Manual de inventariere
Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   MEMORANDUMUL TEHNIC DE INTELEGERE din 12 august 2002  pentru aranjamentul stand-by*)    EMITENT:   GUVERNUL    PUBLICAT ÎN:   MONITORUL OFICIAL nr. 729 din 7 octombrie 2002    Twitter Facebook

MEMORANDUMUL TEHNIC DE INTELEGERE din 12 august 2002 pentru aranjamentul stand-by*)

EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 729 din 7 octombrie 2002


---------
Corect intocmite si cu clauze formulate in avantajul dvs.! Usor de completat, usor de printat!

117 Modele de cereri si actiuni in justitie in conformitate cu noul Cod civil!

>> Detalii Click Aici

*) Traducere.

I. Plafoane pentru activele interne nete medii ale Bãncii Naţionale a României
II. Tinte pentru nivelul minim al activelor externe nete ale Bãncii Naţionale a României
III. Plafoane pentru deficitul cumulat al bugetului general consolidat
IV. Plafoane pentru fondul de salarii agregat al întreprinderilor de stat monitorizate şi aprobarea bugetelor de venituri şi cheltuieli pe anul 2003 ale întreprinderilor de stat monitorizate
V. Tinte indicative pentru plafoanele privind arieratele întreprinderilor de stat monitorizate cãtre bugetul general consolidat
VI. Limite minime privind ratele de încasãri agregate cumulate pentru DISTRIGAZ SUD, DISTRIGAZ NORD şi TERMOELECTRICA
VII. Plafoane pentru preluarea datoriei întreprinderilor fata de bãnci la bugetul general consolidat şi emiterea de garanţii guvernamentale interne pentru creditele bancare acordate întreprinderilor
VIII. Plafoane privind contractarea sau garantarea datoriei externe
IX. Tinte indicative pentru plafoanele privind baza monetara medie
X. Tinte indicative pentru plafoanele privind masa monetara
XI. Tinte indicative pentru plafoanele privind expunerea totalã a sectorului bancar cãtre întreprinderile de stat

