Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
METODOLOGIE din 12 aprilie 2006
cercetãrii statistice privind potenţialul productiv al plantaţiilor de pomi fructiferi
EMITENT: INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICA
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 351 din 19 aprilie 2006
1. Cadrul general
1.1. Obiectivele cercetãrii statistice
Obiectivul principal al cercetãrii statistice privind potenţialul productiv al plantaţiilor de pomi fructiferi îl constituie obţinerea de data statistice privind potenţialul productiv al plantaţiilor anumitor specii de pomi fructiferi a cãror producţie este destinatã, în principal, comercializãrii. Rezultatele sunt utilizate pentru realizarea de previziuni, pe termen mediu, cu privire la producţia şi oferta de fructe pentru piata. Cercetarea statistica cuprinde atât plantaţiile de pomi fructiferi pe rod, cat şi plantaţiile ţinere, neintrate pe rod şi se efectueazã pentru prima data în anul 2007. Ţinând cont ca plantaţiile ţinere ajung la perioada optima de rodire dupã un anumit numãr de ani, pentru a obţine informaţii sigure cu privire la potenţialul productiv al plantaţiilor, cercetarea statistica se repeta o data la 5 ani.
1.2. Cadrul legal
Realizarea cercetãrii statistice privind potenţialul productiv al plantaţiilor de pomi fructiferi are la baza Directiva Parlamentului European şi a Consiliului nr. 109/2001/CE .
1.3. Concepte şi definiţii de baza
Plantaţiile de pomi fructiferi reprezintã terenuri plantate cu pomi fructiferi, cu minimum 250 pomi/ha, plantati la distanţe diferenţiate între randuri şi pe rând, în funcţie de specie şi de tipul plantaţiei: clasica, intensiva, superintensiva:
● plantaţiile de pomi fructiferi clasice reprezintã terenurile plantate cu pomi fructiferi de vigoare mare şi cu o densitate relativ mica (250-500 pomi/ha), care diferã în funcţie de specie;
● plantaţiile de pomi fructiferi intensive reprezintã terenurile plantate cu pomi fructiferi de vigoare mai mica şi cu o densitate cuprinsã între 800-1.000 pomi/ha, care diferã în funcţie de specie;
● plantaţiile de pomi fructiferi superintensive reprezintã terenurile plantate cu pomi fructiferi cu densitate mare de 1.200-2.000 pomi/ha, în funcţie de specia cultivatã;
● plantaţiile de pomi fructiferi pe rod reprezintã terenuri plantate cu pomi fructiferi de la care se obţine producţie de fructe;
● plantaţiile de pomi fructiferi ţinere sunt terenuri plantate cu pomi fructiferi aflaţi în perioada de formare a coroanei, de la care nu se obţine încã producţie de fructe.
Varsta plantaţiei se calculeazã din momentul plantarii în teren a pomilor fructiferi. Sezonul de plantare care dureazã din toamna pana în primavara este considerat o singura perioada.
Suprafata neta reprezintã suprafata plantaţiilor de specii pure (de exemplu: plantaţii de meri, plantaţii de peri).
Suprafata bruta reprezintã suprafata plantaţiilor mixte, care includ doua sau mai multe specii de pomi fructiferi (de exemplu: plantaţii de meri şi peri) şi/sau în asociere cu alte culturi (capsuni, plante furajere perene etc.).
Densitatea reprezintã numãrul de pomi fructiferi la hectar; se poate stabili direct sau se calculeazã ca raport între numãrul total de pomi fructiferi şi suprafata plantaţiei.
Plantaţiile de pomi fructiferi în declin reprezintã suprafeţele plantate cu pomi fructiferi, imbatranite, cu o producţie de fructe scãzutã, care urmeazã a fi defrisate.
