Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: METODOLOGIE din 28 mai 2002 privind realizarea si reactualizarea Sistemului national si judetean de monitorizare sol-teren pentru agricultura

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

METODOLOGIE din 28 mai 2002 privind realizarea si reactualizarea Sistemului national si judetean de monitorizare sol-teren pentru agricultura

EMITENT: MINISTERUL AGRICULTURII, ALIMENTATIEI SI PADURILOR
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 598 din 13 august 2002

Comenteaza legea

ART. 1
Institutul de Cercetãri pentru Pedologie şi Agrochimie (ICPA) Bucureşti realizeazã/reactualizeazã şi administreazã Sistemul naţional de monitorizare sol-teren pentru agricultura şi banca de date pedologice aferentã, pastrandu-se dreptul de autor pentru cercetãrile proprii.
ART. 2
Datele şi informaţiile din Sistemul naţional de monitorizare sol-teren pentru agricultura, centralizat, sunt puse anual la dispoziţie:
a) Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor, pentru fundamentarea programelor specifice şi supravegherea calitãţii solului-terenului;
b) Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului, pentru integrarea acestora în Sistemul naţional de monitorizare integrata a mediului şi elaborãrii Raportului privind starea mediului, prin Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Protecţia Mediului;
c) Institutului Naţional de Statistica, în vederea actualizãrii datelor pedologice specifice.
ART. 3
(1) Sistemul naţional de monitorizare sol-teren pentru agricultura are în structura Banca de date pedologice care cuprinde:
a) Baza de Date Pedologice a Siturilor de sol-teren (BDSit) care cuprinde datele/informaţiile pedologice specifice, ale siturilor de sol din sistemul de monitoring la nivel I şi II realizatã conform normelor de conţinut prezentate în anexa nr. 6;
b) Baza de Date a Unitãţilor de Sol-Teren (BDUST) care cuprinde datele/informaţiile rezultate din centralizarea sistemelor judeţene de monitorizare.
ART. 4
(1) Banca de date pedologice se organizeazã la Institutul de Cercetãri de Pedologie şi Agrochimie Bucureşti, în mod corespunzãtor prelucrarilor necesare elaborãrii rapoartelor de monitorizare pentru Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor, rapoartelor de mediu (pentru secţiunea sol) pentru Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului şi situaţiilor solicitate de Institutul Naţional de Statistica.
(2) Oficiile de studii pedologice şi agrochimice teritoriale (OSPA) pun la dispoziţie ICPA un exemplar din studiile pedologice şi agrochimice realizate, conform normelor de conţinut prezentate în anexa nr. 2, în vederea realizãrii bãncii de date pedologice, cu respectarea dreptului de autor.
ART. 5
Sistemele judeţene de monitorizare sol-teren pentru agricultura se realizeazã prin integrarea datelor şi informaţiilor din studiile pedologice şi agrochimice la nivel de teritoriu administrativ, privind unitãţile de sol-teren, pretabilitatea terenurilor pentru folosinţe agricole sau silvicultura, tipurile de degradare, precum şi a informaţiilor obţinute de OSPA din activitatea de supraveghere asupra terenurilor agricole şi se finalizeazã cu elaborarea rapoartelor asupra stãrii solurilor agricole la nivel de judeţ şi raportarea zonelor de risc.
ART. 6
Baza de Date a Unitãţilor de Sol-Teren se realizeazã conform metodologiei ICPA.
