Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
METODOLOGIE din 31 august 2009 de organizare si desfasurare a evaluarii nationale pentru elevii clasei a VIII-a in anul scolar 2009-2010
METODOLOGIE din 31 august 2009 de organizare şi desfãşurare a evaluãrii naţionale pentru elevii clasei a VIII-a în anul şcolar 2009-2010 EMITENT: MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETÃRII ŞI INOVÃRII PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 724 din 27 octombrie 2009 I. Dispoziţii generale ART. 1 (1) Prezenta metodologie reglementeazã organizarea şi desfãşurarea evaluãrii naţionale care va fi susţinutã de elevii clasei a VIII-a în anul şcolar 2009-2010. (2) Evaluarea naţionalã pentru elevii clasei a VIII-a reprezintã modalitatea de evaluare internã sumativã a competenţelor dobândite pe parcursul învãţãmântului gimnazial. ART. 2 (1) Evaluarea naţionalã se desfãşoarã anual, într-o singurã sesiune, cu douã perioade. (2) În caz de absentare de la evaluarea naţionalã, aceasta poate fi susţinutã într-o sesiune ulterioarã. (3) Atât candidaţii proveniţi din învãţãmântul de stat, cât şi cei din învãţãmântul particular au dreptul sã susţinã evaluarea naţionalã, fãrã taxã. ART. 3 În sensul prezentei metodologii, se definesc urmãtorii termeni: - asistent - cadru didactic, învãţãtor/institutor sau profesor de altã specialitate decât cea la care se susţine evaluarea, cu atribuţii de supraveghere în sãlile în care se desfãşoarã proba scrisã; - catalogul evaluãrii naţionale - document informatizat, instituit la nivelul unitãţii de învãţãmânt, care cuprinde datele de identificare a elevilor şi notele obţinute de aceştia la evaluare şi care este utilizat la crearea bazei de date pentru admiterea absolvenţilor clasei a VIII-a în clasa a IX-a. Pentru oficializarea documentului se realizeazã douã copii în formã tipãritã, semnate de preşedintele, de membrii şi de profesorii evaluatori; - notã finalã - nota calculatã ca medie aritmeticã, cu douã zecimale, fãrã rotunjire, a notelor acordate de profesorii evaluatori. Aceastã notã este cea care se va lua în calcul pentru media generalã la evaluarea naţionalã; - perioada evaluãrii naţionale - interval de timp prestabilit în care candidaţii susţin probele de evaluare, se soluţioneazã contestaţiile şi se afişeazã rezultatele; - perioada specialã de evaluare - interval de timp prestabilit în care susţin evaluarea naţionalã elevii absenţi sau amânaţi de la perioada de evaluare; - profesor evaluator - cadru didactic, desemnat pentru evaluarea probelor scrise, dupã caz, abilitat în domeniul evaluãrii, prin programul acreditat propus de Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învãţãmântul Preuniversitar - "Dezvoltarea competenţelor de evaluare ale cadrelor didactice", prin cursuri organizate de casa corpului didactic sau de alte organisme abilitate în formare profesionalã sau având experienţã în evaluare; - evaluare naţionalã - formã de evaluare, organizatã în anul şcolar 2009-2010, pentru elevii din clasa a VIII-a, constând în susţinerea unor probe scrise, fiecare cu durata de 120 de minute, care se desfãşoarã la datele prevãzute în calendarul de desfãşurare a evaluãrii naţionale. II. Coordonarea organizãrii şi desfãşurãrii evaluãrii naţionale ART. 4 (1) Coordonarea pe plan naţional a organizãrii şi a desfãşurãrii evaluãrii naţionale este asiguratã de Ministerul Educaţiei, Cercetãrii şi Inovãrii (M.E.C.I.), prin Comisia Naţionalã de Organizare a Evaluãrii Naţionale, care se constituie, la începutul anului şcolar, prin ordin al ministrului şi care funcţioneazã în cadrul M.E.C.I. (2) În fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti se constituie comisia judeţeanã/a municipiului Bucureşti de organizare a evaluãrii naţionale, denumitã în continuare comisia judeţeanã/a municipiului Bucureşti. (3) Comisia judeţeanã/a municipiului Bucureşti asigurã aplicarea riguroasã a prevederilor metodologiei, organizeazã şi coordoneazã desfãşurarea evaluãrii naţionale. (4) În fiecare unitate de învãţãmânt în care sunt şcolarizaţi elevi în clasa a VIII-a se constituie şi funcţioneazã o comisie, responsabilã pentru organizarea şi desfãşurarea, la nivelul unitãţii de învãţãmânt, a evaluãrii naţionale, numitã în conformitate cu prezenta metodologie şi coordonatã de cãtre un preşedinte. Elevii din mediul rural, care provin din unitãţi de învãţãmânt cu mai puţin de 10 elevi la clasa a VIII-a, se arondeazã la şcolile coordonatoare. ART. 5 Comisia Naţionalã de Organizare a Evaluãrii Naţionale, denumitã în continuare Comisia Naţionalã, se compune din: - preşedinte - un secretar de stat din M.E.C.I., responsabil cu învãţãmântul preuniversitar; - vicepreşedinţi - directorul general al Direcţiei generale educaţie timpurie, şcoli, performanţã şi programe, directorul general al Direcţiei generale învãţãmânt în limbile minoritãţilor şi relaţia cu Parlamentul, directorul general al Centrului Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învãţãmântul Preuniversitar; - secretar - un specialist din cadrul Centrului Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învãţãmântul Preuniversitar; - 4-6 membri - directori, şefi de serviciu, inspectori generali de specialitãţile la care se susţine evaluarea naţionalã, din