Exploatatiile agricole cu personalitate juridicã sunt:
a) societãţi/asociaţii agricole. Sunt cuprinse unitãţile cu personalitate juridicã care se afla sub administrarea unei societãţi sau asociaţii agricole, constituite conform <>Legii nr. 36/1991 , cu capital variabil şi un numãr nelimitat şi variabil de asociaţi, având ca obiect de baza:
- utilizarea terenurilor, maşinilor şi echipamentelor agricole;
- creşterea animalelor;
- realizarea de investiţii de interes agricol.
Societatea agricolã de acest tip are personalitate juridicã, dar nu are caracter comercial;
b) societãţi comerciale. Sunt cuprinse unitãţile cu personalitate juridicã care se afla sub administrarea unei societãţi comerciale, constituite conform <>Legii nr. 31/1990 , republicatã, cu modificãrile ulterioare, şi care, pe lângã activitãţi neagricole, pot desfasura şi activitãţi agricole.
Societãţile comerciale pot fi:
- societãţi în nume colectiv;
- societãţi pe acţiuni;
- societãţi în comanditã pe acţiuni;
- societãţi cu rãspundere limitatã.
Societãţile comerciale care fac obiectul cercetãrii statistice sunt numai acelea care desfãşoarã şi o activitate agricolã.
Societãţile cu rãspundere limitatã, înfiinţate conform <>Legii nr. 31/1990 , republicatã, cu modificãrile ulterioare, care desfãşoarã o activitate agricolã, precum şi fostele unitãţi agricole de stat transformate în societãţi comerciale fac parte din aceasta categorie;
c) unitãţi ale administraţiei publice. Sunt cuprinse unitãţile cu personalitate juridicã care se afla în subordinea unitãţilor administraţiei publice centrale sau locale, care desfãşoarã activitãţi agricole şi care, potrivit <>Legii nr. 213/1998 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, fac parte din domeniul public judeţean sau local. De asemenea, sunt incluse şi unitãţile cu personalitate juridicã aflate sub administrarea altor instituţii publice de interes naţional: ministere, unitãţi de cercetare şi producţie agricolã, staţiuni didactice, instituţii de învãţãmânt, spitale etc.;
d) unitãţi cooperatiste. Sunt cuprinse unitãţile cu personalitate juridicã care se afla sub administrarea unei unitãţi cu capital integral cooperatist, organizatã în baza <>Legii nr. 109/1996 , cu modificãrile ulterioare, şi care desfãşoarã activitãţi agricole. Se cuprind, de asemenea, şi unitãţile aflate sub incidenta <>Legii nr. 566/2004 ;
e) alte tipuri - aşezãminte religioase etc. Sunt cuprinse unitãţile cu personalitate juridicã care se afla sub administrarea aşezãmintelor religioase - manastiri, biserici, schituri etc. - sau a altor organizaţii neguvernamentale fundaţii, asociaţii nonprofit etc., numai dacã desfãşoarã şi activitãţi agricole.
Exploatatiile agricole individuale sunt unitãţi de observare statistica alcãtuite din una sau mai multe persoane având, în general, legãturi de rudenie, care utilizeazã împreunã terenurile şi/sau cresc animale, care pot aparţine unuia sau mai multor membri. Se includ unitãţile care realizeazã o producţie agricolã ce poate depãşi nevoile consumului propriu, surplusul fiind destinat vânzãrii.
2. Descrierea cercetãrii statistice
Din experienta statelor membre care au realizat cercetarea statistica "Potenţialul productiv al plantaţiilor de pomi fructiferi", conform reglementãrilor Directivei Parlamentului European şi a Consiliului nr. 109/2001/CE , rezulta ca aceasta cercetare poate fi selectiva, bazatã pe esantioane aleatorii, în conformitate cu criteriile prevãzute la pct. 3.2 "Planul de sondaj", sau exhaustiva.
2.1. Sfera de cuprindere
În cercetarea statistica sunt cuprinse exploatatiile agricole (unitãţi cu personalitate juridicã care desfãşoarã activitãţi agricole şi exploataţii agricole individuale) care au declarat ca deţin plantaţii de pomi fructiferi la Recensãmântul general agricol din anul 2002.
