Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
CAP. 1
PRINCIPII GENERALE
ART. 1
In Republica Socialista Romania, normele juridice se stabilesc de organele anume determinate prin Constitutie si legi.
Activitatea normativa se desfasoara potrivit programului legislativ, elaborat in concordanta cu planul national unic de dezvoltare economico-sociala a tarii, pe baza Programului Partidului Comunist Roman de faurire a societatii socialiste multilateral dezvoltate si inaintare a Romaniei spre comunism.
ART. 2
In scopul infaptuirii politicii legislative a partidului si statului, procesul de elaborare si sistematizare a legislatiei se va desfasura potrivit normelor stabilite in metodologia de fata.
ART. 3
In realizarea principiului suprematiei legii, organele care raspund de pregatirea actelor normative vor urmari ca masurile generale privind activitatea de stat, economica si sociala sa fie stabilite prin legi sau decrete cu putere de lege, in concordanta cu prevederile Constitutiei.
Orice alte acte normative vor fi elaborate numai pe baza si in executarea legilor sau, dupa caz, a decretelor cu putere de lege.
ART. 4
Fiecare proiect de act normativ trebuie astfel corelat cu actele normative cu care are legatura incit sa se integreze organic in sistemul general al legislatiei.
Relatiile sociale omogene, din acelasi domeniu sau aceeasi ramura de activitate, vor fi reglementate, de regula, printr-un singur act normativ, evitindu-se reglementarile fragmentare.
ART. 5
Prin proiectele de acte normative trebuie sa se asigure - pornind de la analiza stiintifica a fenomenelor si proceselor sociale care fac obiectul reglementarii - solutii de fond optime, de o cit mai mare stabilitate si eficienta sociala. In acest scop, se vor intocmi studii de fundamentare social-economica, politica si juridica si se vor folosi metode moderne de analiza si de luare a deciziei, precum si procedee de tehnica legislativa adecvate.
ART. 6
Elaborarea codurilor si altor acte normative de importanta deosebita trebuie precedata de intocmirea unor teze privind conceptia generala a reglementarii, principiile, obiectivele fundamentale si solutiile principale preconizate; numai dupa aprobarea acestora de catre organele competente se va trece la intocmirea proiectelor.
Solutiile preconizate pentru problemele complexe se vor prezenta in mai multe variante, cu aratarea avantajelor si dezavantajelor fiecareia, pentru a oferi elementele de apreciere necesare.
ART. 7
Proiectele de acte normative, potrivit importantei lor, se supun conducerii de partid, spre aprobare, inainte de adoptarea lor de catre organele de stat competente.
ART. 8
Proiectele se vor redacta in forma prescriptiva, proprie normelor juridice.
Textele trebuie sa fie formulate sintetic, clar si precis, pe intelesul celor carora li se adreseaza.
ART. 9
In scopul asigurarii operativitatii si al simplificarii activitatii de pregatire a actelor normative, se va urma procedura avizului unic, in cadrul careia toate organele interesate, precum si Consiliul Legislativ, isi vor exprima, intr-un singur document, punctul de vedere comun, iar in caz de divergenta, se va arata opinia separata.
ART. 10
In realizarea principiului participarii oamenilor muncii la conducerea statului, la dezbaterea principalelor probleme ale vietii economice si sociale, proiectele actelor normative de importanta deosebita vor fi supuse dezbaterii publice.
ART. 11
Activitatea de elaborare a actelor normative trebuie urmata de o buna organizare a procesului de aplicare a lor, astfel incit sa se asigure urmarirea permanenta si sistematica a modului in care noile reglementari raspund cerintelor vietii sociale, facindu-se din practica de aplicare criteriul fundamental de verificare a eficientei legislatiei.
ART. 12
Consiliul Legislativ impreuna cu ministerele si celelalte organe interesate vor analiza periodic legislatia si vor prezenta Consiliului de Stat propuneri de simplificare si sistematizare a actelor normative in vigoare, precum si de abrogare a celor depasite si a caror existenta nu se mai justifica.
CAP. 2
PROGRAMUL LEGISLATIV
ART. 13
Programul legislativ trebuie astfel fundamentat incit sa dea perspectiva dezvoltarii si perfectionarii legislatiei socialiste, a principiilor de drept si sa creeze cadrul conducerii planificate a intregii activitati normative.
ART. 14
Programul legislativ va cuprinde urmatoarele obiective fundamentale, stabilite in concordanta cu planul national unic de dezvoltare economico-sociala:
1. determinarea principalelor acte normative - legi si decrete - care urmeaza a fi elaborate pentru toate ramurile si domeniile de activitate, si anume:
a) masuri legislative de perfectionare continua a conducerii generale si a organizarii societatii, a constructiei de stat, a intregului sistem al democratiei socialiste;
b) masuri legislative menite sa contribuie la perfectionarea continua a relatiilor socialiste de productie, dezvoltarea economiei nationale, apararea proprietatii socialiste, intarirea disciplinei in economie, la infaptuirea politicii economice a partidului si statului;
c) masuri legislative care sa consolideze traducerea in viata a principiilor eticii si echitatii socialiste, a regulilor de convietuire sociala;
d) masuri legislative menite sa asigure ocrotirea drepturilor si libertatilor cetatenilor, sa promoveze afirmarea multilaterala a personalitatii umane;
e) masuri legislative de natura sa dezvolte participarea Romaniei la circuitul economic mondial, contributia ei la intarirea legalitatii si justitiei internationale;
2. determinarea principalelor hotariri ale Consiliului de Ministri, care urmeaza a fi adoptate in baza si in vederea executarii legilor sau decretelor;
3. masuri de simplificare si rationalizare a legislatiei, de concentrare in acte normative unitare a reglementarilor fragmentare, de generalizare a reglementarilor experimentale;
4. principalele atributii si raspunderile organelor care au competente in realizarea obiectivelor stabilite prin programul legislativ.