M.E.C.I., specialişti din cadrul Centrului Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învãţãmântul Preuniversitar. ART. 6 Componenţa Comisiei Naţionale pentru organizarea evaluãrii naţionale se aprobã prin ordin al ministrului educaţiei, cercetãrii şi inovãrii, la începutul anului şcolar. ART. 7 Comisia Naţionalã are urmãtoarele atribuţii: 1. publicã, la începutul anului şcolar, calendarul şi metodologia de organizare şi desfãşurare a evaluãrii naţionale, precum şi programele pentru evaluarea naţionalã; 2. stabileşte numãrul variantelor de subiecte pentru evaluarea naţionalã, din care se extrage, prin tragere la sorţi, subiectul pentru evaluare; 3. coordoneazã organizarea şi desfãşurarea evaluãrii naţionale; 4. controleazã modul în care îşi desfãşoarã activitatea comisiile judeţene/a municipiului Bucureşti şi comisiile din unitãţile de învãţãmânt; 5. decide reevaluarea unor lucrãri, în vederea monitorizãrii calitãţii evaluãrii lucrãrilor şi pentru stabilirea unor eventuale mãsuri, la nivel naţional sau judeţean. Reevaluarea nu conduce la modificarea rezultatelor obţinute iniţial, la nivelul judeţului/al municipiului Bucureşti, de cãtre candidatul în cauzã; 6. decide delegarea unor reprezentanţi ai Comisiei Naţionale, pentru monitorizarea tuturor activitãţilor din cadrul evaluãrii naţionale; 7. stabileşte modalitãţile de raportare de cãtre comisiile judeţene/a municipiului Bucureşti şi de centralizare a datelor; 8. analizeazã desfãşurarea şi rezultatele evaluãrii naţionale, în baza rapoartelor transmise de comisiile judeţene/a municipiului Bucureşti, şi prezintã concluziile conducerii M.E.C.I.; 9. propune ministrului educaţiei, cercetãrii şi inovãrii modificãri şi completãri la calendarul şi la metodologia de organizare şi desfãşurare a evaluãrii naţionale. ART. 8 (1) Comisiile judeţene/a municipiului Bucureşti se compun din: - preşedinte - un inspector şcolar general/inspector şcolar general adjunct; - membri - 1-3 inspectori şcolari pentru ariile curriculare din care fac parte disciplinele la care se susţine evaluarea naţionalã; în municipiul Bucureşti pot fi numiţi suplimentar 1-2 membri pentru fiecare sector; - informatician - un informatician din inspectoratul şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti. (2) În judeţele în care se susţin probe în limbile minoritãţilor naţionale, din comisia judeţeanã/a municipiului Bucureşti face parte şi inspectorul care coordoneazã învãţãmântul cu predare în limbile minoritãţilor naţionale. (3) Componenţa nominalã a acestor comisii se aprobã prin decizie a inspectorului şcolar general, cel mai târziu pânã la data de 15 octombrie. ART. 9 Comisiile judeţene/a municipiului Bucureşti au urmãtoarele atribuţii: 1. nominalizeazã unitãţile de învãţãmânt din mediul rural care sunt arondate altor unitãţi de învãţãmânt; 2. rãspund de organizarea şi de desfãşurarea evaluãrii naţionale în condiţiile stabilite prin metodologie, pe tot teritoriul judeţului/al municipiului Bucureşti; 3. rãspund de soluţionarea problemelor de finanţare a acţiunilor legate de organizarea şi desfãşurarea evaluãrii naţionale, sesizate de cãtre directorii de şcoli; 4. coordoneazã dotarea şcolilor cu logistica necesarã pentru buna desfãşurare a evaluãrii naţionale - copiatoare în stare de funcţionare, care sã permitã multiplicarea subiectelor pentru fiecare elev, computer, telefon, fax, consumabile; 5. propun consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar, respectând principiile competenţei în evaluare şi al compatibilitãţii, membrii comisiilor din unitãţile de învãţãmânt, în vederea numirii acestora, prin decizie a inspectorului şcolar general, cu 48 de ore înainte de data stabilitã pentru evaluarea naţionalã; 6. deleagã inspectori şcolari de specialitate, reprezentanţi ai comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti, pentru monitorizarea tuturor activitãţilor din cadrul evaluãrii naţionale; 7. se adreseazã, în scris, direcţiilor judeţene de sãnãtate pentru a asigura prezenţa personalului medical în fiecare unitate şcolarã, în perioada desfãşurãrii evaluãrii naţionale, precum şi consiliilor locale, operatorilor de energie electricã, operatorilor de cablu, operatorilor de telefonie etc., în scopul asigurãrii condiţiilor corespunzãtoare pentru desfãşurarea evaluãrii; 8. realizeazã instruirea preşedinţilor comisiilor din unitãţile de învãţãmânt cu privire la desfãşurarea evaluãrii naţionale, cu cel mult 48 de ore înaintea declanşãrii activitãţilor specifice fiecãrei comisii; 9. coordoneazã activitãţile de preluare şi de transmitere a subiectelor şi a baremelor pentru evaluarea naţionalã cãtre unitãţile de învãţãmânt; 10. asigurã confidenţialitatea subiectelor din momentul primirii şi pânã în momentul terminãrii probei; 11. opereazã, în situaţii justificate, schimbãri ale membrilor comisiilor din unitãţile de învãţãmânt; 12. transmit Comisiei Naţionale, în cel mai scurt timp posibil, situaţiile speciale din ziua respectivã; 13. sesizeazã imediat Comisiei Naţionale orice situaţie a cãrei rezolvare nu este prevãzutã în metodologie sau care depãşeşte atribuţiile specificate de metodologie pentru comisiile judeţene/a municipiului Bucureşti; 14. transmit Comisiei Naţionale situaţii statistice, în conformitate cu modul