Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina: METODOLOGIE din 31 august 2005 de organizare si desfasurare a testelor nationale, sustinute in vederea accesului absolventilor clasei a VIII-a in clasa a IX-a a anului scolar 2006-2007 Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

METODOLOGIE din 31 august 2005 de organizare si desfasurare a testelor nationale, sustinute in vederea accesului absolventilor clasei a VIII-a in clasa a IX-a a anului scolar 2006-2007

EMITENT: MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 818 din 9 septembrie 2005
Comenteaza legea

CAP. I
DISPOZIŢII GENERALE

ART. 1
(1) În conformitate cu articolul 22, alin. (1) din <>Legea învãţãmântului nr. 84/1995 , republicata, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, "Accesul absolvenţilor clasei a VIII-a în clasa a IX-a a ciclului inferior al liceului sau a şcolii de arte şi meserii se realizeazã prin procedura de selecţie şi repartizare, reglementatã conform Metodologiei Ministerului Educaţiei, Cercetãrii şi Tineretului, care se dã publicitãţii pânã la începutul anului şcolar".
(2) În vederea realizãrii selecţiei şi repartizãrii absolvenţilor clasei a VIII-a în clasa a IX-a a ciclului inferior al liceului sau a şcolii de arte şi meserii, se organizeazã teste naţionale la disciplinele Limba şi literatura românã, Matematicã şi, la alegere, Istoria românilor sau Geografia României. Candidaţii aparţinând minoritãţilor naţionale, care au urmat cursurile gimnaziale în limba materna, susţin şi un test la Limba şi literatura maternã.
(3) Procedura de selecţie privind accesul absolvenţilor clasei a VIII-a în clasa a IX-a are în vedere urmãtoarele criterii:
- media la testele naţionale, cu o pondere de 50%;
- media de absolvire a claselor a V-a - a VIII-a, cu o pondere de 50%.
(4) În vederea admiterii la liceele vocaţionale sau la clasele cu predare a unei limbi moderne în regim bilingv, candidaţii susţin şi probe de aptitudini sau probe de verificare a cunoştinţelor de limbã modernã.
ART. 2
Au dreptul sã se prezinte la testele naţionale atât persoanele care au promovat clasa a VIII-a de gimnaziu din seria curentã, cât şi cele din seriile anterioare, care nu au promovat examenul de capacitate sau testele naţionale, indiferent de vârsta candidatului.
ART. 3
(1) Ţestele naţionale se susţin anual, într-o singurã sesiune.
(2) În caz de nepromovare a testelor naţionale, acestea pot fi susţinute în oricare dintre sesiunile ulterioare.
(3) Atât candidaţii proveniţi din învãţãmântul de stat cât şi cei din învãţãmântul particular au dreptul sâ susţinã testele naţionale, fãrã taxã.
ART. 4
Elevilor care promoveazã testele naţionale li se elibereazã un certificat care sã ateste promovarea acestora. Celor care nu promoveazã testele naţionale li se elibereazã, la cerere, copie de pe foaia matricola.