ART. 15
Proiectul programului legislativ se intocmeste pe baza propunerilor tuturor organelor centrale de stat si obstesti, precum si ale organelor locale, de catre Consiliul Legislativ, care il supune aprobarii conducerii superioare de partid si de stat.
ART. 16
Pe baza si in realizarea obiectivelor cuprinse in programul legislativ se intocmesc planuri anuale de masuri de catre:
a) Consiliul de Ministri, pentru masurile de infaptuire a sarcinilor ce-i revin din programul legislativ, inclusiv pentru hotaririle pe care urmeaza sa le adopte in baza si in vederea executarii legii;
b) ministerele si celelalte organe centrale de stat, pentru sarcinile ce le revin in pregatirea proiectelor de acte normative de nivel superior, propuse pentru ramura sau domeniul lor de activitate, precum si pentru actele proprii, pe care urmeaza sa le adopte in baza si in vederea executarii legii;
c) organele centrale obstesti, pentru proiectele pe care le initiaza, precum si pentru proiectele la pregatirea carora participa impreuna cu alte organe;
d) organele locale ale puterii si cele ale administratiei de stat, pentru propriile hotariri si decizii, in masura in care volumul si importanta reglementarilor preconizate fac necesara planificarea acestora;
e) Consiliul Legislativ, pentru actiunile de simplificare, rationalizare si sistematizare a intregii legislatii.
Planurile de masuri se vor referi atit la proiectele de acte normative cuprinse in programul legislativ, cit si la cele care nu au fost cuprinse in program, inclusiv cele privind modificarea, completarea, actualizarea sau abrogarea actelor normative in vigoare.
Programul legislativ si planurile de masuri nu cuprind actele normative care se adopta, ori de cite ori este necesar, ca acte de conducere operativa curenta.
ART. 17
Programul legislativ si planurile de masuri se vor actualiza in functie de necesitatea intocmirii unor acte normative a caror elaborare nu a putut fi prevazuta.
CAP. 3
ORGANELE COMPETENTE A INITIA SI PREGATI ACTE NORMATIVE. PRINCIPALELE CATEGORII DE ACTE NORMATIVE
SECTIUNEA I
Organele competente a initia si pregati acte normative
ART. 18
Au dreptul de initiativa legislativa, potrivit legii:
a) Comitetul Central al Partidului Comunist Roman;
b) Consiliul National al Frontului Unitatii Socialiste din Republica Socialista Romania;
c) Consiliul de Stat;
d) Consiliul Suprem al Dezvoltarii Economice si Sociale a Romaniei, in domeniul sau de activitate;
e) Consiliul de Ministri;
f) comisiile permanente ale Marii Adunari Nationale, pentru problemele de competenta lor;
g) un numar de cel putin 35 deputati ai Marii Adunari Nationale;
h) alte organe prevazute de lege.
ART. 19
Proiectele de legi importante pentru dezvoltarea economica si sociala a tarii se supun dezbaterii Consiliului Suprem al Dezvoltarii Economice si Sociale, inainte de a fi prezentate spre adoptare Marii Adunari Nationale.
Proiectele de legi si alte acte normative de importanta deosebita, initiate in domeniile de activitate ale Comitetului pentru Problemele Consiliilor Populare, se analizeaza si se dezbat de catre acest organ, care face propuneri, dupa caz, Consiliului de Stat sau Consiliului de Ministri.
Proiectele de acte normative initiate cu privire la politica financiara a statului sint analizate si avizate, din insarcinarea Consiliului de Stat, de Curtea Superioara de Control Financiar.
ART. 20
Consiliul Organizarii Economico-Sociale poate elabora proiecte de legi, decrete si alte acte normative referitoare la organizarea si perfectionarea administratiei de stat, precum si a unitatilor economice si social-culturale, pe care le inainteaza Consiliului de Ministri.
ART. 21
Organizatiile de masa si obstesti pot face propuneri si elabora proiecte de acte normative, care se inainteaza, in vederea exercitarii dreptului de initiativa legislativa, fie Frontului Unitatii Socialiste din Republica Socialista Romania, de catre organizatiile componente, fie Consiliului de Ministri, de catre organizatiile ai caror reprezentanti sint membri ai guvernului.
ART. 22
Propunerile de proiecte de acte normative catre Consiliul de Ministri se fac, potrivit legii, de catre:
a) ministere si celelalte organe centrale de stat;
b) consiliile populare judetene si al municipiului Bucuresti si comitetele lor executive.
ART. 23
Propunerile de proiecte de instructiuni, ordine si alte acte normative, date in competenta ministrilor si celorlalti conducatori ai organelor centrale ale administratiei de stat, se fac de catre:
a) membrii organului de conducere colectiva, cu privire la activitatea de care raspund;
b) directiile si celelalte compartimente organizatorice subordonate nemijlocit conducerii organelor centrale, pentru activitatile specifice.
SECTIUNEA a II-a
Reguli privind principalele categorii de acte normative. Rolul si locul lor in sistemul legislatiei
& 1. Cu privire la proiectele de legi si decrete
ART. 24
Masurile generale de conducere si organizare a intregii activitati de stat, economice si sociale, de stabilire a liniei generale a politicii interne si externe a statului, pe baza Programului Partidului Comunist Roman, se iau prin legi, adoptate de Marea Adunare Nationala, unicul organ legiuitor in Republica Socialista Romania.