I. Plafoane pentru activele interne nete medii ale Bãncii Naţionale a României
Activele interne nete medii ale Bãncii Naţionale a României (BNR) sunt definite ca diferenţa între baza monetara medie (asa cum este definitã în secţiunea IX) şi media activelor externe nete (asa cum sunt definite în secţiunea II pentru luna indicatã, excluzând ajustarea pentru certificatele de trezorerie denominate în valuta), ambele exprimate în moneda nationala. Stocurile activelor externe nete medii vor fi convertite în lei, în scopul calculãrii activelor interne nete medii, la cursurile de schimb medii lunare leu/dolar SUA, stabilite în consultãri cu personalul Fondului Monetar Internaţional, denumit în continuare Fondul sau FMI. Stocul mediu al activelor externe nete este definit ca media activelor externe nete zilnice, asa cum sunt definite în secţiunea II. Limitele vor fi monitorizate pe baza datelor zilnice din conturile BNR, furnizate sãptãmânal Fondului de cãtre BNR. Nivelul activelor interne nete medii în luna septembrie 2001 a fost de 39.559 miliarde lei.
Plafonul pentru activele interne nete medii ale BNR va fi ajustat în urmãtoarele condiţii:
1. în sensul reducerii (creşterii) în mod proporţional, pentru fracţiunea din luna în care finanţarea externa bruta depãşeşte (se reduce fata de) nivelurile programate, specificate în secţiunea II;
2. pentru orice modificare în rezervele minime obligatorii, asa cum se prezintã în secţiunea IX. Înainte de a efectua orice astfel de modificare, BNR se va consulta cu persona
lul FMI;
3. în sensul creşterii (reducerii), în mod proporţional, cu echivalentul în lei al scaderii (creşterii) stocului de certificate de trezorerie denominate în valuta (cumulat de la sfârşitul lunii septembrie 2001);
4. în sensul reducerii, în mod proporţional, cu echivalentul în lei al creşterii veniturilor în valuta, obţinute din privatizari mari (preţ de vânzare de peste 10 milioane dolari SUA) (cumulat de la sfârşitul lunii decembrie 2001);
5. în sensul reducerii, cu scãderea rezervelor efective fata de rezervele obligatorii ale fiecãrei bãnci.
II. Tinte pentru nivelul minim al activelor externe nete ale Bãncii Naţionale a României
Activele externe nete ale BNR reprezintã diferenţa dintre activele de rezerva şi pasivele externe. Pentru scopurile programului activele de rezerva sunt definite ca aurul monetar, disponibilitãţile de DST, orice poziţie de rezerva la FMI şi disponibilitãţile de valuta ale BNR în monede convertibile. Din rezervele brute se exclud activele pe termen lung, redepozitele BNR la bãncile comerciale, orice active în monede neconvertibile, activele de rezerva grevate, activele de rezerva depuse drept colateral pentru creditele externe, activele de rezerva angajate prin contracte forward şi metalele preţioase, altele decât aurul. Aurul monetar va fi evaluat la preţul contabil de 280,4 dolari SUA pe uncie, iar disponibilitãţile DST la 1,355109 dolari SUA pe DST. Stocurile de active externe nete sunt mãsurate în ultima zi lucrãtoare a lunii respective.
Pentru scopurile programului pasivele externe sunt definite ca împrumut, depozit, operaţiuni de swap (inclusiv orice cantitate din aurul BNR folosit drept garanţie) şi pasive forward ale BNR în monede convertibile, inclusiv depozitele în valuta la BNR ale bãncilor comerciale rezidente; cumpãrãri de la FMI; împrumuturi de pe pieţele internaţionale de capital; creditele "punte" de la Banca pentru Reglementãri Internaţionale (BRI), bãnci strãine, guverne strãine sau alte instituţii financiare, indiferent de scadenta lor.
Toate activele şi pasivele denominate în valute convertibile, altele decât dolarul SUA, vor fi convertite la cursurile de schimb corespunzãtoare fata de dolarul SUA din 31 decembrie 1999. Toate modificãrile cu privire la definirea sau evaluarea activelor ori pasivelor, precum şi detaliile despre operaţiunile privind vânzãri, cumpãrãri sau operaţiunile swap cu aur vor fi, de asemenea, comunicate experţilor FMI.
Activele externe nete ale BNR vor fi ajustate:
(i) în sensul creşterii/scaderii cu 100% din depãşirea/reducerea finanţãrii externe brute*1) fata de nivelurile programate (pe baza cumulatã începând cu sfârşitul lunii septembrie 2001):
- decembrie 2001: 248 milioane dolari SUA;
- martie 2002: 248 milioane dolari SUA;
- iunie 2002: 953 milioane dolari SUA;
- septembrie 2002: 953 milioane dolari SUA;
- decembrie 2002: 953 milioane dolari SUA;
(ii) prin modificarea în stocul certificatelor de trezorerie ale Ministerului Finanţelor Publice, denominate în valuta, inclusiv cele emise pentru restructurare bancarã (pe baza cumulatã de la sfârşitul lunii septembrie 2001). Stocul rãmas la 30 septembrie 2001 a fost de 423,7 milioane dolari SUA, evaluat la cursurile de schimb ale programului;
(iii) în sensul creşterii, cu suma veniturilor în valuta obţinute din privatizari mari (preţ de vânzare peste 10 milioane dolari SUA) (cumulat de la sfârşitul lunii decembrie 2001).
Activele externe nete vor fi monitorizate pe baza de date operationale zilnice, pana la sfârşitul lunii martie 2002, dupã care se vor utiliza date din situaţia monetara. Datele zilnice vor fi încã utilizate pentru a calcula media activelor externe nete. Toate datele sunt furnizate de BNR. La 30 septembrie 2001 activele externe nete au fost 3.311 milioane dolari SUA.
-----------
*1) Finanţarea externa este definitã ca intrari din credite acordate Guvernului pentru susţinerea balanţei de plati, cu o scadenta mai mare de un an, de la creditorii multilaterali şi bilaterali, precum şi resurse cu o scadenta mai mare de un an obţinute de Guvern de pe pieţele internaţionale de capital. Acestea exclud utilizarea resurselor FMI.

