Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Dosar nr. 7.277/2/2021
Curtea constituită din:
Preşedinte - X
Grefier - X
Pe rol fiind soluţionarea acţiunii în contencios administrativ şi fiscal formulate de reclamanţii X şi X, în contradictoriu cu pârâţii Comitetul Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă şi Guvernul României şi petentul Ministerul Afacerilor Interne prin Direcţia generală juridică, având ca obiect „ordonanţă preşedinţială“.
La apelul nominal făcut în şedinţă publică, în ordinea listei de şedinţă au răspuns reclamanţii X personal şi X personal şi asistat de avocat X, în baza împuternicirii avocaţiale seria B6195094/2021 aflate la dosar, lipsind pârâţii Comitetul Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă şi Guvernul României şi petentul Ministerul Afacerilor Interne prin Direcţia generală juridică.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care Curtea solicită lămuriri în privinţa timbrajului, în sensul că s-a observat faptul că cererea de chemare în judecată a fost timbrată cu suma de 20 de lei, iar apoi s-a mai achitat o taxă de 50 de lei.
Reclamanţii, prin avocat, învederează Curţii faptul că au timbrat prima dată cu 20 de lei pentru ordonanţa preşedinţială şi după aceea au depus la dosarul cauzei o taxă de timbru de 50 de lei, tocmai nu a exista discuţii pentru că pe cererea de drept comun taxa de timbru este de 50 de lei.
Curtea aduce la cunoştinţă reclamanţilor faptul că taxa de timbru în cuantum de 20 de lei va fi alocată cererii de suspendare; totodată întreabă dacă pentru acţiunea în anulare datorează doar 50 de lei sau 100 de lei.
Reclamanţii, prin avocat, aduc la cunoştinţă Curţii faptul că au timbrat doar 50 de lei.
La interpelarea expresă a Curţii dacă hotărârea CNSU este un act prealabil hotărârii de Guvern, reclamanţii, prin avocat, aduc la cunoştinţă faptul că din punctul de vedere al acestora este un act prealabil al hotărârii de Guvern; totodată, solicită a se avea în vedere faptul că a fost adoptată exact prin hotărârea de Guvern, exact ca atare, dar este un act prealabil hotărârii de Guvern şi face corp comun cu hotărârea de Guvern.
Curtea, faţă de precizările reclamanţilor, constată că pentru acţiunea în anulare se datorează o taxă de timbru în cuantum de 50 de lei, care este deja achitată.
Totodată, acordă cuvântul pe cerere de intervenţie accesorie formulată de petentul Ministerul Afacerilor Interne prin Direcţia generală juridică, cu precizarea că s-a invocat atât nulitatea acesteia, cât şi lipsa de interes în formularea cererii.
Reclamanţii, prin avocat, referitor la nulitate cererii, apreciază faptul că trebuia inclus, motivat, în cuprinsul cererii de intervenţie interesul, iar Ministerul Afacerilor Interne nu are un interes propriu, trebuie să aibă şi un interes propriu, într-adevăr intervenţia accesorie este o formă de apărare, dar trebuie să existe şi un interes propriu.
Astfel cum a motivat şi în cuprinsul notelor scrise, faptul că chiar şi o intervenţie accesorie trebuie să respecte toate condiţiile generale de exercitare a acţiunii civile, chiar şi domnul profesor Boroi menţionează în tratatul dumnealui faptul că, în cadrul intervenţiei accesorii, pentru intervenţia voluntară accesorie este vorba de un interes actual pentru a preveni un prejudiciu eventual.
Prin hotărârea respectivă se va stabili sau se va confirma o situaţie ce conferă intervenientului accesoriu certitudinea că drepturile sale, deci ale sale, conexe cu această situaţie juridică, nu sunt cu nimic afectate.
Or, din punctul de vedere al acestora, nu există niciun drept al Ministerului Afacerilor Interne actual, nu este vorba de un prejudiciu eventual al Ministerului Afacerilor Interne, motiv pentru care apreciază că nu îndeplineşte toate condiţiile prevăzute de lege şi se impune a fi anulată sau respinsă ca lipsită de interes.
Curtea acordă cuvântul şi pe excepţia lipsei de interes.
Reclamanţii, prin avocat, în privinţa lipsei de interes, arată că interesul trebuie să fie propriu; chiar dacă este o formă de apărare, trebuie să existe un interes propriu, or în această situaţie Ministerul Afacerilor Interne nu are un interes propriu, intervenţia voluntară accesorie urmăreşte să preîntâmpine pronunţarea unei hotărâri care ar fi susceptibilă să creeze o situaţie de natură a compromite propriile sale drepturi, astfel cum menţionează domnul profesor Boroi în tratatul dumnealui şi ca atare apreciază că cererea de intervenţie accesorie este inadmisibilă, în primul rând de anulata şi apoi inadmisibilă pentru lipsa interesului.