ART. 25
In cazurile in care prin Constitutie sau legi se prevede ca o anumita reglementare se adopta prin lege, se vor elabora proiecte de legi.
De asemenea, se vor elabora proiecte de legi pentru reglementarea drepturilor banesti si a altor drepturi materiale, acordate ca retributie sau sub alta forma, precum si pentru reglementarile cu caracter penal.
ART. 26
Proiectele de legi vor contine reglementari caracterizate printr-o cit mai mare stabilitate.
Atunci cind este cazul, in proiectele de legi se vor determina cit mai precis limitele in care urmeaza a fi adoptate acte normative subordonate, de executare.
ART. 27
Proiecte de decrete cu putere de lege se vor elabora in cazurile in care, potrivit prevederilor Constitutiei, Consiliul de Stat adopta norme cu putere de lege.
ART. 28
Se pot elabora proiecte de decrete ale Consiliului de Stat si in cazurile in care, in exercitarea unor atributii proprii prevazute in Constitutie sau legi, Consiliul de Stat emite decrete care nu se supun aprobarii Marii Adunari Nationale.
ART. 29
Proiecte de decrete prezidentiale se elaboreaza in cazurile prevazute de Constitutie si legi.
& 2. Cu privire la proiectele de acte normative emise de Consiliul de Ministri si organele centrale ale administratiei de stat, in baza si in vederea executarii legii
ART. 30
Consiliul de Ministri si organele centrale ale administratiei de stat emit acte normative numai in baza unor prevederi cuprinse in Constitutie, legi sau decrete, in vederea luarii masurilor necesare privind organizarea si asigurarea executarii legilor.
Aceste acte normative nu pot adauga sau contraveni principiilor si dispozitiilor din legile si decretele pe baza si in vederea executarii carora sint adoptate.
ART. 31
Proiecte de hotariri cu caracter normativ ale Consiliului de Ministri se elaboreaza, pentru realizarea atributiilor ce-i revin, potrivit Constitutiei, legilor si decretelor, pentru aducerea la indeplinire a politicii interne si externe a partidului si statului.
In hotaririle cu caracter normativ ale Consiliului de Ministri se va indica actul normativ superior pe baza si in vederea executarii caruia au fost adoptate.
ART. 32
Instructiuni, ordine si alte acte cu caracter normativ ale ministrilor si celorlalti conducatori ai organelor centrale ale administratiei de stat se emit numai in temeiul unor prevederi exprese cuprinse in legi, decrete sau hotariri ale Consiliului de Ministri.
Asemenea acte se mai pot emite, in mod exceptional, in temeiul art. 84 din Constitutie, dar numai in cazul in care actul de nivel superior reclama existenta unui act de executare, care sa-i asigure o aplicare unitara.
In instructiuni, ordine si alte asemenea acte cu caracter normativ trebuie sa se indice actul normativ superior pe baza si in vederea executarii caruia au fost emise.
ART. 33
Instructiunile, ordinele si alte asemenea acte normative vor fi semnate numai de ministri sau, dupa caz, de presedintii ori ceilalti conducatori ai organelor centrale ale administratiei de stat.
ART. 34
Instructiunile, ordinele si alte asemenea acte trebuie sa se limiteze strict la cadrul stabilit de actele pe baza si in executarea carora au fost emise, la domeniul sau ramura de activitate a organului central emitent.
Prin ele se stabilesc masuri tehnico-organizatorice, detalieri si concretizari ale dispozitiilor legale superioare, precum si indrumari necesare in vederea executarii intocmai a acestora.
ART. 35
In cazul in care actul normativ de nivel superior prevede elaborarea unor instructiuni, ordine sau alte asemenea acte normative, acestea vor fi adoptate in termen util pentru a nu crea dificultati in executarea actului normativ superior.
& 3. Cu privire la actele normative adoptate de organele locale ale puterii de stat si organele locale ale administratiei de stat
ART. 36
In conformitate cu dispozitiile Constitutiei si legilor, consiliile populare adopta, in exercitarea atributiilor lor legale, hotariri pentru reglementarea unor activitati de interes local.
ART. 37
La elaborarea deciziilor comitetelor executive sau birourilor executive ale consiliilor populare - care se adopta numai pe baza si in vederea executarii legii - trebuie sa se aiba in vedere caracterul lor de acte subordonate fata de actele normative emise de organele superioare ale puterii sau administratiei de stat, precum si ale consiliilor populare care le-au ales.
Deciziile vor cuprinde, de regula, dispozitii cu caracter tehnico-organizatoric sau de concretizare a aplicarii unei norme juridice superioare, precum si sarcini pentru organele si unitatile subordonate.
ART. 38
Ori de cite ori hotarirea consiliului popular sau decizia comitetului executiv ori a biroului executiv se emite in temeiul unui alt act normativ decit legea de organizare si functionare a consiliilor populare, se va mentiona si acel temei legal.
CAP. 4
ORGANIZAREA ACTIVITATII NORMATIVE. ETAPELE SI MODUL DE ELABORARE A PROIECTELOR
ART. 39
Activitatea normativa trebuie sa se desfasoare organizat, cu participarea coordonata a tuturor factorilor interesati si cu sprijinul permanent al Consiliului Legislativ, in toate etapele procesului de elaborare a proiectelor de acte normative.
SECTIUNEA I
Documentarea prealabila si fundamentarea proiectului. Stabilirea conceptiei, a cadrului general si a principalelor solutii preconizate
ART. 40
Proiectul de act normativ se elaboreaza, potrivit cu importanta si complexitatea relatiilor sociale supuse reglementarii, pe baza unor studii sau altor lucrari documentare, care sa urmareasca asigurarea concordantei reglementarilor juridice cu cerintele dezvoltarii vietii economice si sociale.