III. Plafoane pentru deficitul cumulat al bugetului general consolidat
Bugetul general consolidat include: bugetul de stat, bugetele autoritãţilor locale, fondurile de asigurãri sociale*2); Fondul special pentru modernizarea drumurilor, Fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic, Fondul special de reasigurare, "Autoritatea pentru privatizare" (APAPS), Fondul pentru dezvoltarea agriculturii româneşti, alte fonduri extrabugetare administrate de Ministerul Finanţelor Publice sau de alte ministere şi agenţii din afarã cadrului bugetar; alte operaţiuni extrabugetare ale ministerelor, finanţate prin împrumuturi externe, şi fondurile de contrapartida create din încasãrile din împrumuturi externe. Orice alte fonduri noi, create pe perioada derulãrii programului în scopul realizãrii de operaţiuni de natura fiscalã, asa cum se defineste în Manualul pentru statistica finanţelor publice al FMI, vor fi încorporate în definitia bugetului general consolidat.
------------
*2) Acestea includ Fondul asigurãrilor sociale de stat, Fondul pentru plata ajutorului de şomaj şi Fondul asigurãrilor sociale de sãnãtate.

În cadrul programului deficitul bugetului general consolidat va fi calculat pe baza datelor privind veniturile şi cheltuielile, furnizate de Ministerul Finanţelor Publice, şi, de asemenea, pe baza datelor "înregistrate sub linie", ceea ce reprezintã suma finanţãrii externe şi interne a bugetului, ca şi veniturile din privatizare obţinute de toate entitatile bugetului general consolidat şi venituri din recuperarea activelor bancare de cãtre Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare. Vor fi întreprinse toate eforturile pentru armonizarea calculului deficitului bugetar de "sub" şi de "deasupra liniei". Totuşi, dacã aceste eforturi nu se vor concretiza în eliminarea discrepantelor, pentru scopurile programului se va utiliza valoarea mai mare a deficitului bugetar.
Pentru scopurile programului valoarea creditului net al sistemului bancar cãtre bugetul general consolidat este definitã ca totalitatea creanţelor sistemului bancar asupra bugetului general consolidat minus valoarea totalã a depozitelor bugetului general consolidat deţinute în sistemul bancar. Soldul creditului în valuta cãtre buget la 31 decembrie 2001 va fi convertit în dolari SUA la cursul de schimb valabil la sfârşitul lunii decembrie 1999 şi din dolari SUA în lei, la cursurile de schimb determinate prin consultãri cu Fondul. Valoarea creditului în valuta nou-acordat în anii 2001 şi 2002 va fi evaluatã la cursurile valutare specificate prin consultãri cu personalul Fondului. Împrumuturile guvernamentale cãtre bãnci, la o rata de dobanda mai mica decât rata de referinta a BNR, pentru a finanta subimprumuturile agenţilor economici, sunt excluse din depozitele guvernamentale; o lista convenitã a conturilor care urmeazã sa fie tratate ca depozite guvernamentale în scopurile programului este prezentatã în Aide memoire-ul FAD (Departamentul de afaceri fiscale) "România: mãsurarea deficitului fiscal", partea a II-a, anexa 11, din februarie 1994.
În scopurile programului plafoanele pentru deficitul cumulat trimestrial al bugetului general consolidat în anul 2002 vor fi ajustate în sensul reducerii cu diferenţa fata de tinta a sumelor trimestriale cumulate, obţinute din privatizare, la bugetul general consolidat. Încasãrile din privatizare, exprimate în valuta, vor fi convertite în dolari SUA la cursul valutar din 31 decembrie 1999, iar din dolari SUA în lei, la cursurile valutare specificate prin consultãri cu personalul Fondului. Limita minima prevãzutã pentru aceste sume se prezintã astfel:


──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Limita Realizat
(miliarde lei)
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Sume din privatizare trimestriale,
cumulate la bugetul general
consolidat în anul 2002:
31 martie 2002 (tinta minima) 1.000 856,7
30 iunie 2002 (tinta minima) 2.000 1.901,5
30 septembrie 2002 (tinta minima) 3.000
31 decembrie 2002 (tinta minima) 4.000
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────


Ca o mãsura asiguratorie în vederea încadrãrii în tinta de deficit de 43.200 miliarde lei în anul 2002, ordonanta Guvernului pentru prima rectificare bugetarã pe anul 2002 va include o prevedere potrivit cãreia se vor bloca cheltuieli ale Fondului special al drumurilor publice, în suma de 2 mii miliarde lei. Cheltuielile blocate pot fi eliberate cel mai devreme la 1 noiembrie 2002, cu condiţia ca tinta de venituri stabilitã pentru sfârşitul lunii septembrie 2002 sa fi fost îndeplinitã. Tinta de venituri se referã la estimarea veniturilor totale cumulate, convenite între Ministerul Finanţelor Publice şi personalul Fondului pentru bugetul general consolidat, pentru primele 3 trimestre ale anului 2001 (a se vedea mai jos):