Curtea, dat fiind faptul că partea nu este prezentă, va rămâne în pronunţare pe admisibilitatea acesteia şi dacă se apreciază admisibilă, mai departe, pe temeinicia acesteia.
Totodată aduce la cunoştinţă reclamanţilor prin avocat faptul că prin cererea de intervenţie accesorie s-au invocat nişte excepţii, în ipoteza în care va fi considerată admisibilă cererea de intervenţie accesorie.
Curtea acordă cuvântul pe excepţia inadmisibilităţii acţiunii formulată pe cale de ordonanţă preşedinţială, excepţie invocată de Guvernul României.
Reclamanţii, prin avocat, solicită a se avea în vedere faptul că, în termenul prevăzut de lege, a transformat-o într-o cerere de drept comun, iar în al doilea rând a expus pe larg în cuprinsul notelor scrise şi în cuprinsul cererii de chemare în judecată de ce este admisibilă pe calea ordonanţei preşedinţiale.
Mai solicită a se avea în vedere faptul că în acest moment ordonanţa preşedinţială este singura procedură prevăzută în legislaţia actuală care să garanteze, să încerce de fapt să garanteze accesul efectiv la instanţă.
Curtea constată că excepţia va rămâne lipsită de obiect şi va fi respinsă ca atare, dat fiind faptul că reclamanţii au transformat deja cererea din ordonanţă preşedinţială într-o acţiune pe dreptul comun.
Totodată duce la cunoştinţă faptul că s-a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Guvernului României pe capătul de cerere vizând anularea hotărârii CNSU şi acordă cuvântul pe aceasta.
Reclamanţii, prin avocat, învederează faptul că lasă la aprecierea instanţei, arătând faptul că practic a chemat Guvernul României în judecată pentru hotărârea de Guvern şi
Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă pentru hotărârea Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă; i s-a părut absurd să formuleze două cereri de chemare în judecată, cu două dosare distincte pentru justa soluţionare a cauzei, situaţie în care s-ar fi ajuns la conexarea cererilor şi ar fi fost inutil.
Reclamantul X arată faptul că susţine aceleaşi concluzii ca şi apărătorul desemnat.
Curtea aduce la cunoştinţă faptul că petentul Ministerul Afacerilor Interne a invocat excepţia netimbrării acţiunii, chestiune care s-a discutat la început, şi se înţelege faptul că reclamanţii au pus concluzii de respingere a excepţiei netimbrării, pe ideea că s-a timbrat, cu precizarea că hotărârea Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă ar fi un act ce a stat la baza emiterii hotărârii de Guvern.
De asemenea, acordă cuvântul pe inadmisibilitatea acţiunii pentru neparcurgerea procedurii prealabile, excepţie invocată de către Ministerul Afacerilor Interne.
Reclamanţii, prin avocat, învederează faptul că, din punctul acestora de vedere, aşa cum au dezvoltat în notele scrise, nu trebuia parcursă procedura prealabilă.
Curtea acordă cuvântul pe excepţia lipsei de interes a reclamanţilor, invocată de Ministerul Afacerilor Interne.
Reclamanţii, prin avocat, solicită a se avea în vedere faptul că ambii sunt persoane nevaccinate, astfel încât nu se poate pune problema pentru o lipsă de interes, precizând faptul că reclamanta X weekendul acesta îşi dorea să poate pleca, să ia, şi ca avocat, dar şi ca persoană fizică, o perioadă de repaus, însă nu a avut cum să plece ca să se încadreze, fiindcă în unităţile de cazare este permis doar accesul persoanelor vaccinate sau persoanelor trecute prin boală; nu ţine de noi atunci când ne îmbolnăvim, iar vaccinarea, consideră, trebuie să fie alegerea fiecăruia.
Reclamantul X învederează Curţii faptul că din cauza acestei hotărâri şi având în vedere faptul că de profesie este fotograf, or, în această perioadă sunt interzise evenimentele de către stat, dar acelaşi stat are pretenţia să îi plătească taxele şi impozitele la zi, CAS-ul, dările la stat sub sancţiunea popririi contului sau a executării silite; or, dacă nu are venituri, cum poate să îşi achite aceste obligaţii faţă de stat?
La interpelarea expresă a Curţii, dacă mai sunt cereri de formulat sau alte excepţii de invocat, reclamanţii, prin avocat, arată că nu mai au cereri prealabile de formulat sau excepţii de invocat.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat sau excepţii de invocat, Curtea acordă cuvântul pe probe.
