Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina: MEMORANDUMDE FINANTARE*) din 2 decembrie 2003 dintre Guvernul Romaniei si Comisia Europeana referitor la Programul de cooperare transfrontaliera intre Bulgaria si Romania pentru anul 2003 (numarul 2003/005-701), semnat la Bucuresti la 2 decembrie 2003 Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

MEMORANDUMDE FINANTARE*) din 2 decembrie 2003 dintre Guvernul Romaniei si Comisia Europeana referitor la Programul de cooperare transfrontaliera intre Bulgaria si Romania pentru anul 2003 (numarul 2003/005-701), semnat la Bucuresti la 2 decembrie 2003

EMITENT: ACT INTERNATIONAL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 1.275 din 30 decembrie 2004 -------- *) Traducere
Comenteaza legea
MEMORANDUMDE FINANŢARE*) din 2 decembrie 2003
dintre Guvernul României şi Comisia Europeanã referitor la Programul de cooperare transfrontaliera între Bulgaria şi România pentru anul 2003 (numãrul 2003/005-701), semnat la Bucureşti la 2 decembrie 2003
EMITENT: ACT INTERNAŢIONAL
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 1.275 din 30 decembrie 2004
--------
*) Traducere

Comisia Europeanã, numita în continuare "COMISIA", actionand pentru şi în numele Comunitãţii Europene, numita în continuare "COMUNITATEA"
pe de o parte, şi
Guvernul României, numit în continuare "BENEFICIARUL"
pe de alta parte,
AU CONVENIT DUPÃ CUM URMEAZÃ:
Mãsura menţionatã în art. 1 de mai jos se pune în aplicare şi se finanţeazã din resurse bugetare ale COMUNITÃŢII, conform dispoziţiilor prevãzute în prezentul Memorandum. Cadrul tehnic, legal şi administrativ în care se aplica mãsura menţionatã în art. 1 este stabilit în Condiţiile generale anexate la Acordul-cadru din 12 martie 1991, între COMISIE şi BENEFICIAR şi completat prin condiţiile din prezentul Memorandum şi Dispoziţiile speciale anexate la acesta.

ART. 1
NATURA ŞI OBIECTUL
În cadrul programului sau de ajutoare, COMUNITATEA contribuie, sub forma unei finantari nerambursabile, la finanţarea urmãtoarei MÃSURI:
Numãrul programului: 2003/005-701
Titlul: Programul de cooperare transfrontaliera între Bulgaria şi România pentru anul 2003
Durata: Pana la data de 30 noiembrie 2005
ART. 2
ANGAJAMENTUL COMUNITÃŢII
Contribuţia financiarã a COMUNITÃŢII se stabileşte la maximum 8 MEUR? numita în continuare "FINANŢARE NERAMBURSABILA CE".
ART. 3
DURATA ŞI DATA ÎNCETÃRII VALABILITÃŢII
În scopul prezentei MÃSURI, FINANŢAREA NERAMBURSABILA CE este disponibilã pentru contractare pana la data de 30 noiembrie 2005, conform dispoziţiilor din prezentul Memorandum. Toate contractele trebuie încheiate pana la aceasta data. Orice sold din FINANŢAREA NERAMBURSABILA CE care nu a fost folosit pana la aceasta data va fi anulat.
Termenul de executare a contractelor din FINANŢAREA NERAMBURSABILA CE este 30 noiembrie 2006, excepţie fãcând proiectul RO-2003/005-701.01 "Giurgiu - Consolidarea infrastructurii de acces la frontiera" pentru care plata trebuie sa se facã pana la 30 noiembrie 2007.
COMISIA poate accepta, totuşi, în cazuri excepţionale, prelungirea corespunzãtoare a perioadei de contractare sau a perioadei de executare a contractelor, dacã acest lucru este solicitat la timp şi este justificat de cãtre BENEFICIAR. Prezentul Memorandul înceteazã la data la care expira perioada de executare a contractelor din FINANŢAREA NERAMBURSABILA CE. Toate fondurile care nu au fost cheltuite se returneazã Comisiei.
ART. 4
ADRESE
Corespondenta referitoare la punerea în aplicare a MÃSURII, în care se menţioneazã numãrul şi titlul MÃSURILOR, se transmite la urmãtoarele adrese:

pentru COMUNITATE:
Dl Jonathan Scheele
Şeful Delegaţiei Comisiei Europene la Bucureşti
Str. Jules Michelet nr. 18-20
70154 Bucureşti
România
Fax: 00 4021 212 88 08

pentru BENEFICIAR:
Dl Alexandru Farcas
Ministrul Integrãrii Europene
Guvernul României
Str, Apolodor nr. 17
Latura Nord, sector 5
Bucureşti
România
Fax: 00 4021 336 85 09

ART. 5
NUMÃRUL EXEMPLARELOR ORIGINALE
Prezentul Memorandum este redactat în doua exemplare în limba engleza.
ART. 6
INTRAREA ÎN VIGOARE
Prezentul Memorandum intra în vigoare la data semnãrii acestuia de cãtre ambele pãrţi. Nici un fel de cheltuieli efectuate înainte de aceasta data nu sunt eligibile pentru FINANŢAREA NERAMBURSABILA CE.
Anexele fac parte integrantã din prezentul Memorandum.

