Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
METODOLOGIE din 8 decembrie 1999 privind evaluarea starii de siguranta in exploatare a barajelor si lacurilor de acumulare - NTLH-022
EMITENT: MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE SI AMENAJARII TERITORIULUI PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 167 din 19 aprilie 2000
CAP. 1
Dispoziţii generale
ART. 1
Evaluarea stării de siguranţa în exploatare a barajelor şi lacurilor de acumulare, inclusiv a construcţiilor şi instalaţiilor-anexa aferente, denumita în continuare evaluarea siguranţei, este o expertiza tehnica cu caracter special, pe care, în conformitate cu prevederile art. 64 alin. (2) şi ale art. 68 din Legea apelor nr. 107/1996, deţinătorii de lucrări hidrotehnice, cu orice titlu, au obligaţia sa o efectueze periodic, indiferent de mărimea lucrării sau de folosintele acesteia.
ART. 2
(1) Se supun prevederilor prezentei metodologii barajele, inclusiv cuvetele lacurilor de acumulare şi construcţiile şi instalaţiile-anexa aferente, precum şi alte lucrări hidrotehnice, denumite în continuare lucrări hidrotehnice, încadrate în categorii de importanta conform Metodologiei privind stabilirea categoriilor de importanta a lucrărilor hidrotehnice - NTLH-021, aprobată prin Ordinul comun al ministrului lucrărilor publice şi amenajării teritoriului nr. 11 N din 13 ianuarie 2000 şi al ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului nr. 1.098 din 8 decembrie 1999***).
(2) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) barajele şi digurile care
realizează depozite de deşeuri industriale.
--------------------
***) Ordinul nr. 1.098/1999-11N/2000 este reprodus la pag. 8.
ART. 3
In conformitate cu prevederile art. 5, 9 şi 13 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, organizarea activităţii de supraveghere şi urmărire a comportării în timp şi evaluarea siguranţei lucrărilor hidrotehnice reprezintă o componenta a sistemului calităţii în construcţii.
ART. 4
Pentru coordonarea, îndrumarea şi urmărirea activităţii de supraveghere a lucrărilor hidrotehnice, în vederea exploatării în siguranţa a acestora, precum şi pentru evaluarea siguranţei lor, pe lângă Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului funcţionează, ca organism cu caracter consultativ, Comisia Naţionala pentru Siguranţa Barajelor şi a Altor Lucrări Hidrotehnice, denumita prescurtat CONSIB.
ART. 5
(1) Evaluarea siguranţei unei lucrări hidrotehnice constituie o verificare a stării tehnice a lucrării, precum şi a condiţiilor de exploatare, urmărind modul de îndeplinire a exigenţelor prevăzute de reglementările în vigoare şi de practica inginereasca din domeniu, pe care o realizează, în condiţiile prevăzute de prezenta metodologie, experţi certificaţi sau comisii de expertiza şi specialişti avizaţi, denumiţi în continuare experţi.
(2) In cazul în care se constata ca lucrarea hidrotehnica verificata prezintă un grad de siguranţa mai mic decât cel prevăzut prin reglementările în vigoare, evaluarea siguranţei trebuie sa stabilească şi soluţiile posibile de remediere, în vederea asigurării nivelului normat de siguranţa.
ART. 6
Experţii care efectuează evaluarea siguranţei lucrărilor hidrotehnice sunt certificaţi, respectiv avizaţi, în conformitate cu Regulamentul privind organizarea şi certificarea corpului de experţi pentru evaluarea stării de siguranţa a barajelor şi lucrărilor hidrotehnice speciale NTLH-014, aprobat prin Ordinul ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului nr. 1.096/1999, şi cu Procedura de avizare a specialiştilor pentru întocmirea evaluării stării de siguranţa a barajelor şi digurilor din categoriile de importanta C şi D - NTLH-015, aprobată prin Ordinul ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului nr. 1.097/1999.
CAP. 2
Etapele şi conţinutul evaluării siguranţei
ART. 7
Evaluarea siguranţei se realizează prin metode de investigare şi cuprinde atât analiza informaţiilor existente (proiect, date despre execuţie, comportare în exploatare), cat şi studii si/sau postcalcule privind valorile actualizate ale parametrilor determinanţi pentru starea de siguranţa în exploatare a lucrării hidrotehnice.