CAP. II
ORGANIZAREA TESTELOR NAŢIONALE

ART. 5
Coordonarea pe plan naţional a acţiunilor privind organizarea şi desfãşurarea selecţiei pe baza testelor naţionale este asiguratã de Comisia Naţionalã de Organizare a Testelor Naţionale, numitã în continuare Comisia Naţionalã, care se constituie anual, prin ordin al ministrului şi funcţioneazã în cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetãrii
ART. 6
(1) În fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti, se constituie comisia judeţeanã/a municipiului Bucureşti de organizare a testelor naţionale, numitã mai departe Comisia judeţeanã;
(2) Comisiile judeţene/a municipiului Bucureşti asigurã aplicarea riguroasã a normelor metodologice, organizeazã şi coordoneazã desfãşurarea testelor naţionale în fiecare judeţ/municipiul Bucureşti
(3) În fiecare judeţ, se constituie centre de testare, în care se susţin testele naţionale, şi centre zonale de ewaluare, în care se realizeazã evaluarea lucrãrilor scrise. Se recomandã organizarea unui numãr mic de centre de evaluare pe judeţ care sã asigure unitatea evaluãrii, ţinând cont, în acelaşi timp, de distribuţia geograficã a unitãţilor de învãţãmânt şi de existenţa personalului calificat, în fiecare centru de testare şi în fiecare centru zonal de evaluare, se constituie şi funcţioneazã comisii, numite în conformitate cu prezenta metodologie şi coordonate de cãtre un preşedinte.
ART. 7
(1) Comisia Naţionalã se compune din:
Preşedinte - Secretarul de Stat pentru învãţãmântului Preuniversitar
Vicepreşedinţi - Directorul general al Direcţiei Generale învãţãmântul Preuniversitar
- Directorul Serviciului Naţional de Evaluare şi Examinare
- Directorul general al Direcţiei Generale învãţãmânt în Limbile Minoritãţilor
Secretar - un specialist din cadrul Serviciului Naţional de Evaluare şi Examinare
Membri - directori şi inspectori de specialitate din minister, specialişti din cadrul Serviciului Naţional de Evaluare şi Examinare, profesori din învãţãmântul preuniversitar.
(2) Componenţa nominalã a acestei comisii se aprobã anual, prin ordin al ministrului Educaţiei şi Cercetãrii.
ART. 8
(1) Comisia Naţionalã are urmãtoarele atribuţii:
a) publicã, la începutul anului şcolar, calendarul şi metodologia de organizare şi desfãşurare a testelor naţionale, precum şi programele valabile pentru disciplinele la care se susţin teste naţionale, aprobate prin ordin al ministrului;
b) instruieşte preşedinţii comisiilor judeţene/a municipiului Bucureşti;
c) elaboreazã formulare-tip pentru centralizarea rezultatelor testelor naţionale şi le distribuie în teritoriu prin intermediul comisiilor judeţene/a municipiului Bucureşti;
d) aprobã lista centrelor de testare şi a centrelor zonale de evaluare din fiecare judeţ;
e) coordoneazã elaborarea subiectelor pentru testele naţionale şi a baremelor de evaluare, selectând şi valorificând propuneri ale profesorilor şi inspectorilor şcolari din judeţe;
f) asigurã traducerea subiectelor pentru testul naţional de matematicã, în limbile minoritãţilor naţionale, la sediul Serviciului Naţional de Evaluare şi Examinare;
g) coordoneazã multiplicarea subiectelor, în funcţie de numãrul centrelor de testare;
h) decide, în cazuri deosebite, folosirea subiectelor de rezervã;
i) controleazã şi îndrumã acţiunile privind organizarea şi desfãşurarea testelor naţionale;
j) poate decide evaluarea şi notarea testelor naţionale dintr-un judeţ în alt judeţ, atât pentru evaluarea iniţialã, cât şi pentru contestaţii;
k) analizeazã desfãşurarea şi rezultatele testelor naţionale, pe baza rapoartelor elaborate de comisiile judeţene şi prezintã concluziile conducerii Ministerului Educaţiei şi Cercetãrii;
l) propune ministrului Educaţiei şi Cercetãrii eventualele modificãri în modul de organizare şi desfãşurare a testelor naţionale;
m) poate decide reevaluarea unor lucrãri, în perioada desfãşurãrii testelor sau ulterior;
(2) Comisia Naţionalã nu se ocupã de soluţionarea contestaţiilor referitoare la testele naţionale.
ART. 9
(1) Comisia Naţionalã poate delega, pe o perioadã de timp limitatã, delegaţi pe lângâ comisiile judeţene.
(2) Delegatul Comisiei Naţionale are urmãtoarele atribuţii:
a) controleazã respectarea prezentei metodologii de cãtre comisia judeţeanã/a municipiului Bucureşti şi comisia judeţeanã/a municipiului Bucureşti sau regionalã de contestaţii;
b) inspecteazã centre de testare şi de evaluare, verificând modul de cunoaştere şi respectare a metodologiei de organizare şi desfãşurare a testelor naţionale;
c) consiliazã comisiile judeţene, comisiile din centrele de testare şi din centrele zonale de evaluare, în privinţa organizãrii şi a desfãşurãrii testelor naţionale;
d) propune comisiei judeţene (a municipiului Bucureşti) - atunci când constatã abateri de la regulament - schimbãri în componenţa comisiilor (supraveghetori, evaluatori, secretari, examinatori, vicepreşedinţi şi preşedinţi);
e) în cazul în care constatã disfuncţii serioase în organizarea testelor, reprezentantul Comisiei Naţionale propune inspectoratului şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti, conform Statutului personalului didactic, sancţionarea cadrelor didactice gãsite vinovate, interzicerea participãrii acestora în comisiile pentru examenele naţionale sau propune suspendarea dreptului de a organiza centru de testare în unitatea respectivã, în anul şcolar urmãtor;
f) verificã, prin sondaj, dupã comunicarea rezultatelor, dacã lucrãrile scrise de la centrele de testare arondate centrului de evaluare au fost amestecate;
g) analizeazã şi interpreteazã toate datele obţinute şi informeazã în scris Comisia Naţionalã.
ART. 10
(1) Comisiile judeţene (a municipiului Bucureşti) se compun din:
Preşedinte - unul dintre inspectorii şcolari generali adjuncţi;
Vicepreşedinte - un inspector şcolar (în municipiul Bucureşti poate fi numit un vicepreşedinte pentru fiecare sector);
Secretari - 2 - 3 inspectori şcolari, informaticieni sau cadre didactice cu abilitãţi în operarea pe calculator;
Membri - inspectori şcolari de specialitate, directori de instituţii de învãţãmânt şi profesori de specialitate pentru fiecare disciplinã de învãţãmânt la care se susţine test.
(2) În judeţele în care se susţin teste în limbile minoritãţilor naţionale, din comisia judeţeanã face parte, în calitate de secretar, şi inspectorul care coordoneazã învãţãmântul cu predare în limbile minoritãţilor.
(3) Componenţa nominalã a acestor comisii se aprobã, anual, prin decizia inspectorului şcolar general judeţean/al municipiului Bucureşti. Componenţa comisiei judeţene se transmite, spre informare, Comisiei naţionale, pânã la data de 15 aprilie.
ART. 11
Comisiile judeţene/a municipiului Bucureşti au urmãtoarele atribuţii:
a) organizeazã, coordoneazã şi rãspund de desfãşurarea testelor naţionale pe tot teritoriul judeţului/al municipiului Bucureşti;
b) iau mãsuri de asigurare a fondurilor financiare necesare organizãrii şi desfãşurãrii testelor naţionale, de dotare a centrelor de testare şi de evaluare, dupã caz, cu un numãr suficient de copiatoare, calculator, telefon, fax şi cu alte elemente de logisticã necesare; se va ţine cont de faptul cã fiecare candidat trebuie sã primeascã testele fotocopiate;
c) se adreseazã, în scris, direcţiilor judeţene/a municipiului Bucureşti de sãnãtate publicã pentru a asigura prezenţa personalului medical în fiecare centru în care se susţin teste naţionale şi obţin confirmarea scrisã a acestora;
d) se adreseazã, în scris, inspectoratelor judeţene de poliţie pentru a asigura prezenţa poliţiştilor sau a jandarmilor la transportul lucrãrilor scrise, de la centrele de testare la cele de evaluare sau de contestaţii şi invers, pentru pãstrarea în siguranţã a plicurilor cu teste şi a lucrãrilor scrise, pentru respectarea ordinii publice la centrele de testare şi de evaluare şi obţin confirmarea scrisã a acestora;
e) stabilesc lista centrelor de testare şi a centrelor de evaluare pe judeţ/municipiul Bucureşti, cu unitãţile şcolare arondate acestora şi o transmit Comisiei Naţionale, în scris şi în format electronic, la Serviciul Naţional de Evaluare şi Examinare, şi în format electronic, la Direcţia Informatizare, Statisticã şi Personal din M.Ed.C, pânã la data de 15 aprilie. Dupã aprobarea listelor de cãtre Comisia Naţionalã, emit decizii corespunzãtoare;
f) emit deciziile de numire a comisiilor din centrele de testare şi din centrele zonale de evaluare;
g) alcãtuiesc un model de legitimaţie pentru candidaţi, valabil în judeţul respectiv şi asigurã numãrul de legitimaţii necesar pentru fiecare centru de testare, în funcţie de numãrul de candidaţi arondaţi;
h) numesc profesorii supraveghetori din centrele de testare, precum şi profesorii evaluatori din centrele zonale de evaluare;
i) instruiesc preşedinţii comisiilor din centrele de testare şi din centrele zonale de evaluare;
j) sau mãsuri de asigurare a transportului elevilor la centrele de testare, acolo unde acest lucru se impune;
k) confecţioneazã douã tipuri de ştampile, inscripţionate dupã cum urmeazã:
1) ştampila pentru centrele de testare: "Teste Naţionale 2006 - C.T."
2) ştampila pentru centrele zonale de evaluare: "Teste Naţionale 2006 - C.Z.E.";
l) preiau, în condiţii de securitate, de la Comisia Naţionalã - Serviciul Naţional de Evaluare şi Examinare, prin doi membri ai comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti, pe bazã de delegaţie nominalã, semnatã de inspectorul şcolar general, subiectele pentru testele naţionale pentru fiecare centru de testare şi baremele de evaluare şi notare pentru fiecare centru zonal de evaluare;
m) pãstreazã, în deplinã siguranţã, subiectele şi baremele de evaluare şi de notare;
n) transmit comisiilor din centrele de testare, subiectele pentru fiecare test scris, cu cel mult 24 ore înaintea susţinerii acestuia;
o) transmit, comisiilor de evaluare din fiecare centru zonal de evaluare, baremele de evaluare şi de notare, în dimineaţa desfãşurãrii fiecãrei probe scrise;
p) efectueazã, dacã este cazul, schimbãri ale preşedinţilor sau ale membrilor comisiilor din centrele de testare şi din centrele zonale de evaluare;
r) sesizeazã imediat Comisiei Naţionale orice situaţie specialã şi solicitã, atunci când este cazul, subiecte de rezervã;
s) controleazã modul de organizare şi desfãşurare a testelor naţionale în centrele de testare şi în centrele zonale de evaluare din teritoriu;
t) decid reevaluarea unor lucrãri, în perioada desfãşurãrii testelor sau ulterior, şi comunicã rezultatele Comisiei Naţionale;
u) organizeazã transportul lucrãrilor scrise de la centrele de testare la centrele zonale de evaluare şi înapoi; rãspund de securitatea lucrãrilor scrise, de la preluarea lor de la comisia din centrul de testare/centrul de evaluare şi pânã la predarea lor cãtre comisia din centrul de evaluare/centrul de testare;
v) organizeazã comisii judeţene/a municipiului Bucureşti de soluţionare a contestaţiilor sau, la solicitarea Comisiei Naţionale, comisii regionale de contestaţii;
w) în situaţia în care se organizeazã centre regionale de contestaţii, asigurã transportul lucrãrilor scrise, ale cãror rezultate iniţiale au fost contestate, din judeţ la centrul regional de contestaţii şi înapoi;
x) centralizeazã rezultatele testelor naţionale şi le transmit, prin fax şi pe poşta electronica, Serviciului Naţional de Evaluare şi Examinare, imediat dupã afişarea acestora (înainte şi dupã contestaţii), astfel: numãr de candidaţi înscrişi, numãr de candidaţi prezenţi şi numãr de candidaţi promovaţi, pe tranşe de medii;
y) analizeazã modul de desfãşurare a testelor naţionale, pe baza rapoartelor elaborate de comisiile din centrele de testare şi din centrele zonale de evaluare;
z) elaboreazã şi transmit Comisiei Naţionale, la Direcţia Generalã Învãţãmânt Preuniversitar, în termen de 7 zile de la încheierea susţinerii testelor, raportul cu privire la rezultatele acestora şi propun modificãri sau completãri ale metodologiei de organizare şi desfãşurare a testelor naţionale.
ART. 12
(1) Comisiile din centrele de testare se compun din:
a) preşedinte - un profesor cu gradul didactic I, din altã unitate de învãţãmânt decât cele arondate centrului, ales prin tragere la sorţi, din lista propusã de unitãţile şcolare şi aprobatã de inspectoratul şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti;
b) secretar - un cadru didactic din altã unitate de învãţãmânt decât cele arondate centrului, ales prin tragere la sorţi de comisia judeţeanã/a municipiului Bucureşti, din lista propusã de unitãţile şcolare şi aprobatã de inspectoratul şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti. Alegerea acestuia se va face ţinând cont şi de competenţele de operare pe calculator;
c) membri - 1-3 profesori din altã unitate de învãţãmânt decât cele arondate centrului, aleşi prin tragere la sorţi de comisia judeţeanã (a municipiului Bucureşti), din lista propusã de unitãţile şcolare şi aprobatã de inspectoratul şcolar judeţean (al municipiului Bucureşti). Alegerea acestora se va face ţinând cont şi de competenţele de operare pe calculator;
d) un informatician sau un profesor cu competenţe de nivel superior în operarea pe calculator, care rãspunde de crearea şi gestionarea bazei de date din fiecare centru de testare;
e) supraveghetori - câte douã cadre didactice pentru fiecare salã în care se desfãşoarã testele, cadre didactice de altã specialitate decât cea la care se susţine testul, alese prin tragere la sorti din alte unitãţi de învãţãmânt decât cele arondate centrului. Supraveghetorii vor fi aleşi, de regulã, unul dintre cadrele didactice care predau la şcoalã generalã şi celãlalt dintre cadrele didactice care predau la liceu.
(2) Pentru centrele zonale de evaluare stabilite la nivel judeţean (al municipiului Bucureşti), comisia pãstreazã aceeaşi structurã, cu excepţia supraveghetorilor, care se înlocuiesc cu:
● profesori evaluatori - pentru fiecare disciplinã de testare, cadre didactice calificate, alese din alte unitãţi de învãţãmânt decât cele arondate centrului de evaluare, exceptând situaţia în care, în judeţ, este organizat un singur centru de evaluare. In acest caz, profesorii vor fi selecţionaţi dintre cei care nu au predat la clasa a VIII-a în anul şcolar 2005-2006. Numãrul profesorilor evaluatori din fiecare centru zonal de evaluare va fi stabilit în funcţie de numãrul de lucrãri care trebuie evaluate în centrul respectiv, avându-se în vedere ca fiecare evaluator sã evalueze, de regulã, 100 de lucrãri. De regulã, în fiecare echipã de evaluatori, va fi numit, un profesor care predã la şcoalã generalã şi unul care predã la liceu.
(3) Privind comisiile din centrele de testare şi din centrele zonale de evaluare se fac urmãtoarele precizãri:
a) Componenţa nominalã a comisiilor cu excepţia informaticianului, se stabileşte prin tragere la sorţi, din lista propusã de consiliile de administraţie ale şcolilor şi aprobatã de consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar. Lista conţinând propunerile de cadre didactice care doresc sã participe la testele naţionale se înainteazã de cãtre unitãţile şcolare inspectoratului şcolar pânã la data de 15 martie. Cadrele didactice care solicitã înscrierea pe listã, vor da o declaraţie, pe proprie rãspundere, cã se angajeazã sã participe la activitãţile menţionate de prezenta metodologie, pentru care vor fi nominalizaţi.
b) Informaticianul este nominalizat de comisia judeţeanã, pânã la data de 15 aprilie, de preferinţã dintre cadrele didactice de specialitate/informaticienii din unitatea de învãţãmânt în care se organizeazã centrul de testare, respectiv centrul zonal de evaluare.
c) În funcţie de numãrul lucrãrilor repartizate la centrul zonal de evaluare, în comisia din respectivul centru pot fi numiţi mai mulţi membri.
(4) Comisiile din centrele de testare şi din centrele zonale de evaluare vor fi alcãtuite din cadre didactice cu prestanţã, autoritate profesionalã şi moralã (pe cât posibil, cu gradul didactic I sau II). Nu vor fi numiţi în comisiile de testare sau de evaluare şi nu vor primi nici o altã atribuţie legatã de testele naţionale persoanele care au rude în rândul candidaţilor. De asemenea, nu vor primi nici o atribuţie legatã de testele naţionale persoanele care, în sesiunile anterioare ale examenelor naţionale, au fost sancţionate sau au desfãşurat activitãţi necorespunzãtoare (ca profesori supraveghetori sau evaluatori, ca preşedinţi, secretari sau membri). Nu vor fi numiţi ca profesori evaluatori acei profesori despre care s-a constatat, în sesiunile anterioare, cã au evaluat cu superficialitate, inclusiv aceia cãrora li se poate reproşa, în mod justificat, existenţa unor diferenţe mari între notarea iniţialã a lucrãrilor şi cea de la contestaţii (diferenţe mai mari sau egale de 1,5 puncte);
(5) În vederea respectãrii prevederilor din prezenta metodologie şi pentru asigurarea corectitudinii desfãşurãrii testelor naţionale, preşedintele comisiei din centrele de testare/evaluare va solicita declaraţii scrise de la fiecare membru al comisiei. În declaraţia-tip, cadrul didactic precizeazã cã nu are rude în rândul candidaţilor şi îşi asumã responsabilitatea pentru respectarea întocmai a prevederilor legale. De asemenea, declaraţia cadrului didactic cuprinde menţiunea cã, în cazul constatãrii unor nereguli în activitatea sa din cadrul comisiei de testare/evaluare, ştie cã se vor lua mãsuri de sancţionare, care pot merge pânã la excluderea din învãţãmânt.
(6) Tragerea la sorţi a preşedinţilor, a membrilor comisiilor din centrele de testare şi din centrele zonale de evaluare, a supraveghetorilor şi a profesorilor evaluatori se face la nivelul inspectoratului şcolar, în şedinţã publicã, cu cel mult 48 de ore înaintea începerii testelor, urmând ca inspectorul şcolar general sã emitã decizii scrise. Stabilirea repartizãrii supraveghetorilor pentru fiecare salã se face în centrul de testare, prin tragere la sorţi, în prezenţa tuturor membrilor comisiei, în dimineaţa desfãşurãrii fiecãrei probe.
(7) Comisiile din centrele de testare se întrunesc pentru instruire cu cel puţin 24 de ore înainte de susţinerea primului test naţional.
ART. 13
Organizarea centrelor de testare se face dupã cum urmeazã:
a) în mediul urban, elevii vor fi grupaţi pe centre de testare, astfel încât numãrul de elevi dîntr-un centru sã fie cuprins între 250 şi 400 de elevi. Numãrul de elevi pe centru va fi decis ţinând cont de necesitatea desfãşurãrii în condiţii optime a testelor. În cazuri excepţionale, bine motivate, se pot organiza şi centre de testare cu mai puţin de 250 de elevi, sau cu mai mult de 400 de elevi, cu aprobarea Comisiei Naţionale;
b) în mediul rural, unitãţile şcolare cu mai puţin de 100 de absolvenţi ai clasei a VIII-a vor fi arondate, la centre din municipii, oraşe, comune, în funcţie de distanţa pe care o au de parcurs şi de mijloacele de transport existente, în acest caz, o atenţie deosebitã trebuie acordatã problemei transportului elevilor.
c) în mediul rural, în cazuri excepţionale, se pot organiza şi centre de testare cu mai puţin de 100 de candidaţi, cu aprobarea Comisiei Naţionale.
ART. 14
Comisiile din centrele de testare au urmãtoarele atribuţii:
a) organizeazã şi rãspund de desfãşurarea testelor naţionale în centrele respective;
b) preiau documentele necesare desfãşurãrii testelor naţionale, prin proces-verbal de predare-primire, semnat de preşedintele comisiei şi de directorul unitãţii de învãţãmânt în care se aflã centrul de testare. Conducerile unitãţilor de învãţãmânt arondate centrului de testare rãspund de corectitudinea datelor transmise, a actelor predate, a listelor de înscriere la testele naţionale;
c) verificã modul în care conducerea unitãţii de învãţãmânt a organizat centrul de testare: pregãtirea sãlilor de concurs, existenţa în numãr suficient a imprimatelor necesare pentru lucrãrile scrise, existenţa şi starea de funcţionare a foto-copiatoarelor, existenţa fişetelor pentru pãstrarea documentelor de testare în deplinã siguranţã. Constatãrile se consemneazã în procesul-verbal de predare-primire;
d) preiau subiectele de la comisie judeţene, în condiţii de securitate, cu cel mult 24 de ore înaintea susţinerii fiecãrui test, prin preşedinţi, însoţiţi de un membru din comisie, şi le pãstreazã în condiţii de securitate deplinã, în casa de fier sau în dulapuri metalice care se sigileazã. Iau mãsuri ca accesul la subiecte sã se poatã face doar în prezenţa a cel puţin douã persoane simultan şi rãspund de pãstrarea secretã şi în siguranţã a subiectelor pânã în momentul distribuirii lor în clasã. Întocmesc procese-verbale în legãturã cu securitatea subiectelor, de fiecare datã când se deschid dulapurile în care se aflã acestea.
e) organizeazã desfãşurarea testelor naţionale, conform calendarului;
f) întocmesc lista absolvenţilor care participã la testele naţionale, îi repartizeazã pe sãli, în ordine alfabeticã şi ţinând cont de opţiunea pentru testul de istorie sau de geografie, precum şi de limba în care se susţin testele şi afişeazã listele la avizierul centrului de testare şi pe uşile sãlilor, cu 24 de ore înainte de începerea fiecãrui test naţional;
g) stabilesc, prin tragere la sorţi, organizatã în dimineaţa fiecãrei probe, repartizarea pe sãli a supraveghetorilor şi instruiesc cadrele didactice care asigurã supravegherea în sãlile în care se susţin testele naţionale;
h) multiplicã varianta extrasã, sigilând apoi plicul cu celelalte variante, pe care îl pãstreazã în condiţii de perfectã securitate, în fişet metalic;
i) sesizeazã comisiei judeţene orice situaţie specialã şi solicitã, în situaţii excepţionale, subiecte de rezervã;
j) controleazã şi îndrumã activitatea tuturor cadrelor didactice din centrele de testare care au sarcini privind organizarea şi desfãşurarea testelor;
k) preşedintele rãspunde de transportul în deplinã siguranţã şi de predarea, cu proces-verbal, a lucrãrilor scrise şi a unei copii de pe subiectele de examen la centrele zonale de evaluare; lucrãrile sunt însoţite, pe perioada transportului, de preşedinte, însoţit de secretar sau un membru al comisiei din centrul de testare, împreunã cu un reprezentant al poliţiei sau al jandarmeriei;
l) completeazã cataloagele de examen tipizate cu numele, iniţiala tatãlui şi toate prenumele candidaţilor, precum şi cu disciplinele de examen pe care aceştia le susţin. Cataloagele de examen tipizate se completeazã în douã exemplare identice: se numeroteazã şi se ştampileazã fiecare paginã;
m) primesc de la centrul zonal de evaluare, cu ocazia predãrii lucrãrilor scrise, baremele de evaluare şi de notare pentru testul susţinut în ziua respectivã, pentru a fi afişate în centrul de testare;
n) dupã încheierea operaţiilor de evaluare şi de notare, primesc, cu proces-verbal, prin preşedinte, însoţit de secretar sau de unul din membri, cataloagele de la centrele zonale de evaluare; asigurã transportul acestora în deplinã siguranţã la centrele de testare;
o) afişeazã listele cu rezultatele testelor naţionale, dupã primirea cataloagelor de la centrele de evaluare;
p) primesc eventualele contestaţii referitoare la evaluarea lucrãrilor scrise şi le transmit comisiilor din centrele zonale de evaluare;
q) afişeazã listele cu rezultatele definitive, dupã primirea de la comisia judeţeanã a copiei de pe procesul-verbal în care sunt consemnate deciziile comisiei de contestaţii;
r) întocmesc extrase din catalog, cuprinzând rezultatele testelor şi le transmit şcolilor arondate centrului de testare;
s) predau, cu proces-verbal, directorului unitãţii de învãţãmânt unde se susţin testele naţionale, toate documentele referitoare la acestea, pentru arhivare;
t) preşedintele centrului de testare verificã şi semneazã toate documentele privind organizarea şi desfãşurarea testelor naţionale din centrul respectiv.
ART. 15
Comisiile din centrele zonale de evaluare au urmãtoarele atribuţii:
a) preiau de la comisiile judeţene, în dimineaţa susţinerii fiecãrui test, prin preşedinţi, însoţiţi de un membru din comisie, plicurile cu bareme de evaluare şi de notare şi le pãstreazã, în condiţii de deplinã securitate, în casa de fier sau în dulapuri metalice care se sigileazã, pânã la încheierea testului din ziua respectivã. Iau mãsuri ca accesul la plicurile cu bareme sã se poatã face în prezenţa a cel puţin douã persoane.
b) primesc, cu proces-verbal semnat de preşedinte şi de vicepreşedinţi, lucrãrile scrise aduse de cãtre delegaţii din centrele de testare, spre a fi evaluate;
c) predau baremele de evaluare şi notare delegaţilor din centrele de testare, spre a fi afişate în centrele respective;
d) rãspund de securitatea lucrãrilor scrise, pe toatã perioada în care acestea se aflã în centrul de evaluare;
e) evalueazã lucrãrile, respectând baremul de evaluare şi notare;
f) verificã borderourile finale şi corectitudinea înscrisurilor pe lucrãri, precum şi semnarea, de cãtre fiecare evaluator, a notei acordate şi înscrise pe lucrare;
g) calculeazã şi scriu pe lucrãri şi în cataloage notele şi mediile;
h) calculeazã mediile generale şi le trec în cataloage;
i) predau, cu proces verbal, prin preşedinte şi un membru al comisiei, cataloagele, delegaţilor comisiei din centrul de testare;
j) transmit cãtre comisia judeţeanã de contestaţii, în deplinã siguranţã, lucrãrile scrise ale cãror note au fost contestate de cãtre candidaţi/pãrinţi; în cazul în care Comisia Naţionalã hotãrãşte organizarea de centre regionale de contestaţii, transmiterea lucrãrilor se face cãtre comisia judeţeanã;
k) preiau dupã reevaluare, de la comisia judeţeanã de contestaţii, lucrãrile scrise ale cãror note iniţiale au fost contestate; în cazul în care Comisia Naţionalã hotãrãşte organizarea de centre regionale de contestaţii, preluarea lucrãrilor reevaluate se face de la comisia judeţeanã;
l) predau, cu proces-verbal, prin preşedinte, însoţit de secretar sau un membru al comisiei, lucrãrile scrise, borderourile detaliate şi de sintezã şi celelalte documente ale desfãşurãrii testelor naţionale, directorului unitãţii de învãţãmânt în care s-a organizat centrul de evaluare.
ART. 16
Cadrele didactice şi personalul tehnico-administrativ implicat în desfãşurarea testelor naţionale au obligaţia de a respecta cu stricteţe normele privind organizarea şi desfãşurarea acestora; persoanele care se abat de la normele stabilite vor fi înlocuite imediat şi sancţionate, conform reglementãrilor în vigoare.