ART. 7
Informaţiile integrate în Sistemul judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultura sunt: unitãţile de sol şi teren, notele de bonitare şi clasele de calitate pe folosinţe agricole, clasele de pretabilitate pentru folosinţe agricole sau silvicultura, favorabilitatea pentru culturile grâu, porumb, floarea-soarelui, sfecla de zahãr, cartof şi altele, categoria de folosinta, forme de macro- şi mezorelief, zone naturale protejate, microzone pedoclimatice, terenuri cu soluri erodate sau colmatate, terenuri afectate de eroziune în adancime, alunecãri de teren, inundabilitate, terenuri cu soluri gleizate şi pseudogleizate, terenuri cu soluri saraturate, terenuri poluate şi altele, ce vor fi transmise la ICPA.
ART. 8
Începând cu data intrãrii în vigoare a prezentului ordin direcţiile generale pentru agricultura şi industrie alimentara judeţene şi a municipiului Bucureşti elaboreazã şi înainteazã la Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor nota de fundamentare privind realizarea/reactualizarea şi finanţarea sistemului judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultura.
ART. 9
Dupã aprobarea acestora de cãtre conducerea Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor, direcţiile generale pentru agricultura şi industrie alimentara judeţene şi a municipiului Bucureşti încheie cu OSPA contracte privind elaborarea sistemului judeţean de monitorizare solteren pentru agricultura, în limita sumelor comunicate.
ART. 10
Începând cu data intrãrii în vigoare a prezentului ordin ICPA elaboreazã şi înainteazã la Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor nota de fundamentare privind realizarea/reactualizarea Sistemului naţional de monitorizare sol-teren pentru agricultura.
ART. 11
Dupã aprobarea acesteia de cãtre conducerea Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor pe baza de contract, începe derularea activitãţilor specifice.
ART. 12
(1) ICPA elaboreazã şi pune la dispoziţie Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor, Serviciului de fond funciar şi cadastru forestier raportul anual privind starea solului-terenului, precum şi a zonelor de risc din România, pe baza studiilor proprii şi a rapoartelor sintetice elaborate de OSPA.
(2) OSPA elaboreazã şi pun la dispoziţie direcţiilor generale pentru agricultura şi industrie alimentara judeţene şi a municipiului Bucureşti şi ICPA raportul anual privind starea solului-terenului şi a zonelor de risc din judeţ şi, respectiv, informaţiile solicitate din sistemul judeţean de monitorizare sol-teren actualizate.
(3) Prin intermediul Corpului de inspecţie OSPA informeazã direcţiile generale pentru agricultura şi industrie alimentara judeţene şi a municipiului Bucureşti, respectiv Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor, Serviciul de fond funciar şi cadastru forestier, ori de câte ori este cazul asupra situaţiilor de risc.
ART. 13
ICPA furnizeazã Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului informaţiile obţinute în Sistemul naţional de monitorizare sol-teren pentru agricultura în vederea integrãrii acestora în Sistemul naţional de monitorizare integrata a mediului.
ART. 14
Sistemul naţional şi judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultura se reactualizeazã anual în limita sumelor alocate de la bugetul Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor pentru aceasta activitate.