ART. 8
(1) Prin conţinut şi abordare evaluarea siguranţei cuprinde doua etape:
- etapa I, evaluarea preliminară, care are ca obiect:
a) caracterizarea stării tehnice a lucrării hidrotehnice şi a condiţiilor de exploatare, astfel cum rezulta din informaţiile existente în momentul evaluării şi din inspecţia tehnica de constatare a stării tehnice şi functionale;
b) stabilirea programului de investigaţii suplimentare, necesare pentru finalizarea analizei stării de siguranţa, dacă este necesar;
- etapa a II-a, evaluarea finala, care are ca obiect:
a) stabilirea stării de siguranţa a lucrării hidrotehnice, ţinând seama de analiza tuturor factorilor, inclusiv de rezultatele investigatiilor suplimentare;
b) propunerea lucrărilor şi a măsurilor necesare pentru aducerea la gradul de siguranţa în exploatare a parametrilor constructivi şi funcţionali, corespunzător cerinţelor şi reglementărilor în vigoare;
c) formularea concluziilor privind condiţiile de exploatare pentru perioada următoare.
(2) Fiecare etapa se încheie prin întocmirea unui raport de evaluare.
ART. 9.
Pentru efectuarea evaluării preliminare deţinătorul/administratorul lucrării hidrotehnice va pune la dispoziţie expertului care întocmeşte evaluarea următoarele documentaţii:
a) datele privind proiectarea, execuţia, funcţionarea şi exploatarea lucrării hidrotehnice;
b) raportul de sinteza privind comportarea în timp a lucrării hidrotehnice de la punerea în funcţiune şi pana în prezent.
ART. 10
Documentaţia prevăzută la art. 9 lit. a) se întocmeşte pe baza datelor existente privind proiectarea, execuţia, funcţionarea şi exploatarea lucrării hidrotehnice şi va avea următorul conţinut:
1. Prezentarea generală a lucrării hidrotehnice
1.1. Amplasarea (bazinul hidrografic, cursul de apa, codul cadastral din Cadastrul apelor, judeţul, localităţile din amonte şi din aval, căile de acces etc.)
1.2. Deţinătorul sau administratorul
1.3. Funcţiile lucrării hidrotehnice, clasa şi categoria de importanta (inclusiv modul de stabilire şi modificările suferite pornind de la corespondenta clasei de importanta cu situaţia actuala)
1.4. Construcţiile şi instalaţiile-anexa aferente ale lucrării hidrotehnice
1.5. Datele caracteristice pentru lucrarea hidrotehnica (volume, niveluri, minime, maxime, corespunzătoare diferitelor asigurări, suprafaţa bazinului controlat, lucrările hidrotehnice existente din amonte şi din aval)
1.6. Scurt istoric al lucrării hidrotehnice (perioadele de realizare a etapelor importante, începând cu lucrările de studii, unităţile care au participat la diferitele etape, persoanele responsabile pentru faze şi lucrări importante, eventuale modificări ale conceptiei generale, lucrări de expertizare).
2. Condiţii naturale în amplasament
2.1. Situaţia hidrologica (debite medii, minime, maxime, volumul undelor de viitura pentru diferite asigurări, modul de determinare şi comparaţia valorilor intiale de proiectare)
2.2. Situaţia geologica (natura rocii din frontul de retenţie şi din cuveta lacului, principalele caracteristici mineralogice şi fizico-chimice, caracteristici de calcul adoptate, accidente tectonice)
2.3. Situaţia hidrogeologica (descrierea straturilor-suport şi a principalelor caracteristici, surse de alimentare şi drenaj, chimismul apelor subterane)
2.4. Seismicitatea zonei, actuala şi la proiectare.
3. Descrierea lucrărilor din frontul de retenţie
3.1. Datele constructive (plan de situaţie şi secţiuni caracteristice, materiale utilizate etc.)
3.2. Lucrările de etansare şi drenaj (descriere, amplasare, tehnologie de execuţie, lucrări de verificare)
3.3. Evacuatorii de ape mari, echipamente hidromecanice şi disipatorii.
4. Rezultatele privind:
4.1. Calculele de rezistenta şi stabilitate în regim static şi dinamic
4.2. Calculele de infiltratii, inclusiv cele privitoare la influenta amenajării asupra regimului apelor subterane din zona
4.3. Calculul hidraulic al evacuatorilor
4.4. Zonele posibil a fi inundate în aval pentru diferite ipoteze de funcţionare a evacuatorilor şi pentru diferite ipoteze de rupere a barajului.