de raportare şi termenele solicitate de cãtre aceasta; 15. preiau cataloagele evaluãrii naţionale de la comisiile din unitãţile de învãţãmânt, pentru a constitui baza de date în vederea admiterii elevilor în ciclul inferior al liceului; 16. decid reevaluarea unor lucrãri, în vederea monitorizãrii calitãţii evaluãrii lucrãrilor şi pentru stabilirea unor eventuale mãsuri, la nivel naţional sau judeţean. Reevaluarea nu conduce la modificarea rezultatelor obţinute iniţial, la nivelul judeţului/al municipiului Bucureşti, de cãtre candidatul în cauzã; 17. elaboreazã şi transmit Comisiei Naţionale, în termen de 10 zile de la încheierea evaluãrii naţionale, rapoarte privind organizarea şi desfãşurarea acesteia. ART. 10 Comisiile din unitãţile de învãţãmânt se compun din: - preşedinte - directorul unitãţii de învãţãmânt; - membri - 1-3 cadre didactice din unitatea de învãţãmânt. În situaţia în care în unitatea de învãţãmânt se susţin probe redactate într-o limbã a minoritãţilor, cel puţin unul dintre membrii comisiei trebuie sã fie bun cunoscãtor al limbii respective; - asistenţi; - evaluatori. ART. 11 Comisiile din unitãţile de învãţãmânt au urmãtoarele atribuţii: 1. organizeazã desfãşurarea evaluãrii naţionale, în conformitate cu prevederile prezentei metodologii; 2. asigurã pregãtirea sãlilor în care se susţin probele, într-un numãr optim, astfel încât elevii sã fie aşezaţi câte unul în bancã, şi afişeazã pe uşa fiecãrei sãli lista nominalã cu elevii repartizaţi, în ordine alfabeticã; 3. completeazã catalogul electronic al evaluãrii naţionale cu datele de identificare a unitãţii de învãţãmânt, cu numele, iniţiala tatãlui, prenumele elevilor, cu numele disciplinelor la care aceştia susţin probe; 4. asigurã existenţa, în numãr suficient, a copiatoarelor pentru multiplicarea variantei de subiecte; 5. asigurã, sub coordonarea preşedintelui comisiei judeţene, numãrul corespunzãtor al colilor tipizate şi consumabilele necesare bunei desfãşurãri a evaluãrii naţionale; 6. realizeazã, sub semnãturã, instruirea asistenţilor cu privire la desfãşurarea evaluãrii naţionale, decid repartizarea acestora în sãli şi predau fiecãruia fişa de atribuţii; 7. întocmesc borderoul de predare/primire în care semneazã elevii pentru a confirma numãrul de pagini ale lucrãrii elaborate; 8. asigurã confidenţialitatea subiectelor din momentul primirii şi pânã în momentul terminãrii probei; 9. multiplicã varianta de subiecte într-un numãr egal cu numãrul elevilor; 10. asigurã distribuirea în plicuri sigilate a variantei de subiecte extrase la fiecare clasã, în numãr egal cu numãrul elevilor din clasa respectivã; 11. aplicã ştampila şcolii peste colţul închis şi lipit al lucrãrii, fãrã a semna lucrarea, înainte de ieşirea primului elev din sala în care se susţine proba; 12. nu permit ca în spaţiile în care se desfãşoarã evaluarea naţionalã sã pãtrundã persoane strãine, neautorizate de comisia judeţeanã/a municipiului Bucureşti sau neprevãzute de prezenta metodologie; 13. primesc de la asistenţi, cu proces-verbal, lucrãrile de evaluat; 14. preşedintele comisiei amestecã lucrãrile, le numeroteazã de la 1 la n şi le repartizeazã profesorilor evaluatori, odatã cu borderourile de evaluare; 15. asigurã evaluarea lucrãrilor; 16. asigurã o sesiune de instruire pentru evaluatori, pentru fiecare disciplinã la care se susţin probe, cu scopul de a diminua diferenţele dintre evaluatori în aplicarea baremului de evaluare şi de notare; 17. stabilesc sãlile în care lucreazã profesorii evaluatori, ţinând cont cã în fiecare salã trebuie sã se afle cel puţin 3 cadre didactice - evaluatori şi/sau membri ai comisiei; 18. stabilesc sãlile în care lucreazã profesorii evaluatori, ţinând cont cã 2 profesori care evalueazã acelaşi set de lucrãri trebuie sã lucreze în sãli diferite şi cã în fiecare salã trebuie sã se afle cel puţin 3 cadre didactice; 19. desecretizeazã lucrãrile evaluate şi înregistreazã în catalogul electronic, pentru fiecare elev, nota obţinutã, calculatã ca medie aritmeticã cu douã zecimale, fãrã rotunjire, a notelor acordate de cei 2 evaluatori; 20. stabilesc, prin verificare, concordanţa dintre notele înscrise pe lucrãri şi cele din catalogul electronic; 21. verificã corectitudinea calculului notelor finale, precum şi concordanţa dintre notele înscrise pe lucrãri şi cele din cataloagele electronice; 22. afişeazã notele obţinute la evaluarea naţionalã în loc vizibil; 23. primesc eventualele contestaţii; 24. resecretizeazã lucrãrile ale cãror note au fost contestate şi le transmit centrelor desemnate pentru rezolvarea contestaţiei; 25. afişeazã notele obţinute la lucrãri, în urma rezolvãrii contestaţiilor, în loc vizibil; 26. asigurã reevaluarea lucrãrilor ale cãror note au fost contestate, dacã unitatea de învãţãmânt respectivã a fost desemnatã de inspectoratul şcolar pentru rezolvarea contestaţiilor; 27. completeazã catalogul electronic cu notele rezultate în urma reevaluãrii lucrãrilor ale cãror note au fost contestate; 28. desecretizeazã lucrãrile reevaluate şi înregistreazã, pentru fiecare elev, în catalogul electronic şi în cel tipãrit nota obţinutã în urma reevaluãrii, calculatã ca medie aritmeticã cu douã zecimale, fãrã rotunjire, a notelor acordate de cei 2 evaluatori; 29. rãspund de organizarea