ART. 41
Pentru stabilirea conceptiei si orientarilor ce urmeaza a fi promovate pe cale legislativa, activitatea de documentare va avea la baza hotaririle de partid referitoare la ramura sau domeniul de activitate in care urmeaza a se initia proiectul.
ART. 42
Studiile si celelalte lucrari documentare vor fi intocmite de specialisti, cadre cu pregatire si experienta profesionala in ramura sau domeniul de activitate la care se refera viitoarea reglementare. Din colectivele de intocmire a acestor lucrari vor face parte, in mod obligatoriu, juristi.
In functie de importanta si natura problemelor, la elaborarea materialelor documentare se va asigura si participarea unor cadre din invatamint, din institutele de cercetari sau din alte institutii specializate in problemele ce fac obiectul documentarii.
Colectivele pentru intocmirea lucrarilor de documentare vor fi desemnate de conducatorii organelor ce urmeaza a elabora proiectul de act normativ.
ART. 43
Studiile si celelalte materiale documentare se vor intocmi pe baza unor cercetari stiintifice si investigatii social-economice, de natura sa ofere mai multe variante organelor care urmeaza sa adopte actul normativ, cuprinzind toate elementele necesare unei fundamentari temeinice a optiunii.
ART. 44
In studii se vor analiza efectele de ordin social, economic si politic ale legislatiei in vigoare, stabilindu-se insuficientele sau neajunsurile ei si necesitatea unei noi reglementari, cu aratarea efectelor previzibile ale solutiilor preconizate.
Studiile vor cuprinde concluzii desprinse din cercetarea stiintifica si practica aplicarii dreptului, din tara noastra, din celelalte state socialiste si din alte tari.
ART. 45
In vederea definitivarii concluziilor retinute in studii, vor fi consultate - inca din etapa de documentare - si organele care, potrivit legii, vor avea de avizat proiectele de acte normative.
ART. 46
Studiile si celelalte lucrari documentare vor sta la baza stabilirii conceptiei noilor reglementari.
Concluziile retinute in studii - cuprinzind liniile directoare si principalele masuri propuse pentru noua reglementare - vor fi supuse, spre dezbatere, organului de conducere colectiva, care se va pronunta asupra propunerilor.
ART. 47
In cazul proiectelor de coduri si de alte acte normative importante, se vor elabora, pe baza studiilor intocmite, teze prealabile care sa reflecte principiile, noile orientari si principalele solutii ale reglementarilor preconizate.
Dupa definitivarea lor, pe baza observatiilor si propunerilor Consiliului Legislativ, tezele vor fi inaintate, spre aprobare, conducerii superioare de partid si de stat.
Dupa aprobarea tezelor, organele insarcinate cu elaborarea proiectelor vor proceda la intocmirea acestora, prin colectivele mentionate la art. 42.
SECTIUNEA a II-a
Intocmirea proiectelor de acte normative
ART. 48
Intocmirea proiectului va fi precedata de alcatuirea unui plan in care se vor preciza succesiunea logica a principalelor parti structurale, solutiile preconizate, precum si conceptele juridice care vor fi folosite de noua reglementare.
ART. 49
Proiectele de acte normative vor trebui sa contina reglementari complete, prin luarea in considerare a diferitelor ipoteze ce se pot ivi in activitatea de aplicare a actului normativ, folosindu-se, dupa caz, fie enumerarea situatiilor avute in vedere, fie formularea sintetica a acestora, fie formulari cadru sau de principiu.
ART. 50
In elaborarea proiectelor de acte normative se vor folosi cele mai adecvate constructii juridice si procedee de tehnica legislativa, pentru ca textele sa reflecte cu exactitate solutiile de fond desprinse din studii.
Se va avea in vedere, totodata, folosirea unei terminologii unitare, care sa satisfaca si cerinta unui sistem de informatica legislativa.
ART. 51
In cazul in care in actul normativ se prevede - in vederea executarii lui - elaborarea unor alte acte normative subordonate, proiectele acestora vor fi intocmite concomitent cu proiectul actului normativ de baza.
De asemenea, actele normative care, prin obiectul reglementarii lor, se afla in strinsa legatura se vor intocmi, de regula, in acelasi timp, spre a se evita reglementarile necorelate sau fragmentare si a se preveni paralelismele.
SECTIUNEA a III-a
Avizarea si definitivarea proiectelor de acte normative
ART. 52
Dupa intocmire, proiectul de act normativ, insusit de organul de conducere colectiva, se trimite spre avizare organelor interesate.
Proiectele de acte normative se trimit la avizare insotite de expunerea de motive. La cererea organelor carora li se cere avizul, se vor trimite si studiile sau alte lucrari documentare care au stat la baza propunerilor de reglementare.
ART. 53
Proiectele de legi, de decrete si de hotariri ale Consiliului de Ministri se vor aviza, dupa caz, de catre:
a) ministerele si celelalte organe centrale carora prin diferite acte normative li s-a dat in mod expres asemenea atributie;
b) ministerele si celelalte organe centrale cu rol coordonator in problemele ce fac obiect de reglementare in proiectul de act normativ;
c) ministerele si celelalte organe centrale carora li se stabilesc, prin proiect, atributii si sarcini, ori a caror activitate are contingenta cu viitoarea reglementare;
d) comitetele executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti, pentru problemele ce intereseaza direct activitatea acestora.