Redactat la Bucureşti Redactat la Bucureşti
Data 02.12.2003 Data 02.12.2003
pentru BENEFICIAR pentru COMUNITATE
Dl Alexandru Farcas Dl Jonathan Scheele
Ministrul Integrãrii Europene Şeful Delegaţiei Comisiei
Coordonatorul naţional al asistenţei Europene în România

Anexe:
1. Acord-cadru (anexele A şi B)
2. Dispoziţii speciale (anexa C)
3. Transparenta/Publicitate (anexa D)


ACORD CADRU

Comisia Comunitãţilor Europene, denumita în cele ce urmeazã "Comisia", actionand pentru şi în numele Comunitãţii Economice Europene, denumita în cele ce urmeazã "Comunitatea"
pe de o parte, şi
România
de cealaltã parte
şi împreunã denumite "pãrţi contractante",

având în vedere faptul ca România este eligibilã de a beneficia de Programul de asistenta PHARE din partea Comunitãţii, prevãzut în Regulamentul nr. 3906/89 din 18 decembrie 1989 al Consiliului Comunitãţii Europene, modificat prin Regulamentul nr. 2698/90 din 17 septembrie 1990,
având în vedere faptul ca este convenabila menţionarea în cele de mai jos a cadrului tehnic, legal şi administrativ pentru executarea mãsurilor finanţate în România în cadrul programului de asistenta al Comunitãţii,
AU CONVENIT DUPÃ CUM URMEAZÃ:

ART. l
Pentru a promova cooperarea dintre pãrţile contractante în scopul sprijinirii procesului reformei economice şi sociale din România, pãrţile contractante sunt de acord sa implementeze mãsuri în domeniul cooperãrii financiare, tehnice şi al altor forme de cooperare, asa cum s-a specificat în Regulamentul menţionat mai sus, care vor fi finanţate şi implementate în cadrul tehnic, legal şi administrativ stabilit în acest Acord. Detaliile specifice ale fiecãrei mãsuri (sau set de mãsuri) vor fi introduse într-un memorandum ce va fi convenit între pãrţile contractante (denumit în continuare "memorandum de finanţare"), pentru care este oferit un model în anexa nr.2(C).
România întreprinde toate acţiunile necesare pentru a asigura executarea corespunzãtoare a tuturor mãsurilor.
ART. 2
Fiecare MÃSURA finanţatã în cadrul acestui acord va fi implementata în conformitate cu Condiţiile generale din Anexa A, care vor fi considerate ca fiind incluse în fiecare memorandum de finanţare.
Memorandumul de finanţare poate schimba sau suplimenta Condiţiile generale, dupã cum va fi necesar pentru implementarea mãsurii în discuţie.
ART. 3
Pentru problemele legate de mãsurile finanţate în cadrul acestui acord, Comisia va fi reprezentatã de Delegaţia sa, imediat ce aceasta este înfiinţatã în Bucureşti, care se va asigura, din partea Comisiei, ca mãsura este executatã în conformitate cu practicile financiare şi tehnice legale.
ART. 4
Când pãrţile contractante convin astfel, Comisia poate delega responsabilitatea sa integrala sau parţialã privind implementarea unei mãsuri cãtre o terta parte, stat sau agenţie.
În acest caz termenii şi condiţiile unei asemenea delegari vor fi mentionati în acordul ce urmeazã sa fie încheiat între Comisie şi terta parte, stat sau agenţie, cu acordul Guvernului României.
ART. 5
Orice disputa legatã de acest acord care nu poate fi rezolvatã prin consultare, va fi soluţionatã în conformitate cu procedura de arbitraj menţionatã în Anexa B.
ART. 6
Acest Acord este întocmit în doua exemplare, în limba engleza.
ART. 7
Acest Acord va intra în vigoare la data la care pãrţile contractante se vor informa reciproc despre aprobarea sa în conformitate cu legislaţia sau procedura interna a fiecãrei pãrţi. Acordul va continua sa fie în vigoare pentru o perioada nedefinita, dacã nu îşi înceteazã valabilitatea prin notificarea scrisã a uneia dintre pãrţile contractante cãtre cealaltã.
La încheierea duratei de valabilitate a acestui acord orice mãsura aflatã încã în curs de execuţie va fi dusa la îndeplinire conform termenilor memorandumului de finanţare aferent şi Condiţiilor generale stabilite prin prezentul acord.
ART. 8
Prevederile acestui acord se vor aplica şi cooperãrii tehnice şi a altor tipuri de cooperare convenite între pãrţile contractante, care prin natura lor nu sunt cuprinse într-un memorandum specific finanţat în baza Programului de asistenta PHARE, la cererea Guvernului României.

Anexele vor fi considerate parte integrantã a acestui acord.

Întocmit la Bucureşti Întocmit la Bucureşti
în ziua de 12 martie 1991 în ziua de 12 martie 1991
Eugen Dijmarescu Frans Andriessen
Ministru de stat Vicepreşedinte al Comisiei Europene
ROMÂNIA COMUNITATEA


ANEXA A

CONDIŢII GENERALE PRIVIND MEMORANDUMURILE DE FINANŢARE

În aceste Condiţii generale termenul de "Beneficiar" va fi înţeles ca referitor la Guvernul României.