──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Tinta de venituri Realizat
convenite
(miliarde lei)
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Bugetul general consolidat
(venituri cumulate totale,
inclusiv granturi):
30 iunie 2002 (realizat) 205.695
31 iulie 2002 (tinta de venituri
indicativa) 245.766
31 august 2002 (tinta de venituri
indicativa) 285.914
30 septembrie 2002 (tinta de
venituri angajanta) 328.037
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────


IV. Plafoane pentru fondul de salarii agregat al întreprinderilor de stat monitorizate şi aprobarea bugetelor de venituri şi cheltuieli pe anul 2003 ale întreprinderilor de stat monitorizate
A. Plafoane pentru fondul de salarii agregat al întreprinderilor de stat monitorizate
Lista celor 82 de întreprinderi de stat ale cãror salarii urmeazã sa fie monitorizate conform <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 79/2001 este menţionatã în <>Hotãrârea Guvernului nr. 866/2001 . Fondul de salarii pentru acest grup de întreprinderi de stat a fost ajustat corespunzãtor reducerii numãrului de întreprinderi de la 86 în anul 2001.
Fondul de salarii va fi ajustat dupã cum urmeazã:
(i) în sensul scaderii, cu suma economiilor datorate "externalizarii" (definitã ca desprindere a unei unitãţi sau transferul acesteia la o alta entitate) care depãşeşte 400 miliarde lei (un procent din tinta pe 2001 a fondului de salarii aferent celor 82 de întreprinderi, distribuit proporţional la nivelul celor 4 trimestre ale anului 2002). În fiecare luna economiile din externalizare vor fi calculate, pentru fiecare companie, ca produs între numãrul de salariaţi externalizati pana la momentul respectiv şi salariul mediu la nivelul companiei;
(ii) în sensul scaderii, dacã o societate se privatizeazã, cu fondul de salarii prevãzut în bugetul respectivei companii;
(iii) în sensul scaderii, dacã o companie este exclusa din lista, ca urmare a faptului ca nu a înregistrat pierderi sau arierate 3 ani consecutivi, cu fondul de salarii prevãzut în bugetul companiei excluse.
Fondurile de salarii vor fi mãsurate lunar pe baza cumulatã la nivelul diferitelor sectoare. Ministerul Muncii şi Solidaritãţii Sociale îşi va asuma responsabilitatea colectãrii datelor de la diferite ministere (regii autonome şi companii naţionale) şi Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participatiilor Statului (APAPS) (societãţi comerciale) şi va raporta lunar la FMI nivelul fondurilor de salarii şi numãrul de salariaţi pentru fiecare dintre întreprinderile monitorizate (inclusiv cifrele agregate pentru fiecare minister şi pentru totalul general). Reducerea de personal rezultatã din toate formele de externalizare va fi raportatã în coloana "externalizari" a respectivelor tabele, cu o nota de subsol, dacã este necesar.
B. Aprobarea bugetelor de venituri şi cheltuieli pe anul 2003 ale întreprinderilor de stat monitorizate
Criteriul de performanta structuralã cu privire la aprobarea bugetelor de venituri şi cheltuieli pe anul 2003 ale întreprinderilor de stat monitorizate (a se vedea paragraful 20 al MSPEF şi tabelul 2) se referã la grupul societãţilor prevãzute în <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 79/2001 , care continua sa fie societãţi de stat la 15 decembrie 2002.
V. Tinte indicative pentru plafoanele privind arieratele întreprinderilor de stat monitorizate cãtre bugetul general consolidat
