Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
METODOLOGIE din 11 februarie 2002 privind evaluarea starii de siguranta in exploatare a barajelor si lacurilor de acumulare - NTLH-022
ART. 1 (1) Evaluarea stãrii de siguranta în exploatare a barajelor şi lacurilor de acumulare, inclusiv a construcţiilor şi instalaţiilor-anexa aferente, denumita în continuare evaluarea siguranţei, este o expertiza tehnica cu caracter special, pe care, în conformitate cu prevederile art. 64 alin. (2) şi ale <>art. 68 din Legea apelor nr. 107/1996 , deţinãtorii de lucrãri hidrotehnice, cu orice titlu, au obligaţia sa o efectueze periodic, indiferent de mãrimea lucrãrii sau de folosintele acesteia. (2) În conformitate cu prevederile <>art. 1 alin. (3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 244/2000 privind siguranta barajelor, aprobatã şi modificatã prin <>Legea nr. 466/2001 , evaluarea stãrii de siguranta în exploatare şi verificarea respectãrii exigenţelor de performanta referitoare la siguranta barajelor se realizeazã de experţi tehnici atestaţi de Ministerul lucrãrilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, potrivit prevederilor <>Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii şi ale actelor normative emise în aplicarea acestei legi, şi certificati/avizaţi de Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului pentru evaluarea stãrii de siguranta în exploatare a barajelor, denumiţi în continuare experţi. ART. 2 (1) Se supun prevederilor prezentei metodologii barajele, inclusiv cuvetele lacurilor de acumulare şi construcţiile şi instalaţiile-anexa aferente, denumite în continuare lucrãri hidrotehnice, încadrate în categorii de importanta conform Metodologiei privind stabilirea categoriilor de importanta a barajelor - NTLH-021, aprobatã prin Ordinul ministrului apelor şi protecţiei mediului şi al ministrului lucrãrilor publice, transporturilor şi locuinţei nr. 115/288/2002. (2) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) barajele şi digurile care realizeazã depozite de deşeuri industriale. ART. 3 În conformitate cu prevederile <>art. 5, 9 şi 13 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, organizarea activitãţii de supraveghere şi urmãrire a comportãrii în timp şi evaluarea siguranţei lucrãrilor hidrotehnice reprezintã o componenta a sistemului calitãţii în construcţii. ART. 4 Coordonarea, îndrumarea şi urmãrirea activitãţii de supraveghere a lucrãrilor hidrotehnice, în vederea exploatãrii în siguranta a acestora, precum şi pentru evaluarea siguranţei lor, sunt realizate de Comisia Nationala pentru Siguranta Barajelor şi a Altor Lucrãri Hidrotehnice, denumita în continuare CONSIB, care funcţioneazã pe lângã Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului ca organism cu caracter consultativ. ART. 5 (1) Evaluarea siguranţei unei lucrãri hidrotehnice constituie o verificare a stãrii tehnice a lucrãrii, precum şi a condiţiilor de exploatare, urmãrindu-se modul de îndeplinire a exigenţelor prevãzute de reglementãrile în vigoare şi de practica inginereasca din domeniu, pe care o realizeazã, în condiţiile prevãzute de prezenta metodologie, experţi sau comisii de expertiza coordonate de experţi certificati/avizaţi conform <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 244/2000 , aprobatã şi modificatã prin <>Legea nr. 466/2001 . (2) În cazul în care se constata ca lucrarea hidrotehnica verificata prezintã un grad de siguranta mai mic decât cel prevãzut prin reglementãrile în vigoare, evaluarea siguranţei trebuie sa stabileascã şi soluţiile posibile de remediere, în vederea asigurãrii nivelului normat de siguranta. ART. 6 Experţii care efectueazã evaluarea stãrii de siguranta în exploatare a lucrãrilor hidrotehnice sunt certificati, respectiv avizaţi, în conformitate cu Regulamentul privind organizarea şi certificarea corpului de experţi pentru evaluarea stãrii de siguranta în exploatare a barajelor încadrate în categoriile de importanta A şi B - NTLH-014 şi cu Procedura de avizare a specialiştilor pentru evaluarea stãrii de siguranta în exploatare a barajelor încadrate în categoriile de importanta C şi D - NTLH-015, aprobate prin <>Ordinul ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 114/2002 .