TITLUL I
FINANŢAREA PROIECTELOR

ART. 1
OBLIGAŢIA COMUNITÃŢII
Angajamentul Comunitãţii, numit în cele ce urmeazã "finanţarea gratuita a CEE", a cãrui valoare este menţionatã în memorandumul de finanţare, va determina limita în cadrul cãreia se va desfasura angajarea şi execuţia plãţilor prin contracte şi devize aprobate corespunzãtor.
Orice cheltuieli ce depãşesc finanţarea gratuita a CEE, vor fi suportate de Beneficiar.
ART. 2
DISPONIBILITATEA FINANŢÃRII GRATUITE A CEE
Acolo unde execuţia unei mãsuri depinde de angajamentele financiare asupra resurselor proprii ale beneficiarilor sau asupra altor surse de fonduri, finanţarea gratuita a CEE va deveni disponibilã în momentul în care devin disponibile şi sumele angajate de Beneficiar şi/sau celelalte surse de fonduri, conform celor prevãzute în memorandumul de finanţare.
ART. 3
CHELTUIREA
Contractele sunt eligibile pentru plati în baza acestui memorandum de finanţare numai dacã sunt încheiate înainte de data de expirare a memorandumului de finanţare. Plãţile în cadrul unor asemenea contracte pot avea loc în timpul unei perioade de maximum 12 luni de la data de expirare a memorandumului de finanţare. Orice prelungire exceptionala a acestei perioade trebuie sa fie aprobatã de Comisie.
În cadrul limitei stabilite pentru finanţarea gratuita a CEE, cererile pentru fonduri sub forma unui program de lucru vor fi prezentate Delegaţiei Comisiei de cãtre Beneficiar, conform agendei stabilite în memorandumul de finanţare. Documentele justificative referitoare la plãţile fãcute pentru realizarea unei anumite mãsuri vor fi puse la dispoziţie în sprijinul cererii de fonduri, atunci când Comisia o solicita.
Oricum, în cadrul anumitor contracte din cadrul mãsurii poate fi prevãzutã plata direct de cãtre Comisie cãtre contractanţi. Fiecare contract va indica proporţia şi momentul efectuãrii plãţii, împreunã cu documentele justificative necesare.
Pentru partea de program implementata de Beneficiar, autoritatea de implementare va inainta un program de lucru cu cel puţin 9 luni înainte de data de expirare a memorandumului de finanţare, pentru aprobarea de cãtre Comisie a contractelor ce mai trebuie încheiate pentru implementarea programului. Programul de lucru trebuie sa cuprindã propuneri pentru utilizarea dobânzilor nete provenite din conturile deschise în cursul implementarii programului, cu condiţia ca intreaga finanţare gratuita a CEE sa fi fost angajata anterior.
În ceea ce priveşte mãsurile executate pe baza unor devize estimative, în condiţiile în care memorandumul de finanţare nu poate prevedea altfel, o prima transa de plata, care nu va depãşi 20% din totalul devizului aprobat de Comisie, poate fi efectuatã în favoarea Beneficiarului, în aceleaşi condiţii menţionate la paragraful 2 de mai sus.

TITLUL II
ACHIZIŢIONAREA

ART. 4
GENERALITATI
Procedura de urmat pentru încheierea contractelor de lucrãri, livrãri şi de cooperare tehnica va fi menţionatã în memorandumul de finanţare, urmând principiile de mai jos.
ART. 5
CONDIŢII DE PARTICIPARE
1. Cu excepţia prevederilor art. 6, Comisia şi Beneficiarul vor lua mãsurile necesare pentru a asigura egalitatea condiţiilor de participare la astfel de contracte, în special prin publicarea în timp util a invitaţiilor la licitaţie. Anunţurile urmeazã sa fie fãcute pentru Comunitate cel puţin în Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene şi pentru statele beneficiare în jurnalul oficial corespunzãtor.
2. Condiţiile generale ale contractelor trebuie sa fie întocmite în conformitate cu modelele din uzanta internationala, cum ar fi reglementãrile generale şi condiţiile pentru contractele de livrãri finanţate din fondurile PHARE.
ART. 6
DEROGAREA DE LA PROCEDURILE STANDARD
Acolo unde este recunoscuta urgenta situaţiei sau unde aceasta este justificatã pe baza naturii, importantei reduse sau a unor caracteristici particulare ale anumitor mãsuri (de exemplu: operaţii de finanţare în doua etape, operaţii multifazate, specificaţii tehnice particulare etc.) şi ale contractelor respective, Beneficiarul poate, de acord cu Comisia, sa autorizeze în mod excepţional:
- acordarea contractelor în urma unor invitaţii restrânse la licitaţie;
- încheierea contractelor prin acord direct;
- realizarea contractelor prin departamente de lucrãri publice.
O astfel de derogare trebuie sa fie menţionatã în memorandumul de finanţare.
ART. 7
ACORDAREA CONTRACTELOR DE LUCRÃRI ŞI LIVRÃRI
Comisia şi Beneficiarul se vor asigura ca pentru fiecare operaţie oferta selectata este cea mai avantajoasã din punct de vedere economic, în special din punct de vedere al calificarilor şi garanţiilor oferite de licitatori, al costului şi al calitãţii serviciilor, al naturii şi al condiţiilor de execuţie a lucrãrilor sau a livrãrilor, al costului lor de utilizare şi valori tehnice.
Rezultatele invitaţiilor la licitaţie vor trebui publicate în Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene cat de repede posibil.
ART. 8
CONTRACTELE DE COOPERARE TEHNICA
1. Contractele de Cooperare Tehnica, care pot lua forma contractelor pentru studii, supravegherea lucrãrilor sau de asistenta tehnica, vor fi încheiate dupã negocierea directa cu consultantul sau, dacã se justifica din punct de vedere tehnic, economic sau financiar, ca urmare a invitatiei la licitaţie.
2. Contractele vor trebui sa fie întocmite, negociate şi încheiate fie de Beneficiar, fie de Comisie, atunci când se prevede astfel în memorandumul de finanţare.
3. În situaţia în care contractele urmeazã sa fie întocmite, negociate şi încheiate de Beneficiar, Comisia va propune o lista scurta cu unul sau mai mulţi candidaţi, pe baza criteriilor de garantare a calificarilor, experienţei şi independentei lor şi ţinând seama de disponibilitatea acestora pentru proiectul în discuţie.
4. În cazul unei proceduri directe de negociere, când Comisia a propus mai mulţi candidaţi, Beneficiarul este liber sa aleagã dintre cei propuşi candidatul cu care intenţioneazã sa încheie contractul.
5. Când exista recurs la o procedura de licitare contractul va fi acordat candidatului care a înaintat oferta confirmatã de Beneficiar şi de Comisie ca fiind cea mai avantajoasã din punct de vedere economic.