ART. 54
Organele care elaboreaza proiectele de acte normative sint obligate sa ia avizul Ministerului Justitiei ori de cite ori proiectele intocmite:
a) au contingenta cu domeniul de activitate al acestui minister sau cu activitatea instantelor judecatoresti, notariatelor de stat si compartimentelor juridice din unitatile socialiste;
b) modifica sau deroga de la prevederile codurilor a caror elaborare a fost coordonata de acest minister;
c) contin dispozitii penale ori stabilesc contraventii;
d) privesc conventiile de asistenta juridica, conventiile consulare si orice alte conventii internationale, in masura in care intereseaza activitatea Ministerului Justitiei.
ART. 55
Organele care avizeaza vor examina proiectele de acte normative, in principal, prin prisma specialitatii activitatii pe care o desfasoara, exprimindu-si acordul prin avizul unic.
ART. 56
Avizul unic reprezinta punctul de vedere comun al organelor care avizeaza proiectul de act normativ, format ca urmare a conlucrarii, pe baza programului legislativ si a planurilor de masuri, inca din faza de documentare prealabila si de conceptie, continuata in toate celelalte etape, astfel incit proiectul sa fie, in momentul avizarii, rezultatul unei activitati coordonate a organelor care-l avizeaza si a celor care au sarcina de a-l elabora.
Avizul unic se materializeaza in formula "Avizam favorabil proiectul", urmata de semnaturile conducatorilor organelor care avizeaza, inclusiv Consiliul Legislativ. Formula de avizare se inscrie pe expunerea de motive care insoteste proiectul.
ART. 57
Daca, in urma discutarii proiectului cu organele care avizeaza, vor ramine unele divergente, acestea vor fi consemnate pe expunerea de motive sau - atunci cind sint necesare dezvoltari - intr-o nota separata.
ART. 58
In cazul in care proiectele de instructiuni, ordine si de alte acte normative ale ministrilor si conducatorilor celorlalte organe centrale ale administratiei de stat intereseaza si alte organe centrale sau comitetele executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti, ele vor fi trimise si acestora spre avizare.
ART. 59
Proiectele hotaririlor consiliilor populare sau deciziilor comitetelor executive si ale birourilor executive ale consiliilor populare care se refera la probleme ce intereseaza si alte organe de stat, centrale sau locale, se vor inainta, pentru avizare, si acestor organe.
SECTIUNEA a IV-a
Avizarea si celelalte forme de participare a Consiliului Legislativ la elaborarea actelor normative
ART. 60
In toate etapele procesului de elaborare a proiectelor de acte normative Consiliul Legislativ trebuie sa desfasoare o activitate permanenta de indrumare metodologica, sa sprijine organele care intocmesc proiectele, atit cu privire la fundamentarea juridica a acestora, cit si sub aspectul tehnicii legislative, acordind asistenta tehnica necesara.
In cazul actelor normative importante, in colectivul de intocmire a proiectelor vor fi inclusi si membri ai Consiliului Legislativ.
Actele normative de importanta deosebita vor fi elaborate cu participarea si sub indrumarea directa a Consiliului Legislativ.
ART. 61
Consiliul Legislativ examineaza in colegiul stiintific proiectele de acte normative, in conformitate cu dispozitiile legii sale de organizare si functionare si potrivit procedurii privitoare la avizul unic.
ART. 62
In cazul in care proiectelor de acte normative ce au fost avizate de catre Consiliul Legislativ li se aduc - inainte de adoptare - unele modificari de natura a schimba fondul reglementarii ori solutiile preconizate, sau se schimba substantial structura proiectului, se va cere in mod obligatoriu Consiliului Legislativ un nou aviz privind toate aceste modificari.
Dispozitiile alineatului precedent se aplica in mod corespunzator si organelor care avizeaza potrivit art. 53 si 54.
SECTIUNEA a V-a
Supunerea spre aprobare a proiectelor de acte normative
ART. 63
Dupa avizarea de catre organele interesate si definitivarea lor, proiectele de legi, de decrete si de hotariri ale Consiliului de Ministri, insusite de organele de conducere colectiva ale ministerelor si celorlalte organe centrale sau locale, se inainteaza Secretariatului General al Consiliului de Ministri. Proiectele vor fi insotite de expunerea de motive - inclusiv avizul unic - si de intreaga documentatie care a stat la baza lor.
Secretariatul General al Consiliului de Ministri verifica si pregateste proiectele primite, in vederea prezentarii lor Consiliului de Ministri. Proiectele care nu indeplinesc cerintele prevazute la alin. 1 vor fi restituite, pentru completare, organelor care le-au elaborat.
ART. 64
Proiectele de legi, decrete si hotariri inaintate Consiliului de Ministri se examineaza in prealabil de catre viceprim-ministri, fiecare pentru domeniul sau de activitate, si - dupa rezolvarea, pe cit posibil, a eventualelor divergente - se supun Consiliului de Ministri.
ART. 65
Proiectele de legi sau decrete cu privire la care Consiliul de Ministri a hotarit sa-si exercite dreptul de initiativa legislativa se vor inainta, dupa caz, Marii Adunari Nationale sau Consiliului de Stat.
ART. 66
In cazul in care dreptul de initiativa legislativa cu privire la unele proiecte de legi sau decrete este exercitat de alte organe decit Consiliul de Ministri, proiectele vor fi inaintate, dupa caz, Marii Adunari Nationale sau Consiliului de Stat, de catre organele initiatoare.
SECTIUNEA a VI-a
Dezbaterea publica a proiectelor de acte normative
ART. 67
Pentru asigurarea participarii oamenilor muncii la procesul de elaborare a actelor normative, unele proiecte, in functie de importanta lor sociala, vor putea fi supuse dezbaterii publice inainte de adoptarea lor de catre organele de stat competente.