şi de desfãşurarea evaluãrii naţionale, cu respectarea prevederilor prezentei metodologii şi a celorlalte prevederi legale; 30. rãspund de asigurarea securitãţii şi a integritãţii lucrãrilor scrise; 31. comunicã imediat comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti orice situaţie specialã sau încãlcare a prevederilor legale; 32. asigurã pãstrarea lucrãrilor în arhiva unitãţii de învãţãmânt timp de 2 ani; 33. predau reprezentanţilor comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti, pe bazã de proces-verbal, catalogul electronic şi douã exemplare tipãrite ale acestuia, completate cu notele obţinute la evaluare. Cataloagele tipãrite sunt semnate de preşedinte, un membru al comisiei şi de profesorii evaluatori şi ştampilate cu ştampila unitãţii de învãţãmânt; 34. elaboreazã şi transmit comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti, în termen de 3 zile de la încheierea activitãţii în unitatea de învãţãmânt, rapoarte privind organizarea şi desfãşurarea acesteia. III. Disciplinele la care se susţine evaluarea naţionalã ART. 12 Disciplinele la care se susţin probe pentru evaluarea naţionalã pentru elevii clasei a VIII-a sunt urmãtoarele: a) Limba şi literatura românã; b) Limba şi literatura maternã - pentru elevii aparţinând minoritãţilor naţionale, care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternã; c) Matematicã. IV. Elaborarea subiectelor ART. 13 (1) Subiectele pentru evaluarea naţionalã se elaboreazã în cadrul Centrului Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învãţãmântul Preuniversitar, ţinându-se seama de urmãtoarele cerinţe: a) sã fie formulate dupã modelul evaluãrilor internaţionale; b) sã fie formulate clar, precis şi în strictã concordanţã cu programele pentru evaluarea naţionalã; c) sã aibã un nivel mediu de dificultate; d) sã permitã rezolvarea în 120 de minute. (2) Modalitatea de transmitere a subiectelor la unitãţile de învãţãmânt în care se desfãşoarã evaluarea naţionalã va fi reglementatã printr-o procedurã separatã. (3) Baremul de evaluare şi de notare pentru fiecare subiect se elaboreazã în cadrul Centrului Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învãţãmântul Preuniversitar şi se posteazã pe website-ul M.E.C.I., dupã desfãşurarea probei. (4) Elevilor aparţinând minoritãţilor naţionale, care au urmat, conform legii, în limba maternã cursurile disciplinelor la care se susţin probe, li se asigurã subiectele atât în limba în care au studiat, cât şi în limba românã. ART. 14 (1) Subiectele pentru evaluarea naţionalã se clasificã în categoria documentelor secret de serviciu, din momentul demarãrii acţiunii de elaborare a acestora şi pânã în momentul în care devin publice. (2) Toate persoanele care intrã în contact cu subiectele pentru evaluarea naţionalã vor da o declaraţie în acest sens. V. Desfãşurarea evaluãrii naţionale ART. 15 (1) Sãlile în care se susţine evaluarea naţionalã vor fi, în prealabil, adaptate prin: a) amenajarea acestora, astfel încât elevii sã fie aşezaţi câte unul în bancã, în ordine alfabeticã; b) eliminarea oricãror materiale didactice care i-ar putea influenţa pe elevi în elaborarea lucrãrilor scrise; c) afişarea pe uşa fiecãrei sãli a listei nominale cu elevii repartizaţi în sala respectivã şi a prevederilor metodologiei care îi informeazã pe aceştia cã pãtrunderea în salã cu materiale ajutãtoare, cu mijloace electronice de calcul ori de comunicare, frauda sau tentativa de fraudã atrage eliminarea din salã şi acordarea notei 1 la lucrarea respectivã. (2) Supravegherea este asiguratã, pentru fiecare salã, de 2 asistenţi, cadre didactice de altã specializare decât cea corespunzãtoare disciplinei la care se susţine proba, proveniţi din unitatea de învãţãmânt. (3) Înaintea intrãrii în sãli, preşedintele comisiei din unitatea de învãţãmânt instruieşte asistenţii în legãturã cu îndatoririle ce le revin, cu prevederile metodologiei de organizare şi desfãşurare a evaluãrii naţionale pentru elevii clasei a VIII-a, cu informaţiile pe care trebuie sã le furnizeze elevilor aflaţi în sãli. (4) Asistenţii care intrã în sãli dupã ce au fost instruiţi şi au semnat fişa de atribuţii primesc din partea preşedintelui listele cu numele elevilor, procesul-verbal de predare-primire a lucrãrilor scrise, hârtie tipizatã pentru lucrãri şi hârtie ştampilatã pentru ciorne. Numãrul de coli tipizate şi numãrul de coli pentru ciorne, primite pentru fiecare salã de clasã, vor fi consemnate în procesul-verbal de instruire, care va fi semnat de fiecare asistent şi de preşedintele comisiei. (5) Înainte de aducerea subiectelor în sãli, asistenţii vor explica elevilor modul de desfãşurare a evaluãrii naţionale şi modul de completare a datelor personale pe foaia tipizatã. De asemenea, elevii sunt informaţi cã se interzice pãtrunderea în salã cu orice fel de lucrãri: manuale, dicţionare, notiţe, însemnãri etc., care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, precum şi cu orice mijloc electronic de calcul sau de comunicare. Nerespectarea dispoziţiilor referitoare la introducerea de materiale interzise în sala de clasã duce la eliminarea elevului din clasã de cãtre preşedintele comisiei, indiferent dacã materialele interzise au fost folosite sau nu, şi, dupã caz, la sancţionarea