TITLUL III
ACORDAREA DE FACILITÃŢI

ART. 9
PRIVILEGII GENERALE
Personalului care participa la mãsurile finanţate de Comunitate, precum şi membrilor de familie ai acestuia, li se pot acorda avantaje, privilegii şi scutiri nu mai puţin favorabile decât cele acordate în mod obişnuit altor strãini angajaţi în statul Beneficiarului, în cadrul oricãror alte acorduri bilaterale sau multinationale ori aranjamente pentru programe de asistenta economicã şi de cooperare tehnica.
ART. 10
FACILITÃŢI DE STABILIRE. INSTALARE. INTRARE ŞI REZIDENŢÃ
În cazul contractelor de lucrãri, de livrãri sau de servicii, persoanele fizice sau juridice eligibile pentru participarea la procedurile de licitaţie vor avea drept de instalare temporarã şi de rezidenţã în cazurile în care importanta contractului justifica aceasta. Acest drept va fi obţinut numai dupã emiterea invitatiei de participare la licitaţie, va servi personalului necesar efectuãrii studiilor preparatorii pentru redactarea ofertelor şi va expira la o luna dupã desemnarea contractantului.
Beneficiarul va permite personalului care ia parte la contractele de lucrãri, livrãri sau de servicii finanţate de Comunitate şi membrilor de familie apropiati ai acestuia sa între în statul Beneficiarului, sa se stabileascã în stat, sa lucreze acolo şi sa pãrãseascã statul respectiv, asa cum o justifica natura contractului.
ART. 11
IMPORTUL ŞI RE-EXPORTUL DE ECHIPAMENT
Beneficiarul va acorda permisele necesare pentru importul de echipament profesional cerut pentru executarea mãsurii, în conformitate cu legile, regulile şi reglementãrile în vigoare ale Beneficiarului.
Beneficiarul va acorda în plus persoanelor fizice şi juridice care au executat contracte de lucrãri, livrãri sau servicii permisele necesare pentru re-exportul echipamentului menţionat.
ART. 12
CONTROLUL IMPORTURILOR ŞI SCHIMBURILOR VALUTARE
Pentru executarea mãsurilor Beneficiarul se obliga sa acorde autorizaţii de import, precum şi autorizaţii pentru achiziţionarea valutei necesare şi sa aplice reglementãrile naţionale privind controlul asupra schimburilor valutare, fãrã discriminare între statele membre ale Comunitãţii, Albania, Bulgaria, Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia şi fosta Republica Iugoslava a Macedoniei.
Beneficiarul va acorda permisele necesare pentru repatrierea fondurilor primite pentru executarea mãsurii, conform reglementãrilor de control al schimburilor valutare în vigoare în statul Beneficiarului.
ART. 13
IMPOZITARE şi VAMA
1. Plata impozitelor, taxelor vamale şi a taxelor de import nu va fi finanţatã din finanţarea gratuita a CEE.
2. Importurile în baza contractelor de livrãri, încheiate de autoritãţile Beneficiarului şi finanţate din finanţarea gratuita a CEE, vor putea intra în statul Beneficiarului fãrã a fi supuse taxelor vamale, altor taxe din import, impozitelor sau unui regim fiscal cu efect echivalent.
Beneficiarul va asigura ca importurile respective sa fie eliberate din punctul de intrare pentru a fi livrate cãtre contractant, asa cum se prevede în contract, şi pentru folosinta imediata conform cerinţelor pentru implementarea normalã a contractului, fãrã a tine seama de întârzieri sau de dispute în ceea ce priveşte stabilirea taxelor vamale, plãţilor ori a impozitelor menţionate mai sus.
3. Contractele pentru livrãri sau servicii oferite de firme externe sau româneşti, finanţate din finanţarea gratuita a CEE, nu vor fi supuse în statul Beneficiarului plãţii T.V.A., timbrului fiscal sau taxelor de înregistrare ori altor impuneri fiscale având efect similar, indiferent dacã aceste taxe exista sau urmeazã sa fie instituite.
4. Persoanelor fizice şi juridice, inclusiv personalul expatriat din statele membre ale Comunitãţii Europene, care executa contracte de cooperare tehnica finanţate din finanţarea gratuita a CEE, vor fi scutite de la plata impozitului pe profit şi pe venit în statul Beneficiarului.
5. Efectele personale şi gospodãreşti importate pentru uz personal de cãtre persoanele fizice (şi membrii familiilor lor), altele decât cele achiziţionate local, angajate în îndeplinirea sarcinilor definite în contractele de cooperare tehnica, vor fi scutite de taxe vamale, de import, de alte taxe şi impozite fiscale cu acelaşi efect, efectele personale şi gospodãreşti respective urmând sa fie reexportate sau sa se dispunã de ele în ţara conform reglementãrilor în vigoare în statul Beneficiarului, dupã terminarea contractului.
6. Persoanele fizice şi juridice ce importa echipament profesional, asa cum se prevede la art. 11, dacã solicita astfel, vor beneficia de sistemul de admitere temporarã, asa cum este definit prin legislaţia nationala a Beneficiarului în ceea ce priveşte echipamentul respectiv.

TITLUL IV
EXECUTAREA CONTRACTELOR

ART. 14
ORIGINEA LIVRÃRILOR
Beneficiarul se declara de acord ca, atunci când Comisia nu autorizeaza altfel, materialele şi livrãrile necesare pentru executarea contractelor trebuie sa fie originare din Comunitate, Albania, Bulgaria, Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia, Slovenia şi Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei.
ART. 15
PROCEDURI DE EFECTUARE A PLÃŢILOR
l. Pentru contractele finanţate din finanţarea gratuita a CEE documentele de licitaţie vor fi întocmite şi plãţile vor fi efectuate fie în Unitãţi Europene de Cont (ECU) sau, conform legilor şi reglementãrilor privind schimbul valutar ale Beneficiarului, în valuta Beneficiarului, ori în valuta statului în care ofertantul îşi are înregistrat sediul de afaceri sau în valuta statului în care sunt produse livrãrile.
2. Când documentele de licitaţie sunt întocmite în ECU, plãţile în cauza vor fi efectuate, în mod corespunzãtor în valuta prevãzutã în contract, pe baza ratei de schimb a ECU în ziua precedenta efectuãrii plãţii.
3. Beneficiarul şi Comisia vor lua toate mãsurile necesare pentru a asigura execuţia plãţilor în cel mai scurt timp posibil.