CAP. III
ÎNSCRIEREA CANDIDAŢILOR PENTRU SUSŢINEREA TESTELOR NAŢIONALE

ART. 17
(1) La testele naţionale, se pot înscrie atât absolvenţii clasei a VIII-a de gimnaziu din seria curentã cât şi cei din seriile anterioare, care nu au promovat examenul de capacitate sau testele naţionale, indiferent de vârsta candidatului.
(2) Elevii români care au studiat în strãinãtate se pot înscrie la susţinerea testelor naţionale numai dupã echivalarea studiilor şi promovarea examenelor de diferenţã stabilite de Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii.
(3) Candidaţii proveniţi din învãţãmântul particular se înscriu la centrul de testare desemnat de comisia judeţeanã.
ART. 18
(1) Înscrierea candidaţilor pentru testele naţionale se face la secretariatele şcolilor, în perioada prevãzutã în calendar, dupã cum urmeazã:
a) pentru candidaţii din seria curentã, tabelele de înscriere sunt întocmite de profesorii diriginţi, în conformitate cu evidenţele din şcoli. Tabelele conţin opţiunile candidaţilor pentru istoria romanilor sau geografia Romãniei, precum şi semnãturile acestora, înscrierea se face la centrul de testare la care este arondatã unitatea, de cãtre director şi de secretarul şcolii menţionate, conform unei programãri stabilite de comisia judeţeanã/a municipiului Bucureşti.
b) pentru candidaţii din anii precedenţi, înscrierea se face de secretarul şcolii din centrul de testare la care este arondatã şcoala pe care candidaţii au absolvit-o, pe baza actelor prezentate de aceştia (cerere de înscriere, buletin/carte de identitate şi foaia matricolã pentru clasele I - a VIII-a). În situaţia schimbãrii domiciliului în altã localitate, menţionatã ca atare în buletinul de identitate, candidaţii din seriile precedente se pot înscrie pentru a susţine testele naţionale la un centru de testare, stabilit de comisia judeţeanã din judeţul în care se aflã noul domiciliu al candidatului. În afara acestei situaţii, înscrierea în alt judeţ este permisã numai cu aprobarea Comisiei Naţionale;
(2) Tabelele de înscriere, pentru absolvenţii din seria curentã, întocmite conform calendarului, se actualizeazã dupã încheierea semestrului al doilea (prin eliminarea candidaţilor corigenţi, repetenţi, cu situaţia neîncheiatã sau exmatriculaţi) şi se transmit centrului de testare la care şcoala este arondatã, în data de 11 iunie, semnate şi ştampilate de director. De corectitudinea datelor transmise centrului de testare, rãspunde directorul unitãţii de învãţãmânt la care candidaţii au absolvit cursurile gimnaziale.
(3) Fiecare candidat depune, la înscrierea la testele naţionale, o fotografie recentã, tip buletin/carte de identitate, care se aplicã pe legitimaţie. Pentru candidaţii din seria curentã, legitimaţia este completatã, semnatã, ştampilatã şi eliberatã de conducerea unitãţii de învãţãmânt pe care candidatul a absolvit-o. Pentru candidaţii din seriile precedente, legitimaţia este eliberatã de secretariatul centrului de testare.

CAP. IV
DISCIPLINELE PENTRU TESTELE NAŢIONALE

ART. 19
(1) Disciplinele la care se susţin testele naţionale sunt urmãtoarele:
a) Limba şi literatura românã - test scris, din materia claselor a V-a - a VIII-a, conform programei de testare;
b) Matematicã - test scris, din materia claselor a V-a - a VIII-a, conform programei de testare;
c) Istoria românilor sau Geografia României (la alegere) - test scris, din materia clasei a VIII-a, conform programei de testare.
(2) Candidaţii aparţinând minoritãţilor naţionale, care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternã, susţin şi un test la Limba şi literatura maternã, din materia claselor a V-a - a VIII-a, conform programei de testare.
ART. 20
Evaluarea testelor naţionale se face cu note de la 10 la 1; nota minimã de promovare la fiecare dintre acestea este 5.

CAP. V
ELABORAREA TESTELOR NAŢIONALE

ART. 21
Testele naţionale şi baremele de evaluare şi notare se elaboreazã în cadrul Serviciului Naţional de Evaluare şi Examinare, ţinând seamã de urmãtoarele cerinţe:
a) sã fie formulate clar, precis şi în strictã concordanţã cu programele şcolare şi cu programele de testare, valabile pentru desfãşurarea testelor naţionale 2006;
b) sã aibã un nivel mediu de dificultate;
c) sã permitã efectuarea lor în 2 ore.

CAP. VI
ORGANIZAREA SĂLILOR DE TESTARE, ACCESUL Şl REPARTIZAREA ÎN SĂLI A CANDIDAŢILOR, A SUPRAVEGHETORILOR, DESFĂŞURAREA, EVALUAREA Şl NOTAREA TESTELOR NAŢIONALE

ART. 22
Organizarea sãlilor de testare, accesul şi repartizarea în sãli a supraveghetorilor şi a elevilor se fac dupã cum urmeazã:
A. Pregãtirea sãlilor de testare
Sãlile destinate pentru susţinerea testelor naţionale vor fi adaptate activitãţilor legate de acestea prin:
a) dotarea corespunzãtoare;
b) eliminarea oricãror materiale didactice care ar putea influenţa elevii în elaborarea lucrãrilor;
c) afişarea pe uşa fiecãrei sãli a listei nominale alfabetice cu elevii repartizaţi în sala respectivã, avizatã de preşedintele comisiei;
d) afişarea, pe uşa fiecãrei sãli, a prevederilor din metodologie care îi informeazã pe elevi cã pãtrunderea în sãli cu materiale ajutãtoare, cu mijloace electronice de calcul sau de comunicare, frauda sau tentativa de fraudã atrag dupã sine eliminarea de la testele naţionale;
e) afişarea, pe uşa fiecãrei sãli, a prevederilor din metodologie care îi informeazã pe elevi cã subiectele rezolvate pe ciornã sau pe foaia cu subiectele multiplicate nu se iau în considerare.

B. Repartizarea în sãli a supraveghetorilor
a) înaintea intrãrii în sãli, preşedintele comisiei din centrul de testare instruieşte supraveghetorii în legãturã cu îndatoririle ce le revin, cu prevederile prezentei metodologii, cu informaţiile pe care trebuie sã le furnizeze candidaţilor aflaţi în sãli. Aceste informaţii sunt consemnate într-un document, care va fi prezentat de cãtre supraveghetori în fiecare salã de testare.
b) La încheierea instructajului, participanţii vor semna un proces-verbal, care se va arhiva alãturi de celelalte documente referitoare la testele naţionale.
c) Repartizarea în sãli a supraveghetorilor se face de cãtre preşedintele comisiei, prin tragere la sorţi - câte doi pentru fiecare salã - cu trei sferturi de orã înainte de începerea fiecãrui test, luându-se mãsuri sã nu rãmânã aceleaşi formaţii de supraveghere pentru aceleaşi sãli în zile diferite, iar cadrele didactice sã nu fie de specialitatea disciplinei de test la care supravegheazã.
d) Supraveghetorii intrã în sãli dupã ce au primit listele cu candidaţi, foaia conţinând informaţiile care trebuie transmise candidaţilor, procesul-verbal de predare a lucrãrilor scrise, hârtie tipizatã şi hârtie ştampilatã pentru ciorne; numãrul de coli tipizate şi numãrul de coli pentru ciorne primite pentru fiecare salã de testare vor fi consemnate în procesul verbal de instruire, care va fi semnat de fiecare supraveghetor, de preşedintele comisiei şi de unul dintre membrii acesteia.
e) Se interzice supraveghetorilor intrarea în sãlile de testare cu telefoane mobile, cãrţi, ziare etc.