asistenţilor. (6) Elevii se aşazã câte unul în bancã, în ordine alfabeticã, conform listelor afişate. Fiecare elev primeşte o coalã de hârtie tipizatã, pe care îşi scrie cu majuscule numele, prenumele tatãlui, toate prenumele personale, în ordinea în care sunt trecute în actul de identitate, şi completeazã citeţ celelalte date de pe colţul ce urmeazã a fi lipit. Colţul colii tipizate va fi lipit, dupã distribuirea subiectelor în sãli, numai dupã ce asistenţii din sãli au verificat completarea corectã a tuturor datelor prevãzute şi dupã ce aceştia semneazã în interiorul porţiunii care urmeazã a fi sigilatã. Colţurile lucrãrilor vor fi lipite numai dupã ce elevii au început sã scrie pe foaie rezolvarea subiectelor. Elevii vor primi atâtea coli tipizate şi ciorne marcate cu ştampila şcolii câte le sunt necesare. Aceştia vor completa, pe fiecare dintre colile tipizate utilizate, datele personale, în colţul care urmeazã sã fie lipit. Pentru lipirea colţului lucrãrii se va folosi lipici sau acelaşi tip de etichete autocolante, pentru toţi elevii din unitatea de învãţãmânt. (7) Dupã anunţarea variantei de subiect extrase de Comisia Naţionalã, se multiplicã subiectele în numãr egal cu numãrul elevilor, urmând ca acestea sã fie distribuite în sãli. Comisia din unitatea de învãţãmânt va lua toate mãsurile pentru a pregãti în mod corespunzãtor operaţia de multiplicare, astfel încât sã fie asigurat în cel mai scurt timp posibil câte un subiect pentru fiecare elev. (8) Asistenţii primesc subiectele multiplicate şi secretizate, în plicuri, de la preşedinte sau de la un membru al comisiei şi le distribuie fiecãrui elev. La încheierea acestor operaţiuni, începe rezolvarea subiectelor de cãtre elevi. Durata fiecãrei probe scrise este de 120 de minute din momentul primirii subiectelor de cãtre fiecare elev. (9) Se interzice preşedintelui, membrilor comisiei, asistenţilor sau delegaţilor Comisiei Naţionale ori ai comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti sã dea elevilor indicaţii referitoare la rezolvarea subiectelor, sã facã modificãri ale subiectelor sau ale baremelor de evaluare şi de notare. (10) Din momentul distribuirii subiectelor, niciun elev nu mai poate intra în salã şi niciun elev nu poate pãrãsi sala decât dacã predã lucrarea scrisã şi semneazã de predarea acesteia. Elevii care nu se aflã în salã în momentul distribuirii subiectelor pierd dreptul de a mai susţine evaluarea naţionalã în perioada respectivã. În cazuri excepţionale, dacã un elev se simte rãu şi solicitã pãrãsirea temporarã a sãlii, el este însoţit de unul dintre asistenţi, pânã la înapoierea în sala de clasã. În aceastã situaţie timpul alocat rezolvãrii subiectelor nu va fi prelungit. (11) Pentru elaborarea lucrãrii scrise, elevii folosesc numai cernealã sau pastã de culoare albastrã, iar pentru executarea schemelor şi a desenelor folosesc numai creion negru. Pentru proba de la disciplina "Matematicã", elevii pot sã utilizeze instrumente de desen. Se interzice folosirea, în timpul probelor, a mijloacelor de calcul. Se folosesc numai colile distribuite de cãtre asistenţi. (12) Elevii care doresc sã corecteze o greşealã taie fiecare rând din pasajul greşit cu o linie orizontalã. În cazul în care unii elevi, din diferite motive - corectãri numeroase, greşeli care ar putea fi interpretate drept semn de recunoaştere - doresc sã îşi transcrie lucrarea, fãrã sã depãşeascã timpul stabilit, primesc alte coli tipizate. Acest lucru este consemnat de cãtre asistenţi în procesul-verbal de predare-primire a lucrãrilor scrise. Colile folosite iniţial se anuleazã pe loc, menţionându-se pe ele "Anulat" şi se semneazã de cãtre cei 2 asistenţi. (13) În timpul desfãşurãrii evaluãrii naţionale, asistenţii nu dau elevilor nicio indicaţie, nu discutã între ei şi nu rezolvã subiectele. Unul dintre asistenţi stã în faţa clasei, celãlalt în spatele clasei şi nu au alte preocupãri în afarã de supraveghere. (14) În timpul desfãşurãrii evaluãrii naţionale, asistenţii rãspund de asigurarea ordinii şi a liniştii în sala de clasã, de respectarea de cãtre elevi a tuturor prevederilor prezentei metodologii. Asistenţii au obligaţia sã verifice dacã elevii au pãtruns în salã cu materiale interzise prin prezenta metodologie sau cu alte materiale care le-ar permite ori facilita rezolvarea subiectelor şi sã ia mãsurile ce se impun. De asemenea, asistenţii nu permit elevilor sã comunice în niciun fel între ei sau cu exteriorul şi sesizeazã preşedintele comisiei asupra oricãrei încãlcãri a prezentei metodologii. (15) Eventualele fraude sau tentative de fraudã, alte nereguli în desfãşurarea evaluãrii naţionale, semnalate asistenţilor de cãtre elevi ori sesizate de membrii comisiei, de asistenţi sau de cãtre delegaţii Comisiei Naţionale ori ai comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti, vor fi comunicate imediat preşedintelui comisiei. Acesta este obligat sã verifice şi sã ia mãsurile ce se impun conform prezentei metodologii. Aceste situaţii sunt consemnate în procese verbale, care se arhiveazã împreunã cu documentele comisiei. Comisia judeţeanã/a municipiului Bucureşti va fi informatã imediat despre orice situaţie specialã. (16) În situaţia în care, potrivit prevederilor prezentei metodologii, un elev