ANEXA 6

NORME DE CONŢINUT
privind realizarea şi reactualizarea Sistemului
de monitoring la nivel I şi II şi a Bazei de Date
Pedologice ale Siturilor de sol-teren

ART. 1
Începând cu anul 2002 se trece la a doua determinare a parametrilor pedologici analizati în perioada 1992-1999. Categoriile principale de lucrãri care se vor executa sub coordonarea ICPA şi cu colaborarea OSPA sunt:
● recoltarea probelor de sol din siturile de monitoring de nivel I amplasate anterior;
● recoltarea de probe de sol şi vegetaţie din siturile amplasate în zone de impact (nivel II);
● recoltarea de probe de apa din sursele folosite pentru irigatie aflate în vecinãtatea zonelor afectate de diferite tipuri de poluare;
● analizarea probelor de sol, de vegetaţie şi de apa (indicatori ai poluarii), precum şi prelucrarea şi interpretarea datelor se executa de cãtre ICPA.
În cadrul lucrãrilor menţionate se vor respecta precizãrile metodologice prezentate în continuare.
ART. 2
Lucrãri de teren
Reamplasarea siturilor de monitoring de nivel I pe teren se va face pe baza coordonatelor geografice prestabilite, folosindu-se harti la scara 1:25.000, harti şi schite la scãri mai mari şi echipamente adecvate (rulete, busola, sistem de pozitionare globalã - G.P.S. etc.).
În mod excepţional, în cazul în care, pe baza noilor determinãri, mai precise, rezulta o deplasare mai mare de 400 m fata de coordonatele geografice, se reamplaseaza noul sit.
Numãrul sitului de pe vechiul amplasament este cel anterior, la care se adauga 1.000 (de exemplu, pentru situl 928 va fi 1928), iar pentru siturile noi se adauga 2.000 (de exemplu, pentru situl 869 va fi 2.869). În rest se respecta vechea metodologie a amplasarii, şi anume: sa se asigure reprezentativitatea sitului fata de ponderea unitãţilor de sol din zona analizata, iar fixarea lui în teritoriu sa respecte regula de mutare, în cazul în care este necesar, şi anume: 100, 200, 300, 400 m fata de punctul normal, în ordinea nord, sud, est sau vest. Siturile eliminate anterior din cauze subiective vor fi amplasate în locuri fezabile care sa îndeplineascã condiţiile menţionate.
Pentru studiile de nivel II se vor aplica reţele de situri special proiectate, ţinându-se seama de tipul şi intensitatea proceselor monitorizate.
Constituirea parcelelor de referinta (siturilor) în punctele materializate. Acestea vor avea suprafata de 400 m 2 (20x20 m), amplasate în condiţii omogene, reprezentative. Pe fişa profilului de sol (anexa 6.1 - fişa Profisol tip M), în câmpul liber din pagina 1 sau pe o fila ataşatã se înscrie schita amplasarii sitului, iar la terminarea lucrãrii se da o plansa cu schite, la scara 1:25.000 sau mai mare, cuprinzând poziţia tuturor siturilor din cadrul fiecãrui judeţ. Aceasta va permite regasirea siturilor în teren la determinarile ulterioare şi compararea noilor determinãri fizicochimice cu datele anterioare.
Amplasarea şi executarea unui profil principal de sol se face într-un loc reprezentativ din cadrul sitului pana la adâncimea fiziologic utila, dar nu mai mult de 1,5 m pentru siturile reamplasate pe acelaşi loc.
Descrierea profilului de sol se va efectua conform Metodologiei de elaborare a studiilor pedologice (1987, vol. I), completandu-se rubricile din fişa tip M "Condiţii de teren şi date morfologice" (anexa 6.1), ţinându-se seama de instrucţiunile Profisol.
Se va acorda atentie sporitã delimitãrii orizonturilor şi grosimii suborizonturilor, respectându-se vechile delimitari în cazul în care acestea se potrivesc cu situaţia actuala. În cazul orizonturilor cu grosime mai mare de 50 cm, acestea se vor împãrţi în mai multe suborizonturi; pentru stratul 0-50 cm este necesar sa se delimiteze 2-3 suborizonturi, iar pentru terenurile arabile se va delimita şi orizontul cu talpa plugului.
Pe fişa tip M se vor nota toate caracteristicile obligatorii şi, pe cat posibil, şi cele opţionale, inclusiv cele referitoare la modificãri antropice, la efectul şi starea lucrãrilor ameliorative etc.