5. Sistemul de supraveghere
5.1. Obiectivele sistemului de supraveghere (fenomene considerate importante pentru siguranţa lucrărilor, observaţii programate şi parametrii masurati pentru urmărirea acestora)
5.2. Instalaţiile şi aparatura de măsurare pentru solicitarile exterioare (posturi hidrometrice amonte şi aval, limnigrafe, mire, pluviometre, termometre, foraje hidrogeologice, profiluri de urmărire a colmatarii lacului şi a evoluţiei albiei în aval, aparatura seismică etc.)
5.3. Instalaţiile şi aparatura de măsurare pentru urmărirea lucrărilor de barare şi a fundaţiei acestora (deplasări absolute în plan şi pe verticala, deplasări relative, infiltratii, eforturi şi deformaţii, presiuni interstitiale, temperaturi interne etc.)
5.4. Modificările survenite în alcătuirea sistemului de supraveghere (ieşirea din funcţiune sau renunţarea la anumite sisteme de măsura, instalarea de sisteme noi, datele de intrare în funcţiune, modificări ale măsurătorilor de referinţa).
6. Sistemul de avertizare-alarmare
7. Date privind execuţia
7.1. Ritmul de execuţie, succesiunea etapelor principale
7.2. Sinteza rezultatelor activităţii de verificare a calităţii execuţiei
7.3. Evenimentele deosebite din timpul execuţiei (viituri, seisme, accidente, defecţiuni, remedieri, schimbări de soluţii)
7.4. Constatările comisiilor şi ale organelor de control la receptiile efectuate (măsuri dispuse şi realizate, inventarul de lucrări şi măsuri nerealizate).
8. Situaţia documentaţiilor existente
8.1. Cartea construcţiei (inclusiv evidenta observaţiilor şi a măsurătorilor efectuate în cadrul supravegherii)
8.2. Regulamentele de exploatare şi de urmărire a comportării
8.3. Schema organizatorică pentru activitatea de exploatare
8.4. Planul de avertizare-alarmare a localităţilor, obiectivelor social-economice şi a terenurilor din aval în caz de accident la lucrarea hidrotehnica.
9. Situaţia reglementărilor privind gospodărirea apelor şi protecţia mediului
9.1. Avizul de gospodărire a apelor
9.2. Autorizaţia de gospodărire a apelor
9.3. Acordul de mediu
9.4. Autorizaţia de mediu
9.5. Evaluări ale stării de siguranţa în exploatare.
ART. 11
Documentaţia prevăzută la art. 9 lit. b) se întocmeşte pe baza informaţiilor obţinute prin observaţii şi măsurători în cadrul activităţii de urmărire a comportării în timp (UCC) pe întreaga perioada de existenta a lucrărilor şi va avea următorul conţinut:
1. Organizarea activităţii de supraveghere
1.1. Schema de organizare, atribuţiile şi responsabilităţile diferitelor compartimente, pregătirea personalului
1.2. Frecventa observaţiilor şi măsurătorilor
1.3. Criteriile de avertizare-alarmare
1.4. Aprecieri asupra functionalitatii aparaturii
1.5. Prelucrarea primara a măsurătorilor
1.6. Studiile de comportare întocmite
1.7. Fluxul informaţional-decizional.
2. Solicitarile lucrării în cursul exploatării (caracterizate în raport cu valorile de calcul şi cu solicitarile din amplasament)
2.1. Nivelul în lac
2.2. Precipitatiile înregistrate în zona lucrării
2.3. Temperatura aerului
2.4. Viiturile înregistrate
2.5. Solicitarile seismice
2.6. Modificările produse de colmatare sau eroziuni.
3. Sinteza observaţiilor vizuale (curente şi a inspectiilor periodice efectuate în cadrul programului de supraveghere)
3.1. Integritatea structurii, inclusiv fundaţia şi versantii
3.2. Lacul de acumulare şi versantii acestuia
3.3. Evacuatorii şi echipamentul hidrometric
3.4. Situaţia senalelor amonte şi aval.
4. Evoluţia parametrilor masurati
4.1. Deplasări (absolute şi relative)
4.2. Infiltratii, inclusiv funcţionarea sistemelor de drenaj (debite, niveluri piezometrice etc.)
4.3. Alte elemente măsurate (eforturi şi deformaţii, presiuni interstitiale, temperaturi etc.)
4.4. Comparaţia între parametrii masurati şi prognoza iniţială, precum şi cu prognoza rezultată din simulari pe modele de comportare.