Dezbaterea publica a proiectelor se realizeaza: prin organizarea de discutii in adunari ale oamenilor muncii; prin folosirea mijloacelor de informare in masa (presa, radio, televiziune); cu prilejul consfatuirilor organizate cu specialistii si oamenii muncii care lucreaza in ramurile sau domeniile de activitate la care se refera proiectele; in orice alte forme prin care cetatenii pot aduce o contributie la perfectionarea proiectelor.
ART. 68
Observatiile si propunerile facute in cadrul dezbaterilor vor fi examinate de catre organele care au elaborat proiectul, impreuna cu organele care l-au avizat, atunci cind este cazul.
Concluziile desprinse din analiza observatiilor primite, ca urmare a dezbaterilor, vor fi prezentate, impreuna cu propunerile de imbunatatire a proiectului, organelor competente, pentru a fi avute in vedere la adoptarea acestuia.
CAP. 5
PARTILE CONSTITUTIVE ALE PROIECTELOR. METODE SI PROCEDEE DE TEHNICA LEGISLATIVA
ART. 69
Organele care elaboreaza acte normative vor folosi metode si procedee de tehnica legislativa de natura sa asigure reglementarea juridica adecvata a relatiilor sociale.
SECTIUNEA I
Partile constitutive ale proiectului de act normativ
ART. 70
Proiectul de act normativ are, de regula, urmatoarele parti: titlu; preambul si formula introductiva, cind este cazul; dispozitii sau principii generale; dispozitii de continut; dispozitii finale si dispozitii tranzitorii.
ART. 71
Tilul - element principal de identificare a actului normativ - trebuie sa fie scurt, sa exprime in mod sintetic obiectul reglementarii.
In cazul proiectelor de acte normative prin care se modifica, se completeaza sau se abroga un act normativ, titlul proiectului va indica denumirea, numarul si anul publicarii acelui act, adaugindu-se - cind este cazul - cuvintele: "cu modificarile ulterioare".
ART. 72
Preambulul - folosit in cazul unor reglementari mai importante - constituie o introducere, succinta, prin care se exprima unele consideratii social-politice menite sa releve necesitatea si finalitatea actului normativ.
ART. 73
Formula introductiva contine indicarea precisa a dispozitiilor constitutionale sau ale actului normativ superior pe care se sprijina proiectul.
ART. 74
Dispozitiile generale determina obiectul, scopul si sfera relatiilor reglementate prin actul normativ, cuprinzind totodata si unele prevederi de natura sa orienteze intreaga reglementare.
Dispozitiile generale nu trebuie reluate in celelalte parti structurale ale proiectului, in afara de cazul in care sint strict necesare pentru intelegerea unor dispozitii de continut, cu care formeaza un tot unitar.
La elaborarea codurilor sau a altor reglementari de mare intindere, unele parti structurale cu o pondere deosebita in economia proiectului pot cuprinde, si ele, subdiviziuni introductive continind dispozitii generale.
ART. 75
In cazul unor reglementari de importanta deosebita, in locul"dispozitiilor generale" pot fi stabilite "principiile generale" pe care se intemeiaza intreaga reglementare.
ART. 76
Dispozitiile de continut cuprind reglementarea propriu-zisa a relatiilor sociale ce formeaza obiectul actului normativ.
In actele normative avind mai multe capitole sau alte subdiviziuni, dispozitiile de continut vor fi grupate in aceste subdiviziuni, in functie de obiectul reglementarii si sub titulatura corespunzatoare.
Daca in cuprinsul actului normativ este prevazuta realizarea anumitor activitati, reglementarea va urma ordinea logica a desfasurarii lor; se va avea in vedere, in special, ca dispozitiile de drept material sa preceada pe cele de ordin procedural, iar dispozitiile cuprinzind sanctiuni penale sau administrative sa fie grupate in ultima parte.
Se pot folosi anexe - ca parti complementare - pentru a se evidentia, cifric sau statistic, ori sub forma de desene, tabele, schite, planuri sau altele asemenea, continutul unor norme juridice.
Tot astfel, pot constitui anexe ale unui act normativ reglementarile care se aproba prin acest act, ca regulamente, statute, metodologii sau norme cu caracter predominant tehnic.
ART. 77
In dispozitiile finale se determina data intrarii in vigoare, daca aceasta nu are loc pe data publicarii, implicatiile pe care noul act le are asupra unor alte acte normative, precum si masurile necesare pentru punerea in aplicare a reglementarii.
In proiectele actelor normative cu caracter temporar se va prevedea, de regula, perioada aplicarii sau data incetarii aplicarii; in acest fel de acte nu se vor insera dispozitii cu caracter permanent.
ART. 78
In cazul in care prin noua reglementare sint afectate raporturi sau situatii juridice nascute sub vechea reglementare, dar care nu si-au produs in intregime efectele pina la data intrarii in vigoare a noului act, acesta va cuprinde dispozitii tranzitorii corespunzatoare, care sa precizeze daca acelor raporturi sau situatii li se va aplica in continuare vechea reglementare ori o alta diferita de cea prevazuta in noul act normativ.
Dispozitiile tranzitorii pot fi reunite, cind este cazul, cu dispozitiile finale, intr-o subdiviziune unica, intitulata "dispozitii finale si tranzitorii".
SECTIUNEA a II-a
Elementele de structura si procedeele de sistematizare a proiectelor de acte normative
ART. 79
Elementul structural de baza al proiectului de act normativ il constituie articolul. Pentru identificare, articolele se numeroteaza cu cifre arabe. In cazul actelor normative care au ca obiect modificari sau completari ale altor acte, articolele se vor numerota cu cifre romane, pastrindu-se numerotarea cu cifre arabe pentru textele modificate sau completate.