În spaţiul "Observaţii" din anexa 6.1 sau în fise suplimentare se înscriu date privind: clasa de bonitare (stabilitã dupã datele obţinute), poziţia unor surse de poluare apropiate şi felul poluantilor, vanturi dominante etc. Fişa de tip M se întocmeşte în trei exemplare, dintre care unul rãmâne la executant.
Recoltarea probelor de sol pentru analize chimice şi fizice se executa din profil şi din suprafata sitului (proba agrochimica) în stare deranjata şi nederanjata (în cilindri).
Probele deranjate. Ca regula generalã, atât pentru analize chimice, cat şi pentru unele analize fizice pe probe deranjate recoltate în pungi din plastic sau din hârtie se respecta urmãtoarele reguli:
● probele din profilele de sol se constituie prin prelevarea de pe 3 pereţi ai acestora, pentru fiecare orizont sau suborizont descris. Lama ustensilei de recoltare se curata de fiecare data de solul cu care vine în contact. La ambalare se evita contactul etichetei cu solul. Probele nu se majoreazã. Eticheta se scrie citeţ cu pixul;
● probele pentru analize chimice din profilele de sol vor avea 1,5 kg pentru fiecare orizont sau suborizont. Probele agrochimice se recolteaza în cantitate de 1,5 kg din suprafata de 400 mp din jurul profilului de sol. Adâncimea de recoltare este de 0-20 cm în cazul solurilor arabile din siturile de nivel I şi de 0-10 şi 10-20 cm în siturile intelenite de nivel I, precum şi în siturile poluate din toate folosintele;
● probele din profilul de sol pentru analize fizice vor avea 0,5 kg. Manipularea probelor pentru analize fizice se va face cu grija pentru evitarea deteriorarii agregatelor structurale, acordându-se atentie deosebita la umiditate foarte mare sau foarte mica;
● la fiecare profil se recolteaza un micromonolit, din probe pe cat posibil cu agregate structurale întregi, având notate datele de identificare atât pe capac, cat şi pe cutia propriu-zisa, precum şi denumirea şi grosimea orizonturilor. Dupã ultimul suborizont se adauga un esantion de material parental şi/sau roca subiacenta.
Probele în clindri se recolteaza numai din profilul proaspãt deschis (1-3 ore) şi nu se admit cele din profile reimprospatate. Se recolteaza 4 cilindri de 100 cmc sau 2-3 cilindri de 200 cmc din fiecare orizont sau suborizont, pana la 1 m adancime pentru siturile vechi şi peste aceasta adancime pentru siturile noi. În cazul solurilor arabile se va recolta neapãrat şi suborizontul având talpa plugului. În solurile cu apa freatica la adancime mica recoltarea probelor se va face pana la nivelul respectiv, dar descrierea se va face pana la 1,50 m.
Atentie! La recoltare nu se va sari peste orizonturile de tranzitie, în special în primii 50 cm!
Probele de vegetaţie din zone de impact. Din partea aerianã a plantelor de cultura se vor recolta probe compuse din cadrul siturilor poluate şi al siturilor-martor pentru fiecare organ vegetativ (tulpina, frunze, organe fructifere, radacina). Pe eticheta probei şi în inventarul de probe se noteaza toate elementele de identificare, inclusiv specia şi fenofaza. Pentru plantele de cultura intereseazã şi probe de organe la maturitate. În cazul folosinţei arabil se recolteaza separat planta cultivatã şi flora spontana, specificându-se speciile majoritare. În cazul pajiştilor se noteaza, de asemenea, speciile dominante.
Condiţionarea probelor de sol şi vegetaţie pana la expediere trebuie sa asigure uscarea la aer a solului şi în etuva a plantelor la 70°C.
Transportul probelor la ICPA, însoţite de borderouri, se poate face în 2-3 transe, în funcţie de numãrul siturilor, acordându-se atenţia cuvenitã integritãţii ambalajelor şi a etichetelor.
Probele de apa. Se vor recolta în sticle curate, bine inschise, în cantitate de 2 l, din areale divers poluate etc.
ART. 3
Lucrãri de laborator - analiza probelor de sol, apa şi vegetaţie
Aceste lucrãri se executa în funcţie de nivelul studiului (I sau II), conform metodologiei ICPA (1987), şi completãrilor prezentate în anexa nr. 6.2 şi precizãrilor fãcute în cele ce urmeazã.
3.1. Analiza probelor de sol
Analizele fizice pe probe în structura deranjata, care se vor executa sunt:
- compozitia granulometrica (se determina dupã scara Atterberg: 2-0,2; 0,2-0,02; 0,02-0,002 şi < 0,002 mm, la care se adauga fracţiunile: 0,05-0,002 mm, < 0,01 mm şi eventual < 0,001 mm;