Reclamanţii, prin avocat, solicită încuviinţarea probei cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, precum şi cu cele pe care le va depune, înscrisuri care reprezintă un studiu prin care se arată o serie de consecinţe, ca efecte secundare, ale vaccinurilor asupra organismului, asupra ADN-ului nostru.
Curtea, în temeiul art. 255 şi următoarele din noul Cod de procedură civilă, încuviinţează pentru toate părţile proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, inclusiv cele depuse în şedinţă publică; totodată acordă cuvântul pe cererea de suspendare şi pe fondul cauzei.
Reclamanţii, în ceea ce priveşte cererea de suspendare, solicită admiterea acesteia avându-se în vedere toate motivele expuse pe larg în cadrul notelor scrise, apreciind că este admisibilă având în vedere regulamentul invocat, regulile invocate de drept comunitar şi, mai mult decât atât, apreciază că nu se aplică acele dispoziţii din Legea contenciosului administrativ care ar exclude posibilitatea suspendării.
În ceea ce priveşte acţiunea în anulare solicită admiterea acesteia, iar suplimentar faţă de tot ceea ce a expus pe larg în cadrul notelor scrise şi având în vedere studiul de caz pe care l-a depus azi la dosarul cauzei în care se menţionează faptul că, chiar dacă problema nu poate fi clarificată de aşa manieră încât să dea satisfacţie uneia sau alteia dintre părţi, susţinătorilor pro vaccin sau celor anti vaccin, toate părţile ar trebui să fie de acord că o anumită toxicitate se manifestă uneori la unele persoane vaccinate şi că o astfel de toxicitate poate uneori fi atribuită fără echivoc administrării vaccinului.
În aceste condiţii, pentru unii se pune întrebarea dacă toxicitatea aceasta se manifestă suficient de des şi cu o severitate suficient de mare la persoanele vaccinate, aşa încât să ne preocupe mai mult decât însăşi combaterea COVID.
De asemenea, mai solicită a se avea în vedere faptul că, potrivit art. 1 din Constituţia României, România este un stat de drept, democratic şi social în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor trebuie să reprezinte valori supreme.
Mai mult decât atât, există Convenţia europeană pentru protecţia drepturilor omului şi a demnităţii fiinţei umane faţă de aplicaţiile biologiei şi medicinei.
Potrivit art. 1, părţile în această convenţie protejează demnitatea şi identitatea fiinţei umane şi garantează oricărei persoane, fără discriminare, respectul integrităţii sale şi al celorlalte drepturi şi libertăţi fundamentale faţă de aplicaţiile biologiei şi medicinei; art. 5: „O intervenţie în domeniul sănătăţii nu se poate efectua decât după ce persoana vizată îşi va da consimţământul liber şi în cunoştinţă de cauză.“, iar în condiţiile în care noi, persoanele nevaccinate, nu avem voie decât să mergem la muncă şi să întreprindem un număr limitat de activităţi, inclusiv nu avem voie să mergem în unităţi nonalimentare să ne cumpărăm încălţăminte, cele necesare traiului zilnic, cum am putea să ne exprimăm consimţământul în mod liber dacă dorim o intervenţie medicală cum este vorba de un vaccin?
În aceste condiţii, mai mult decât atât, potrivit notelor de fundamentare şi tuturor actelor care au fost depuse la dosarul cauzei de către Guvernul României, aceştia fac trimitere, pentru a justifica necesitatea adoptării restricţiilor, la datele raportate la data de 24 octombrie; în primul rând, aşa cum a subliniat în notele scrise, anterior adoptării hotărârii de Guvern, în săptămâna anterioară, aceste informaţii pot fi verificate pe: ştirioficiale.ro care este site-ul oficial cu informaţiile oficiale cu privire la COVID, erau în trend descendent şi în niciun caz în trend ascendent, iar acum avem aproximativ 2.000 de cazuri, 1.000 de cazuri, însă măsurile în continuare produc efecte.
Potrivit datelor raportate la 24 octombrie, 93% din decese aveau morbidităţi, iar 85,7% din decese au fost la persoane peste 60 de ani, iar în aceste condiţii, aceasta era statistica de care s-a prevalat Guvernul României pentru adoptarea acestei hotărâri, iar, în aceste condiţii, de ce se impun restricţii tuturor persoanelor; este pandemie, înţelegând că este o situaţie epidemiologică, de fapt, aceasta nu mai este excepţională, întrucât este deja de un an şi ceva, deja se vorbeşte de valul 5, deja se vorbeşte despre 70.000 de cazuri, se înţelege că persoanele trebuie protejate, dar persoanele la care s-a observat, într-adevăr, că a existat o problemă, persoanele peste 60 de ani şi persoanele cu comorbidităţi.