CAP. 2 Etapele şi conţinutul evaluãrii siguranţei
ART. 7 Evaluarea siguranţei se realizeazã prin metode de investigare specifice şi cuprinde atât analiza informaţiilor existente (proiect, date despre execuţie, comportare în exploatare), cat şi studii şi/sau postcalcule privind valorile actualizate ale parametrilor determinanţi pentru siguranta în exploatare a lucrãrii hidrotehnice. ART. 8 (1) Prin conţinut şi abordare, evaluarea siguranţei cuprinde doua etape: - etapa I, evaluarea preliminarã, care are ca obiect: a) caracterizarea stãrii tehnice a lucrãrii hidrotehnice şi a condiţiilor de exploatare, astfel cum rezulta din informaţiile existente în momentul evaluãrii şi din inspecţia tehnica de constatare a stãrii tehnice şi functionale; b) stabilirea programului de investigaţii suplimentare, necesare pentru finalizarea analizei stãrii de siguranta, dacã este necesar; - etapa a II-a, evaluarea finala, care are ca obiect: a) stabilirea stãrii de siguranta a lucrãrii hidrotehnice, ţinându-se seama de analiza tuturor factorilor, inclusiv de rezultatele investigatiilor suplimentare; b) propunerea lucrãrilor şi a mãsurilor necesare pentru aducerea parametrilor constructivi şi funcţionali la gradul de siguranta în exploatare corespunzãtor cerinţelor şi reglementãrilor în vigoare; c) stabilirea condiţiilor de exploatare pentru perioada urmãtoare. (2) Fiecare etapa se încheie prin întocmirea unui raport de evaluare. ART. 9 Pentru efectuarea evaluãrii preliminare deţinãtorul/administratorul lucrãrii hidrotehnice va pune la dispoziţie expertului care întocmeşte evaluarea urmãtoarele documentaţii: a) datele privind proiectarea, execuţia, funcţionarea şi exploatarea lucrãrii hidrotehnice; b) raportul de sinteza privind comportarea în timp a lucrãrii hidrotehnice de la punerea în funcţiune şi pana în prezent. ART. 10 Documentaţia prevãzutã la art. 9 lit. a) se întocmeşte pe baza datelor existente privind proiectarea, execuţia, funcţionarea şi exploatarea lucrãrii hidrotehnice şi va avea urmãtorul conţinut: 1. Prezentarea generalã a lucrãrii hidrotehnice: 1.1. Amplasarea (bazinul hidrografic, cursul de apa, codul cadastral din Cadastrul apelor, judeţul, localitãţile din amonte şi din aval, cãile de acces etc.) 1.2. Deţinãtorul sau administratorul 1.3. Funcţiile lucrãrii hidrotehnice, clasa şi categoria de importanta (inclusiv modul de stabilire şi modificãrile suferite pornind de la corespondenta clasei de importanta cu situaţia actuala) 1.4. Construcţiile şi instalaţiile-anexa aferente ale lucrãrii hidrotehnice 1.5. Datele caracteristice pentru lucrarea hidrotehnica (volume de apa, niveluri minime şi maxime ale apei corespunzãtoare diferitelor asigurãri, suprafata bazinului controlat, lucrãrile hidrotehnice existente din amonte şi din aval) 1.6. Scurt istoric al lucrãrii hidrotehnice (perioadele de realizare a etapelor importante, începând cu lucrãrile de studii, unitãţile care au participat la diferitele etape, persoanele responsabile pentru faze şi lucrãri importante, eventuale modificãri ale conceptiei generale, lucrãri de expertizare) 2. Condiţii naturale în amplasament: 2.1. Situaţia hidrologica (debite medii, minime, maxime, volumul undelor de viitura pentru diferite asigurãri, modul de determinare şi comparatia cu valorile iniţiale de proiectare) 2.2. Situaţia geologica (natura rocii din frontul de retenţie şi din cuveta lacului, principalele caracteristici mineralogice şi fizico-chimice, caracteristici de calcul