- conţinutul de macroelemente structurale hidrostabile (% g/g);
- dispersia microelementelor structurale (% g/g).
Se vor calcula:
- indicele de instabilitate structuralã;
- densitatea (masa specifica) (numai în orizonturile organice sau organominerale);
- indicele de formare a crustei (Remy).
Analizele fizice pe probe în structura nederanjata (cilindri de 100 sau 200 cm 3 ) care se vor executa sunt:
- umiditatea momentanã (% g/g);
- densitatea aparenta (kg x m^-3);
- rezistenta la penetrare (MPa);
- conductivitatea hidraulica saturata (mm x h^-1);
- conţinut de apa reţinutã la diferite niveluri ale curbei de suctiune în domeniul pF 0-2 (% v/v);
- coeficient de higroscopicitate (% g/g);
- echivalentul umiditatii (% g/g).
Se pot calcul şi estima:
- porozitatea totalã (% v/v);
- gradul de tasare;
- distribuţia dupã mãrime a porilor (% v/v);
- CO, CC, CD, CT, %;
- alţi indicatori privind aeratia (PA, Ida, conţinut de aer etc.).
Analize chimice:
- reactia solului (pH) în extract apos;
- conţinutul de materie organicã (Ht, %);
- conţinut de azot total (Nt, %);
- conţinutul de baze schimbabile pe elemente (Ca, Mg, K, Na, mg x kg^-1)
sau total SB - me/100 g sol;
- aciditatea hidrolitica Ah;
- aciditatea de schimb totalã (A 8.3);
- aluminiul schimbabil (Al sch.);
- capacitatea de schimb cationic [T(Ah) şi T(8,3) me/100 g sol, prin calcul sau T(NH4) ori T(na), în funcţie de tipul şi gradul de saturatie];
- gradul de saturatie în baze [V(Ah) şi V(8,3 %)];
- reziduul conductometric şi balanţa ionica (dupã caz), pentru solurile cu conţinut de carbonati alcalino-pamantosi şi/sau gips (V = 100%);
- conţinuturile de fosfor şi potasiu solubili [P(AL), K(AL);
În cazul suprafeţelor cu poluare de impact se executa analize privind elementele şi substantele poluante din probele de sol şi vegetaţie, precum şi analize microbiologice pentru sol, conform anexei 6.2.
3.2. Analizele de vegetaţie din zone poluate şi situri-martor vor urmãri:
- conţinut de macro- şi microelemente (Ca, Mg, K, Na, P, S, N, Fe, Mn, Cu, Zn, B, Mo, metale grele etc.).
Analizeze se vor efectua conform metodologiilor ICPA (1981, 1986, 1987).
3.3. Analizele probelor de apa vor urmãri:
- reactia pH;
- electroconductibilitatea specifica;
- conţinutul de ioni: CO(3)^2-, HCO^3-, SO(4)^2-, Cl^-, Ca^2+, Mg^2+; Na^+ şi K^+;
- în cazuri speciale: N-NO(3)^-LL, N-NO(2)^-LL, N-NH(4)^+, aciditatea, S^2-, Fe^2+, SiO(2), B etc.
- conţinutul de aluminiu şi metale grele, dupã caz.
În cazul apelor folosite la irigatie se vor calcula:
- coeficientul Priklonschi;
- raportul de absorbţie a sodiului (indicele S.A.R.);
- carbonatul de sodiu rezidual (C.S.R.) etc., conform Metodologiei ICPA, 1987, partea I, cap. 3, paragraful 3.3.
Datele obţinute din analize fizice şi chimice vor fi înscrise pe fise Profisol tip F (anexa 6.3) şi, respectiv tip C (anexa 6.4), iar pentru ape, pe tabele adecvate, verificate şi semnate de cãtre cercetatorii responsabili.
Pe total ţara se vor executa cercetãri în 940 de situri de nivel I, revenind 235 de situri/an.
În fiecare judeţ siturile de monitoring de nivel I vor fi analizate în cadrul unui singur an, cu o periodicitate de 4 ani.
ART. 4
Lucrãri de prelucrare şi interpretare
Datele obţinute din teren şi laborator vor fi prelucrate ţinându-se seama de Metodologia ICPA 1980, 1986, 1987; Kloke, 1980; Adriano, 1986; Rauta şi colaboratorii, 1998 etc., Ordinul ministrului apelor, pãdurilor şi protecţiei mediului nr. 756/1997 etc. şi vor fi comparate cu cele rezultate din determinarile anterioare şi din literatura de specialitate, stabilindu-se tendintele de evoluţie a solurilor şi eventualele dereglari nutritionale ale vegetatiei.
Prelucrarea va fi asistatã de calculator, iar datele vor fi sintetizate în rapoarte puse la dispoziţie organelor abilitate, locale şi centrale.
Pentru fiecare sit se pot reda parametrii climatici: temperatura medie anuala, suma precipitatiilor medii anuale, suma temperaturilor mai mari de 10°C, evapotranspiratia medie potenţiala anuala, deficitul de umiditate al solului etc.
Datele vor fi prezentate sub forma de: sinteze, tabele, anexe, harti etc.