este eliminat din salã, preşedintele marcheazã pe lucrare, cu cernealã sau pix roşu, "fraudã", pune nota 1 (unu) şi semneazã. (17) În timpul desfãşurãrii evaluãrii naţionale, în sãlile în care se desfãşoarã proba scrisã au voie sã intre numai: a) preşedintele şi membrii comisiei din unitatea de învãţãmânt; b) persoane delegate de cãtre Comisia Naţionalã sau de cãtre comisia judeţeanã/a municipiului Bucureşti pentru a controla desfãşurarea corectã a evaluãrii naţionale. (18) Dupã ce îşi încheie lucrãrile, elevii numeroteazã foile, sub îndrumarea asistenţilor, numai cu cifre arabe, în partea de jos a paginii, în colţul din dreapta, indicând pagina curentã şi numãrul total de pagini, de exemplu sub forma 3/5, pentru pagina a treia, dacã elevul a scris în total 5 pagini. Se vor numerota toate paginile pe care elevul a scris, inclusiv cele pe care sunt scrise doar câteva rânduri, partea nescrisã fiind baratã de cãtre asistenţi. Dupã încheierea numerotãrii, elevii predau asistenţilor lucrãrile şi semneazã pentru confirmarea predãrii lucrãrii şi a numãrului de pagini. (19) La primirea lucrãrilor, asistenţii bareazã spaţiile nescrise, verificã numãrul de pagini şi îl trec în procesele-verbale de predare-primire pe care le semneazã elevii, precum şi în rubrica prevãzutã pe prima paginã a lucrãrii. (20) La expirarea celor 120 de minute acordate, elevii predau lucrãrile în faza în care se aflã, fiind interzisã depãşirea timpului stabilit. Trei elevi rãmân în salã pânã la predarea ultimei lucrãri. (21) Ciornele şi lucrãrile anulate se strâng separat şi se pãstreazã în unitatea de învãţãmânt. (22) La finalizarea desfãşurãrii probei, asistenţii predau, sub semnãturã, lucrãrile scrise preşedintelui şi celorlalţi membri ai comisiei. Aceştia verificã dacã numãrul lucrãrilor predate corespunde cu numãrul semnãturilor din procesul-verbal de predare a lucrãrilor scrise, dacã numãrul de pagini ale fiecãrei lucrãri coincide cu cel înscris pe lucrare şi în procesul-verbal şi dacã spaţiile nescrise au fost barate. ART. 16 Formatul foilor tipizate şi modalitatea completãrii acestora se stabilesc de cãtre Comisia Naţionalã. VI. Evaluarea lucrãrilor ART. 17 (1) Evaluarea fiecãrei lucrãri se face de cãtre 2 profesori evaluatori din unitatea respectivã de învãţãmânt, de regulã unitate şcolarã cu personalitate juridicã. În cazul în care în unitatea de învãţãmânt nu existã câte 2 profesori la disciplinele la care se susţine evaluarea naţionalã pentru elevii clasei a VIII-a, se solicitã un cadru didactic din cea mai apropiatã unitate de învãţãmânt. (2) Evaluarea lucrãrilor se face cu respectarea strictã a baremului unic de evaluare şi de notare, pe baza unui punctaj pe scara 1-100, acordându-se 90 de puncte pentru rãspunsurile corecte şi complete şi 10 puncte din oficiu. Dupã evaluare, fiecare profesor stabileşte nota prin împãrţirea la 10 a punctajului obţinut de elev, fãrã rotunjire, şi o trece pe lucrare. (3) În cazul în care diferenţa dintre notele celor 2 evaluatori este de cel mult un punct, se calculeazã şi se trece pe lucrare nota finalã, calculatã ca medie aritmeticã, cu douã zecimale, fãrã rotunjire, a notelor acordate de cei 2 profesori evaluatori. Aceastã notã este cea care se va lua în calcul pentru media de admitere în clasa a IX-a. (4) În cazul în care diferenţa dintre notele acordate de cãtre cei 2 profesori din centrul de evaluare este mai mare de 1 punct, lucrarea va fi recorectatã de alţi 2 profesori evaluatori, stabiliţi de preşedintele comisiei, şi nota acordatã de aceştia, calculatã conform alin. (3), va fi nota finalã. (5) Nota finalã se trece pe lucrare şi se semneazã de preşedintele comisiei din unitatea de învãţãmânt. ART. 18 Desfãşurarea activitãţii de evaluare 1. Activitatea de evaluare dureazã, în unitatea de învãţãmânt, maximum 5 zile de şcoalã, astfel încât comunicarea rezultatelor sã se facã în maximum 6 zile de şcoalã de la susţinerea probei. 2. Înainte de începerea evaluãrii, preşedintele comisiei din unitatea de învãţãmânt are obligaţia de a asigura, pentru fiecare disciplinã la care se organizeazã evaluarea, prezentarea subiectelor şi a baremelor de evaluare şi de notare, atenţionând asupra obligativitãţii de a se respecta întocmai baremul de evaluare şi de notare. Scopul acestei atenţionãri este de a diminua diferenţele dintre evaluatori în aplicarea baremului de evaluare şi de notare. Se interzic interpretãrile personale şi efectuarea de modificãri în baremul de evaluare şi de notare. 3. În unitatea de învãţãmânt în care se realizeazã evaluarea, lucrãrile de la aceeaşi disciplinã sunt amestecate de preşedinte şi de ceilalţi membri ai comisiei, sunt numerotate de la 1 la n şi grupate în seturi aproximativ egale. 4. Profesorii evaluatori primesc lucrãrile de la preşedintele comisiei şi realizeazã evaluarea acestora. 5. Profesorii evaluatori evidenţiazã rãspunsurile greşite prin subliniere cu pix, stilou sau creion de culoare roşie. 6. Profesorii evalueazã lucrãrile respectând prevederile art. 17. 7. Profesorul evaluator trece punctajul obţinut de elev, conform prevederilor prezentei metodologii, în borderoul întocmit în baza baremului de evaluare şi de notare şi transcrie pe fiecare lucrare nota acordatã. 