5. Evenimente deosebite înregistrate şi măsurile adoptate
6. Concluzii
ART. 12
Raportul de evaluare preliminară se întocmeşte de expert şi va cuprinde:
a) definirea obiectului evaluării siguranţei;
b) aprecieri privind relevanta datelor prezentate de deţinătorul lucrării hidrotehnice;
c) caracterizarea stării tehnice a barajului, rezultată din analiza datelor disponibile;
d) referatul de inspecţie tehnica a lucrării hidrotehnice;
e) evaluarea preliminară a siguranţei în raport cu exigenţele de performanta stabilite de reglementările în vigoare;
f) identificarea situaţiilor de risc si, eventual, ierarhizarea acestora;
g) programul de investigaţii suplimentare (studii de teren şi de laborator, postcalcule, simulari şi manevre de exploatare etc., necesare pentru întocmirea raportului final de evaluare;
h) concluzii.
ART. 13
Referatul prevăzut la art. 12 lit. d) va avea următorul conţinut:
1. Condiţii de realizare a inspecţiei
1.1. Scopul inspecţiei
1.2. Datele generale asupra inspecţiei
1.3. Situaţia construcţiei în perioada inspecţiei, specificând condiţiile de exploatare (normale, cu restricţii, constructive, situaţia unui incident, accident sau a unei avarii), nivelul apei în lac, valoarea debitelor afluente în lac (raportat la Q modul), regimul de precipitatii, temperatura exterioară şi evoluţia lor în ultimele 4 săptămâni, evenimente speciale semnalate anterior de către personalul de exploatare (seisme, deversari, valori deosebite la aparatura de măsura existenta).
2. Evacuarea apelor mari
2.1. Condiţii conexe:
a) condiţii în bazinul amonte (privind debitele maxime naturale şi accidentale);
b) condiţii în bazinul aval (restricţii, menţinerea capacităţii de scurgere);
c) sistemul hidrometric propriu;
d) existenta, cunoaşterea şi aplicarea regulilor de exploatare la ape mari, funcţionarea sistemului informaţional în cazul în care este prevăzută pregolirea sau funcţionarea corelată în cascada a amenajării
2.2. Capacitatea evacuatorilor:
a) condiţii generale (pentru fiecare evacuator independent: deversor liber, de semiadancime, golire de fund etc.);
b) starea lucrărilor din beton (starea generală, degradari, fisuri, rugozitate);
c) dispozitive şi măsuri pentru evitarea blocarii cu plutitori sau gheaţa, mijloace de intervenţii în caz de blocare;
d) starea disipatorului de energie;
e) limitări de debit datorită unor lucrări asociate;
f) capacitatea şi disponibilitatea evacuatorilor suplimentari prevăzuţi în proiect (centrala hidroelectrica, ecluze, evacuatori fuzibili)
2.3. Echipamente hidromecanice pentru evacuarea apelor mari:
a) probe de funcţionare în prezenta experţilor (în sarcina sau cu batardouri lăsate);
b) gratare şi dispozitive de curăţare: gradul de infundare;
c) batardouri (existenta, stare, condiţii de montare);
d) trolii, motoare;
e) cabluri, lanturi, tije de manevra;
f) circuite hidraulice şi pneumatice;
g) sisteme de încălzire (dezghetare);
h) sistemul de control al poziţiei;
i) sisteme multiple de acţionare, accese;
j) accese, iluminat normal şi de siguranţa în zonele de acţionare şi de intervenţie;
k) surse de alimentare cu energie;
l) mijloace de intervenţie în caz de blocare a echipamentelor
2.4. Morfologia patului şi regimul nivelurilor la ape mari:
a) situaţia colmatarilor în lac;
b) situaţia senalelor amonte şi aval (eroziuni, depuneri, vegetaţie);
c) dispozitive de măsura a nivelurilor în lungul acumulării;
d) niveluri aval în cazul apelor mari şi efectele acestora asupra acceselor pentru intervenţie şi asupra siguranţei circuitelor de alimentare cu energie electrica.