Mai mult decât atât, Guvernul României, în întâmpinarea formulată, inclusiv petentul Ministerul Afacerilor Interne, a făcut trimitere la ordonanţa Guvernului privind adoptarea certificatului verde la nivelul Uniunii Europene; or, solicită a se avea în vedere preambulul Regulamentului privind adoptarea certificatului verde, unde în preambul se face trimitere numai la libera circulaţie a persoanelor, şi acesta, scrie exact, acesta nu ar trebui înţeles ca o facilitate sau o încurajare a adoptării de restricţii privind libera circulaţie sau de restricţii ale altor drepturi fundamentale.
În aceste condiţii, de ce Guvernul României se prevalează de acest certificat verde pentru a permite accesul persoanelor doar care deţin certificat verde şi doar persoanelor vaccinate sau trecute prin boală, apreciind că Guvernul României putea să
adopte alte măsuri de combatere a acestei situaţii epidemiologice, nu prin care să se restrângă drepturi şi libertăţi fundamentale, de exemplu, să se construiască spitale, să se doteze spitalele, să se igienizeze spitalele; foarte multe persoane evită să ajungă în spitalele din România pentru faptul că se pot îmbolnăvi şi preferă să se trateze acasă pentru că în spitale, în acest moment, nu mai prezintă siguranţă, astfel încât apreciază că se puteau adopta alte măsuri prin care să se combată această situaţie epidemiologică, Guvernul României având obligaţia să respecte Constituţia României, legea fundamentală a acestei ţări care consideră că drepturile şi libertăţile fundamentale sunt valori supreme pentru un stat democratic, iar România nu mai este un stat democratic în acest moment.
Pentru considerentele arătate, precum şi pentru cele expuse în scris solicită admiterea acţiunii.
Reclamantul X, în subsidiar, arată faptul că trebuia avut în vedere că Guvernul României, autorităţile fac un joc de cuvinte, care este foarte uşor interpretat, şi anume: decese cu COVID şi decese de COVID; având în vedere că OMS a restricţionat să nu se facă autopsii celor care au fost suspecţi de COVID, nu se poate şti exact câţi au murit cu COVID sau de COVID, plus că aceştia se referă foarte mult la numărul de cazuri, iar dacă se raportează la numărul de cazuri la populaţia României, nu prea vede necesitatea unei restricţionări sau a unei pandemii.
Mai arată faptul că trebuie avut în vedere că în anul 2018, la nivel mondial, de gripă au murit 2,1% din populaţia lumii, iar de COVID, de când s-a instalat pandemia, au murit 2,5% din populaţia lumii; or, nu îşi aminteşte ca în 2018 să fi fost măcar vreo ştire la televizor sau mare tam-tam despre această situaţie, pur şi simplu pentru că gripa este ceva normal.
De asemenea, precizează faptul că încep să apară studii precum că testele PCR şi antigen nu fac diferenţa între simptomele de gripă şi simptomele de COVID, aşadar pentru statul român şi pentru autorităţi, cum puţini doctori şi vorbesc, dacă ai gripă sau orice altă formă de răceală, clar ai COVID.
Reclamanţii, prin avocat, mai arată că măsurile sunt disproporţionate şi se aplică discriminatoriu, solicitând, totodată, a se avea în vedere şi deciziile Curţii Constituţionale invocate în notele scrise, chiar şi hotărârea Curţii de Apel Cluj, chiar dacă nu este definitivă, apreciază că o poate invoca şi, de asemenea, solicită a se avea în vedere şi toate susţinerile pe care le-a făcut cu declararea pandemiei, modul în care aceasta a fost declarată în România şi de asemenea faptul că Curtea Constituţională a declarat neconstituţională acea hotărâre a Parlamentului României prin care s-a declarat starea de alertă; or, cum poţi să prelungeşti sau să menţii o stare de alertă care, de fapt, nu mai există.
Curtea, în conformitate cu prevederile art. 494 din noul Cod de procedură civilă, declară dezbaterile închise şi reţine cauza spre soluţionare.
CURTEA,
având nevoie de timp pentru a delibera, faţă de dispoziţiile art. 396 alin. (1) din noul Cod de procedură civilă, motiv pentru care
DISPUNE:
Amână pronunţarea cauzei pentru data de 3 decembrie 2021.
Se atacă împreună cu fondul cauzei.
Pronunţată astăzi, 2.12.2021 prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei, conform art. 396 alin. (2) din noul Cod de procedură civilă.
Preşedinte,
X
Grefier,
X
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