ANEXA 6.1*)

----------------
*)NOTA CTCE Piatra Neamt:
Anexa 6.1 Reprezentând FIŞA PROFILULUI DE SOL, se gãseşte în Monitorul Oficial al României Partea I, Nr.598 din 13.VIII.2002 paginile 25-28.
Vedeti imaginile (graficele) asociate actului.


     ANEXA 6.2

       Analize necesare pentru monitorizarea stãrii de calitate a solurilor 
                şi a unor caracteristici chimice ale plantelor
 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
     Tipuri de analize                 Adancime               Metoda
                                  (cm)/felul probei
 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
             1                           2                      3
 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
    A. Analize comune tuturor solurilor

 I. Probe în structura deranjata                 Cernere uscata şi umeda, sedi-
                                                 mentare şi pipetare
 Compoziţie granulometrica         Tot profilul  Tratarea chimica cu diferiţi
                                                 dispersanti
                                                 [H(2)O(2), HCl, Na(4)P(2)O(7)x 
                                                 10H(2)O], în
                                                 funcţie de conţinutul de 
                                                 materie organicã şi carbonati
 Coeficientul de higroscopicitate  Tot profilul  Metoda Mitscherlich
 Hidrostabilitate structuralã      Tot profilul  Cernere umeda, sedimentare şi
                                                 pipetare
 Reactia solului (pH)              Tot profilul  Potentiometric, în suspensie
                                                 apoasa (1:2,5)
 Humus total [H(t)]                0-50          Oxidare umeda, metoda Walkley-
                                                 Black modificatã Gogoasa
 Azot total [N(t)]                 0-50          Metoda Kjeldahl
 Fosfor mobil [P(AL)               0-50          Metoda Egner-Riehm-Domingo
 Potasiu mobil [K(AL)              0-50          Metoda Egner-Riehm-Domingo

 II. Probe în structura nederanjata

 Umiditate momentanã               Tot profilul  Determinãri pe probe recoltate
                                                 în structura nederanjata
                                                 (cilindri metalici)
 Densitate aparenta                Tot profilul  Determinãri pe probe recoltate
                                                 în structura nederanjata
                                                 (cilindri metalici)
 Conductivitate hidraulica         Tot profilul  Determinãri pe probe recoltate
 saturata                                        în structura nederanjata
                                                 (cilindri metalici)
 Umiditate la pF=0                 Tot profilul  Determinãri pe probe recoltate 
                                                 în cilindri
 Porozitate totalã                 Tot profilul  Calcul
 Porozitate de aeratie             Tot profilul  Calcul
 Grad de tasare                    0-50          Calcul

    B. Analize specifice

 I. Soluri nesaturate cu 
    cationi bazici

 Suma cationi de schimb (SB)       0-50          Metoda Kappen (0,1n HCl)
 Aciditate hidrolitica [A(h)]
 şi aciditate totalã la 
 pH=8,3[A(8.3)]                    0-50          Percolare cu acetat de K sau 
                                                 Na 1n
 Aluminiu schimbabil (la probe
 cu pH < 5,8)                      0-50          Metoda Socolov
 Capacitate de schimb cationic
 [T(Ah) şi T(8,3)]                 0-50          Calcul
 Grad de saturatie în baze
 [V(Ah) şi V(8,3)]                 0-50          Calcul

 II. Soluri saturate cu cationi
     bazici

 (V = 100%, pH = 7,4-8,5), 
 cu carbonati alcalino-pamantosi,
 fãrã saruri solubile
 Conţinut total de carbonati
 [CaCO(3)                           Tot profilul  Metoda Scheibler
 Capacitate de schimb cationic
 [T(NH4)]                           0-50          Metoda Scholenberg-Cernescu