Plafonul se aplica stocului rãmas de arierate aferente grupului celor 82 de întreprinderi de stat care urmeazã sa fie monitorizate conform <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 79/2001 şi <>Hotãrârii Guvernului nr. 866/2001 . În cadrul ordonanţei menţionate arieratele sunt definite ca sume datorate care au depãşit data scadentei, menţionatã explicit în contracte, sau, dacã asemenea data explicita nu exista, 30 de zile dupã furnizarea serviciilor/produselor. Raportarea arieratelor totale va avea urmãtoarele subcategorii: cãtre bugetul de stat, cãtre bugetul asigurãrilor sociale de stat, cãtre bugetele locale, cãtre fondurile speciale şi cãtre alţi creditori. Arieratele cãtre bugetul general consolidat sunt definite ca suma primelor 4 categorii. Sumele reflectand arieratele, exclusiv penalitãţile, vor fi raportate separat. Pentru arieratele care au fost reesalonate/anulate suma reesalonata/anulatã (inclusiv penalitãţile) nu va fi consideratã drept reducere de arierate şi trebuie sa fie raportatã. Raportul va include o defalcare a arieratelor pe primii 10 creditori pentru fiecare societate. Raportul va include, de asemenea, date despre creanţele fiecãreia dintre companiile monitorizate, asa cum se raporteazã conform <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 79/2001 . Pentru modificãrile intervenite în lista societãţilor monitorizate tintele vor fi ajustate, în sensul scaderii/creşterii, cu suma arieratelor societãţilor eliminate/adãugate din/în lista. Informaţiile necesare monitorizarii vor fi furnizate lunar de Ministerul Finanţelor Publice cãtre FMI. Stocul arieratelor la sfârşitul lunii decembrie 2000 a fost de 47,2 mii miliarde lei.
VI. Limite minime privind ratele de încasãri agregate cumulate pentru DISTRIGAZ SUD, DISTRIGAZ NORD şi TERMOELECTRICA
Se vor stabili limite minime pentru ratele de încasãri cumulate ale urmãtoarelor companii: rata combinata (criteriu de performanta) pentru DISTRIGAZ NORD şi DISTRIGAZ SUD (tinte indicative pentru ratele de încasare ale fiecãrei companii); rata combinata pentru încasãrile TERMOELECTRICA (inclusiv unitãţile de producţie transferate la autoritãţile locale) (criteriu de performanta), atât pentru energie termica, cat şi pentru energie electrica (tinte indicative pentru ratele de încasare separate); rata de încasare pentru ELECTRICA (tinta indicativa) şi rata de încasãri agregata pentru unitãţile de producţie ale societãţii TERMOELECTRICA, ce au fost transferate la autoritãţile locale (tinta indicativa). Limitele minime şi rezultatele efective de la sfârşitul lunilor septembrie, decembrie 2001 şi martie 2002 sunt mãsurate utilizând ratele de încasãri cumulate, definite ca raport între încasãri şi valorile facturate, mãsurate de la începutul anului pana la data specificatã. Pentru datele test rãmase, limitele pentru ratele de încasãri sunt definite dupã cum urmeazã:
(i) TERMOELECTRICA şi unitãţile de la autoritãţile locale (sector termic), DISTRIGAZ NORD şi DISTRIGAZ SUD: facturile pentru energia termica şi gaze naturale sunt luate în considerare în calcul, devansat cu o luna. Definitia ratei de încasare mobile pe 12 luni c(m) pentru luna m = 1,2...12:
c(m) = suma [încasãri pentru energia termica (m): încasãri pentru energia termica (m-12)] împãrţit la
suma [valori facturate pentru energia termica (m-1): valori facturate pentru energia termica (m-13)].
(ii) TERMOELECTRICA şi unitãţile de la autoritãţile locale (sectorul de energie electrica); ELECTRICA: definitia ratei de încasare mobile pe 12 luni c(m) pentru luna m = 1,2...12:
c(m) = suma [încasãri pentru energia electrica (m): încasãri pentru energia electrica (m-12)] împãrţit la
suma [valori facturate pentru energia electrica (m): valori facturate pentru energia electrica (m-12)].
Utilizând aceste definiţii, rata de încasare a societãţii TERMOELECTRICA la sfârşitul lunii decembrie 2001 a fost 85,5 şi a celor doua companii distribuitoare de gaze naturale, 85,5.
Datele pentru aceste companii vor fi colectate de Ministerul Industriei şi Resurselor şi raportate lunar la FMI. Ministerul Industriei şi Resurselor va include în acest raport şi datele cu privire la valorile facturate şi încasate, înregistrate de DISTRIGAZ NORD, DISTRIGAZ SUD, ELECTRICA şi TERMOELECTRICA, precum şi informaţii cu privire la posibilele deconectari şi reconectari pentru urmãtoarele companii: a) industriale; b) termice locale.