C. Accesul şi repartizarea în sãli a candidaţilor
a) Accesul candidaţilor în sãli este permis pe baza buletinului/cãrţii de identitate (a certificatului de naştere, în cazul în care candidatul nu are buletin/carte de identitate) şi a legitimaţiei de testare, cel târziu cu o jumãtate de orã înaintea începerii fiecãrui test. Candidaţii care nu au asupra lor buletinul/cartea de identitate (certificatul de naştere, pentru candidaţii care nu au buletin/carte de identitate) şi legitimaţia de testare nu sunt primiţi în salã.
b) În cazuri excepţionale, comisia de testare poate accepta în salã candidaţi care nu au documentele menţionate anterior, cu condiţia ca aceştia sã fie recunoscuţi de un cadru didactic sau de doi candidaţi şi sub rezerva prezentãrii documentelor pânã a doua zi. În caz contrar, lucrarea candidatului va fi anulatã şi candidatul va fi eliminat. Comisia judeţeanã va fi informatã despre situaţia creatã înainte de a fi luatã decizia de eliminare sau de acceptare a candidatului în examen fãrã documentele menţionate la punctul a).
Situaţia va fi menţionatã într-un proces verbal special, care se va pãstra alãturi de celelalte documente de testare.
c) Se interzice intrarea în sãli cu manuale şcolare, materiale scrise sau alte materiale care ar putea fi folosite pentru rezolvarea subiectelor, cu orice mijloc electronic de calcul sau de comunicare cu exteriorul. Supraveghetorii vor verifica respectarea acestei prevederi înainte de aducerea subiectelor în sâli. Nerespectarea acestor dispoziţii duce la eliminarea din salã a candidatului de cãtre preşedintele comisiei de testare, indiferent dacã materialele respective au fost folosite sau nu şi, dupã caz, la sancţionarea supraveghetorilor.
d) Candidaţii se aşeazã câte unul în fiecare bancã, în ordine alfabeticã, conform listelor afişate. Fiecare elev primeşte o coalã tipizatã, pe care îşi scrie cu majuscule numele, prenumele tatãlui şi toate prenumele personale (în ordinea din cartea de identitate sau din certificatul de naştere) şi completeazã citeţ celelalte date de pe colţul care urmeazã sã fie lipit. Candidaţii vor primi atâtea coli tipizate câte vor solicita şi vor completa pe fiecare dintre acestea datele personale, în colţul care urmeazã sã fie lipit.
e) Înainte de începerea fiecãrui test, supraveghetorii vor explica elevilor modul de desfãşurare a acestuia şi modul de completare a datelor generale sau personale de pe foaia tipizatã. Se va insista asupra faptului cã rezolvarea subiectelor se face exclusiv pe foaia tipizatã şi cã soluţiile scrise pe ciorne sau pe testul multiplicat nu se iau în considerare. Candidaţii semneazã un proces-verbal de luare la cunoştinţã a informaţiilor primite de la supraveghetori.
f) Colţul colii/colilor tipizate va fi lipit, în mod obligatoriu, de cãtre supraveghetori, dupã distribuirea subiectelor în sãli şi dupã ce candidaţii au început sã scrie pe foaia de concurs rezolvarea subiectelor, iar supraveghetorii au verificat identitatea candidaţilor, precum şi completarea corectã a tuturor datelor prevãzute. Supraveghetorii vor semna fiecare lucrare în locul prevãzut pentru semnãturi, în interiorul porţiunii care urmeazã a fi sigilatã. Pentru lipirea colţului lucrãrii se va folosi lipici sau acelaşi tip de etichete autocolante pentru toate centrele de testare din judeţ. Preşedintele comisiei va pune ştampila tip "Teste Naţionale 2006 - C.T." peste colţul închis şi lipit al lucrãrii, fãrã a semna lucrarea. Aceste operaţii se vor încheia înaintea ieşirii primului elev din sãlile centrului de testare.
g) înscrierea numelui candidaţilor pe foile tipizate, în afara rubricii care se sigileazã şi orice alt semn distinctiv care ar permite identificarea lucrãrii, atrag dupã sine anularea acesteia.
h) Pentru ciorne, candidaţii vor primi atâtea coli ştampilate cu stampila "Teste Naţionale 2006 - C.T.", câte le sunt necesare.
ART. 23
Desfãşurarea testelor naţionale va avea loc dupã cum urmeazã:
a) În prezenţa preşedintelui şi a membrilor comisiei de testare, a delegaţilor comisiei judeţene şi/sau naţionale, se verificã faptul cã subiectele primite de la comisia judeţeanã (a municipiului Bucureşti) au fost pãstrate sigilate, în condiţii de securitate. Dupã comunicarea de cãtre Comisia Naţionalã a numãrului variantei de test se extrage varianta, apoi plicul se resigileazã, se semneazã de cãtre toţi membrii comisiei şi se pãstreazã în condiţii de perfectã securitate, în fişet metalic. Dupã extragere, în prezenţa preşedintelui şi a membrilor comisiei, se multiplicã subiectele în numãr egal cu numãrul candidaţilor, copiile se introduc în plicuri care se sigileazã, apoi sunt distribuite în sãli de cãtre preşedintele şi membrii comisiei. Înainte de multiplicarea subiectelor pentru fiecare candidat, membrii comisiei verificã dacã varianta extrasã în plenul comisiei este cea anunţatã de Comisia Naţionalã. La deschiderea plicurilor pentru fiecare test se încheie proces-verbal, semnat de toţi cei prezenţi.
b) Supraveghetorii de sãli primesc plicurile cu subiecte de la preşedinte, secretar sau de la un membru al comisiei, verificã integritatea acestora, le deschid şi distribuie testele multiplicate fiecãrui candidat. La încheierea acestor operaţii, începe rezolvarea subiectelor de cãtre candidaţi. Unul dintre supraveghetori noteazã pe tablã ora începerii şi ora terminãrii rezolvãrii testului. Preşedintele şi membrii comisiei verificã, în toate sãlile de testare, dacã testele multiplicate pentru fiecare elev sunt complete. Aceştia nu vor da elevilor indicaţii referitoare la rezolvarea testelor.
c) Din momentul deschiderii plicului cu subiecte, nici un elev nu mai poate intra în salã. De asemenea, nici un elev nu poate pãrãsi sala, decât daca predã lucrarea scrisã şi semneazã de predarea acesteia. Candidaţii pot pãrãsi centrul de examen cel mai devreme dupã o orã de la distribuirea subiectelor în sâli.
În cazuri excepţionale, dacã un candidat se simte rãu şi solicitã pãrãsirea temporarã a sãlii, el va fi însoţit de cãtre unul dintre cadrele didactice care supravegheazã, pânã la înapoierea în sala de testare.
d) Nici un membru al comisiei nu are voie sã pãrãseascã centrul de testare şi sã comunice în afarã conţinutul subiectelor, pânã la încheierea testului.
e) Pentru elaborarea textului lucrãrii scrise, elevii folosesc cernealã sau pastã de culoare albastrã, iar pentru executarea schemelor şi a desenelor creion negru. Se interzice folosirea, în timpul probelor scrise, a minicalculatoarelor, a riglelor de calcul, a altor mijloace de calcul sau a dicţionarelor, hãrţilor etc. Pentru redactarea lucrãrilor şi pentru ciorne, se va folosi numai hârtia distribuitã elevilor de cãtre supraveghetori.
f) Candidaţii care doresc sã corecteze o greşealã taie fiecare rând din pasajul greşit cu o linie orizontalã. În cazul în care unii elevi, din diferite motive (corectãri numeroase, greşeli care ar putea fi interpretate drept semn de recunoaştere etc.) doresc sã-şi transcrie lucrarea, fãrã sã depãşeascã timpul stabilit, aceştia vor primi alte coli tipizate. Colile folosite iniţial se anuleazã pe loc, menţionându-se pe ele "anulat" şi se semneazã de cãtre cei doi supraveghetori.
g) În timpul desfãşurãrii testelor naţionale, supraveghetorii de sãli nu dau candidaţilor nici o indicaţie, nu rezolvã testele, nu discutã între ei. Unul dintre supraveghetori stã în faţa clasei, iar celãlalt în spatele clasei.
h) În timpul desfãşurãrii testelor naţionale, supraveghetorii de sãli rãspund de asigurarea ordinii şi liniştii în sala de clasã, de respectarea de cãtre candidaţi a tuturor prevederilor din prezenta metodologie, având în acelaşi timp, un comportament calm, echilibrat, adecvat unui cadru didactic şi situaţiei de examen. Supraveghetorii verificã dacã elevii au intrat în salã cu materiale interzise prin prezenta metodologie sau cu alte materiale care le-ar permite sau facilita rezolvarea testelor. De asemenea, supraveghetorii nu permit candidaţilor sã comunice în nici un fel între ei sau cu exteriorul şi informeazã preşedintele comisiei asupra oricãrei încãlcãri a metodologiei.
i) Eventualele tentative de fraudã, alte nereguli în desfãşurarea testelor, semnalate supraveghetorilor de cãtre candidaţi sau sesizate de supraveghetori, vor fi comunicate imediat preşedintelui comisiei. Acesta este obligat sã verifice şi sã ia mãsurile ce se impun. Comisia judeţeanã va fi înformatã, imediat despre orice situaţie specialã.
j) Încãlcarea prevederilor de mai sus poate duce la înlocuirea supraveghetorilor şi, dupã caz, la sancţionarea lor, mergând pânã la excluderea din învãţãmânt.
k) În timpul desfãşurãrii testelor naţionale, în sãli au voie sã între numai preşedintele, vicepreşedintele, secretarii şi membrii comisiei judeţene, preşedintele, secretarul şi membrii comisiei centrului de testare, precum şi reprezentanţii Comisiei Naţionale şi ai comisiei judeţene, împuterniciţi cu delegaţie. Aceştia nu dau elevilor nici un fel de indicaţie referitoare la rezolvarea subiectelor. Un comportament contrar duce la sancţionarea persoanelor vinovate, conform prevederilor prezentei metodologii şi legislaţiei în vigoare.
l) Dupã ce îşi încheie lucrãrile, elevii numeroteazã foile, sub îndrumarea supraveghetorilor, numai cu cifre arabe, în partea de jos a paginii, în colţul din dreapta, indicând pagina curentã şi numãrul total de pagini. De exemplu, dacã elevul a scris 5 pagini, numerotarea paginii a treia a lucrãrii va fi 3/5. Dupã încheierea numerotãrii, candidaţii predau supraveghetorilor lucrãrile şi semneazã pentru confirmarea predãrii lucrãrii şi a numãrului de pagini.
m) La expirarea timpului acordat, elevii predau lucrãrile în faza în care se aflã, fiind interzisã depãşirea timpului de lucru stabilit şi afişat pe tablã. Ultimii trei elevi rãmân în salã pânã la predarea ultimei lucrãri.
n) La predarea lucrãrilor, supraveghetorii bareazã spaţiile nescrise, verificã numãrul total de pagini scrise (şi rânduri, pentru paginile incomplete) şi îl trec în procesele-verbale de predare-primire, pe care le semneazã candidaţii, precum şi în rubrica specialã, prevãzutã în acest scop pe prima paginã a lucrãrii.
o) Ciornele şi lucrãrile anulate se strâng separat. Subiectele rezolvate pe ciorne sau pe testul multiplicat nu se iau în considerare. Aceastã informaţie este transmisã candidaţilor, în mod obligatoriu, de cãtre supraveghetori, la începutul fiecãrui test şi în momentul preluãrii lucrãrilor.
p) Operaţiunile menţionate la punctele m) şi n) se efectueazã de cãtre supraveghetori în faţa candidatului, dupã care acesta semneazã listele nominale.
q) Supraveghetorii duc lucrãrile scrise preşedintelui şi celorlalţi membri ai comisiei şi le predau acestora, sub semnãturã. De asemenea, se predau/preiau listele nominale, semnate de elevi şi de cei doi supraveghetori, colile tipizate nefolosite, ciornele şi foile anulate, precum şi foile de ciornã nefolosite. Preşedintele, împreunã cu secretarul sau un membru al comisiei, verificã dacã numãrul lucrãrilor predate corespunde cu numãrul semnãturilor de pe lista şi dacã numãrul paginilor scrise coincide cu cel transcris în rubrica specialã de pe prima paginã a lucrãrii şi în lista nominalã şi semneazã de primire pe listele nominale. Aceştia numãrã şi colile tipizate nefolosite, ciornele şi foile anulate, precum şi foile de ciornã nefolosite, înscriind numãrul lor în procesul-verbal de predare-primire, care va fi semnat de supraveghetori, de preşedinte şi de un membru al comisiei.
r) Toate lucrãrile scrise se predau, prin preşedinte şi secretar sau un membru al comisiei de testare, pe bazã de proces-verbal, persoanelor autorizate din centrul zonal de evaluare. Dupã desfãşurarea ultimului test, alãturi de lucrãrile scrise, se predau la centrul de evaluare şi cele douã cataloage de la centrul de testare completate cu numele candidaţilor, iniţiala tatãlui şi şcoala de provenienţã.
s) Dupã încheierea fiecãrui test naţional, comisia din centrul de testare afişeazã baremele de evaluare şi de notare, preluate de la centrul de evaluare.
t) Pe perioada desfãşurãrii testelor naţionale (începând din momentul extragerii numãrului variantei de test la Comisia Naţionalã şi pânã la plecarea delegaţilor cu lucrãrile cãtre centrul zonal de evaluare) în centrul de testare se pot afla numai candidaţii, membrii comisiei prevãzuţi de prezenta metodologie şi un delegat ai unitãţii şcolare în care este organizat centrul de testare, care asigurã asistenţa tehnicã pentru copiatoare, calculatoare şi care asigurã logistica pentru examen: foi tipizate, foi de ciornã, lipici, etichete etc. Delegatul unitãţii şcolare nu pãtrunde în sãlile de testare şi în sãlile în care îşi desfãşoarã activitatea comisia şi nu are acces la subiecte.
ART. 24
Desfãşurarea activitãţii în centrele zonale de evaluare:
a) Preşedintele şi membrii comisiei primesc, pe bazã de proces-verbal de predare-primire, de la delegaţii fiecãrui centru de testare, lucrãrile scrise aduse, spre a fi evaluate.
b) Lucrãrile scrise de la aceeaşi disciplinã de testare, primite de la toate centrele de testare arondate, sunt amestecate de preşedinte şi de ceilalţi membri ai comisiei de evaluare, sunt numerotate de la 1 la n şi grupate în seturi.
c) Seturile de lucrãri se introduc în plicuri sau în dosare numerotate, cu menţionarea numerelor acordate lucrãrilor din fiecare plic. Pe fiecare lucrare se înscrie numãrul de ordine al plicului sau al dosarului şi numãrul de ordine al lucrãrii. Plicurile cu lucrãrile numerotate sunt predate, cu proces-verbal, de preşedinte sau de vicepreşedinte, profesorilor desemnaţi sã evalueze şi sã noteze lucrãrile.
d) Fiecare lucrare este evaluatã de doi profesori evaluatori, desemnaţi de preşedintele comisiei.
De regulã, unul din evaluatori este profesor de şcoalã generalã, iar celalalt de liceu.
Profesorii evaluatori nu vor cunoaşte de la care centru de testare provin lucrãrile scrise pe care le evalueazã.
e) Evaluarea şi notarea lucrãrilor scrise se efectueazã de cãtre cei doi profesori evaluatori în sãli separate, stabilite de preşedintele comisiei în fiecare salã de evaluare se vor afla cel puţin trei profesori evaluatori în acelaşi timp. Pe perioada evaluãrii, în sãli au voie sã intre, pe lângã evaluatori, doar preşedintele şi vicepreşedintele comisiei judeţene, membrii comisiei centrului de evaluare, precum şi reprezentanţii Comisiei Naţionale şi ai comisiei judeţene, împuterniciţi cu delegaţie.
f) Fiecare lucrare se evalueazã şi se apreciazã independent de cãtre profesorii evaluatori din comisie, cu note de la 10 la 1, respectându-se cu stricteţe baremele de evaluare şi de notare transmise de Comisia Naţionalã. Greşelile vor fi evidenţiate prin subliniere cu pix, stilou sau creion de culoare roşie. Fiecare evaluator înregistreazã în borderouri punctajele şi notele acordate pentru fiecare lucrare.
g) Zilnic, dupã terminarea programului de evaluare, seturile de lucrãri şi borderourile individuale de notare se predau, cu proces-verbal, preşedintelui, pentru a fi pãstrate în casa de fier sau în dulapuri metalice, închise şi sigilate. Cheia şi sigiliul vor fi pãstrate separat de cãtre preşedinte şi de unul dintre membri.
h) Dupã încheierea de cãtre ambii evaluatori a acţiunii de evaluare şi de notare, borderourile întocmite conform baremului de evaluare şi de notare şi semnate de fiecare profesor evaluator sunt predate preşedintelui comisiei o datã cu lucrãrile evaluate. Dupã ce preşedintele comisiei verificã, în prezenţa celor doi evaluatori, dacã diferenţa dintre notele acordate este de cel mult un punct, aceştia trec notele pe lucrare şi semneazã cu cernealã roşie. Media finalã se trece pe lucrare, în prezenţa profesorilor evaluatori, de preşedintele comisiei. Preşedintele comisiei verificã media finalã, ca medie aritmeticã cu douã zecimale, fãrã rotunjire, între notele acordate de cei doi evaluatori, şi semneazã alãturi de aceştia.
i) În cazul în care preşedintele comisiei constatã cã între notele acordate unei lucrãri de cãtre cei doi profesori evaluatori existã o diferenţã mai mare de un punct o repartizeazã pentru reevaluare şi notare unui alt profesor de specialitate, ales dintre evaluatorii din centru. Reevaluarea se va face în prezenţa profesorilor care au acordat iniţial notele. Nota acordatã la reevaluare este nota care se trece pe lucrare şi va fi semnatã de cãtre cei trei profesori şi de preşedintele comisiei. Aceste situaţii, care necesitã o a treia evaluare, vor fi consemnate într-un proces-verbal, semnat de cei amintiţi anterior.
j) Cataloagele tipizate pentru testarea naţionalã se completeazã cu numele candidaţilor, iniţiala tatãlui şi şcoala de provenienţã, pe centre de testare, în douã exemplare identice, de cãtre secretarii comisiei din centrul de testare. Cele douã exemplare se numeroteazã şi se ştampileazã. Dupã trecerea notelor pentru toate testele naţionale, cataloagele se semneazã de cãtre toţi profesorii evaluatori, pe prima paginã şi de cãtre preşedinte şi membrii comisiei, pe fiecare paginã.
Completarea cataloagelor şi înregistrarea notelor se pot face şi electronic. In acest caz, predarea cataloagelor de la centrul de testare la cel de evaluare se face pe suport electronic. Numerotarea şi ştampilarea se fac dupã completarea electronicã a notelor, listarea cataloagelor şi semnarea notelor de cãtre comisia din centrul zonal de evaluare.
k) Dupã ce toate lucrãrile scrise, pentru toate disciplinele de testare, au fost evaluate, acestea se deschid în prezenţa profesorilor evaluatori, a preşedintelui şi a membrilor comisiei. Notele finale se înregistreazã imediat în cataloagele de testare, cu cernealã sau cu pastã albastrã, de cãtre un membru al comisiei. Preşedintele comisiei verificã corectitudinea transcrierii notelor de pe lucrãri în catalog. Eventualele corectãri ale erorilor de transcriere a notelor finale în cataloage de examen se fac numai cu cernealã roşie, de cãtre persoana din comisie care a greşit, sub semnãturã, iar preşedintele comisiei contrasemneazã şi ştampileazã.
l) Dupã încheierea evaluãrii tuturor lucrãrilor scrise şi dupã trecerea notelor şi a mediilor generale în catalog, acestea se predau, de cãtre preşedinte şi un membru al comisiei din centrul de evaluare, delegaţilor din fiecare centru de testare, pentru a fi transportate la centrele respective. Lucrãrile scrise şi borderourile se predau, cu proces-verbal, directorului unitãţii de învãţãmânt în care s-a organizat centrul zonal de evaluare, dupã încheierea etapei de contestaţii.

CAP. VII
STABILIREA Şl COMUNICAREA REZULTATELOR FINALE

ART. 25
a) Un candidat este considerat reuşit dacã obţine cel puţin nota 5 la fiecare test. Un candidat care a obţinut la cel puţin unul din teste o notã mai micã decât 5 este considerat "respins".
b) Media generalã se calculeazã, în centrele zonale de evaluare, dupã încheierea tuturor probelor, pentru fiecare candidat care a obţinut cel puţin nota 5 la fiecare test.
c) Media generalã se calculeazã ca medie aritmeticã, cu douã zecimale, fãrã rotunjire, din notele obţinute la cele 3 teste naţionale (respectiv 4, pentru candidaţii care susţin şi test scris la limba şi literatura maternã).
ART. 26
a) Tabelul nominal, cuprinzând notele şi media obţinute de fiecare candidat, se afişeazã la centrul de testare. În dreptul fiecãrui candidat se va scrie, dupã caz, şi rezultatul final: "reuşit", "respins", "neprezentat", "eliminat".
b) Un candidat este considerat neprezentat dacã nu a fost prezent la cel puţin unul dintre testele naţionale.
c) Un candidat eliminat la una din probe nu se mai poate prezenta la urmãtoarele probe.
ART. 27
Pentru candidaţii care au absolvit la alte unitãţi de învãţãmânt decât cea în care este organizat centrul de testare, inclusiv pentru cei din alte judeţe, comisia din centrul de testare întocmeşte extrase din catalog, care cuprind situaţia lor la examen şi le transmit unitãţilor de învãţãmânt de provenienţã, în vederea completãrii certificatelor care atestã absolvirea testelor naţionale.