ART. 80
Fiecare articol cuprinde, de regula, o dispozitie de-sine-statatoare.
ART. 81
In cazul codurilor, articolele pot fi prevazute cu note marginale, ca modalitate de sintetizare a textelor, spre a usura folosirea lor.
ART. 82
Articolele pot fi formate din mai multe alineate. Se recomanda ca un articol sa nu fie format dintr-un numar prea mare de alineate.
Pentru o mai precisa identificare, alineatele pot fi numerotate cu cifre arabe puse intre paranteze.
ART. 83
In articolele care cuprind enumerari, acestea se vor nota cu cifre arabe sau cu litere, evitindu-se pe cit posibil folosirea liniutelor, in special in cazul in care unele parti ale textului ar putea sa formeze obiect de trimitere.
ART. 84
In cuprinsul unui act normativ, articolele pot fi grupate, in functie de amploarea reglementarii si tinind seama de legatura organica dintre norme, in paragrafe, sectiuni, capitole si titluri. In cazul codurilor sau al altor reglementari de mare intindere, titlurile se pot grupa in "parti" sau in "carti".
ART. 85
Pentru evitarea unor repetari, se pot folosi dispozitii de trimitere, fara ca prin aceasta sa se creeze dificultati in cunoasterea si aplicarea textelor.
Nu se poate face trimitere la o norma care, la rindul ei, face trimitere la alta norma.
Se pot face trimiteri la unu sau mai multe articole dintr-un act normativ sau la intregul act normativ.
ART. 86
In cuprinsul dispozitiei de trimitere se va arata titlul actului la care se face trimitere, numarul acestuia si data publicarii, iar cind trimiterea se face la anumite dispozitii din acel act, se vor indica si numerele articolelor.
Cind se face trimitere la un act ce a fost intre timp modificat sau, dupa caz, si republicat, este necesar sa se faca mentiune despre aceasta.
ART. 87
Instituirea acelorasi norme in doua sau mai multe acte normative, incriminarea, in legi penale speciale, a unor fapte in acelasi mod incriminate in legi generale, precum si orice alte asemenea paralelisme, vor trebui evitate.
In cazul in care, pentru a accentua rolul educativ al reglementarii si a usura cunoasterea si aplicarea acesteia, se impune evocarea unor norme existente, se va face trimitere la ele in termeni generali, continutul textelor putind sa fie redat in subsolul paginii.
SECTIUNEA a III-a
Procedee tehnice privind abrogarea, modificarea si completarea actelor normative
ART. 88
In proiecte trebuie sa fie identificate toate dispozitiile legale contrare noii reglementari si sa se prevada expres abrogarea lor.
Actele normative prevazute a se abroga, total sau partial, vor fi mentionate in ordine cronologica, incepind cu legile si decretele.
Abrogarea poate fi dispusa numai printr-un act de acelasi nivel sau de nivel superior.
In mod exceptional, in cazul in care, datorita complexitatii reglementarilor, nu ar putea fi indicate toate dispozitiile legale contrare, se va putea adauga, la sfirsitul enumerarii actelor normative abrogate direct, formula de abrogare generica "si orice alte dispozitii contrare".
ART. 89
In toate cazurile in care adoptarea unui act normativ de nivel superior atrage abrogarea unui act normativ de nivel inferior care nu a fost abrogat in mod direct, organul competent va lua masuri de identificare si abrogare directa a acestui act.
ART. 90
In cazul in care, ca o consecinta a evolutiei relatiilor sociale, un act normativ a incetat, practic, sa mai fie aplicat, organele competente vor propune, de asemenea, abrogarea lui expresa.
ART. 91
Abrogarea unui act normativ, care contine reglementarea generala intr-o anumita ramura sau intr-un anumit domeniu de activitate, nu implica si abrogarea actelor normative speciale. Ori de cite ori se are in vedere si abrogarea actelor normative speciale, aceasta se va dispune in mod expres.
ART. 92
Modificarea expresa a unor reglementari in vigoare se face prin acte normative de acelasi nivel cu actele ce urmeaza a fi modificate.
Cind modificarea adusa unui act de nivel superior atrage modificarea unui act de nivel inferior, organul care a emis actul de executare va lua masuri de modificare expresa a acestui act.
ART. 93
Modificarea unor prevederi dintr-un act normativ se poate face numai daca prin aceasta nu se afecteaza conceptia generala a actului normativ sau caracterul unitar al acestuia. In caz contrar, reglementarea supusa modificarii urmeaza a fi abrogata in intregime si inlocuita cu o noua reglementare, care sa preia ceea ce ramine valabil din vechea reglementare si sa adauge elementele noi, care se dovedesc necesare.
ART. 94
In cazul modificarii unui act normativ care a mai fost modificat anterior, modificarea ulterioara se va referi la actul de baza, mentionindu-se si modificarea anterioara, precum si, daca este cazul, data republicarii.
ART. 95
Dispozitiile destinate sa inlocuiasca textele vechi trebuie sa se integreze in mod armonios in actul ce urmeaza a fi modificat, pastrind stilul si terminologia acestui act.
ART. 96
Daca se modifica un numar mare de articole dintr-un act normativ, este indicata republicarea acestuia, masura ce se va dispune prin actul normativ modificator.
Cu ocazia republicarii se vor actualiza denumirile unor organisme, localitati si altele asemenea, care au fost schimbate intre timp prin alte acte normative.
Republicarea se face, de regula, odata cu publicarea actului modificator.
ART. 97
Completarea unui act normativ se face fie prin introducerea de noi alineate la articolele existente, fie prin introducerea unor noi articole. Fiecare nou articol va avea, de regula, numarul articolului caruia ii urmeaza, insotit de un indice, pentru diferentiere.