a) SC Siderurgica, COS Targoviste, Minvest SM-Rosia Poieni, Moldomin, Minvest-SM Balan, SNIF, SC Industria Sarmei, Gavazzi Steel, Minvest-SM Baia de Aries, SC Turnu, CUG Cluj, SC Apaterm Galaţi, SC Tractorul UTB, SC Chimcomplex, Minvest-SM Brad, Apa Nova (RGAB), Minvest-SM Coranda Certej, Minvest-SM Poiana Rusca Teliuc, Siderca, SC Electrocarbon, Nitramonia, Viromet, Amonil, Oltchim, Sere Codlea, US Govora, Republica, Zahãr Bod, Stirom Bucureşti, Danubiana, Gerom Buzau, Colorom Codlea, Roman Braşov, Metrom Braşov, Carfil Braşov, Stiaz Azuga, Faur Bucureşti, UPSOM - SA Ocna Mures, Bicapa - SA Tarnaveni, SC Industria Sarmei Campia Turzii, SC Stipo - SA Dorohoi, Ampellum - SA Zlatna, SC Cugir - SA, SC Melana Savinesti, Letea Bacau, Rafo - SA Onesti, SC Fortus - SA Iaşi, Ambro - SA Suceava, Stratusmob - SA Blaj, SC Sticla Turda, Iris
- SA Cluj, Metalurgica Aiud.
b) Radet Bucureşti, Radet Constanta, Apaterm Galaţi, RA Termoficare Craiova, SC Apaterm - SA Deva, Termica - SA Targoviste, Termoficare Petrosani, Dalkia Ploiesti, SC Termoficare Petrosani, SC Universal Lupeni, Aptercol Brãila, SC Citadin Aninoasa, RA Termoficare Cluj, SC Aqua Calor Piatra-Neamt, RA Energomur Targu Mures, SC Energ. Termica Sibiu, Termoloc Populaţie Bacau, RA Goscom Roman, Proditerm Bistrita, Rail Hunedoara, Comunalã RA Satu Mare, Termica - SA Botosani, Enet Focsani, Cet Brãila, Cet Govora, RA Termo Craiova, Ram Buzau, RA Termo Braşov, Aquaterm Targu Jiu, Aquaterm 98 Pitesti.
VII. Plafoane pentru preluarea datoriei întreprinderilor fata de bãnci la bugetul general consolidat şi emiterea de garanţii guvernamentale interne pentru creditele bancare acordate întreprinderilor
Plafoanele se aplica stocului cumulat de la sfârşitul lunii septembrie 2001 al datoriei interne nou-garantate sau preluate la bugetul general consolidat. Pentru scopurile programului preluarea datoriilor întreprinderilor cãtre bãnci la bugetul general consolidat este consideratã echivalenta cu emiterea de garanţii pentru preluarea datoriei întreprinderilor fata de bãnci. Aceasta limita include orice împrumut a cãrui dobanda este plãtitã sau garantatã de Guvern, chiar dacã rambursarea împrumutului nu este garantatã. Bugetul general consolidat este definit în secţiunea III. Criteriul se aplica şi la folosirea resurselor APAPS pentru recapitalizarea întreprinderilor sau ca şi colateral pentru împrumuturi bancare. Împrumuturile în valuta vor fi convertite la cursuri de schimb contabile, convenite prin consultãri cu personalul Fondului.
Aceste limite exclud:
● contractarea sau garantarea datoriei externe, pentru care au fost stabilite limite separate în secţiunea VIII;
● datoria transferata în procesul de restructurare bancarã, privatizare sau lichidare a întreprinderilor de stat;
● preluarea unei datorii ca rezultat al activarii unei garanţii sau depozit colateral;
● garanţiile interne pentru creditele destinate achiziţionãrii de combustibil din import pentru cele 16 unitãţi producãtoare de energie termica ce au fost transferate de la TERMOELECTRICA la autoritãţile locale, în mãsura în care valoarea aferentã garanţiilor externe nebugetare emise în acest scop (a se vedea secţiunea VIII) se situeaza sub 120 milioane dolari SUA (suma garanţiilor externe şi interne emise în acest scop nu trebuie sa depãşeascã 120 milioane dolari SUA).
Datele pentru monitorizare vor fi furnizate lunar de Ministerul Finanţelor Publice cãtre FMI. Stocul garanţiilor şi datoriei preluate, dupã cum a fost prezentat în aceasta secţiune, a fost de 469 miliarde lei la sfârşitul lunii septembrie 2001.
VIII. Plafoanele privind contractarea sau garantarea datoriei externe