adoptate, accidente tectonice) 2.3. Situaţia hidrogeologica (descrierea straturilor-suport şi a principalelor caracteristici, surse de alimentare şi drenaj, chimismul apelor subterane) 2.4. Seismicitatea zonei, actuala şi la proiectare 3. Descrierea lucrãrilor din frontul de retenţie: 3.1. Datele constructive (plan de situaţie şi secţiuni caracteristice, materiale utilizate etc.) 3.2. Lucrãrile de etansare şi drenaj (descriere, amplasare, tehnologie de execuţie, lucrãri de verificare) 3.3. Evacuatorii de ape mari, echipamentele hidromecanice şi disipatorii 4. Verificarea prin calcul a lucrãrii: 4.1. Calculele de rezistenta şi stabilitate în regim static şi dinamic 4.2. Calculele de infiltratii, inclusiv cele privitoare la influenta amenajãrii asupra regimului apelor subterane din zona 4.3. Calculul hidraulic al evacuatorilor 4.4. Zonele posibil a fi inundate în aval pentru diferite ipoteze de funcţionare a evacuatorilor şi pentru diferite ipoteze de rupere a barajului 5. Sistemul de supraveghere: 5.1. Obiectivele sistemului de supraveghere (fenomene considerate importante pentru siguranta lucrãrilor, observaţii programate şi parametrii masurati pentru urmãrirea acestora) 5.2. Instalaţiile şi aparatura de mãsurare pentru solicitarile exterioare (posturi hidrometrice în amonte şi aval, limnigrafe, mire, pluviometre, termometre, foraje hidrogeologice, profiluri de urmãrire a colmatarii lacului şi a evoluţiei albiei în aval, aparatura seismicã etc.) 5.3. Instalaţiile şi aparatura de mãsurare pentru urmãrirea lucrãrilor de barare şi a fundaţiei acestora (deplasãri absolute în plan şi pe verticala, deplasãri relative, infiltratii, eforturi şi deformatii, presiuni interstitiale, temperaturi interne etc.) 5.4. Modificãrile survenite în alcãtuirea sistemului de supraveghere (ieşirea din funcţiune sau renunţarea la anumite sisteme de mãsura, instalarea de sisteme noi, datele de intrare în funcţiune, modificãri ale mãsurãtorilor de referinta) 6. Sistemul de avertizare-alarmare 7. Date privind execuţia: 7.1. Ritmul de execuţie, succesiunea etapelor principale 7.2. Sinteza rezultatelor activitãţii de verificare a calitãţii execuţiei 7.3. Evenimentele deosebite din timpul execuţiei (viituri, seisme, accidente, defectiuni, remedieri, schimbãri de soluţii) 7.4. Constatãrile comisiilor şi ale organelor de control la receptiile efectuate (mãsuri dispuse şi realizate, inventarul de lucrãri şi mãsuri nerealizate) 8. Situaţia documentaţiilor existente: 8.1. Cartea construcţiei (inclusiv evidenta observaţiilor şi a mãsurãtorilor efectuate în cadrul supravegherii) 8.2. Regulamentele de exploatare şi de urmãrire a comportãrii 8.3. Schema organizatoricã pentru activitatea de exploatare 8.4. Planul de avertizare-alarmare a localitãţilor, obiectivelor social-economice şi a terenurilor din aval în caz de accident la lucrarea hidrotehnica 9. Situaţia reglementãrilor privind gospodãrirea apelor şi protecţia mediului: 9.1. Avizul de gospodãrire a apelor 9.2. Autorizaţia de gospodãrire a apelor 9.3. Acordul de mediu 9.4. Autorizaţia de mediu 9.5. Evaluãri ale stãrii de siguranta în exploatare ART. 11 Documentaţia prevãzutã la art. 9 lit. b) se întocmeşte pe baza informaţiilor obţinute prin observaţii şi mãsurãtori în cadrul activitãţii de urmãrire a comportãrii în timp (UCC) pe intreaga perioada de existenta a lucrãrilor şi va avea urmãtorul conţinut: 1. Organizarea activitãţii de supraveghere: 1.1. Schema de organizare, atribuţiile şi responsabilitãţile