CAP. VIII
DEPUNEREA ŞI REZOLVAREA CONTESTAŢIILOR

ART. 28
(1) Eventualele contestaţii cu privire la rezultatele testelor naţionale se depun în ziua prevãzutã de calendarul de desfãşurare a testelor.
(2) Contestaţiile se înregistreazã la secretariatele centrelor de testare şi se analizeazã la comisia de contestaţii.
(3) Candidaţii pot contesta numai notele acordate propriilor lucrãri.
ART. 29
(1) Preşedintele, împreunã cu secretarul sau cu un membru al comisiei din centrul de testare primesc contestaţiile şi le înregistreazã.
(2) Cererile prin care se contestã notele obţinute la evaluarea iniţialã, însoţite de un borderou în care se precizeazã numele contestatarilor şi disciplina/disciplinele pentru care este depusã contestaţia se înainteazã comisiei din centrul zonal de evaluare de cãtre un delegat al comisiei din centrul de testare.
(3) Dupã primirea, în centrul zonal de evaluare, a cererilor prin care se contestã notele obţinute la evaluarea iniţialã, lucrãrile candidaţilor care au depus contestaţii se închid, pentru a deveni secrete, atât în ceea ce priveşte numele candidatului, numãrul de ordine acordat iniţial lucrãrii, centrul de testare, cât şi notele acordate. Secretizarea se face, în toate centrele zonale de evaluare din judeţ, cu acelaşi tip de hârtie pusã la dispoziţie de comisia judeţeanã. Pe lucrãrile secretizate se aplicã ştampila "Teste Naţionale 2006 - CZE". Lucrãrile se înainteazã, prin doi delegaţi, comisiilor de contestaţii, însoţite de un borderou în care se menţioneazã numãrul de ordine al lucrãrilor, disciplina de testare şi numãrul de pagini al fiecãrei lucrãri. În cazul în care Comisia Naţionalã decide organizarea de centre regionale de contestaţii, delegaţii centrelor zonale de evaluare înainteazã lucrãrile comisiei judeţene de organizare a testelor naţionale, care rãspunde de transmiterea lucrãrilor în judeţul în care se organizeazã centrul regional de contestaţii.
(4) Preşedintele comisiei din centrul de evaluare este responsabil de sigilarea lucrãrilor contestate şi de securitatea transmiterii lor la comisia judeţeanã de contestaţii sau, dupã caz, la comisia judeţeanã de organizare a testelor naţionale.
(5) Comisia Naţionalã stabileşte şi comunicã tuturor comisiilor judeţene în ce judeţ trebuie transmise lucrãrile pentru contestaţii.
(6) Comisia Naţionalã poate stabili, de asemenea, organizarea de centre de contestaţii la nivel regional. În acest caz, componenţa comisiei de contestaţii va fi stabilitã de comisiile din judeţele în care se organizeazã centrele regionale, dupã consultarea Comisiei Naţionale.
ART. 30
(1) Comisiile judeţene/a municipiului Bucureşti sau comisiile regionale de contestaţii au urmãtoarea componenţã:
Preşedinte - inspectorul şcolar general al judeţului în care se organizeazã comisia
Secretari - 1-3 inspectori şcolari din judeţul în care se organizeazã comisia
Membri - câte doi profesori pentru fiecare disciplinã de testare şi pentru maximum 100 de lucrãri contestate.
(2) Criteriile pentru selecţionarea profesorilor evaluatori sunt competenţa profesionalã deosebitã (de preferinţã, profesori care au gradul didactic I sau II) şi probitatea moralã.
(3) Comisiile judeţene/a municipiului Bucureşti sau comisiile regionale de contestaţii amestecã lucrãrile de la aceeaşi disciplinã, le renumeroteazã, reevalueazã lucrãrile primite şi acordã note lucrãrilor contestate, conform baremelor de evaluare şi notare.
(4) Toate procedurile menţionate la art. 24 (punctele a-i), din prezenta metodologie, privind desfãşurarea activitãţii în centrele de evaluare, sunt respectate şi în cazul comisiei de contestaţii.
(5) Dupã terminarea evaluãrii şi deschiderea lucrãrilor, preşedintele comisiei de contestaţii analizeazã notele acordate dupã reevaluare, în comparaţie cu cele acordate iniţial. În situaţia în care se constatã diferenţe de notare mai mari de 1,50 puncte, în plus sau în minus, între notele de la evaluarea iniţialã şi cele de la contestaţii, preşedintele comisiei de contestaţii decide reevaluarea lucrãrilor respective de cãtre o a treia comisie, formatã din profesori cu experienţã, alţii decât cei care au evaluat iniţial lucrãrile în centrul de contestaţii. Reevaluarea se va face dupã o nouã secretizare a lucrãrilor, respectând cu stricteţe baremul de evaluare şi notare şi toate procedurile de evaluare. Nota acordatã de a treia comisie este nota care va fi acordatã de comisia de contestaţii.
(6) Hotãrârile comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti sau regionale de contestaţii se consemneazã într-un proces-verbal care se semneazã de cãtre membrii comisiei şi de preşedinte.
(7) Lucrãrile scrise se restituie comisiilor judeţene de la care provin, care le distribuie centrelor de evaluare, împreunã cu o copie de pe procesul-verbal în care sunt consemnate deciziile comisiei de contestaţii. O copie a procesului verbal este predatã delegatului fiecãrui centru de testare care a înaintat cereri de reevaluare a lucrãrilor scrise. Borderourîle de evaluare de la comisia de contestaţii şi procesul verbal se pãstreazã timp de doi ani la sediul inspectoratului şcolar care a organizat comisia de contestaţii.
(8) Pentru lucrãrile care au primit iniţial note cuprinse între 4,50 şi 4,99 (inclusiv notele 4,50, respectiv 4,99) sau o notã cel puţin egalã cu 9,50, nota definitivã este nota acordatã de comisia de contestaţii.
(9) Pentru lucrãrile care au primit iniţial, la comisia din centrul de evaluare, alte note decât cele menţionate la alin. (8), nota acordatã iniţial se modifica, prin creştere sau prin descreştere, dacã între nota iniţialã şi nota acordatã de comisia de contestaţii se va constata o diferenţã de cel puţin 0,50 puncte. Dacã diferenţa dintre cele douã note este mai micã de 0,50 puncte, nota iniţialã rãmâne neschimbatã.
(10) Nota acordatã dupã contestaţii, în conformitate cu procedura menţionatã la alin. (8) şi (9) rãmâne definitivã.
(11) În cazul în care se constatã diferenţe mai mari de 1,50 puncte - în plus sau în minus - între nota iniţialã şi nota obţinutã la contestaţii, inspectoratele şcolare analizeazã situaţia în termen de 30 zile de la terminarea contestaţiilor, consultând profesorii evaluatori din ambele comisii (cea din centrul zonal de evaluare şi cea de la contestaţii) şi decid sancţionarea celor vinovaţi. Comisia Naţionalã va fi înştiinţatã de sancţiunile aplicate, pânã la data de 1 septembrie a anului în care s-a desfãşurat examenul.
(12) Dupã primirea rezultatelor de la comisia de contestaţii, comisiile din centrele de testare opereazã în cataloage schimbãrile ce se impun, recalculeazã, dupã caz, media generalã şi rectificã în mod corespunzãtor rezultatul.
(13) Modificãrile se trec în catalog cu cernealã roşie şi sunt semnate de preşedintele centrului de testare.
(14) Rezultatele la contestaţii se comunicã candidaţilor prin afişare la avizierul centrului de testare, conform calendarului anunţat.

CAP. IX
DISPOZIŢII FINALE

ART. 31
Comisiile din centrele de testare, cele din centrele zonale de evaluare, precum şi comisiile judeţene/a municipiului Bucureşti au obligaţia sã informeze imediat Comisia Naţionalã cu privire la situaţiile deosebite care apar în organizarea şi desfãşurarea testelor naţionale.
ART. 32
(1) Documentele întocmite pentru testãrile naţionale se pãstreazã în arhiva centrului de testare, pânã la sfârşitul anului şcolar urmãtor, iar cataloagele permanent.
(2) Plicurile cu subiecte care se deschid în centrele de testare vor purta pe ele semnãturile preşedintelui şi ale membrilor comisiei, ora şi data deschiderii; ele vor fi ştampilate şi se vor pãstra timp de un an în arhiva centrului de testare.
(3) Lucrãrile scrise şi borderourîle de notare, autentificate de preşedinţii centrelor zonale de evaluare, se predau, cu proces-verbal, directorului unitãţii de învãţãmânt în care s-a organizat centrul zonal de evaluare şi se pãstreazã pânã la sfârşitul anului şcolar urmãtor.
ART. 33
(1) Certificatele care atestã promovarea testelor naţionale se completeazã cu datele din cataloage numai de cãtre secretarii unitãţilor de învãfâmint la care titularii certificatelor au promovat ultimul an de studiu şi vor fi semnate de preşedintele comisiei centrului de testare în termen de cel mult 5 zile de la încheierea testelor naţionale. În cazuri excepţionale, certificatele pot fi semnate de preşedintele comisiei judeţene.
(2) Pentru candidaţii care au susţinut testele naţionale în alt centru de testare decât unitatea de învãţãmânt absolvita, inclusiv pentru cei care au susţinut testele în alt judeţ, completarea certificatului se face de cãtre secretarul unitãţii de învãţãmânt la care candidatul a absolvit clasa a VIII-a, în baza extrasului din catalogul de examen primit de la centrul de testare la care candidatul a susţinut testele naţionale. Certificatul va fi semnat de preşedintele din centrul de testare la care a fost arondatã şcoala absolvitã de candidat.
(3) Eliberarea foilor matricole se face de cãtre secretariatele şcolilor unde candidaţii au absolvit clasa a VIII-a.
ART. 34
Respectarea întocmai a prezentei metodologii este obligatorie pentru toate persoanele implicate în desfãşurarea testelor naţionale.
ART. 35
(1) Orice abatere comisã şi doveditã cu probe se sancţioneazã dupã cum urmeazã:
a) candidaţii surprinşi având asupra lor imateriale care ar putea fi folosite pentru copiat sau mijloace de comunicare cu exteriorul, cei surprinşi copiind în timpul desfãşurãrii testelor naţionale sau comiţând alte fraude menite sã le favorizeze rezolvarea subiectelor sunt eliminaţi de la testele naţionale din anul respectiv. Tentativa de fraudã se pedepseşte în acelaşi mod;
b) cadrele didactice angajate în organizarea şi desfãşurarea testelor naţionale, care comit fapte cu caracter infracţional (furnizând soluţiile problemelor, înlocuind lucrãri, falsificând lucrãri, modificând nejustificat note, facilitând acţiuni sau intenţii de fraudã ale elevilor etc.) sau manifestã neglijenţã în îndeplinirea rãspunderilor vor fi sancţionate în conformitate cu prevederile Statului personalului didactic sau, dupã caz, ale Codului penal;
c) în cazul în care frauda este doveditã de organele în drept, dupã încheierea testului la o disciplinã sau dupã finalizarea testelor naţionale, candidaţii care au beneficiat de pãrtinire frauduloasã sunt eliminaţi sau, dupã caz, li se anuleazã certificatul.
(2) Procedura de sancţionare, pentru abaterile personalului didactic menţionate în prezenta metodologie, se desfãşoarã în conformitate cu prevederile <>art. 117-123 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. Punctul de plecare al cercetãrii este procesul verbal alcãtuit de organele de control în baza aceluiaşi proces verbal, inspectoratul şcolar propune sancţiunea. Inspectoratul şcolar va face comunicare scrisã cãtre unitatea de învãţãmânt de la care provine cadrul didactic respectiv, în care se precizeazã abaterea constatatã şi propunerea de sancţionare. Abaterile sãvârşite de cadrele didactice în timpul participãrii la comisiile pentru testarea naţionalã sunt luate în considerare la acordarea calificativului anual.
(3) Constatarea de nereguli grave sau repetate în desfãşurarea activitãţii unei comisii de testare aduce dupã sine diminuarea cu 20 - 70% a indemnizaţiei preşedintelui şi a celor vinovaţi. De asemenea, constatarea de nereguli grave duce la înlocuirea din comisie a vinovaţilor. În cazul înlocuirii din comisie, pentru abateri grave, persoana înlocuitã nu primeşte indemnizaţia cuvenitã respectivei funcţii din comisia de testare.
ART. 36
(1) În perioada de evaluare a lucrãrilor scrise sau ulterior, Comisia Naţionalã poate decide desemnarea, la nivel central sau la nivelul fiecãrui judeţ/al municipiului Bucureşti, a unei comisii de reevaluare, prin sondaj, a unui numãr de lucrãri de la fiecare disciplinã de testare, urmãrindu-se astfel corectitudinea respectãrii baremelor de evaluare şi notare.
(2) Raportul privind rezultatul acestor reevaluãri va fi trimis de Comisia Naţionalã cãtre inspectoratul şcolar, care are obligaţia de a-l transmite şi a urmãri analizarea sa în fiecare unitate şcolarã care a participat prin personalul ei, la organizarea şi desfãşurarea testelor naţionale.
(3) Notele obţinute de elevi la testele naţionale nu se modificã în urma acestor reevaluãri.
ART. 37
(1) Pânã la data de 1 septembrie, inspectoratele şcolare alcãtuiesc un raport special despre desfãşurarea testelor naţionale din anul în curs, care va fi trimis în scris şi pe suport electronic atât la Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii - la Direcţia Generalã Învãţãmânt Preuniversitar, precum şi la Serviciul Naţional de Evaluare şi Examinare. Un exemplar al raportului privind testele naţionale se trimite fiecãrei unitãţi şcolare din judeţ.
(2) Raportul cuprinde informaţii despre monitorizarea desfãşurãrii acestor teste naţionale, inclusiv date despre eşantioanele de lucrãri reevaluate la decizia comisiei naţionale sau judeţene.
(3) Comisia judeţeanã decide reevaluarea de lucrãri la cel puţin douã discipline. Numãrul minim de lucrãri reevaluate la o disciplinã este de 50, iar criteriile de selectare a lucrãrilor sunt stabilite de inspectoratul şcolar. Inspectorii şcolari de specialitate coordoneazã evaluarea eşantioanelor şi prezintã în scris inspectorului general concluziile acestei reevaluãri. De asemenea, vor fi reevaluate automat, la toate disciplinele, acele lucrãri la care diferenţa dintre notarea iniţialã şi cea finalã (de la contestaţii) este mai mare de 1,00 punct. Notele obţinute de candidaţi nu se modificã în urma acestor reevaluãri.
(4) În urma reevaluãrii stabilite de comisia judeţeanã sau de cea naţionalã, inspectorul şcolar general poate decide, în situaţii bine justificate, aplicarea de sancţiuni, conform Statutului personalului didactic şi prezentei metodologii. Raportul anual cuprinde informaţii despre sancţiunile aplicate şi numele persoanelor sancţionate, inclusiv despre cadrele didactice cãrora comisia judeţeanã a decis sã le retragã dreptul de a participa la testele naţionale.
ART. 38
(1) Comisiile din centrele de testare asigurã condiţii de egalizare a şanselor pentru candidaţii cu deficienţe, prin adaptarea procedurilor de testare la testele naţionale, în funcţie de particularitãţile individuale şi de cele specifice deficienţei respective.
(2) Exemple de asemenea adaptãri sunt:
a) asigurarea posibilitãţii de comunicare prin utilizarea sistemului Braille, la elevii nevãzãtori, respectiv a limbajului mimico-gestual la elevii cu deficienţe de auz (inclusiv posibilitatea asigurãrii, dupã caz, a unui interpret autorizat);
b) mãrirea cu pânã la 1 orã a timpului destinat efectuãrii lucrãrii scrise de cãtre candidaţii cu deficienţe motorii sau neuro-motorii, care îi împiedicã sã scrie normal, sau de cãtre cei cu deficienţe vizuale grave;
c) asigurarea scrisului cu caractere mãrite a subiectelor pentru candidaţii ambliopi;
d) transmiterea prin dictare, la elevii cu anumite deficienţe vizuale, a informaţiilor corespunzãtoare subiectelor afişate/prezentate vizual;
e) realizarea lucrãrii scrise prin dictarea conţinutului acesteia, de cãtre candidatul cu deficienţe, cãtre un profesor asistent, de altã specialitate decât cea la care se desfãşoarã testarea respectivã, în prezenţa altor douã cadre didactice.
(3) În situaţia în care unitatea şcolara la care este înscris candidatul nu poate asigura realizarea adaptãrilor menţionate, inspectoratul poate aproba înscrierea candidatului la un centru organizat pentru absolvenţii învãţãmântului special sau poate decide organizarea unei subcomisii speciale cu acest specific.
(4) Candidaţii cu deficienţe pot beneficia de prevederile punctului anterior, în baza certificatului de handicapat sau a unei adeverinţe medicale, în urma hotãrârii comisiei judeţene. Comisia Naţionalã poate aproba şi alte proceduri de susţinere a testelor naţionale pentru candidaţii cu deficienţe/handicap, la propunerea comisiilor judeţene.
ART. 39
În situaţii excepţionale, pentru elevii imobilizaţi la pat, temporar sau definitiv, ca şi pentru cei care suferã de boli contagioase, care nu le permit intrarea în colectivitate, comisie judeţene pot organiza, la cererea candidatului şi cu avizul Comisiei Naţionale, susţinerea testelor naţionale la locul imobilizãrii, simultan cu toţi candidaţii din ţarã. Organizarea acestora se face la cererea candidatului şi în baza unui document medical care sã ateste imposibilitatea deplasãrii.
ART. 40
(1) Comisia judeţeanã va lua toate mãsurile pentru a asigura cadrelor didactice nominalizate în comisiile din centrele de testare şi de evaluare, la solicitarea acestora, posibilitatea de a lua masa, contra cost, în apropierea centrului respectiv, sau folosind servicii de catering. Pot fi utilizate, în acest sens, cantinele unitãţilor de învãţãmânt.
(2) În situaţia în care, în comisiile de examen sau de evaluare, sunt cadre didactice cu domiciliul în altã localitate, comisia judeţeanã va lua toate mãsurile pentru a asigura, la cererea acestora, cazarea în spaţii aparţinând sistemului de învãţãmânt sau în alte spaţii care sã permitã încadrarea în baremul prevãzut pentru cazare, conform prevederilor legale.
ART. 41
(1) Se interzice cu desãvârşire colectarea sau favorizarea acţiunii de colectare a unor fonduri materiale sau bãneşti de la candidaţi, de la pãrinţii acestora sau de la orice persoanã care are rude în rândul candidaţilor, fonduri având drept destinaţie asigurarea cazãrii, a meselor sau a altor beneficii pentru membrii comisiilor din centrele de testare sau de evaluare.
(2) Conducerile unitãţilor de învãţãmânt vor lua toate mãsurile pentru informarea cadrelor didactice, elevilor şi pãrinţilor referitor la prevederilor menţionate la alin. (1) şi pentru a nu permite încãlcarea acestora.
(3) Încãlcarea acestor dispoziţii se va sancţiona conform Statutului personalului didactic sau Codului penal, dupã caz.