8. Fiecare profesor care participã la evaluare semneazã notele acordate lucrãrilor evaluate şi borderoul de evaluare şi le predã preşedintelui comisiei din unitatea de învãţãmânt. 9. Preşedintele comisiei din unitatea de învãţãmânt calculeazã şi trece pe lucrare nota finalã, calculatã conform prevederilor art. 17. VII. Rezolvarea contestaţiilor ART. 19 (1) Reevaluarea lucrãrilor ale cãror rezultate au fost contestate se realizeazã în unitãţile de învãţãmânt stabilite de fiecare inspectorat şcolar, respectând prevederile pct. 3-9 ale art. 18. Organizarea se face astfel încât, de la data depunerii contestaţiei şi pânã la anunţarea rezultatelor finale, dupã contestaţii, sã nu treacã mai mult de 5 zile lucrãtoare. (2) Nota definitivã este cea acordatã la reevaluare, dacã între nota iniţialã şi nota obţinutã la reevaluare este o diferenţã de cel puţin 0,50 puncte. Dacã diferenţa dintre cele douã note este mai micã de 0,50 puncte, nota definitivã a lucrãrii este nota iniţialã. (3) Pentru lucrãrile care au primit iniţial o notã finalã cel puţin egalã cu 9,50, nota definitivã este nota acordatã în urma reevaluãrii. VIII. Rãspunderea disciplinarã ART. 20 (1) Respectarea întocmai a metodologiei de organizare şi desfãşurare a evaluãrii naţionale pentru elevii clasei a VIII-a în anul şcolar 2009-2010 este obligatorie pentru toate persoanele implicate în aceastã activitate. (2) Încãlcarea de cãtre cadrele didactice a normelor prezentei metodologii constituie abatere disciplinarã. Personalul didactic de predare-învãţare, personalul didactic auxiliar, precum şi cel de conducere, de îndrumare şi de control din învãţãmânt, implicat în desfãşurarea evaluãrii naţionale, rãspunde disciplinar pentru încãlcarea îndatoririlor ce îi revin, precum şi pentru încãlcarea normelor de comportare care dãuneazã interesului învãţãmântului şi prestigiului instituţiei. ART. 21 (1) Cadrele didactice care comit fapte cu caracter infracţional, legate de organizarea şi desfãşurarea evaluãrii naţionale, cum ar fi furnizarea soluţiilor problemei, înlocuiri de lucrãri, falsificãri de lucrãri, care permit sau favorizeazã fraudarea probei sau care au manifestãri care atestã neglijenţã în îndeplinirea atribuţiilor ce le revin, sunt sancţionate în conformitate cu prevederile legale. Dupã caz, Comisia Naţionalã sau comisia judeţeanã/a municipiului Bucureşti sesizeazã în scris organele de cercetare penalã. (2) Prevederile alin. (1) se aplicã şi persoanelor care au contribuit la elaborarea sau transmiterea subiectelor/baremelor de evaluare şi de notare pentru evaluarea naţionalã şi au întreprins acţiuni care au constat în divulgarea parţialã sau integralã a subiectelor/baremelor de evaluare şi de notare. (3) În cazul în care se constatã diferenţe mai mari de 1,5 puncte, în plus sau în minus, între notele acordate iniţial şi notele obţinute la contestaţii ori la reevaluãrile stabilite prin prezenta metodologie, inspectoratele şcolare analizeazã situaţia, pentru a stabili cauzele şi eventualii vinovaţi pentru aceste situaţii. În cazuri justificate, se va declanşa procedura de cercetare disciplinarã, pentru sancţionarea vinovaţilor. (4) Sancţiunile aplicate în urma abaterilor sãvârşite de cadrele didactice în timpul participãrii la comisiile prevãzute în prezenta metodologie sunt luate în considerare la acordarea calificativului anual. (5) Comisia naţionalã, respectiv comisiile judeţene/a municipiului Bucureşti pot decide ca persoanelor care încalcã prevederile prezentei metodologii sã li se interzicã dreptul de a participa în sesiunile ulterioare la comisiile organizate pentru evaluãrile naţionale sau la alte examene naţionale. IX. Dispoziţii finale ART. 22 Lucrãrile de la evaluarea naţionalã şi documentele întocmite pentru buna desfãşurare a acesteia se pãstreazã în arhiva unitãţii de învãţãmânt în care se susţine evaluarea naţionalã, pe o perioadã de 2 ani. ART. 23 (1) Elevii surprinşi având asupra lor materiale care ar putea fi folosite pentru copiat sau mijloace de comunicare cu exteriorul, cei surprinşi copiind în timpul desfãşurãrii evaluãrii naţionale, comunicând cu ceilalţi elevi sau comiţând alte fapte menite sã le favorizeze rezolvarea subiectelor primesc nota 1 la lucrarea respectivã; tentativa de fraudã se pedepseşte în acelaşi mod. (2) În situaţia în care frauda este doveditã dupã evaluarea lucrãrii, nota obţinutã prin fraudã se anuleazã şi se înlocuieşte cu nota 1. (3) Orice abatere comisã de elevi şi doveditã cu probe se sancţioneazã conform regulamentului de organizare şi funcţionare a unitãţilor de învãţãmânt preuniversitar. ART. 24 (1) Comisia judeţeanã/a municipiului Bucureşti decide reevaluarea, prin sondaj, a unui numãr de lucrãri relevant statistic, urmãrindu-se astfel corectitudinea respectãrii baremelor de evaluare şi de notare. (2) Comisia Naţionalã poate decide reevaluarea, prin sondaj, a unui numãr de lucrãri, urmãrindu-se astfel corectitudinea respectãrii baremelor de evaluare şi de notare. (3) Notele obţinute de elevi la evaluarea naţionalã nu se modificã în urma acestor reevaluãri. (4) Pe baza raportului privind rezultatul acestor reevaluãri, inspectoratul şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti ia mãsuri conform Statutului personalului didactic şi prezentei metodologii. ART. 25 (1) Comisia din unitatea