diferitelor compartimente, pregãtirea personalului 1.2. Frecventa observaţiilor şi mãsurãtorilor 1.3. Criteriile de avertizare-alarmare 1.4. Aprecieri asupra functionalitatii aparaturii 1.5. Prelucrarea primara a mãsurãtorilor 1.6. Studiile de comportare întocmite 1.7. Fluxul informaţional-decizional 2. Solicitarile lucrãrii în cursul exploatãrii (caracterizate în raport cu valorile de calcul): 2.1. Nivelul în lac 2.2. Precipitatiile înregistrate în zona lucrãrii 2.3. Temperatura aerului 2.4. Viiturile înregistrate 2.5. Solicitarile seismice 2.6. Modificãrile produse de colmatare sau eroziuni 3. Sinteza observaţiilor vizuale (curente şi a inspectiilor periodice efectuate în cadrul programului de supraveghere): 3.1. Integritatea structurii, inclusiv fundaţia şi versantii 3.2. Lacul de acumulare şi versantii acestuia 3.3. Evacuatorii şi echipamentul hidrometric 3.4. Situaţia senalelor amonte şi aval 4. Evoluţia parametrilor masurati: 4.1. Deplasãri (absolute şi relative) 4.2. Infiltratii, inclusiv funcţionarea sistemelor de drenaj (debite, niveluri piezometrice etc.) 4.3. Alte elemente mãsurate (eforturi şi deformatii, presiuni interstitiale, temperaturi etc.) 4.4. Comparatia dintre parametrii masurati şi prognoza iniţialã, precum şi cu prognoza rezultatã din simulari pe modele de comportare 5. Evenimente deosebite înregistrate şi mãsurile adoptate 6. Concluzii ART. 12 Raportul de evaluare preliminarã se întocmeşte de expert şi va cuprinde: a) definirea obiectului evaluãrii siguranţei; b) aprecieri privind relevanta datelor prezentate de deţinãtorul lucrãrii hidrotehnice; c) caracterizarea stãrii tehnice a barajului, rezultatã din analiza datelor disponibile; d) referatul de inspecţie tehnica a lucrãrii hidrotehnice; e) evaluarea preliminarã a siguranţei în raport cu exigenţele de performanta stabilite de reglementãrile în vigoare; f) identificarea situaţiilor de risc şi, eventual, ierarhizarea acestora; g) programul de investigaţii suplimentare (studii de teren şi de laborator, postcalcule, simulari şi manevre de exploatare etc.), necesare pentru întocmirea raportului final de evaluare; h) concluzii. ART. 13 Referatul prevãzut la art. 12 lit. d) va avea urmãtorul conţinut: 1. Condiţii de realizare a inspecţiei: 1.1. Scopul inspecţiei 1.2. Datele generale asupra inspecţiei 1.3. Situaţia construcţiei în perioada inspecţiei, specificându-se condiţiile de exploatare (normale, cu restrictii, constructive, situaţia unui incident, accident sau a unei avarii), nivelul apei în lac, valoarea debitelor afluente în lac (raportat la Q modul), regimul de precipitatii, temperatura exterioarã şi evoluţia lor în ultimele 4 sãptãmâni, evenimente speciale semnalate anterior de cãtre personalul de exploatare (seisme, deversari, valori deosebite la aparatura de mãsura existenta) 2. Evacuarea apelor mari: 2.1. Condiţii conexe: a) condiţii în bazinul amonte (privind debitele maxime naturale şi accidentale); b) condiţii în bazinul aval (restrictii, menţinerea capacitãţii de scurgere); c) sistemul hidrometric propriu; d) existenta, cunoaşterea şi aplicarea regulilor de exploatare la ape mari, funcţionarea sistemului informaţional în cazul în care este prevãzutã pregolirea sau funcţionarea corelata în cascada a amenajãrii 2.2. Capacitatea evacuatorilor: a) condiţii generale (pentru fiecare evacuator independent: deversor liber, de semiadancime, golire de fund etc.); b) starea lucrãrilor din beton (starea generalã, degradari, fisuri, rugozitate); c) dispozitive