TITLUL V
COLABORAREA DINTRE COMISIE ŞI BENEFICIAR

ART. 16
INSPECŢIE ŞI EVALUARE
1. Comisia va avea dreptul sa-şi trimitã proprii agenţi sau reprezentanţii corespunzãtor autorizaţi pentru a duce la îndeplinire orice misiune tehnica sau financiarã sau de audit pe care o considera necesarã pentru a urmãri execuţia mãsurii. În orice caz, Comisia va comunica în avans autoritãţilor Beneficiarului trimiterea unor astfel de misiuni.
Beneficiarul va pune la dispoziţie toate informaţiile şi documentele care vor fi solicitate de aceasta şi va lua toate mãsurile pentru a facilita munca persoanelor împuternicite sa aducã la îndeplinire evaluarile sau inspectiile.
2. Beneficiarul:
a) va pãstra înregistrãri şi documente contabile adecvate pentru identificarea lucrãrilor, livrãrilor sau serviciilor finanţate în baza memorandumului de finanţare, conform procedurilor legale de contabilitate;
b) va asigura ca agenţii sau reprezentanţii mai sus mentionati ai Comisiei sa aibã dreptul de a inspecta toatã documentaţia şi înregistrãrile contabile relevante privitoare la cele finanţate în baza memorandumului de finanţare şi va asista Curtea de Conturi a Comunitãţii Europene în executarea evaluãrii contabile privind utilizarea finanţãrii gratuite a CEE.
Comisia va putea, de asemenea, sa execute o evaluare ulterioara şi o evaluare contabila finala a programului. Evaluarea ulterioara va analiza realizarea obiectivelor/scopurilor programelor, precum şi impactul asupra dezvoltãrii şi restructurãrii sectorului implicat.
Evaluarea contabila finala va examina datele financiare la nivel local ale programului, oferind o pãrere independenta asupra corectitudinii şi compatibilitatii contractelor şi plãţilor, precum şi asupra conformitatii lor cu prevederile memorandumului de finanţare. Evaluarea contabila va stabili balanţa fondurilor neangajate şi/sau necheltuite care vor fi rambursate Comisiei.
ART. 17
URMÃRIREA MÃSURILOR
Ca urmare a executãrii mãsurii, Comisia poate solicita orice explicaţie şi, atunci când este necesar, poate cãdea de acord cu Beneficiarul asupra unei noi orientãri în ceea ce priveşte mãsura care sa fie consideratã mai bine adaptatã obiectivelor avute în vedere.
Beneficiarul va face rapoarte cãtre Comisie, conform planului menţionat în memorandumul de finanţare, pe toatã perioada de execuţie a mãsurii şi dupã încheierea acesteia.
Comisia, pe baza rapoartelor şi, dupã caz, a evaluãrii ulterioare, va proceda la închiderea oficialã a programului şi va informa ţara beneficiara despre data închiderii oficiale a programului.

TITLUL VI
PREVEDERI GENERALE ŞI FINALE

ART. 18
CONSULTÃRI - DISPUTE
1. Orice problema legatã de executarea sau interpretarea memorandumului de finanţare sau a acestor Condiţii generale va fi subiect de consultare între Beneficiar şi Comisie, conducand, în cazul în care este necesar, la un amendament la memorandumul de finanţare.
2. În situaţia în care se constata neîndeplinirea unei obligaţii stabilite în memorandumul de finanţare şi în aceste Condiţii Generale, care nu au fost subiect al unor mãsuri de remediere luate în timp util, Comisia va putea suspenda finanţarea mãsurii dupã consultarea cu Beneficiarul.
3. Beneficiarul poate renunţa total sau parţial la execuţia mãsurii. Pãrţile contractante vor stabili detaliile respectivei renunţãri printr-un schimb de scrisori.
ART. 19
ANUNŢ - ADRESE
Orice anunţ şi orice acord între pãrţi, prevãzute aici, trebuie sa aibã forma unei comunicãri scrise, cu referire explicita la numãrul şi la titlul mãsurii. Astfel de anunţuri sau de acorduri vor fi fãcute prin scrisoare adresatã partii autorizate sa primeascã cele menţionate şi vor fi trimise la adresa anunţatã de partea respectiva. În caz de urgenta sunt permise comunicãri prin telefax, comunicãri telegrafice sau prin telex, care vor fi considerate valabile, cu condiţia confirmãrii imediate prin scrisoare. Adresele sunt menţionate în memorandumul de finanţare.


ANEXA B

ARBITRAJ

Orice disputa între pãrţile contractante, rezultând din acordul cadru sau din memorandumul de finanţare, care nu este rezolvatã prin aplicarea procedurilor menţionate la art 18 din Condiţiile generale, referitoare la memorandumul de finanţare, va fi supusã arbitrarii de cãtre un tribunal de arbitraj, dupã cum urmeazã:
Pãrţile la arbitraj vor fi Beneficiarul, pe de o parte, şi Comisia, pe de alta parte.
Tribunalul de arbitraj va fi compus din trei arbitri, numiţi dupã cum urmeazã:
- un arbitru va fi numit de Beneficiar;
- un al doilea arbitru va fi numit de Comisie;
- al treilea arbitru (numit în continuare şi "conducãtor") va fi numit prin acordul pãrţilor sau, în cazul unui dezacord, de Secretarul General al O.N.U.
Dacã oricare dintre pãrţi nu reuşeşte sa numeascã un arbitru, acesta va fi numit de conducãtor.
Dacã un arbitru numit conform acestei proceduri demisioneaza, decedeazã sau devine incapabil sa îşi desfãşoare activitatea, un alt arbitra va fi numit în acelaşi mod ca şi arbitrul cãruia îi ia locul; un astfel de succesor va avea toate puterile şi îndatoririle arbitrului iniţial.