2.2. Principalele variabile cercetate
Conform Directivei Parlamentului European şi a Consiliului nr. 109/2001/CE , principalele variabile cercetate sunt:
● suprafata plantata (neta şi/sau bruta), pe specii şi soiuri;
● numãrul de pomi fructiferi, pe specii şi soiuri;
● varsta plantaţiilor, detaliatã pe specii şi soiuri;
● densitatea plantaţiei, pe specii şi soiuri;
● suprafeţele de pe care s-au defrisat pomii fructiferi;
● suprafeţele noi plantate cu pomi fructiferi.
Suplimentar, pentru satisfacerea cerinţelor informationale naţionale se cerceteazã şi producţia medie/ha, pe specii şi soiuri, suprafata plantaţiilor în declin, suprafata plantaţiilor abandonate (care nu se mai lucreazã, dar exista înregistratã în evidentele cadastrale), suprafata plantaţiilor ţinere, neintrate pe rod.
Speciile pomicole cercetate sunt: meri care produc mere de masa şi alţi meri, peri care produc pere de masa şi alţi peri, piersici, caisi, pruni, ciresi, visini, nuci.
Sunt cercetate atât plantaţiile pure, cat şi cele mixte, adicã plantaţiile de pomi fructiferi care cuprind mai multe specii de pomi fructiferi din cele enumerate mai sus sau una sau mai multe dintre acestea împreunã cu alte specii.
Pentru fiecare specie pomicola se cerceteazã suficiente soiuri pentru a permite realizarea unei evaluãri la nivel naţional, dupã soi, a cel puţin 80% din suprafata totalã plantata cu specia pomicola respectiva, iar suprafata plantata cu fiecare soi cercetat sa reprezinte cel puţin 3% din suprafata totalã plantata cu pomii fructiferi din specia respectiva.
Culegerea datelor în teren se realizeazã pe chestionar statistic, editat pe suport hârtie, format A4.
2.3. Clasificari şi nomenclatoare utilizate
Se utilizeazã: nomenclatorul speciilor pomicole care se cultiva cu preponderenta în România, nomenclatorul soiurilor, clasificarea pe zone de cultura a speciilor de pomi fructiferi.
3. Esantionul cercetãrii statistice
3.1. Baza de sondaj
Baza de sondaj este constituitã pe baza informaţiilor din Registrul exploataţiilor agricole. Din aceasta baza se selecteaza exploatatiile agricole care deţin plantaţii de pomi fructiferi.
Registrul statistic al exploataţiilor agricole a fost constituit pe baza informaţiilor obţinute la Recensãmântul general agricol din anul 2002 şi este actualizat anual cu datele rezultate din anchetele structurale în agricultura şi cercetãrile statistice curente.
3.2. Planul de sondaj
Esantionul este reprezentativ pentru cel puţin 95% din suprafata plantata cu pomi fructiferi şi este extras potrivit metodei sondajului stratificat.
Straturile sunt determinate de urmãtoarele caracteristici:
● specia pomicola;
● mãrimea plantaţiei (suprafata plantata).
Pentru suprafeţele neacoperite de esantionare se fac estimari.
Eroarea de esantionare este de maximum 3% corespunzãtor unui nivel de încredere de 68% pentru estimarile la nivel naţional ale suprafeţei plantate cu pomi fructiferi, din fiecare specie.
4. Organizarea culegerii şi prelucrãrii datelor
4.1. Metoda de înregistrare
Chestionarele cercetãrii statistice sunt completate prin autoinregistrare de cãtre exploatatiile agricole cu personalitate juridicã şi prin interviu direct (fata în fata), folosindu-se operatori de teren, pentru exploatatiile agricole individuale.