şi mãsuri pentru evitarea blocarii cu plutitori sau gheaţa, mijloace de intervenţie în caz de blocare; d) starea disipatorului de energie; e) limitãri de debit datoritã unor lucrãri asociate; f) capacitatea şi disponibilitatea evacuatorilor suplimentari prevãzuţi în proiect (centrala hidroelectrica, ecluze, evacuatori fuzibili) 2.3. Echipamente hidromecanice pentru evacuarea apelor mari: a) probe de funcţionare în prezenta experţilor (în sarcina sau cu batardouri lãsate); b) gratare şi dispozitive de curatare: gradul de infundare; c) batardouri (existenta, stare, condiţii de montare); d) trolii, motoare; e) cabluri, lanturi, tije de manevra; f) circuite hidraulice şi pneumatice; g) sisteme de încãlzire (dezghetare); h) sistemul de control al poziţiei; i) sisteme multiple de actionare, accese; j) accese, iluminat normal şi de siguranta în zonele de actionare şi de intervenţie; k) surse de alimentare cu energie; l) mijloace de intervenţie în caz de blocare a echipamentelor 2.4. Morfologia patului şi regimul nivelurilor la ape mari: a) situaţia colmatarilor în lac; b) situaţia senalelor amonte şi aval (eroziuni, depuneri, vegetaţie); c) dispozitive de mãsura a nivelurilor în lungul acumularii; d) niveluri aval în cazul apelor mari şi efectele acestora asupra acceselor pentru intervenţie şi asupra siguranţei circuitelor de alimentare cu energie electrica 3. Lacul de acumulare: 3.1. Stabilitatea versantilor: a) alunecãri de versanţi (stabilizate sau active, descriere, evoluţie, mijloace de urmãrire, lucrãri de stabilizare); b) eroziuni de maluri (descriere, efecte) 3.2. Colmatarea ca sursa de acţiuni suplimentare (încãrcãri, garzi, remuu) asupra lucrãrilor de retenţie 4. Starea structuralã a lucrãrilor: 4.1. Observaţii vizuale asupra lucrãrilor: a) condiţii pentru observaţii vizuale: starea acceselor (galerii, pasarele, puţuri, berme, taluzuri), iluminat, epuizmente, ventilatii; b) pentru suprafeţele vizibile din beton: fisuri, exfolieri, umeziri şi scurgeri de apa, infiltratii, deteriorãri mecanice sau chimice, depuneri minerale sau organice, efecte produse de eroziune sau cavitatie; c) pentru rosturi (permanente sau de construcţie): deschidere, strivire, forfecare, infiltratie, depuneri, prezenta vegetatiei; d) pentru lucrãrile de umpluturi: starea taluzurilor, protecţie, abateri din profil, fisuratie, crapaturi, crevase, prabusiri 4.2. Inspectarea pãrţilor imersate (dacã este cazul, în raport cu natura fenomenelor care pot afecta starea de siguranta) 4.3. Subpresiuni, infiltratii şi drenaje: a) starea dispozitivelor directe de mãsurare a subpresiunilor, a drenajelor şi a altor construcţii de descãrcare a subpresiunilor (puţuri de depresurizare, filtre aciculare, epuizmente, sifonari); b) localizarea de zone de infiltratie, grifoane, prabusiri, alunecãri locale în zonele umede, apariţia vegetatiei specifice; c) starea sistemului de separare şi mãsurare a debitelor infiltrate, corectitudinea bilanţului mãsurãtorilor pe zone şi pe ansamblul lucrãrii (galerii, puţuri, rigole, canale); d) starea fizica, de întreţinere şi de funcţionare a echipamentelor electrice şi mecanice care contribuie la asigurarea drenajului (pompaj, sifonare, prevenirea inghetarii capetelor de evacuare pe fiecare componenta, inclusiv dubla alimentare cu energie) 4.4. Incidente, accidente sau avarii anterioare: a) descrierea incidentelor, accidentelor sau a avariilor, precum şi a remedierilor efectuate; b) observaţii asupra modului de