ANEXA C

1. Obiective şi descriere
Obiectivele generale ale programului sunt:
● Promovarea bunelor relaţii de vecinãtate şi a stabilitatii în regiunile de frontiera ale ţãrilor din Europa Centrala şi de Est prin finanţarea unor proiecte care vor avea ca rezultat beneficii concrete pentru regiunile şi comunitatile existente de ambele pãrţi ale frontierelor;
● Promovarea cooperãrii între regiunile de frontiera din ambele tari, ajutand aceste regiuni sa depãşeascã problemele specifice de dezvoltare, care ar putea aparea, între altele, în legatura cu poziţia acestora în cadrul economiilor naţionale, în interesul comunitãţilor locale şi într-un mod compatibil cu protecţia mediului;
● Promovarea creãrii şi dezvoltãrii unor reţele de cooperare de ambele pãrţi ale frontierei şi stabilirea unor legãturi între aceste legãturi şi reţele comunitare mai largi.
Obiectivele şi rezultatele specifice ale proiectelor sunt reflectate în urmãtoarele domenii prioritare:
● Dezvoltarea infrastructurii din domeniul transporturilor şi a accesibilitatii prin construirea unui drum de ocolire în zona Silistra (proiectul BG 2003/005-631.01) şi prin îmbunãtãţirea accesului la punctele de trecere a frontierei din zona Giurgiu (proiectele RO 2003/005-701.01);
● Întãrirea protecţiei impotriva inundatiilor, care sa permitã realizarea unor viitoare proiecte în domeniul transporturilor, prin consolidarea unui dig pe cursul Dunãrii (proiectul RO 2003/005-702.02);
● Întãrirea cooperãrii economice în regiunea de frontiera prin stabilirea şi elaborarea unor programe comune în domeniul dezvoltãrii economice (proiectele BG 2003/005-631.02 şi RO 2003/005-701.05);
● Promovarea protecţiei mediului prin elaborarea unor programe destinate protecţiei impotriva poluarii aerului (proiectele BG 2003/005-631.01 şi RO 2003/005-701.03) şi prin stabilirea şi elaborarea unor programe comune în domeniul dezvoltãrii economice (proiectele BG 2003/005-631.04 şi RO 2003/005-701.04);
● Instituirea unui mecanism flexibil de finanţare a asa-numitelor "proiecte la scara redusã şi de la om la om" în domeniul dezvoltãrii socio-economice (dezvoltare economicã regionala, mãsuri de formare şi ocupare a forţei de munca, îmbunãtãţirea fluxului de informaţii şi comunicare, schimburi culturale, sprijin pentru presa etc.) cu impact transfrontalier (proiectele BG 2003/005-631.05 şi RO 2003/005-701.06);
În vederea pregãtirii unei serii de proiecte elaborate şi pentru întãrirea capacitãţii de programare şi gestionare a proiectelor în domeniul programelor de cooperare transfrontaliera, printre activitãţile finanţate ale Bulgariei şi României se numara şi un mecanism de elaborare a proiectelor (proiectele BG 2003/005-631.06 şi RO 2003/005-701.07).

Prioritatea nr. 1 DPC: Consolidarea infrastructurii
Phare BG-2003/005-631.01: Construcţia finala a drumului de ocolire din zona "Silistra" (3,750 MEUR)

În prezent, principalele puncte de trecere a frontierei dintre România şi Bulgaria de pe cursul Dunãrii sunt: podul Ruse/Giurgiu şi feriboturile Vidin/Calafat şi Oriahovo/Bechet.
Din anul 1992, tranzitul şi traficul local au crescut semnificativ. Pentru a usura libera circulaţie a persoanelor şi mãrfurilor între cele doua tari, Guvernele Bulgariei şi României au semnat un acord bilateral privind îmbunãtãţirea şi modernizarea punctelor de trecere a frontierei existente, precum şi a drumurilor de acces conexe.
Proiectul propus face parte din cel referitor la drumul de ocolire din zona Silistra (etapa I) pe direcţia Drumului 11-21 Silistra-Ruse cu o lungime de 6 km. Acesta începe la km 106^+15 (la intrarea în satul Aldemir de lângã Ruse) şi se termina la km 112^+23 - intersectandu-se cu drumul III 218 "Drumul II-21 - Dulovo". Întregul Proiect a fost împãrţit în trei etape. În ultimii 10-15 ani, Agenţia de Execuţie a Drumurilor a finanţat etapele II şi III şi le-a îndeplinit.
Drumul de ocolire a fost proiectat sa suporte circulaţia autovehiculelor la o viteza de 80 km/h şi are o latime de 7 / 10,5 m. Drumul are buni parametri orizontali şi verticali, cu 6 curbe a cãror raza minima este de 500 m. Inclinarile longitudinale sunt apropiate de cea minima, 0,5%, şi garanteazã siguranta la inundatii.
Dupã finalizare, drumul de ocolire Silistra va suporta un trafic auto intens, precum şi traficul înspre/dispre frontiera Jambol cu Turcia sau în/din direcţia Ruse. În special traficul internaţional, care se realizeazã cu ajutorul feribotului Kalaraj-Silistra, va beneficia de întregul drum de ocolire, care duce spre centrul tarii de-a lungul drumurilor I-7 şi II-21.
Din acest proiect se vor finanta şi activitãţile de supraveghere a lucrãrilor.
Condiţie:
Achiziţionarea terenului este finanţatã de cãtre autoritãţile bulgare. Autoritãţile bulgare se angajeazã sa notifice Comisia Europeanã cu privire la efectuarea achiziţionãrii terenurilor aferente, înainte de semnarea contractelor de executare a lucrãrilor.