4.2. Perioada/momentul de referinta şi perioada de înregistrare
Cercetarea statistica se realizeazã în cursul anului 2007 şi perioada de referinta este anul 2007. Ţinând cont ca aceasta cercetare statistica se referã la culturi permanente, unele state membre au raportat datele la un anumit moment.
4.3. Personalul care efectueazã cercetarea statistica
Se recomanda ca personalul care efectueazã cercetarea statistica sa fie alcãtuit din specialişti agricoli, recrutati şi instruiti de direcţiile teritoriale de statistica. Fiecãrui operator de teren i se repartizeazã un numãr de exploataţii agricole, avându-se în vedere o încãrcare echilibrata, urmãrindu-se obţinerea unor date relevante.
4.4. Prelucrarea datelor
Unitãţile cu personalitate juridicã care desfãşoarã activitãţi agricole transmit chestionarele completate la direcţiile teritoriale de statistica, pana la data stabilitã în graficul de desfãşurare a cercetãrii statistice. De asemenea, operatorii de teren vor depune chestionarele completate pentru exploatatiile agricole individuale la direcţiile teritoriale de statistica, la data stabilitã în graficul de desfãşurare a cercetãrii statistice.
Introducerea datelor, verificarea şi validarea acestora la nivel de chestionar, operarea corectiilor primare şi reluarea controlului automat se realizeazã la direcţiile teritoriale de statistica.
Direcţiile teritoriale de statistica transmit fişierele de date la Institutul Naţional de Statistica, pana la data stabilitã în graficul de desfãşurare a cercetãrii statistice.
La nivel central, dupã receptionarea fisierelor de date se procedeazã la reluarea controlului automat, operarea corectiilor necesare, tratarea non-raspunsurilor parţiale şi totale, extinderea datelor şi realizarea tabelelor finale.
5. Prezentarea şi utilizarea rezultatelor cercetãrii statistice
5.1. Principalii indicatori rezultaţi
Prelucrarea datelor se concretizeazã în estimarea urmãtorilor indicatori:
● suprafeţele nete ale plantaţiilor pe rod pentru diferite specii de pomi fructiferi şi principalele soiuri ale speciei pomicole cercetate;
● suprafeţele plantaţiilor ţinere;
● varsta plantaţiilor pomicole;
● numãrul de pomi fructiferi dintr-o plantaţie pomicola, pe specii şi soiuri;
● densitatea plantaţiei;
● producţia medie/ha;
● suprafata plantaţiilor în declin;
● suprafata abandonatã (care nu se mai lucreazã, dar exista înregistratã în evidentele cadastrale);
● suprafata defrisata, pe specii pomicole;
● numãrul de pomi defrisati, pe specii pomicole;
● suprafata nou-plantata, pe specii pomicole;
● numãrul de pomi nou-plantati, pe specii pomicole.
5.2. Forme/termene de prezentare a rezultatelor
Rezultatele obţinute se vor prezenta în publicaţia statistica "Potenţialul productiv al plantaţiilor de pomi fructiferi din România" şi pe site-ul Institutului Naţional de Statistica.
Beneficiarii rezultatelor sunt:
● interni: Ministerul Agriculturii, Pãdurilor şi Dezvoltãrii Rurale, Ministerul Integrãrii Europene, alţi utilizatori, la cerere;
● externi: Eurostat.
Raportul metodologic privind desfãşurarea cercetãrii împreunã cu rezultatele cercetãrii, pe zone de producţie, erorile de esantionare şi celelalte erori depistate în raportare vor fi transmise la Eurostat cel mai târziu pana la data de 1 octombrie a anului urmãtor celui în care s-a efectuat cercetarea statistica.
6. Limitãri
Rezultatele cercetãrii statistice sunt relevante numai la nivel naţional, în limitele de încredere şi precizie ale estimarilor prevãzute la pct. 3.2.
Culegerea datelor este realizatã pe baza declaraţiei respondentilor.
_________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