ANEXA 3

PROGRAMA PENTRU TESTAREA NAŢIONALĂ LA DISCIPLINA
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
2006

I. STATUTUL DISCIPLINEI
Limba şi literatura românã are, în cadrul testãrii naţionale, statut de disciplinã obligatorie.

II. OBIECTIVE
Prin susţinerea testului naţional la aceastã disciplinã, elevul va trebui sã facã dovada capacitãţilor, a abilitãţilor şi deprinderilor specifice, dobândite pe parcursul celei de a doua pãrţi a ciclului de dezvoltare (clasele a V-a şi a VI-a), precum şi pe parcursul ciclului de observare şi orientare (clasele a VII-a şi a VIII-a), reflectate în urmãtoarele sarcini de lucru:

A. Capacitatea de receptare a mesajului scris (C I)
● sã identifice tipurile de text (literar, nonliterar), trãsãturile specifice ale respectivelor texte, precum şi modurile de expunere, momentele subiectului, ideile principale şi secundare;
● sã opereze cu sensul propriu şi figurat al cuvântului, prin raportare la contextul mesajului scris;
● sã recunoascã figurile de stil/ procedeele de expresivitate artisticã şi celelalte noţiuni de teorie literarã învãţate, prin aplicarea pe un text studiat sau la prima vedere;
● sã recunoascã elementele de foneticã, de vocabular, de morfologie, de sintaxã şi sã opereze cu acestea, având ca suport un text studiat sau la prima vedere;
● sã recunoascã şi sã opereze cu valorile expresive ale categoriilor lexical-semantice, morfologice şi sintactice, prin aplicarea pe un text literar dat;
● sã indentifice valorile expresive ale topicii şi ale punctuaţiei;
● sâ recepteze mesajul unul text literar sau nonliterar.

B. Capacitatea de exprimare scrisã (C II)
● sã rezume un text literar dat;
● sã caracterizeze un personaj dintr-un text studiat sau la prima vedere;
● sã redacteze un text în care sã sa evidenţieze caracteristicile fundamentale ale unei opere literare/ ale unui fragment de text literar dat (sã motiveze într-o compunere, conform unor cerinţe specificate, apartenenţa unui text la un gen sau la o specie literarã: basmul, schiţa, nuvela, romanul, balada, fabula, doina, pastelul, imnul, comedia; sã analizeze un text, valorificând structura acestuia şi resursele expresive ale limbii);
● sã redacteze diferitele texte cu destinaţie funcţionalã: cerere, invitaţie, scrisoare, telegramã;
● sã aplice, în redactarea unui text, normele ortografice, de punctuaţie şi de exprimare corectã;
● sã exprime, în scris, într-un mod corect, logic, convingãtor şi coerent, diferite idei, opinii, atitudini, prin utilizarea unui vocabular, a unui registru de comunicare şi a unui stil, adecvate contextului şi în conformitate cu normele de redactare.

III. CONŢINUTURI

A. Lectura. Teoria literarã. Textul
● Autorul Eul liric şi naratorul.
● Structura operei literare. Modurile de expunere. Naraţiunea (autorul, naratorul, personajul; naraţiunea la persoana a III-a şi la persoana I; subiectul operei literare; momentele subiectului; timpul şi spaţiul în naraţiune). Descrierea (portretul literar, tabloul). Dialogul (mijloc de caracterizare a personajelor). Personajul: caracterizarea - portretul fizic şi portretul moral.
● Personificarea. Comparaţia. Enumeraţia. Repetiţia. Epitetul (tipuri de epitete). Hiperbola. Antiteza. Metafora. Alegoria. Inversiunea.
● Strofa şi versul. Rima (monorima, rima împerecheatã, încrucişatã, îmbrãţişatã). Mãsura. Piciorul metric (bisilabic). Ritmul (troheul şi iambul).
● Textele literare - populare şi culte. Caracteristicile operei folclorice (oralã, anonimã, colectivã, sincreticã).
● Genuri literare. Genurile epic, liric şi dramatic.
● Specii literare: basmul popular, schiţa, nuvela, romanul, balada popularã, fabula, doina popularã, pastelul, imnul, comedia.

B. Practica raţionalã şi funcţionalã a limbii: tipuri de comunicare
1. Comunicarea scrisã. Procesul scrierii. Contexte de realizare
● Pãrţile componente ale unei compuneri (introducerea, cuprinsul, încheierea).
● Aşezarea corectã în paginã.
● Punctuaţia. Semnele de punctuaţie şi ortografice. Valoarea funcţionalã şi expresivã a semnelor de punctuaţie.
● Scrierea funcţionalã. Telegrama, invitaţia, cererea.
● Scrierea reflexivã. Scrisoarea familialã. Scrisoarea de felicitare. Exprimarea în scris a unui unui punct de vedere personal.
● Scrierea imaginativã (compuneri libere). Descrieri şi naraţiuni.
● Textul literar. Înţelegerea textului integral sau fragmentar pe baza unor cerinţe date. Transformarea textului dialogat în text narativ. Rezumatul. Comentarea unor secvenţe din operele studiate. Semnificaţia titlului. Personajul literar (caracterizare). Evidenţierea caracteristicilor fundamentale şi a semnificaţiilor unei opere literare/ ale unui fragment de text literar dat.
2. Elemente de construcţie a comunicãrii
1. Lexicul
● Vocabularul limbii române. Vocabularul fundamental. Masa vocabularului
● Cuvântul. Forma şi conţinutul Cuvântul de bazã. Sensul cuvintelor în context. Sensul propriu (de bazã şi secundar) şi sensul figurat.
● Mijloace interne de îmbogãţire a vocabularului. Derivarea. Compunerea. Schimbarea valorii gramaticale (conversiunea). Familia lexicalã.
● Mijloacele externe de îmbogãţire a vocabularului, împrumuturile. Neologismele.
● Sinonimele. Antonimele. Omonimele. Paronimele.
● Regionalismele. Arhaismele.
● Cuvintele polisemantice.
● Unitãţile frazeologice (locuţiuni, expresii).
● Pleonasmul.
2. Noţiuni de foneticã
● Vocalele. Consoanele. Semivocalele. Diftongul. Triftongul. Hiatul.
● Silaba. Despãrţirea cuvintelor în silabe.
● Folosirea corectã a accentului în limba românã.
3. Morfosintaxa
● Pãrţile de vorbire flexibile. Clasificarea/felul (verb, substantiv, articol, pronume, numeral, adjectiv). Locuţiunile. Categoriile morfologice (diatezã, conjugare, mod, timp, persoanã, gen, numãr, caz, grad de comparaţie). Funcţiile sintactice.
● Pãrţile de vorbire neflexibile. Clasificarea/ felul (adverb, prepoziţie, conjuncţie, interjecţie). Locuţiunile. Funcţiile sintactice (adverb, interjecţie).
4. Noţiuni de sintaxã
● Relaţia text, frazã, propoziţie, cuvânt.
● Cuvintele şi construcţiile incidente. Punctuaţia lor.
● Relaţiile sintactice în propoziţie şi în frazã (interdependenţã, coordonare şi subordonare). Mijloacele de realizare a relaţiilor sintactice în propoziţie şi în frazã: flexiunea, joncţiunea, juxtapunerea, topica, intonaţia şi pauza.
● Fraza. Propoziţia principalã şi secundarã/ subordonatã. Elementele de relaţie în frazã. Propoziţia regentã şi propoziţia subordonatã. Elementul regent.
● Propoziţia şi pãrţile de propoziţie. Tipurile de propoziţie.
5. Sintaxa propoziţiei şi a frazei
● Predicatul şi propoziţia subordonatã predicativã.
● Subiectul şi propoziţia subordonatã subiectivã.
● Atributul şi propoziţia subordonatã atributivã.
● Complementul. Complementele circumstanţiale şi necircumstanţiale. Complementele circumstanţiale de loc, de timp, de mod. Complementul circumstanţial de cauzã şi de scop. Complementul direct şi indirect.
● Propoziţia subordonatã completivã directã. Propoziţia subordonatã completivã indirectã. Propoziţiile subordonate circumstanţiale de loc, de timp, de mod, de cauzã, de scop. Propoziţiile subordonate circumstanţiale condiţionale, concesive, consecutive.
● Expansiunea şi contragerea.
● Acordul.

IV. EXEMPLE DE CERINŢE/ ITEMI (conform Ghidului de evaluare - Limba şi literatura românã, S.N.E.E., 2001, Editura Aramis)

A. Înţelegerea textului (text la prima vedere)
Se vor evalua abilitãţi, deprinderi, elemente de competenţã etc. vizând capacitãţi de receptare a mesajului scris, prevãzute de prezenta programã.
În funcţie de specificul fragmentului oferit candidatului, sunt formulate cerinţe care se referã strict la înţelegerea textului citat, clar şi cerinţe care sã implice valorificarea noţiunilor de teorie literarã studiate in şcoalã.
Spre exemplu, pot fi propuse cerinţe de tipul:
1. Precizeazã modul/ modurile de expunere prezent(e) în text.
2. Stabileşte tipul de text şi n trãsãturi ale acestuia.
3. Motiveazã, într-un text de cel mult n rânduri, apartenenţa fragmentului reprodus la un gen literar (epic, liric sau dramatic)/ la o specie literarã.
4. Transformã dialogul de mai sus în vorbire indirectã.
5. Scrie o continuare, de n replici, a dialogului dintre personajele A şi B.
6. Redacteazã un rezumat de maximum n rânduri, al textului de mai sus.
7. Stabileşte n argumente, care sã demonstreze cã fragmentul reprodus aparţine unei descrieri (sau unei naraţiuni) sau unei opere epice/lirice/dramatice.
8. Transcrie un fragment, de cel mult n cuvinte, care conţine o enumeraţie/ o alta figurã de stil.
9. Explicã, în maximum n rânduri, care sunt raporturile dintre autor, narator şi personaj în textul dat.
10. Precizeazã mãsura, ritmul şi rima strofei de mai sus.
11. Selecteazã mãrci lexico-gramaticale/ un fragment/ de cel mult n versuri, care sã indice prezenţa eului liric în textul dat.
12. Numeşte specia literarã în care pot fi incluse versurile de mai sus.
13. Explicã semnificaţia urmãtorului vers../ urmãtoarelor versuri...(sau a unor cuvinte/ sintagme/ locuţiuni/ expresii...).
14. Motiveazã întrebuinţarea semnelor de ortografie/ de punctuaţie din textul dat.
15. Selecteazã cuvântul/ sintagma care exprimã/ sugereazã urmãtoarea idee [...].
16. Explicã, în n rânduri, semnificaţia titlului operei literare, ţinând seama şi de textul reprodus mai sus.
17. Prezintã tema discuţiei dintre personajele A şi B, din textul de mai sus.
18. Realizeazã, numai pe baza informaţiilor furnizate de fragmentul reprodus, o schiţã de portret (fizic şi moral) al personajului A.
19 . Numeşte momentul subiectului prezent în fragmentul de mai sus.
20. Scrie ideile principale şi ideile secundare din textul de mai sus.
21. Exprimã-ţi punctul de vedere asupra urmãtoarei idei din textul dat [...].
22. Transcrie n cuvinte folosite cu sens figurat/ sens propriu, în textul de mai sus.

B. Limba românã (recunoaşterea şi operarea cu elemente de foneticã, de vocabular, de morfologie, de sintaxã a propoziţiei şi a frazei, având ca suport un text oferit candidatului).
Cerinţele formulate vizeazã selectarea, aplicarea, construcţia, analiza, compararea şi interpretarea unor fapte de limbã, precum şi redactarea unor enunţuri.
Operarea cu elemente de vocabular şi de sintaxã apare, direct sau indirect, în toate pãrţile componente ale testelor naţionale, conform principiului abordãrii limbii din perspectivã comunicativ-funcţionalã.

C. Redactarea unor texte cu destinaţie funcţionalã: cerere, invitaţie, scrisoare, telegrama. Punctajul acestei pãrţi a probei este acordat pentru:
a) respectarea convenţiilor specifice textului funcţional;
b) structurarea conţinutului, în conformitate cu tipul de text şi cu cerinţele formulate;
c) corectitudinea limbii utilizate.