3. Lacul de acumulare
3.1. Stabilitatea versantilor:
a) alunecări de versanţi (stabilizate sau active, descriere, evoluţie, mijloace de urmărire, lucrări de stabilizare);
b) eroziuni de maluri (descriere, efecte).
3.2. Colmatarea ca sursa de acţiuni suplimentare (încărcări, garzi, remuu) asupra lucrărilor de retenţie.
4. Starea structurală a lucrărilor
4.1. Observaţii vizuale asupra lucrărilor:
a) condiţii pentru observaţii vizuale: starea acceselor (galerii, pasarele, puţuri, berme, taluzuri), iluminat, epuizmente, ventilatii;
b) pentru suprafeţele vizibile din beton: fisuri, exfolieri, umeziri şi scurgeri de apa, infiltratii, deteriorări mecanice sau chimice, depuneri minerale sau organice, efecte produse de eroziune sau cavitatie;
c) pentru rosturi (permanente sau de construcţii): deschidere, strivire, forfecare, infiltratie, depuneri, prezenta vegetaţiei;
d) pentru lucrările de umpluturi: starea taluzurilor, protecţie, abateri din profil, fisuratie, crăpături, crevase, prabusiri
4.2. Inspectarea părţilor imersate (dacă este cazul, în raport cu natura fenomenelor care pot afecta starea de siguranţa)
4.3. Subpresiuni, infiltratii şi drenaje:
a) starea dispozitivelor directe de măsurare a subpresiunilor, a drenajelor şi a altor construcţii de descărcare a subpresiunilor (puţuri de depresurizare, filtre aciculare, epuizmente, sifonari);
b) localizarea de zone de infiltratie, grifoane, prabusiri, alunecări locale în zonele umede, apariţia vegetaţiei specifice;
c) starea sistemului de separare şi măsurare a debitelor infiltrate, corectitudinea bilanţului măsurătorilor pe zone şi pe ansamblul lucrării (galerii, puţuri, rigole, canale);
d) starea fizica, de întreţinere şi de funcţionare a echipamentelor electrice şi mecanice care contribuie la asigurarea drenajului (pompaj, sifonare, prevenirea inghetului capetelor de evacuare pe fiecare componenta, inclusiv dubla alimentare cu energie)
4.4. Incidente, accidente sau avarii anterioare:
a) descrierea incidentelor, accidentelor sau a avariilor precum şi a remedierilor efectuate;
b) observaţii asupra modului de realizare a remedierilor şi asupra comportării acestora;
c) durabilitatea unor reparaţii mai vechi.
4.5. Semnalarea modificărilor vizibile aduse construcţiei:
a) adăugări, demolări, accese noi sau desfiinţate;
b) verificarea corectitudinii modificărilor în raport cu proiectul şi reglementările legale specifice.
5. Verificarea sistemului de urmărire a comportării în timp
5.1. Controlul existenţei, cunoaşterii şi aplicării instrucţiunilor de urmărire curenta şi specială pentru echipa de supraveghere locală
5.2. Verificări privind funcţionarea dispozitivelor şi a aparaturii de măsura, privind modul de prelucrare primara şi modul de transmitere a informatiei în cazuri tipice
5.3. Verificarea funcţionarii sistemului informaţional care permite decizia şi intervenţia rapida în cazul unor observaţii anormale, inclusiv a timpului scurs între observatie şi primirea ordinului de acţiune pentru situaţii atipice simulate
5.4. Starea acceselor pentru observaţii vizuale şi pentru măsurători.
6. Alte elemente
6.1. Verificarea sistemului de arhivare şi transmitere a datelor, precum şi a accesibilitatii rapide la documente (planuri, cartea construcţiei)
6.2. Sistemul de comunicaţii şi de avertizare-alarmare (în condiţii de defectare a liniei de comunicaţii normale)
6.3. Existenta şi cunoaşterea Planului de avertizarealarmare a populaţiei şi a obiectivelor din aval în caz de accident la lucrarea hidrotehnica şi a procedurii de decizie în caz de alerta
6.4. Existenta şi accesibilitatea materialelor şi pieselor de schimb pentru intervenţii în caz de incident, accident sau avarie, conform prevederilor proiectului şi instrucţiunilor de exploatare.