de învãţãmânt asigurã condiţii de egalizare a şanselor pentru elevii cu deficienţe, prin adaptarea procedurilor în funcţie de particularitãţile individuale şi de cele specifice deficienţei respective. (2) Exemple de asemenea adaptãri sunt: a) asigurarea posibilitãţii de comunicare prin utilizarea sistemului Braille, la elevii nevãzãtori, respectiv a limbajului mimico-gestual la elevii cu deficienţe de auz (inclusiv posibilitatea asigurãrii, dupã caz, a unui interpret autorizat); b) mãrirea cu cel mult o orã a timpului destinat efectuãrii lucrãrii scrise de cãtre elevii cu deficienţe motorii sau neuromotorii, care îi împiedicã sã scrie normal, sau de cãtre cei cu deficienţe vizuale grave; c) asigurarea scrisului cu caractere mãrite la elevii ambliopi; d) transmiterea prin dictare, la elevii cu anumite deficienţe, a informaţiilor corespunzãtoare subiectelor afişate/prezentate vizual; e) realizarea evaluãrii prin dictarea conţinutului acesteia de cãtre elevul cu deficienţe cãtre un profesor asistent, de altã specialitate decât cea la care se desfãşoarã proba respectivã. Se interzice profesorului asistent sã corecteze dictarea realizatã de elev. (3) Elevii cu deficienţe din unitãţile de învãţãmânt pot beneficia, dupã caz, de prevederile alin. (2), în baza certificatului de încadrare în gradul de handicap sau a unei adeverinţe medicale. (4) Comisiile judeţene/a municipiului Bucureşti pot aproba şi alte proceduri de susţinere a probelor evaluãrii naţionale pentru elevii cu deficienţe, la propunerea comisiilor din unitãţile de învãţãmânt, cu informarea Comisiei Naţionale. (5) În situaţii excepţionale, pentru elevii imobilizaţi la pat, temporar sau definitiv, pentru cei şcolarizaţi la domiciliu, precum şi pentru cei care suferã de boli contagioase, comisiile judeţene pot organiza susţinerea probelor evaluãrii naţionale la locul imobilizãrii, simultan cu toţi elevii din ţarã. Aprobarea se dã pe baza documentului medical care atestã imposibilitatea deplasãrii sau a susţinerii probei în colectivitate şi se comunicã în scris Comisiei Naţionale. ART. 26 (1) Elevii cu cerinţe educative speciale, integraţi în şcolile de masã, precum şi cei din învãţãmântul special, care parcurg curriculumul şcolii de masã, susţin evaluarea naţionalã. (2) Elevii cu cerinţe educative speciale, integraţi în şcolile de masã, precum şi cei din învãţãmântul special, care parcurg curriculumul specific învãţãmântului special sau care beneficiazã de adaptãri curriculare, în baza planurilor de intervenţie personalizatã, susţin evaluarea naţionalã numai la solicitarea scrisã a pãrinţilor sau a întreţinãtorilor legali. ART. 27 La organizarea şi desfãşurarea evaluãrii naţionale pot participa, numai în calitate de observatori, fãrã a avea dreptul de a interveni, reprezentanţi ai asociaţiilor de pãrinţi. ART. 28 Conducerile unitãţilor de învãţãmânt asigurã popularizarea prezentei metodologii prin urmãtoarele categorii de activitãţi: a) afişarea la avizierul şcolii; b) prezentarea în cadrul consiliului profesoral; c) prezentarea în colectivele de elevi ai clasei a VIII-a; d) organizarea unor întâlniri cu pãrinţii în vederea informãrii acestora; e) alte activitãţi menite a aduce la cunoştinţa celor interesaţi prevederile referitoare la evaluarea naţionalã. ART. 29 (1) Conducerea fiecãrei unitãţi de învãţãmânt în care se susţine evaluarea naţionalã este responsabilã pentru stabilirea programului şcolar pentru zilele în care sunt programate probele specifice evaluãrii naţionale. (2) Stabilirea programului şcolar pentru zilele în care sunt programate probele specifice evaluãrii naţionale se va face astfel încât sã fie asiguratã parcurgerea integralã a curriculumului la toate disciplinele. (3) Conducerea unitãţii de învãţãmânt este obligatã sã informeze elevii, pãrinţii şi inspectoratul şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti cu privire la programul adaptat, stabilit pentru zilele în care se desfãşoarã evaluarea naţionalã. ART. 30 (1) Se interzice cu desãvârşire colectarea sau favorizarea acţiunii de colectare a unor fonduri materiale ori bãneşti de la elevi, de la pãrinţii acestora sau de la orice persoanã care are rude în rândul elevilor, fonduri care au ca destinaţie asigurarea meselor sau a altor beneficii pentru membrii comisiilor din unitãţile de învãţãmânt. (2) Conducerile unitãţilor de învãţãmânt vor lua toate mãsurile pentru informarea cadrelor didactice, elevilor şi pãrinţilor cu privire la prevederile menţionate la alin. (1) şi pentru a nu permite încãlcarea acestora. ART. 31 În vederea respectãrii prevederilor prezentei metodologii şi pentru asigurarea corectitudinii desfãşurãrii evaluãrii naţionale, preşedinţii comisiilor vor solicita declaraţii scrise de la fiecare membru al comisiei. În declaraţia-tip, cadrul didactic precizeazã cã îşi asumã responsabilitatea pentru respectarea întocmai a prevederilor legale şi cã, în cazul constatãrii unor nereguli în activitatea sa din cadrul comisiei, ştie cã se vor lua mãsuri de sancţionare, care pot merge pânã la excluderea din învãţãmânt, în funcţie de gravitatea abaterii, în conformitate cu prevederile Statutului personalului didactic şi ale <>art. 292 din Codul penal . --------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