D. Redactarea unei compoziţii de 1-2 pagini, cu cerinţe prestabilite
a) rezumarea scrisã a unui text narativ la prima vedere;
b) caracterizarea unui personaj dintr-un text literar studiat - basm, baladã, schiţã, nuvelã, roman, comedie - sau la prima vedere (cerinţele pot fi axate pe sublinierea doar a unei/ a unor trãsãturi sau a unor mijloace/ procedee de portretizare);
c) redactarea unui text în care sã se evidenţieze caracteristicile fundamentale şi semnificaţiile unei opere literare/ ale unui fragment text literar dat (argumentarea apartenenţei unui text la un gen şi/ sau la o specie literarã - basmul, schiţa, nuvela, romanul, balada, fabula, doina, pastelul, imnul, comedia; analiza sumarã a unui text literar, prezentat candidatului, valorificând structura acestuia şi resursele expresive ale limbii; exprimarea, într-un mod corect, logic, a unor idei şi opinii despre textul selectat);
d) aplicarea regulilor de despãrţire a cuvintelor în silabe şi a regulilor/ a normelor de ortografie şi de punctuaţie.
Notã! În situaţia în care ilustrarea unei sarcini de lucru are ca suport un text literar studiat, acesta va fi selectat de cãtre candidat dintre operele literare/ dintre fragmentele studiate la clasã.
Cerinţele vor fi astfel formulate, încât sã nu permitã reproducerea unor caracterizãri de personaje şi a unor "comentarii" literare memorate, deoarece se urmãreşte evaluarea capacitãţii candidatului de a opera cu noţiunile de teorie literarã, dobândite pe parcursul ciclului gimnazial.
În realizarea unor compoziţii cu cerinţe prestabilite, au fost propuse urmãtoarele repere pentru organizarea conţinutului:

A. Rezumarea unui text literar:
a) stabilirea secvenţelor narative, pe baza ideilor principale;
b) precizarea personajelor implicate în acţiune;
c) respectarea succesiunii întâmplãrilor la care participã personajele;
d) respectarea altor convenţii specifice rezumatului (respectarea fidelitãţii faţã de textul dat; relatarea la persoana a III-a; utilizarea modurilor şi a timpurilor verbale potrivite; trecerea de la vorbirea directã la vorbirea indirectã, fãrã dialog inserat; relatarea obiectivã, fãrã intervenţii emoţional-subiective şi fãrã citate).

B. Caracterizarea unui personaj (text literar studiat sau la prima vedere):
a) stabilirea tipului de personaj (principal, secundar etc.) şi a mijloacelor/ a procedeelor de portretizare;
b) precizarea, în textul selectat, a n trãsãturi ale personajului şi a semnificaţiei acestora;
c) ilustrarea trãsãturilor; prin raportarea la n secvenţe/ situaţii din text;
d) relevarea a n mijloace artistice folosite de narator în portretizare (la alegerea candidatului, pe diverse niveluri: figuri de stil, procedee artistice, moduri de expunere, expresivitatea unor cuvinte sau a unor structuri gramaticale) sau precizarea relaţiilor dintre personajul indicat prin cerinţã şi alt personaj/ alte personaje din operã/ din text.

C. Argumentarea apartenenţei unui text la un gen literar/ la o specie literarã (I):
a) precizarea a n caracteristici ale genului/ ale speciei literare;
b) exemplificarea caracteristicilor pe baza textului indicat/ ales;
c) evidenţierea rolului mijloacelor artistice;
d) exprimarea unei opinii despre semnificaţiile/ despre mesajul textului.

D. Argumentarea apartenenţei unui text la un gen literar/ la o specie literarã (II):
a) prezentarea a n caracteristici ale genului/ ale speciei literare;
b) exemplificarea caracteristicilor pe baza operei alese/ a fragmentelor studiate;
c) prezentarea, pe scurt, a subiectului operei selectate/ a fragmentelor indicate (referire la momente ale subiectului şi/ sau la secvenţe/ la situaţii semnificative);
d) prezentarea unui personaj, prin raportare la n întâmplãri/ situaţii semnificative.

E. Comentarea textului:
a) încadrarea textului în gen şi/ sau în specie literarã;
b) relevarea modului de expunere dominant şi a trãsãturilor acestuia, identificabile în textul dat;
c) prezentarea, pe scurt, a subiectului/ a ideilor/ a mijloacelor artistice folosite de autor;
d) susţinerea unui punct de vedere, referitor la semnificaţiile textului, prin n argumente specifice.
Prin baremul subiectelor propuse la aceastã parte a testului vor fi acordate puncte pentru conţinut (pentru rezolvarea fiecãrui reper/ a fiecãrei cerinţe, detaliatã prin criterii de performanţã) şi puncta pentru redactare - numai dacã s-a realizat compunerea pe minimum de spaţiu indicai distribuite astfel;
● unitatea compoziţiei (introducere, cuprins, încheiere; pentru rezumarea unui text: prezentarea esentializatã, succesiunea logicã a ideilor din text conexiunea secvenţelor compunerii);
● coerenţa textului (claritatea enunţurilor, varietatea lexicului, sintaxa adecvatã);
● registrul de comunicare, stilul şi limbajul adecvate conţinutului compunerii;
● ortografia;
● punctuaţia;
● aşezarea corectã a textului în paginã; lizibilitatea.

NOTĂ! Se acordã 10 puncte din oficiu. Nota finalã se obţine prin împãrţirea la 10 a punctajului obţinut de candidat.

PROGRAMA PENTRU TESTAREA NAŢIONALĂ LA DISCIPLINA MATEMATICĂ

I. STATUTUL DISCIPLINEI

Matematica are, în cadrul testãrii naţionale, pentru anul şcolar 2005 / 2006, statut de disciplinã obligatorie.

II. OBIECTIVELE DE EVALUARE
Candidaţii trebuie sã demonstreze urmãtoarele competenţe;
1. sã cunoascã şi sã înţeleagã conceptele, terminologia şi procedurile de calcul specifice matematicii;
2. sã dezvolte capacitãţi de explorare / investigare şi rezolvare de probleme;
3. sã dezvolte capacitatea de a comunica utilizând limbajul matematic;
4. sã utilizeze concepte şi metode matematice studiate în contexte variate.

III. CONŢINUTURI

ARITMETICĂ ŞI ALGEBRĂ

Mulţimi
Mulţimi: relaţii (apartenenţã, egalitate, incluziune); submulţime; operaţii cu mulţimi (reuniunea, intersecţia, diferenţa, produsul cartezian). Mulţimi finite, mulţimi infinite.
Mulţimile: N, Z, Q, R, R-Q. N inclus in Z inclus in Q inclus in R.
Scrierea numerelor naturale în baza zece.
Propoziţii adevãrate şi propoziţii false.
Împãrţirea cu rest a numerelor naturale. Divizibilitatea în N: definiţie, divizor, multiplu; proprietãţi ale relaţiei de divizibilitate; criteriile de divizibilitate cu 10, 2, 5, 3; numere prime şi numere compuse; numere pare şi numere impare; numere prime între ele; descompunerea unui numãr natural în produs de puteri de numere prime; cel mai mare divizor comun şi cel mai mic multiplu comun.
Divizibilitatea în Z: definiţie, divizor, multiplu.
Fracţie; fracţii subunitare, echiunitare, supraunitare; reprezentãri echivalente ale fracţiilor; fracţii ireductibile.
Scrierea unui numãr raţional sub formã zecimalã sau fracţionarã.
Reprezentarea pe axã a numerelor reale. Compararea şi ordonarea numerelor reale.
Valoarea absolutã (modul), opus, invers, parte întreagã, parte fracţionarã. Rotunjirea şi aproximarea unui numãr real.
Intervale în R: definiţie, reprezentare pe axã.
Operaţii cu numere reale: adunarea, scãderea, înmulţirea, ridicarea la putere cu exponent numãr întreg.
Rãdãcina pãtratã a unui numãr natural pãtrat perfect; extragerea rãdãcinii pãtrate dintr-un numãr raţional pozitiv; algoritmul de extragere a rãdãcinii pãtrate; scrierea unui numãr real pozitiv ca radical din pãtratul sãu.
Ordinea efectuãrii operaţiilor şi folosirea parantezelor. Factorul comun.
Reguli de calcul cu radicali. Introducerea factorilor sub radical. Scoaterea factorilor de sub radical.
Raţionalizarea numitorului de forma a√'76b, a±√'76b cu a f2 Ş Z*, b Ş N.
Media aritmeticã şi media aritmeticã ponderatã. Media geometricã a douã numere reale pozitive.
Rapoarte şi proporţii: raport; proprietatea fundamentalã a proporţiilor; proporţii derivate; aflarea unui termen necunoscut dintr-o proporţie; şir de rapoarte egale; mãrimi direct proporţionale şi mãrimi invers proporţionale; regula de trei simplã.
Procente: p% dintr-un numãr real; aflarea unui numãr raţional când cunoaştem p% din el; aflarea raportului procentual. Rezolvarea problemelor în care intervin procente.
Calculul probabilitãţii de realizare a unui eveniment utilizând raportul: numãrul cazurilor favorabile / numãrul cazurilor posibile.

Calcul algebric

Calculul cu numere reprezentate prin litere: adunarea, scãderea, înmulţirea, împãrţirea, ridicarea la putere cu exponent numãr întreg.

Formulele de calcul prescurtat:
(a ± b)² = a² ± 2ab + b²
(a + b)(a - b) = a² - b²
(a + b + c)² = a² + b² + c² + 2ab + 2ac + 2bc

Descompunerea în factori: metoda factorului comun; utilizarea formulelor de calcul prescurtat; gruparea termenilor şi metode combinate.
Rapoarte de numere reale reprezentate prin litere. Simplificare. Operaţii cu rapoarte (adunare, scãdere, înmulţire, împãrţire, ridicare la putere cu exponent numãr întreg).

Funcţii

Sistem de axe ortogonale; reprezentarea punctelor în plan; rezolvarea unor probleme de geometrie planã pornind de la reprezentarea punctelor într-un sistem de axe ortogonale.
Noţiunea de funcţie; funcţii de tipul f : A -> R, f(x)= ax + b, unde a,b f2 Ş R şi A mulţime finitã sau A = R; reprezentarea graficã a acestor funcţii. Aflarea mulţimii valorilor unei funcţii de tipul f : A -> R, f(x) = ax + b, a,b f2 Ş R şi A mulţime finitã. Determinarea unei funcţii de tipul f : R -> R, f(x) = ax + b, unde a,b f2 Ş R, al cãrei grafic conţine douã puncte.
Exerciţii de investigare a coliniaritãţii unor puncte cunoscând coordonatele acestora. Intersecţiile graficului unei funcţii liniare cu axele de coordonate. Intersecţia graficelor a douã funcţii liniare.

Ecuaţii şi inecuaţii

Rezolvarea în R a ecuaţiilor de forma ax + b = 0, a f2 Ş R*, b Ş'c7R. Ecuaţii echivalente.
Rezolvarea în R a ecuaţiilor de forma ax² + bx + c = 0, a,b,c f2 Ş R, a diferit 0.
Rezolvarea în R x R a sistemelor de ecuaţii de forma:


    ┌ a(1)x + b(1)y = c(1)
    │
    <                      , a(1), a(2), b(1), b(2), c(1), c(2) f2 Ş R.
    │
    └ a(2)x + b(2)y = c(2)

    Rezolvarea în R a inecuaţiitor de forma ax + b ≤ 0 (<, ≥, >), a f2 Ş R*, b Ş R.
    Probleme cu caracter aplicativ care se rezolvã cu ajutorul ecuaţiilor, inecuaţior şi al sistemelor de ecuaţii. Utilizarea metodelor aritmeticã sau algebricã pentru rezolvarea unei probleme.

    GEOMETRIE

    Mãsurare şi mãsuri (lungime, unghi, arie, volum):
    - transformãri (inclusiv 1dmc = 1 litru).

    Figuri şi corpuri geometrice:

    1. Punctul, dreapta, planul, semiplanul, semidreapta, segmentul de dreaptã, unghiul
    - poziţii relative, clasificare;
    - paralelism şi perpendicularitate în plan şi în spaţiu; axioma paralelelor; unghiuri cu laturile respectiv paralele; unghiul a douã drepte în spaţiu; drepte perpendiculare; dreapta perpendicularã pe un plan; distanţa de la un punct la un plan; plane paralele; distanţa dintre douã plane paralele;
    - teorema celor douã perpendiculare; distanţa de la un punct la o dreaptã;
    - proiecţia ortogonalã a unui punct, segment sau a unei drepte pe un plan;
    - unghiul unei drepte cu un plan; lungimea proiecţiei unui segment;
    - unghi diedru; unghiul plan corespunzãtor unui unghi diedru; mãsura unghiului a douã plane; plane perpendiculare;
    - simetria faţa de un punct în plan;
    - simetria faţã de o dreaptã în plan.

    2. Triunghiul

    - perimetrul şi aria;
    - suma mãsurilor unghiurilor unui triunghi;
    - unghi exterior unui triunghi;
    - linii importante în triunghi şi concurenţa lor;
    - linia mijlocie în triunghi;
    - triunghiul isoscel şi triunghiul echilateral - proprietãţi;
    - criteriile de congruenţã a triunghiurilor;
    - triunghiul dreptunghic - teorema înãlţimii; teorema catetei; teorema lui Pitagora şi reciproca ei; sin, cos, tg, ctg; rezolvarea triunghiului dreptunghic;
    - teorema lui Thales şi reciproca ei;
    - teorema fundamentalã a asemãnãrii;
    - triunghiuri asemenea - criteriile de asemãnare a triunghiurilor.

    3. Patrulaterul convex

    - perimetrul şi aria (paralelogramul, dreptunghiul, rombul, pãtratul, trapezul);
    - suma mãsurilor unghiurilor unui patrulater convex;
    - paralelogramul - proprietãţi referitoare la laturi, unghiuri, diagonale;
    - paralelograme particulare (dreptunghi, romb, pãtrat) - proprietãţi;
    - trapezul; linia mijlocie în trapez;
    - trapeze particulare (isoscel şi dreptunghic) - proprietãţi.

    4. Cercul

    - centru, razã, diametru, disc;
    - unghi la centru, sector de cerc;
    - coarde şi arce în cerc (la arce congruente corespund coarde congruente şi reciproc; proprietatea diametrului perpendicular pe o coardã; proprietatea arcelor cuprinse între douã coarde paralele; proprietatea coardelor egal depãrtate de centru);
    - mãsura unghiului înscris în cerc;
    - poziţiile relative ale unei drepte faţã de un cerc;
    - cercul înscris într-un triunghi;
    - cercul circumscris unui triunghi;
    - lungimea cercului;
    - lungimea arcului de cerc;
    - aria discului;
    - aria sectorului de cerc;
    - calculul elementelor în poligoane regulate: triunghi echilateral, pãtrat, hexagon regulat (latura, apotemã, perimetru, arie).

    5. Corpuri geometrice

    Poliedre: Prisma dreaptã cu baza triunghi echilateral, dreptunghi pãtrat sau hexagon regulat; cubul; piramida regulatã şi trunchiul de piramidã regulatã (baza triunghi echilateral, pãtrat sau hexagon regulat).
    - reprezentarea lor prin desen;
    - elementele lor (vârfuri, muchii, feţe laterale, baze, diagonale, înãlţimi);
    - desfãşurãri;
    - secţiuni paralele cu baza;
    - aria lateralã, aria totalã, volumul.
    Corpuri rotunde: Cilindrul circular drept, conul circular drept, trunchiul de con circular drept, sfera.
    - reprezentarea lor prin desen;
    - elementele lor (raze, generatoare, baze, înãlţimi);
    - desfãşurãri;
    - secţiuni paralele cu baza;
    - secţiuni axiale;
    - aria lateralã, aria totalã, volumul
    ● Obiectivele evaluãrii şi conţinutul tematic sunt stabilite în concordanţã cu prevederile programelor şcolare
    ● Manualele valabile sunt numai cele care au aprobarea Ministerului Educaţiei şi Cercetãrii.

    PROGRAMA PENTRU TESTAREA NAŢIONALĂ LA DISCIPLINA ISTORIA ROMÂNILOR

    I. STATUTUL DISCIPLINEI

    Istoria românilor are, în cadrul testãrii naţionale, pentru anul şcolar 2005/2006, statut de disciplinã opţionalã.
    Testul la Istoria românilor este o probã scrisã cu durata de 2 ore.