Phare RO-2003/005-701.01: "Giurgiu - Consolidarea infrastructurii de acces la frontiera" (2,655 MEUR)

În prezent, punctele de trecere a frontierei de la Giurgiu / Ruse sunt cele mai importante puncte la frontiera dintre România şi Bulgaria din zona Dunãrii (înainte de feribotul Calafat / Vidin şi Bechet / Oriahovo).
Exista trei cai de trecere a frontierei, şi anume marele Pod peste Dunare, un feribot de marfa şi un feribot de persoane. Pe lângã acestea, mai exista şi portul de mãrfuri şi persoane, care asigura comunicarea dintre oraş şi celelalte porturi la Dunare.
Cu toate acestea, legãturile dintre punctele locale de trecere a frontierei (feriboturi) şi oraş şi principalele legãturi rutiere se afla într-o stare critica. Legãturile sunt incomplete iar suprafata este într-o stare proasta, cu multe gropi în asfalt şi zone degradate, unde circulaţia se desfãşoarã cu dificultate şi lent.
Zona de liber schimb Giurgiu şi accesul la feribotul de persoane sunt amenintate, în prezent, de pericolul prabusirii podului "Bizetz" (dat în folosinta în 1905) peste canalul Sf. Gheorghe, care face legatura între oraş şi punctele de trecere a frontierei. În urma unei expertize tehnice, s-a constatat ca atât suprastructura (traversele nituite), cat şi infrastructura podului (caramizi de piatra dizlocate) au fost avariate, iar construcţia unui pod nou este necesarã. Ca mãsura de urgenta, s-au impus severe limitãri de gabarit pentru autocamioane.
În prezent, starea precara a acestor legãturi rutiere impiedica o dezvoltare economicã intensa a zonei din imediata vecinãtate a frontierei şi, datoritã acestora, accesul la frontiera (mai ales pentru populaţia şi agenţii comerciali din zona) este dificil şi neplacut. Traficul local şi internaţional intens, dinspre port şi feriboturi, trebuie sa traverseze centrul oraşului pentru a intra pe podul de peste Dunare şi pe drumurile de transport (internaţionale. Odatã cu dezvoltarea economicã şi creşterea populaţiei, aceasta situaţie se va inrautati, devenind o sarcina grea pentru populaţia localã.
Acest proiect va acoperi urmãtoarele componente:
1. Reabilitarea şi construcţia drumului
a) Reabilitarea şi îmbunãtãţirea unei secţiuni de drum de 5,1 km, care face legatura între feribot - Zona de liber schimb - Strada Portului - Aleea Plantelor - feribotul pentru autovehicule - intersectia cu Strada Unirii. Lucrãrile acoperã suprafata totalã a drumului de aproape 62.000 mp. Acest drum este proiectat ca un drum cu doua benzi, cu trotuare pentru pietoni, precum şi instalaţiile de colectare a apei pluviale şi de iluminat necesare.
Pe o porţiune de 3 km din acest drum care trebuie - în principal - consolidat, suprafata de drum a fost imbunatatita şi au fost adãugate trotuare pentru pietoni.
Pe o porţiune de 2 km, drumul trebuie pavat.
Pentru îmbunãtãţirea drumului, se prevãd, de asemenea, îmbunãtãţiri tehnice (iluminat) şi mãsuri de protecţie a solului şi subsolului (colectarea apei pluviale şi din topirea zapezii într-o reţea de canale).
b) Construcţia unei noi secţiuni de drum între strada Unirii şi Drumul Naţional nr. 5.
c) Pe o lungime de 450 m, trebuie sa se construiascã o noua secţiune de drum cu doua benzi, ca o continuare a secţiunii descrise la punctul a).
Investiţia în acest proiect de construcţie a drumului va contribui la diminuarea traficului intens în centrul oraşului şi la reducerea poluarii.
Drumul va scurta accesul la drumurile principale, asigurând astfel legatura directa cu punctul de trecere a autovehiculelor cãtre Punctul Vamal Giurgiu, cãtre viitoarea autostrada Giurgiu - Bucureşti, cãtre Drumul Naţional nr. 5, cãtre soseaua de centura nr. 19 (drum trafic greu).
2. Construcţia unui nou pod peste Canalul Sf. Gheorghe
Lucrãrile din cadrul proiectului acoperã
● Construcţia infrastructurii podului (arc + piloni);
● Construcţia suprastructurii podului (grinzi + platforme).
Noul pod va avea o lungime de 72,5 m, cu 4 benzi de circulaţie şi 2 trotuare.
3. Îmbunãtãţirea $i reconstruirea peretelui de ranforsare din piatra
Pentru secţiunea de drum dinspre Dunare, este necesarã îmbunãtãţirea peretelui de ranforsare din piatra al digului raului. Aceste lucrãri trebuie realizate între feribotul pentru persoane şi port.
4. Planificarea şi supravegherea lucrãrilor
Consiliul Local al Municipiului Giurgiu, pentru componenta proiectului de infrastructura rutiera şi de poduri şi Compania Nationala "Administraţia Porturilor Fluviale Dumarene", Giurgiu (APDF), pentru componenta proiectului de consolidare a peretelui din caramizi de piatra, se angajeazã sa finanteze cheltuielile de exploatare a proiectului şi şi se obliga sa acopere cheltuielile suplimentare, necesare pentru finalizarea întregului proiect în perioada de implementare.
Condiţie:
Se va crea cadrul legal cu privire la aspectele legate de mediu şi se vor obţine toate aprobãrile înainte de lansarea licitaţiei pentru componenta de lucrãri, inclusiv finalizarea aspectelor de amenajãri funciare.

Phare RO-2003/005-701.02: Dig pe Dunare în zona Boianu - Sticleanu (1,845 MEUR)

