţiile de legalitate, a fost emis de către un organ competent, întruneşte limitele competenţei sale, ca urmare achiesează la punctul de vedere al Secretariatului General al Guvernului. Cu referire la anularea parţială a Hotărârii Consiliului Local nr. 75/2022, înţelege să arate că această hotărâre doar transpune la nivel local un ordin emis la nivel naţional, pe cale de consecinţă înţelege să facă trimitere la prevederea expresă din anexa nr. 2 a ordinului, respectiv cea de la lit. f), unde este în mod concret detaliat criteriul ca solicitantul să nu fie în litigiu cu instituţia finanţatoare. Nu se face distincţie între tipul litigiului, pe cale de consecinţă Municipiul nu putea să adauge la legislaţia naţională, să stabilească ce fel de litigiu se are în vedere ori ce calitate procesuală trebuie să aibă solicitantul. Pe cale de consecinţă, solicită respingerea acestui petit. Mai mult, atât Hotărârea Consiliului Local nr. 75/2022, cât şi cea cu nr. 102/2023 au fost transmise instituţiei prefectului care, în baza efectuării controlului de legalitate, a stabilit că nu sunt constatate aspecte de nelegalitate. Instanţa solicită reprezentantei pârâţilor să precizeze dacă autoritatea locală avea sau nu vreo marjă de apreciere atunci când a adoptat HCL-ul în privinţa stabilirii condiţiilor care trebuie îndeplinite de către participanţii la program, dacă era vorba de o transpunere a ordinului obligatorie. Reprezentanta pârâţilor, consilier juridic X, arată că Legea nr. 69/2000 prevede expres la art. 67^1 alin. (3) că condiţiile, criteriile şi procedura, precum şi cuantumul pe fiecare categorie de cheltuieli, fiecare categorie de participanţi la activităţile sportive, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, respectiv hotărârea autorităţilor deliberative ale autorităţilor publice locale. Apreciază că Municipiul a transpus doar dispoziţiile ordinului, nu a putut adăuga la legislaţia naţională, iar criteriile stabilite sunt esenţiale, nu puteau fi eliminate după ce s-au stabilit prin ordinul Secretariatului de Stat al Guvernului, astfel că nu se putea abate de la aceste principii. În ceea ce priveşte solicitarea privind cheltuielile de judecată, apreciază că nu sunt incidente dispoziţiile Codului civil la care face trimitere reclamanta, întrucât Municipiul X nu poate fi răspunzător pentru nerespectarea de către reclamantă a unor condiţii de participare. La o simplă lectură a HCL reclamanta putea aprecia dacă se încadrează sau nu în condiţiile şi criteriile respective, nefiind necesar să se ajungă la acţiune în instanţă. Reprezentanta reclamantei, avocat X, în replică, arată în legătură cu marja de apreciere pe care o are Consiliul local că Legea nr. 350/2005 nu obligă să fie reluate criteriile din ordinul de ministru. Consiliul local putea să nuanţeze condiţiile din legea amintită, care face referire la neplata impozitelor restante, contribuţii de asigurări de sănătate, alte taxe din contracte de finanţare anterioare, însă nu este cazul. Sigur, o anume ierarhie există, fiind vorba de un ordin al ministrului, dar nu în situaţia criteriilor unde Municipiul ar fi putut să aprecieze şi să nuanţeze acest text, în limitele legii. Instanţa va reţine cauza în pronunţare şi va amâna pronunţarea pe data de 20.12.2023, soluţia urmând a fi pusă la dispoziţia părţilor prin grefa instanţei. CURTEA, având nevoie de timp pentru deliberare, va amâna pronunţarea pe data de 20.12.2023, soluţia urmând a fi adusă la cunoştinţa părţilor prin mijlocirea grefei instanţei potrivit dispoziţiilor art. 396 alin. (2) din Codul de procedură civilă. PENTRU ACESTE MOTIVE, În numele legii DISPUNE: Amână pronunţarea în cauză pe data de 20.12.2023, soluţia urmând a fi adusă la cunoştinţa părţilor prin mijlocirea grefei instanţei potrivit dispoziţiilor art. 396 alin. (2) din Codul de procedură civilă. Pronunţată în şedinţa publică din data de 6.12.2023.
Preşedinte, XX Grefier, XX
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