ART. 14
Raportul de evaluare finala se întocmeşte de expert şi va cuprinde:
a) sinteza raportului de evaluare preliminară a siguranţei;
b) rezultatele investigatiilor suplimentare (cu rapoarteanexa de detaliu);
c) referatul privind starea tehnica, funcţională şi de siguranţa în exploatare a lucrării hidrotehnice;
d) propuneri privind condiţiile de continuare a exploatării lucrării, specificând, după caz: funcţionarea la parametrii din proiect, funcţionarea cu restricţii în exploatare sau funcţionarea condiţionată de realizarea unui program de lucrări de remediere sau de reabilitare;
e) concluzii.
ART. 15
Referatul prevăzut la art. 14 lit. c) va avea următorul conţinut:
1. Aspecte generale
1.1. Deţinătorul sau administratorul lucrării
1.2. Încadrarea în clase şi pe categorii de importanta
1.3. Reglementările utilizate la proiectare şi execuţie; diferenţe fata de sistemul de reglementări actuale
1.4. Organizarea activităţii curente de evaluare a siguranţei în funcţionare
1.5. Avariile, incidentele sau fenomenele atipice produse în exploatare
1.6. Intervenţiile constructive în perioada de exploatare.
2. Aspecte hidrologice şi hidraulice
2.1. Regimul hidrologic actual; baza de date şi modul de evaluare, comparaţie cu regimul evaluat la data proiectării, valori de calcul şi de verificare
2.2. Capacitatea evacuatorilor de ape mari, capacităţi proiectate şi capacităţi actuale, fiabilitate, influenta instrucţiunilor de exploatare asupra capacităţii de evacuare proiectate
2.3. Tranzitarea viiturilor prin acumulare
2.4. Sisteme de prognoza şi de exploatare operativă
2.5. Condiţii de curgere la coada lacului, cote de remuu şi efecte asupra garzilor
2.6. Capacitatea de tranzitare a albiei aval în raport cu condiţiile de exploatare în siguranţa
2.7. Planuri de alarmare şi evacuare în zona aval.
3. Aspecte structurale
3.1. Metodele de calcul utilizate la proiectare, scenariile de cedare considerate, criteriile de rezistenta şi stabilitate urmărite, elementele evidenţiate de postcalcule
3.2. Ipotezele de încărcare şi coeficienţii de siguranţa (eventual probabilitati de cedare)
3.3. Stabilitatea fundaţiei
3.4. Deformatiile şi deplasările structurii
3.5. Nivelul eforturilor si/sau al presiunilor interstitiale
3.6. Deteriorarea materialelor (efectul imbatranirii sau al suprasolicitarilor), evoluţia deteriorarilor
3.7. Apariţia discontinuitatilor structurale - fisuri, crăpături, deschideri de rosturi etc.
3.8. Infiltratii şi subpresiuni
3.9. Prognoza comportării seismice (metodologie, interpretări).
4. Aspecte privind lacul de acumulare
4.1. Stabilitatea versantilor
4.2. Colmatarea şi efectele acesteia asupra structurii şi capacităţii de evacuare a apelor mari
4.3. Exploatarea în regim de iarna - efecte structurale.
5. Aspecte privind sistemul de urmărire a comportării în timp
5.1. Existenta şi gradul de dotare cu aparatura de măsura şi control (AMC)
5.2. Instrucţiunile de urmărire curenta şi specială
5.3. Sistemul informaţional şi decizional
5.4. Monitorizarea specială în cazuri de seism sau viituri
5.5. Calculul răspunsului seismic asupra barajului.
6. Consideratii privind riscul şi eficienta măsurilor preventive
ART. 16
Dacă datele avute la dispoziţie permit formularea concluziilor privind condiţiile de exploatare, evaluarea siguranţei se poate încheia după etapa de evaluare preliminară, la propunerea expertului, prin întocmirea referatului prevăzut la art. 15.
CAP. 3
Dispoziţii finale
ART. 17
(1) Documentaţiile de evaluare a siguranţei lucrărilor hidrotehnice sunt înaintate pentru analiza şi avizare Direcţiei generale a apelor din cadrul Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului. Avizarea se efectuează în cel mult 30 de zile de la depunerea documentaţiilor.
(2) La avizare participa şi reprezentantul deţinătorului/administratorului lucrării hidrotehnice şi expertul care a efectuat evaluarea siguranţei.
--------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