realizare a remedierilor şi asupra comportãrii acestora; c) durabilitatea unor reparaţii mai vechi 4.5. Semnalarea modificãrilor vizibile aduse construcţiei: a) adaugari, demolãri, accese noi sau desfiinţate; b) verificarea corectitudinii modificãrilor în raport cu proiectul şi reglementãrile legale specifice 5. Verificarea sistemului de urmãrire a comportãrii în timp: 5.1. Controlul existenţei, cunoaşterii şi aplicãrii instrucţiunilor de urmãrire curenta şi specialã pentru echipa de supraveghere localã 5.2. Verificãri privind funcţionarea dispozitivelor şi a aparaturii de mãsura, privind modul de prelucrare primara şi modul de transmitere a informatiei în cazuri tipice 5.3. Verificarea functionarii sistemului informaţional care permite decizia şi intervenţia rapida în cazul unor observaţii anormale, inclusiv a timpului scurs între observatie şi primirea ordinului de acţiune pentru situaţii atipice simulate 5.4. Starea acceselor pentru observaţii vizuale şi pentru mãsurãtori 6. Alte elemente: 6.1. Verificarea sistemului de arhivare şi transmitere a datelor, precum şi a accesibilitatii rapide la documente (planuri, cartea construcţiei) 6.2. Sistemul de comunicaţii şi de avertizare-alarmare (în condiţii de defectare a liniei de comunicaţii normale) 6.3. Existenta şi cunoaşterea Planului de avertizare-alarmare a populaţiei şi a obiectivelor din aval în caz de accident la lucrarea hidrotehnica şi a procedurii de decizie în caz de alerta 6.4. Existenta şi accesibilitatea materialelor şi pieselor de schimb pentru intervenţii în caz de incident, accident sau avarie, conform prevederilor proiectului şi instrucţiunilor de exploatare. ART. 14 Raportul de evaluare finala se întocmeşte de expert şi va cuprinde: a) sinteza raportului de evaluare preliminarã a siguranţei; b) rezultatele investigatiilor suplimentare (cu rapoarteanexa de detaliu); c) referatul privind starea tehnica, funcţionalã şi de siguranta în exploatare a lucrãrii hidrotehnice; d) propuneri privind condiţiile de continuare a exploatãrii lucrãrii, specificându-se, dupã caz: funcţionarea la parametrii din proiect, funcţionarea cu restrictii în exploatare sau funcţionarea condiţionatã de realizarea unui program de lucrãri de remediere sau de reabilitare; e) concluzii. ART. 15 Referatul prevãzut la art. 14 lit. c) va avea urmãtorul conţinut: 1. Aspecte generale: 1.1. Deţinãtorul sau administratorul lucrãrii 1.2. Încadrarea în clase şi pe categorii de importanta 1.3. Reglementãrile utilizate la proiectare şi execuţie; diferenţe fata de sistemul de reglementãri actuale 1.4. Organizarea activitãţii curente de evaluare a siguranţei în funcţionare 1.5. Avariile, incidentele sau fenomenele atipice produse în exploatare 1.6. Intervenţiile constructive în perioada de exploatare 2. Aspecte hidrologice şi hidraulice: 2.1. Regimul hidrologic actual; baza de date şi modul de evaluare, comparatie cu regimul evaluat la data proiectãrii, valori de calcul şi de verificare 2.2. Capacitatea evacuatorilor de ape mari, capacitãţi proiectate şi capacitãţi actuale, fiabilitate, influenta instrucţiunilor de exploatare asupra capacitãţii de evacuare proiectate 2.3. Tranzitarea viiturilor prin acumulare 2.4. Sisteme de prognoza şi de exploatare operativã 2.5. Condiţii de curgere la coada lacului, cote de remuu şi efecte asupra garzilor 2.6. Capacitatea de tranzitare a albiei aval în raport cu condiţiile de exploatare în siguranta 2.7. Planuri de alarmare şi evacuare în zona aval 3. Aspecte