Completarea unui act normativ se va face cu asigurarea unitatii de conceptie a acestuia.
Regulile tehnice privind modificarea se aplica in mod corespunzator si in caz de completare.
ART. 98
Cind se stabilesc norme derogatorii fata de o anumita reglementare, se va folosi formula "prin derogare de la prevederile...".
SECTIUNEA a IV-a
Reguli privitoare la redactarea si stilul actelor normative
ART. 99
Proiectele trebuie sa fie redactate in forma prescriptiva - proprie activitatii de reglementare juridica a relatiilor sociale -, intr-un stil concis, clar si precis, care sa excluda orice echivoc.
ART. 100
Textele proiectelor vor fi redactate folosindu-se cuvintele in intelesul lor curent din limba romana moderna. Neologismele se vor folosi numai daca sint de larga circulatie.
Atunci cind este necesar, se vor intrebuinta termeni de specialitate consacrati in ramura sau domeniul de activitate la care se refera reglementarea.
ART. 101
In cuprinsul proiectelor actelor normative se vor utiliza aceiasi termeni cind este vorba de aceleasi notiuni.
Terminologia folosita in proiectele actelor normative de executare nu trebuie sa se indeparteze de cea folosita in actele normative de baza.
Daca unii termeni folositi in proiectele de acte normative pot avea mai multe intelesuri sau daca au alt inteles decit cel obisnuit, se va arata in text sensul ce trebuie sa li se dea, pentru a se asigura interpretarea corecta a actului normativ.
ART. 102
La redactarea proiectelor se va asigura aplicarea intocmai a normelor ortografice, a tuturor regulilor gramaticale.
SECTIUNEA a V-a
Expunerea de motive
ART. 103
Proiectele de legi, decrete si hotariri ale Consiliului de Ministri - iar atunci cind este cazul, si celelalte acte normative - vor fi insotite de expuneri de motive, care vor arata succint:
a) cerintele care justifica interventia normativa, cu o referire speciala la insuficientele reglementarilor in vigoare;
b) esenta si finalitatea reglementarii propuse, cu evidentierea elementelor noi;
c) efectele de ordin politic, economic, social sau cultural urmarite, in functie de obiectul reglementarii;
d) efectele pe care noua reglementare le are asupra reglementarilor existente.
ART. 104
Expunerea de motive care insoteste proiectul de act normativ va fi semnata de ministrul sau conducatorul organului care a elaborat proiectul, precum si de conducatorii organelor care l-au avizat potrivit procedurii avizului unic.
CAP. 6
TEHNICA PREGATIRII SI ELABORARII PROIECTELOR DE ACTE NORMATIVE PRIN CARE SE RATIFICA SAU SE APROBA INTELEGERI INTERNATIONALE
ART. 105
Pentru ratificarea tratatelor internationale incheiate de Republica Socialista Romania se vor intocmi, potrivit Constitutiei, proiecte de legi in cazul tratatelor care implica modificarea legilor, sau proiecte de decrete ale Consiliului de Stat in celelalte cazuri. Pentru acordurile internationale care necesita aprobarea Consiliului de Ministri se vor intocmi proiecte de hotariri.
Dispozitiile cu privire la pregatirea si elaborarea proiectelor de acte normative cuprinse in celelalte capitole se vor aplica, in mod corespunzator, si proiectelor de acte normative prin care se ratifica sau se aproba intelegeri internationale.
ART. 106
Titlu proiectului de act normativ va cuprinde denumirea integrala a intelegerii internationale, data si locul incheierii acesteia.
In cazul cind proiectul de act normativ se refera la mai multe intelegeri internationale, care sint strins legate fie prin obiectul lor, fie prin organismul international care le-a adoptat, fie prin locul sau data incheierii, titlul acestui act va putea fi formulat in mod sintetic.
ART. 107
Proiectul de act normativ va cuprinde dispozitia de ratificare sau aprobare ("Se ratifica" sau "Se aproba"), denumirea intelegerii internationale, locul si data incheierii acesteia, iar ca anexe, documentele care se ratifica sau se aproba, certificate de organul depozitar al documentului original. In masura in care este necesar, in proiect se vor trece si dispozitii speciale.
De asemenea, proiectul de act normativ contine si prevederi referitoare la unele rezerve sau declaratii, ori de cite ori este necesar sa fie facute cu prilejul ratificarii sau aprobarii.
ART. 108
In cazul mai multor intelegeri internationale strins legate intre ele prin obiect sau prin organismul international care le-a adoptat, supuse unele ratificarii, iar altele aprobarii, se poate intocmi un singur proiect de act normativ, si anume proiectul de act normativ avind nivelul cel mai inalt.
CAP. 7
DISPOZITII FINALE
ART. 109
Lucrarile documentare, variantele si formele succesive ale proiectelor de acte normative adoptate vor fi pastrate de organul care a elaborat proiectele sau a coordonat elaborarea lor, astfel incit sa se asigure cunoasterea intregului proces de elaborare a actului normativ adoptat.
ART. 110
Toate persoanele care participa la activitatea de pregatire si elaborare a proiectelor de acte normative sint obligate sa respecte cu strictete dispozitiile legale privitoare la pastrarea secretului de serviciu si de stat.
ART. 111
Dispozitiile privitoare la metodele si procedeele tehnice, stabilite in prezenta metodologie pentru actele normative, sint aplicabile, in mod corespunzator, si pentru elaborarea actelor care, fara a avea caracter normativ, imbraca forma de decret sau hotarire a Consiliului de Ministri.
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