    II.  OBIECTIVELE DE EVALUARE

    Candidaţii trebuie sã demonstreze capacitatea de:
    1. a utiliza, în contexte noi, noţiuni istorice învãţate;
    2. a selecta şi a utiliza informaţii oferite de surse istorice, la prima vedere sau cunoscute;
    3. a plasa în timp şi spaţiu evenimentele istorice;
    4. a interpreta din punct de vedere istoric relaţii de tip cauzã-efect;
    5. a prezenta o perioadã istoricã în funcţie de anumite repere;
    6. a compara evenimente şi procese istorice, stabilind asemãnãri şi deosebiri.

    III. TEME
    CLASA A VIII-A

    Civilizaţii preistorice şi antice.
    1.1. Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
    - legatus augusti, dava, villa rustica, romanizare, urbanizare, collegia;
    - sincretism religios, limes, daci liberi.
    1.2. Conţinuturi:
    - Geto-dacii şi contactele cu lumea mediteraneanã.
    - Regalitate şi religie.
    - Integrarea geto-dacilor în lumea romanã.
    Romanitatea orientalã în mileniul marilor migraţii.
    2.1. Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
    - creştinism, continuitate, etnogenezã.
    2.2. Conţinuturi:
    - Romanitate şi creştinism.
    - Formarea poporului român şi a limbii române.
    Statul medieval şi instituţiile sale.
    3.1. Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
    - jude, cnezat, voievodat, descãlecat, "ţarã";
    - domnie, dinastie, sfat domnesc, mitropolie;
    - curtea domneascã, "oastea cea mare";
    - adunarea ţãrii, comitat, ţinut, judeţ, district, scaun;
    - instituţiile statale între douã modele: cel bizantin şi cel occidental.
    3.2. Conţinuturi:
    - Transilvania de la voievodat la principat.
    - Semnificaţia întemeierii statelor medievale Valahia, Ţara Moldovei, Dobrogea.
       - studiu de caz: Diploma Cavalerilor Ioaniţi.
    Ţãrile Române şi statele vecine între diplomaţie şi confruntare.
    4.1. Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
    - suzeranitate, vasalitate, Liga Sfântã.
    4.2. Conţinuturi:
    - Politica de cruciadã a voievozilor români: Mircea cel Bãtrân, Iancu de Hunedoara, Ştefan cel Mare, Vlad Ţepeş, Mihai Viteazul.
       - studiu de caz: Unirea Ţãrilor Române în timpul lui Mihai Viteazul
    Constituirea României Moderne.
    5.1. Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
    - locotenenta domneascã, adunãri ad-hoc, caimacam, secularizare;
    - constituţie, monarhie constituţionalã, vot censitar, "partidã naţionalã";
    - constituirea statului naţional român;
    - orientãri în politica externã;
    - mişcarea de emancipare în teritoriile româneşti aflate sub dominaţie strãinã.
    5.2. Conţinuturi:
    - Revoluţia din 1848-1849.
    - Unirea şi reformele lui Al. I. Cuza.
      - studiu de caz: Constituţia din 1866.
      - studiu de caz: Memorandum-ul.
    - Cucerirea independenţei de stat şi unirea Dobrogei.
    -  Rãzboiul pentru întregirea naţionalã.
    - Formarea statului naţional unitar.
    România între democraţie şi autoritarism.
    6.1. Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
    - vot universal, regenţa;
    - dictat;
    - democraţia interbelicã şi problemele ei.
    6.2. Conţinuturi:
       - studiu de caz: Integrarea provinciilor româneşti şi statutul minoritãţilor;
    - Monarhia constituţionalã şi partidele politice în România Interbelicã.
       - studiu de caz: Constituţia din 1923.
       - studiu de caz: "Anul 1940".
    România dupã al Doilea rãzboi mondial.
    7.1. Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
    - sovietizare, etatizare, colectivizare, industrializare forţatã, "revoluţie culturalã", poliţie politicã;
    - deportare, muncã forţatã, lagãr de muncã, deţinuţi;
    - democraţie, societate civilã, practici democratice, constituţie;
    - instituţii şi mecanisme de exercitare a puterii politice, represiunea comunistã, opozanţi şi dizidenţe, rezistenţa anticomunistã, destalinizare si desovietizare;
    - etapele regimului comunist;
    - revenirea la instituţiile democratice.
    7.2. Conţinuturi;
    - Perioada stalinistã: regimul lui Gh. Gheorghiu-Dej.
    - Regimul naţionalist-comunist N. Ceauşescu.
    - Decembrie 1989. Context şi consecinţe.
    - Revenirea la democraţie.
    Este recomandat unul dintre urmãtoarele manuale:
    ● Istoria Românilor, manual pentru clasa a VIII-a, Editura Teora, autori: Liviu Lazãr, Viorel Lupu
    ● Istoria Românilor, manual pentru clasa a VIII-a, Editura Sigma, autori: Alexandru Vulpe, Radu G. Pãun, Radu Bãjenaru, Ioan Grosu
    ● Istorie, manual pentru clasa a VIII-a, Editura Humanitas, autori: Sorin Oane, Maria Ochescu

                    PROGRAMA PENTRU TESTAREA NAŢIONALĂ LA DISCIPLINA
                                    GEOGRAFIA ROMÂNIEI

    I. STATUTUL DISCIPLINEI

    Geografia României are, în cadrul testãrii naţionale, pentru anul şcolar 2005/2006, statutul de disciplinã opţionalã, la alegere cu Istoria românilor.

    II. OBIECTIVELE DE EVALUARE

    Prin susţinerea probei de Geografia României din cadrul testãrii naţionale, elevii trebuie sã:

    1. demonstreze cunoaşterea principalelor unitãţi de conţinut ale geografiei ţãrii noastre;
    2. situeze corect, în spaţiu şi în timp, principalele fapte specifice (elemente, fenomene, procese) ce definesc geografia României;
    3. localizeze corect elementele de bazã ale spaţiului geografic al României (unitãţile majore de relief şi caracteristicile acestora: clima, apele, vegetaţia, fauna, solurile, resursele naturale şi aşezãrile omeneşti);
    4. clasifice, folosind criterii de ordonare (cantitative, calitative, cronologice şi teritoriale);
    5. utilizeze terminologia specificã de bazã (nume proprii şi noţiuni) referitoare la geografia României, în contexte variate;
    6. explice relaţii între grupuri de componente (de exemplu: între relief şi climã, relief şi vegetaţie, climã şi vegetaţie, relief şi reţeaua hidrograficã, relief şi aşezãri omeneşti);
    7. identifice principalele elemente naturale şi socio-economice reprezentate pe un suport cartografic;
    8. caracterizeze, dupã un algoritm dat, elementele semnificative ale unitãţilor teritoriale majore;
    9. compare douã unitãţi de relief dupã caracteristicile geografice solicitate, stabilind asemãnãri şi deosebiri.

    III. CONŢINUTURI
    ● România - poziţia geograficã
    ● Relieful
    => armonia şi proporţionalitatea reliefului
    => formarea şi evoluţia reliefului
    => unitãţile majore de relief ale României: Carpaţii şi Depresiunea Colinarã a Transilvaniei, Dealurile şi Podişurile, Câmpiile, Lunca, Delta Dunãrii şi platforma continentalã a Mãrii Negre

    ● Clima

    => factorii care determinã şi influenţeazã clima
    => elementele climatice (temperaturi, precipitaţii, vânturi)
    => etajele şi nuanţele climatice

    ● Hidrografia

    => Dunãrea şi râurile interioare; lacurile
    => Marea Neagrã

    ● Vegetaţi fauna şi solurile

    => vegetaţia naturalã
    => fauna
    => solurile

    ● Populaţia

    => vechimea şi continuitatea populaţiei în spaţiul carpato-danubiano-pontic
    => numãrul populaţiei şi evoluţia numericã
    => repartiţia geograficã şi densitatea populaţiei
    => structura populaţiei României
    ● Aşezãrile omeneşti
    => vechimea şi evoluţia aşezãrilor umane
    => aşezãrile rurale şi tipologia lor
    => aşezãrile urbane
    => clasificarea oraşelor
    => caracterizarea geograficã a oraşului Bucureşti şi a altor oraşe principale

    ● Organizarea administrativ-teritorialã
    ● Agricultura
    => premisele naturale ale dezvoltãrii agriculturii
    => cultura plantelor şi industrializarea produselor vegetale
    => creşterea animalelor şi prelucrarea industrialã a produselor animaliere

    ● Industria

    => industria energeticã şi industria energiei electrice: industria extractivã a resurselor energetice, prelucrarea resurselor energetice, producţia şi repartiţia teritorialã a energiei electrice
    => industria metalurgicã
    => industria chimicã, industria lemnului, materiale de construcţie

    ● Cãile de comunicaţie (feroviare, rutiere şi pe apã)

    NOTĂ: Nu sunt obligatorii:
    ● Conţinutul hãrţilor de la capitolele AGRICULTURA şi INDUSTRIA
    ● Repartiţia geograficã a industriei
    ● Sectorul terţiar (comerţul interior şi turismul)
    ● România în Europa şi în lume
    ● Probleme ale mediului înconjurãtor

    Este recomandat unul dintre urmãtoarele manuale:
    ● Geografia României, manual pentru clasa a VIII-a, Editura AII, ediţiile 2000 şi ulterioare, autor: Grigore Posea
    ● Geografia României, manual pentru clasa a VIII-at Editura Corint, ediţiile 2000 şi ulterioare, autor: Octavian Mândruţ
    ● Geografie, manual pentru clasa a VIII-a, Editura Humanitas, ediţia 2000 şi ulterioare, autori: Silviu Neguţ, Gabrsela Apostol, Mihai Ielenicz

                     PROGRAMA PENTRU TESTAREA NAŢIONALĂ
                              ANUL 2006
                   LIMBA ŞI LITERATURA GERMANĂ - MATERNĂ

                   Abschlubprufung der gymnasialen Stufe
    Literatur

    1. Anforderungen
    ● Leseverstandnis unter Beweis stellen als Ausgangspunkt fur die Aibeit am Text;
    ● Texte aufgrand von Fragen erschlieben;
    ● Texte fortsetzen oder umformen;
    ● gattungsspezifische Merkmale identifizieren: (Epik: Marchen, Sage, Erzahlung, Ballade, Kurzgeschichte, Fabel, Novelle, Lyrik);
    ● die Angehorigkeit eines Textes zu einer bestimmten Gattung beweisen;
    ● Inhaltsangabe, Erzahlung, Bericht, Beschreibung, Schilderung, Charakteristik verfassen;
    ● die sprachliche Gestaltung eines literarischen Textes erkennen;
    ● personliche Meinungen aubern und begrunden;
    ● einige schriftliche Umgangs- und Kommunikationsfonnen beherrschen ( z.B. Gesuch, Brief, Anzeige);
    ● sprachliche Richtigkeit beachten (Morphologie, Syntax, Orthographie und Zeichensetzung);

    2. Inhalte

    ● Grundkenntnisse uber das literarische Werk (epische, lyrische und dramatische Texte. Volksliteratur. Kunstliteratur, Grundkenntnisse zur Stilkunde, gattungsspezifische Merkmale).
    ● schriftliche Umgangs- und Kommunikationsformen (z.B.Gesuch, Brief, Anzeige);

    Zwecks exemplarischer Behandlung werden Texte aus den neuen Lehrbuchern der Klassen V, VI und VII behandelt. Es konnen weiterhin Texte aus den alteren Lehrbuchem behandelt werden, so wie eigens vom Lehrer ausgewahlte Texte. In der Prufung sollen die Pruflinge ihre Fahigkeiten unter Beweis stellen mit literarischen Texten umzugehen. Es ist erwunscht, dass die Pruflinge einige schriftliche Kommunikationsformen beherrschen.
    Sprache

    1. Anforderungen

    ● Fahigkeit in einem gegebenen Kontext mit Begriffen der Phonetik, des Wortschatzes, der Morphologie und der Syntax umzugehen und Beispiele anzufuhren;
    ● Wortarten und deren grammatikalische Kathegorien zu identifizieren und zu bestimmen;
    ● Identifizierung der Korrelate und Bestimmung der Verhaltnisse in der Satzverbindung und im Satzgefuge;
    ● Erkennen der Bezuge zwischen Satzgliedern und Gliedsatzen;
    ● Fahigkeit die Rolle der Satzzeichen und der Topik zu erklaren; Berucksichtigung der Orthographie und Interpunktion; Durchfuhrung von Erganzungsubungen, Transformations-ubungen usw.

    2. Inhalte

    ● Phonetik: Laute. Buchstaben. Alphabet. Einteilung der Laute. Der Lautwechsel (Umlaut, Ablaut).
    ● Wortschatz: Wort und Kontext. Eigentlicher und ubertragener Sinn der Worter. Mehrdeutigkeit. Homonyme, Synonyme, Antonyme. Redensarten und Redewendungen. Wortbildung durch Ableitung, durch Zusammensctzung. Die Wortfamilie. Bereicherung des Wortschatzes. Erbworter. Lehnworter. Fremdworter. Wortfelder. Wortschatzubungen zu allen Wortarten.
    ● Morphologie: flektierbare und unflektierbare Wortarten
    ● Syntax: Der Satz. Die Satzarten. Die Satzformen. Die Satzglieder. Die Gliedsatze. Die Wortfolge im einfachen und im zusammengesetzten Satz.
    ● Orthographie: Die Schreibung der Substantive, der Verben, der Adjektive usw.

    Wichtige Hinweise

    ● Die Schuler, die eine Abteilung oder Schule mit Deutsch muttersprachlichem Unterricht abgeschlossen haben, legen auch im Fach Deutsch die Abschlubprufung ab.
    ● Die schriftliche Abschlubprufung der gymnasialen Stufe dauert zwei Stunden, nachdem die Themen an die Tafel geschrieben oder bereits vervielfaltigt, den Pruflingen verteilt worden sind.
    ● Alle Themen sind verbindlich. Die Gesamtpunkteanzahl pro Thema wird angegeben.
    ● Die Bewertungskriterien werden nach abgelaufener Prufung bekanntgegeben.
    ● Die Benotung erfolgt in der Punkteskala von 10 bis 100 und geht von 10 Punkten aus.
    ● Die Punkte entsprechen der Notenskala von 1 bis 10.
    ● Die Pruflinge werden angehalten, die Aufgabenstellung aufmerksam durchzulesen und genau zu befolgen.

    NOTA(CTCE)


PROGRAMA DE LIMBĂ ŞI LITERATURĂ MAGHIARĂ - MATERNĂ pentru testarea naţionalã din anul 2006, se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 818 din 9 septembrie 2005, la paginile 36-40.(a se vedea imaginea asociata)


NOTA(CTCE)
----------
PROGRAMA PENTRU TESTAREA NAŢIONALĂ - ANUL 2006 - LIMBA ŞI LITERATURA SÂRBĂ, se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 818 din 9 septembrie 2005, la pagina 41.(a se vedea imaginea asociata)


NOTA(CTCE)
----------
PROGRAMA PENTRU TESTAREA NAŢIONALĂ - ANUL 2006 - LIMBA ŞI LITERATURA SLOVACĂ, se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 818 din 9 septembrie 2005, la paginile 42-43.(a se vedea imaginea asociata)


NOTA(CTCE)
----------
PROGRAMA PENTRU TESTAREA NAŢIONALĂ - ANUL 2006 - LIMBA ŞI LITERATURA UCRAINEANĂ MATERNĂ, se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 818 din 9 septembrie 2005, la paginile 44-45.(a se vedea imaginea asociata)

------------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Metodologie, Ministerul Educatiei si Cercetarii, METODOLOGIE din 31 august 2005

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
Inscrie e-mailul tau pentru a primi zilnic
informatii despre CE, CAND si CUM s-a intamplat
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016