structurale: 3.1. Metodele de calcul utilizate la proiectare, scenariile de cedare considerate, criteriile de rezistenta şi stabilitate urmãrite, elementele evidentiate de postcalcule 3.2. Ipotezele de încãrcare şi coeficienţii de siguranta (eventual probabilitati de cedare) 3.3. Stabilitatea fundaţiei 3.4. Deformatiile şi deplasarile structurii 3.5. Nivelul eforturilor şi/sau al presiunilor interstitiale 3.6. Deteriorarea materialelor (efectul imbatranirii sau ale suprasolicitarilor), evoluţia deteriorarilor 3.7. Apariţia discontinuitatilor structurale - fisuri, crapaturi, deschideri de rosturi etc. 3.8. Infiltratii şi subpresiuni 3.9. Prognoza comportãrii seismice (metodologie, interpretãri) 4. Aspecte privind lacul de acumulare: 4.1. Stabilitatea versantilor 4.2. Colmatarea şi efectele acesteia asupra structurii şi capacitãţii de evacuare a apelor mari 4.3. Exploatarea în regim de iarna - efecte structurale 5. Aspecte privind sistemul de urmãrire a comportãrii în timp: 5.1. Existenta şi gradul de dotare cu aparatura de mãsura şi control (AMC) 5.2. Instrucţiunile de urmãrire curenta şi specialã 5.3. Sistemul informaţional şi decizional 5.4. Monitorizarea specialã în cazuri de seism sau viituri 6. Consideratii privind riscul şi eficienta mãsurilor preventive ART. 16 Dacã datele avute la dispoziţie permit formularea concluziilor privind condiţiile de exploatare, evaluarea siguranţei se poate încheia dupã etapa de evaluare preliminarã, la propunerea expertului, prin întocmirea referatului prevãzut la art. 15.
CAP. 3 Dispoziţii finale
ART. 17 (1) Documentaţiile de evaluare a siguranţei lucrãrilor hidrotehnice sunt înaintate de deţinãtor pentru avizare la Direcţia generalã de gospodãrire a apelor din cadrul Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului. (2) Avizarea se efectueazã de cãtre biroul operativ al CONSIB. La şedinţele de avizare vor fi cooptati ca membri ai comisiei de avizare şi alţi specialişti, la propunerea Direcţiei generale de gospodãrire a apelor din cadrul Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului. (3) La avizare participa reprezentantul deţinãtorului lucrãrii hidrotehnice şi expertul care a efectuat evaluarea siguranţei. (4) În funcţie de concluziile analizei, comisia de avizare poate emite, la recomandarea biroului operativ al CONSIB, un aviz privind evaluarea stãrii de siguranta a lucrãrii hidrotehnice, semnat de toţi participanţii, sau poate solicita completãri şi reprogrameaza avizarea lucrãrii. Avizul este obligatoriu pentru obţinerea acordului şi autorizaţiei de funcţionare în siguranta a lucrãrii hidrotehnice. (5) Avizarea se efectueazã în conformitate cu prevederile Instrucţiunilor de organizare şi funcţionare a comisiilor de avizare a documentaţiilor de evaluare a stãrii de siguranta în exploatare a barajelor - NTLH-040, care se aproba prin ordin al ministrului apelor şi protecţiei mediului, în baza avizului tehnic consultativ al biroului operativ al CONSIB. (6) Membrii comisiei de avizare beneficiazã de o indemnizaţie de şedinţa stabilitã prin ordin al ministrului apelor şi protecţiei mediului, potrivit art. 20 din Legea nr. 40/1991 cu privire la salarizarea Preşedintelui şi Guvernului României, precum şi a personalului Presedintiei, Guvernului şi al celorlalte organe ale puterii executive, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, în raport cu timpul lucrat în afarã programului normal de lucru.
------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