Plafoanele se aplica stocului cumulat pentru fiecare an al datoriei externe nou-contractate sau garantate de bugetul general consolidat. Bugetul general consolidat este definit în secţiunea III. Acest criteriu de performanta se aplica nu numai datoriei, asa cum este definitã la pct. 9 din Liniile directoare ale FMI privind criteriile de performanta referitoare la datoria externa, adoptate la 24 august 2000 [Decizia Consiliului Directorilor Executivi nr. 12.274-(00/85)], ci şi angajamentelor contractate sau garantate, pentru care nu a fost primitã suma aferentã. Plafoanele se aplica, de asemenea, oricãrei preluãri de împrumuturi la stocul datoriei, care nu au fost contractate sau garantate anterior de bugetul general consolidat. Sunt excluse din plafoane datoriile cãtre FMI şi împrumuturile "punte" de la BRI, bãnci strãine, guverne strãine sau orice alte instituţii financiare. Datoria, în limitele plafoanelor, va fi denominata în dolari SUA la cursul de schimb valabil la data la care contractul de împrumut sau garanţie devine efectiv. Împrumuturile considerate concesionale sunt, de asemenea, excluse din plafoane. Datoria nebugetara include toate datoriile entitatilor nebugetare de la creditorii din sectorul privat, garantate de Ministerul Finanţelor Publice. Împrumuturile pentru importurile de combustibili pentru DISTRIGAZ, TERMOELECTRICA şi cele 16 unitãţi producãtoare de energie termica ce au fost transferate de la TERMOELECTRICA la autoritãţile locale sunt incluse în plafoanele generale, dar sunt excluse din plafoanele pentru datoria garantatã nebugetara. În ceea ce priveşte noile împrumuturi contractate pentru a asigura importurile de combustibili în sezonul rece 2002/2003, acestea sunt excluse din plafoanele datoriei garantate nebugetare, pana la concurenta sumei de 200 milioane dolari SUA pentru TERMOELECTRICA şi 120 milioane dolari SUA pentru unitãţile termice transferate. Creditele destinate importului de combustibil, contractate de TERMOELECTRICA şi de unitãţile termice transferate, sunt excluse din plafoanele de datorie cu scadente între un an şi 3 ani.
Împrumuturile concesionale sunt definite ca acele împrumuturi cu element nerambursabil de cel puţin 35% din valoarea împrumutului, utilizând rate de discont pentru valute specifice, pe baza ratelor de referinta ale dobânzii comerciale (CIRRS) ale OCDE, în vigoare la momentul contractãrii sau garantarii împrumutului.
Plafoanele vor fi monitorizate pe baza datelor furnizate lunar de Ministerul Finanţelor Publice cãtre FMI. Stocul datoriei la sfârşitul lunii iunie 2001 a fost de 1.194 milioane dolari SUA pentru datoria cu scadenta mai mare de un an (din care suma de 83 milioane dolari SUA a fost nebugetara), 196 milioane dolari SUA pentru subplafonul datoriei cu scadenta între un an şi 3 ani (fãrã datoria nebugetara), zero pentru datoria cu scadenta mai mica de un an.
Neacumularea de cãtre Guvern a arieratelor la plati externe va fi un criteriu de performanta monitorizat pe o baza continua. Pentru scopurile programului arieratele aferente garanţiilor de stat executate sunt definite ca plati externe datorate pe o perioada mai mare de 30 de zile.
IX. Tinte indicative pentru plafoanele privind baza monetara medie
Baza monetara medie este definitã ca suma dintre cantitatea medie de moneda aflatã în circulaţie în afarã BNR şi media depozitelor (obligatorii plus rezervele suplimentare) ale bãncilor comerciale la BNR, pentru luna indicatã. Depozitele bãncilor comerciale exclud rezervele obligatorii şi rezervele suplimentare în valuta, pentru depozitele în valuta. Datele privind baza monetara vor fi monitorizate pe baza indicatorilor zilnici ai BNR care vor fi transmisi sãptãmânal la FMI de cãtre BNR. Stocul bazei monetare medii la sfârşitul lunii septembrie 2001 a fost de 60.442 miliarde lei.