 III. Soluri cu saruri solubile 
 şi care conţin frecvent carbonati
 alcalino-pamantosi
 şi/sau gips (V = 100%)

 Reziduu conductometric             Tot profilul  Extract apos 1:5 şi dozare
                                                  conductometrica
 Sodiu schimbabil[Na(sch.)]         Probe         Metoda Bower
                                    alcalizate
 Grad de saturatie[V(Na)]           Probele       Calcul
                                    alcalizate
 Compozitia sarurilor               Probe         Extract apos 1:5 şi dozare 
                                    cu reziduuri  conductometrica
                                    peste
                                    0,09-0,17
                                    g/100 g
 IV. Soluri poluate*1)

 Continuturi de metale grele        0-20          Mineralizare în amestec de 
 (Cu, Zn, Pb, Co, Ni, Mn,                         acizi tari (azotic, percloric, 
 Cr, Cd - forme totale)                           sulfuric, 2:1;0,2) şi dozare
                                                  prin spectrofotometrie cu
                                                  absorbţie atomica
 Continuturi de metale grele       0-20           Extracţie în Na 2 EDTA, DTPA 
 (Cu, Zn, Pb, Co, Ni, Mn,                         etc. şi dozare prin 
 Cr, Cd - forme solubile)                         spectrofotometrie cu 
                                                  absorbţie atomica
 Conţinut de sulf solubil          0-20           Extracţie apoasa 1:5 şi dozare
                                                  gravimetrica
 Conţinut de fluor solubil         0-20           Extracţie cu CaCl(2) 
                                                  1:10, dozare potentiometrica
 Conţinut de reziduuri de          0-20           Extracţie cu eter de 
 insecticide organoclorurate                      petrol-acetona 2:1 şi 
 HCH, DDT                                         determinare prin cromato 
                                                  grafie în faza gazoasa
 Continuturi de azot nitric        -              Extracţie cu sulfat de 
 [N-NO(3)] şi amoniacal                           potasiu 1:3 şi dozare
 [N-NH(4)                                         potentiometrica cu elec-
                                                  trod ion-selectiv şi 
                                                  respectiv distilare şi 
                                                  titrare
 Conţinut de hidrocarburi         0-20            Extracţie cu clorura de 
 policiclice aromatice (PAH)                      metilen; dozare prin metoda
                                                  cromatografica lichidã de 
                                                  presiune inalta
 Conţinut total de hidrocarburi   0-20            Extracţie cu clorura de 
 din petrol (THP)                                 metilen/sau cloroform; metoda
                                                  spectrometrica în IR
 Conţinut de fenoli, detergenti   0-20            Extracţie în metanol; metoda
                                                  spectrometrica UV-VIS
 Numãr de bacterii                0-20            Dilutii Pochon
 Numãr de ciuperci                0-20            Dilutii Pochon
 Respiratia solului               0-20            Metoda Stefanic

 V. Analize de planta*2)

 Metale grele                     -               Idem ca la forme totale sol
 Conţinut de macroelemente
 - N                              -               Mineralizare umeda 
                                                  cu H(2)SO(4)urmatã de 
                                                  distilare
 - N-NO(3)                        -               Extracţie, electrod 
                                                  ion-selectiv
 - P, K, Ca, Mg, K, Na            -               Mineralizare uscata 
                                                  (calcinare la 450°C)
 - P                              -               Determinare colorimetrica
                                                  (spectrometru UV-VIS) cu 
                                                  soluţie de vanadat - 
                                                  molibdat de amoniu
 - K, Na                          -               Determinare flamfotometrica
 - Ca, Mg                         -               Determinare spectrometrica
                                                  cu absorbţie atomica
 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────


──────────────
    *1) În funcţie de rezultatele obţinute, comparativ cu valorile normale, grosimea stratului (orizontului) analizat poate creste.
    *2) Analizele efectuate pe organe vegetative (frunze, tulpini, boabe etc.).



     ANEXA 6.3

    NOTA CTCE Piatra Neamt:
    Anexa 6.3 Reprezentând FIŞA PROFILULUI DE SOL, se gãseşte în Monitorul Oficial al României Partea I, Nr.598 din 13.VIII.2002 paginile 31-35.

                         ──────────────────

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Metodologie, Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, METODOLOGIE din 28 mai 2002

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"