Plafoanele pentru baza monetara medie vor fi ajustate în urmãtoarele condiţii:
1. Dacã rezervele obligatorii vor creste/descreste de la 25% pentru toate rezervele obligatorii pãstrate în lei, tintele privind baza monetara vor creste/descreste cu produsul dintre modificarea rezervelor minime obligatorii şi a depozitelor programate, pentru care rezervele obligatorii sunt constituite în lei. Nivelul depozitelor programate este 134.285 miliarde lei pentru luna iunie 2002, 142.014 miliarde lei pentru luna septembrie 2002 şi 171.352 miliarde lei pentru luna decembrie 2002.
2. Tintele pentru baza monetara vor fi diminuate cu scãderea rezervelor efective fata de rezervele obligatorii ale fiecãrei bãnci.
X. Tinte indicative pentru plafoanele privind masa monetara
Masa monetara este definitã ca fiind pasivele sistemului bancar fata de sectorul nebancar. Masa monetara include depozitele în valuta ale rezidenţilor, dar exclude depozitele statului şi ale instituţiilor monetare internaţionale şi ale altor nerezidenti. Pentru scopurile programului depozitele care sunt exprimate în valuta vor fi convertite în lei la cursurile de schimb contabile convenite prin consultãri cu personalul Fondului.
Datele referitoare la masa monetara vor fi monitorizate utilizând datele lunare privind conturile bãncilor şi ale sistemului bancar, care vor fi furnizate lunar FMI de cãtre BNR. Stocul masei monetare la 30 septembrie 2001, la cursurile de schimb ale programului, a fost de 235.363 miliarde lei.
XI. Tinte indicative pentru plafoanele privind expunerea totalã a sectorului bancar cãtre întreprinderile de stat
Expunerea totalã acoperã toate creditele, aconturile, deţinerea de datorie şi expunerea extrabilantiera ale bãncilor rezidente cãtre întreprinderile de stat. De asemenea, datele privind împrumuturile vor fi raportate separat de expunerea totalã. Întreprinderile de stat sunt toate regiile autonome şi societãţile comerciale al cãror acţionar majoritar este statul sau APAPS. În scopul monitorizarii datoria în valuta va fi convertitã în lei la cursurile valutare leu/dolar SUA de la sfârşitul lunii, stabilite prin consultãri cu personalul FMI. Creditul în monede convertibile, altele decât dolarul SUA, va fi convertit la cursurile valutare respective fata de dolarul SUA, dupã cum se specifica în secţiunea II. Datele referitoare la împrumuturile acordate de sectorul bancar întreprinderilor de stat vor fi monitorizate pe baza datelor lunare furnizate de BNR.
Valoarea expunerii totale, raportatã de BNR, va include (pe baza cumulatã de la sfârşitul lunii martie 2002):
(i) expunerea cãtre societãţile în care capitalul majoritar a fost transferat sectorului privat. În acest scop APAPS şi ministerele implicate vor furniza lunar BNR actualizari ale portofoliului lor;
(ii) orice anulare de datorie sau sume extrabilantiere;
(iii) orice preluare de datorie sau elemente extrabilantiere de cãtre Guvern sau alte instituţii publice.
În plus BNR va raporta lunar date cu privire la expunerea totalã a sistemului bancar cãtre întreprinderile de stat cu un stoc mai mare de 100 miliarde lei, pentru fiecare întreprindere. Stocul de expunere a sectorului bancar cãtre întreprinderile de stat, la cursurile de schimb ale programului, a fost de 27.052 miliarde lei la 30 septembrie 2001, din care BCR - 13.541 miliarde lei.
--------------

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email




Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Memorandum, Guvernul Romaniei, MEMORANDUMUL TEHNIC DE INTELEGERE din 12 august 2002

Comentarii



Nume
Email
Comentariu

Maximum 3000 caractere.
Cod securitate:
Cod de securitate
Fii primul care comenteaza.
Cautare document
Club Juridic
Recupereaza creantele fara proces
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5