Exista un dig vechi de-a lungul Dunãrii, care protejeaza hinterland-ul de inundatiile fluviale. Acest dig la Dunare este în stare critica în partea de vest a punctului de trecere a frontierei Calarasi - Silistra. Exista zone de eroziune puternica şi lipsesc amenajãrile pentru trafic, cu excepţia unui drum de importanta secundarã în partea superioarã a digului. Circulaţia autovehiculelor se poate desfasura numai în perioadele fãrã precipitatii.
Principalul obiectiv al proiectului îl constituie consolidarea digului, precum şi îmbunãtãţirea infrastructurii de transporturi prin tratarea de suprafata. Consolidarea digului are ca principal obiectiv apãrarea impotriva inundatiilor şi reabilitarea zonelor de eroziune. Digul existent nu poate face fata inundatiilor periodice provocate de Dunare, astfel reprezentând o ameninţare pentru recolta, pentru agenţii economici din zona şi chiar pentru localitãţile rurale situate de-a lungul Dunãrii: Gradistea, Ciocanesti, Dorobantu, Manastirea, Spantov, Chiselet, Ulmeni.
Consolidarea digului va opri fenomenul de eroziune care are loc în prezent şi va proteja malurile de inundatii. De aceea, acest proiect va avea un mare impact asupra protecţiei mediului.
Infrastructura de transporturi, a doua prioritate a acestui proiect, are ca obiective principale, pe lângã tratarea infrastructurii de suprafata, urmãtoarele:
● Accesul spre rezervatia naturala Boianu - Sticleanu;
● Crearea unei reţele locale între Calarasi - Oltenita şi soseaua bulgara Silistra -Tutrakan care va fi, de asemenea, modernizata şi care va incuraja dezvoltarea economicã localã. Exista un proiect de drum naţional care va deveni de interes internaţional - legatura cu punctul de control la trecerea frontierei Calarasi - Silistra.
Aceasta activitate cuprinde doua etape:
● Reabilitarea digului. Amenajarea digului de protecţie prin lucrãri de consolidare şi de taluzare;
Digul existent cu o lungime de 11 km de Ia Chiciu (la 10 km distanta de Calarasi, vezi harta anexatã) va fi consolidat şi fortificat. Lucrãrile care trebuie întreprinse sunt:
- Reabilitarea zonelor de eroziune şi a pantelor degradate;
- Pavarea pantelor exterioare ale digului pana la +0,50 m deasupra N.A.E. (nivelului apei extraordinar);
● Tratarea de suprafata a drumurilor cu macadam
Drumul din partea superioarã a digului va avea o latime de 4 metri cu o singura banda şi câteva refugii pe ambele pãrţi ale drumului. Refugiile vor permite circulaţia în ambele sensuri. Drumul este destinat numai traficului scãzut.
Autoritãţile romane (Consiliul Judeţean Calarasi şi Societatea Nationala de îmbunãtãţiri Funciare) se angajeazã sa finanteze cheltuielile de exploatare a proiectului şi îşi asuma obligaţia de a de a acoperi cheltuielile suplimentare pentru finalizarea întregului proiect în perioada de implementare.
Condiţie:
Se va crea cadrul legal cu privire la aspectele legate de mediu şi se vor obţine toate aprobãrile înainte de lansarea licitaţiei pentru componenta de lucrãri, inclusiv finalizarea aspectelor de amenajãri funciare.

Prioritatea 2 DPC (proiect de programare comun): Dezvoltare economicã

Phare BG-2003/005-631.02 & RO-2003/005-701.05: "Dezvoltare economicã durabila a regiunii de frontiera bulgaro-romane" (1,700 MEUR)

Unele zone de-a lungul frontierei romano-bulgare sunt rãmase în urma din punct de vedere economic datoritã distantei mari la care se afla fata de centrele economice naţionale. Dificultãţile acestora provin şi din situaţia lor specifica de frontiera, fiind izolate prin bariere instituţionale, sociale şi cultural-lingvistice de zonele cu care ar putea forma o zona în curs de dezvoltare din punct de vedere economic.
Programul Phare de cooperare transfrontaliera Bulgaria/România nu a finanţat pana în prezent proiecte importante de dezvoltare economicã. Cu toate acestea, proiectele de dezvoltare economicã necesita informaţii detaliate şi sigure şi o documentaţie de baza pentru identificarea celei mai bune metode de a-şi atinge obiectivul (obiectivele). Studii de fezabilitate detaliate, analize de impact şi alte documente de fundamentare a proiectului sunt cruciale pentru o implementare reusita.
Proiectul propus va finanta urmãtoarele activitãţi grupate în trei componente majore:
Componenta 1: Pregãtirea unui pachet de proiecte bine fundamentate în domeniul dezvoltãrii economice
Prin asistenta tehnica se va acorda sprijin unui comitet director mixt în îndeplinirea urmãtoarelor sarcini:
1. Identificarea proiectelor comune de dezvoltare economicã
Se vor identifica ideile existente de proiecte mixte în domeniul dezvoltãrii economice care pot fi eligibile pentru finanţarea cooperãrii transfrontaliere. De asemenea, se vor evalua proiectele identificate, se vor analiza riscurile posibile etc. Apoi se va stabili o tipologie pentru propunerile respective.
2. Formularea unei strategii de implementare pentru sprijinirea viitoarelor activitãţi transfrontaliere mixte în domeniul dezvoltãrii economice
Se preconizeaza ca unele tipuri de proiecte sa fie sprijinite printr-un plan de finanţare nerambursabila în perioada 2004-2006. Obiectivul consta în asigurarea unui proces transparent de identificare a propunerilor de proiect, în obţinerea unei vederi de ansamblu asupra tuturor iniţiativelor, în capacitatea de a le selecta pe cele mai interesante şi de a adapta ulterior strategiile de implementare la INTERREG.
Acest plan de finanţare nerambursabila va fi elaborat cu asistenta tehnica.
3. Pregãtirea documentaţiei preliminare a unor proiecte de investiţii pentru a fi gata atunci când va fi disponibilã o viitoare finanţare
În momentul în care planurile de finanţare nerambursabila pentru susţinerea proiectelor de cooperare transfrontaliera în domeniul dezvoltãrii economice (şi ulterior pentru anumite tipuri de proiecte care nu sunt eligibile în conformitate cu reglementãrile pentru planurile de finanţare nerambursabila, dar prezintã un interes real pentru cooperarea transfrontaliera), este nevoie de asistenta pentru pregãtirea unui set de proiecte bine fundamentate care poate fi gata pentru viitoarele finantari în domeniul cooperãrii transfrontaliere.
Pentru proiectele selectate, prin asistenta tehnica vor fi sprijiniti potentialii beneficiari pentru pregãtirea unui dosar solid prin realizarea studiilor de fezabilitate necesare^ asigurarea asistenţei pentru îmbunãtãţirea propunerilor, pregãtirea fişelor de proiect standard şi a documentaţiei relevante pentru o implementare rapida (termeni de referinta, dosare de licitaţie, acorduri legale...).
Componenta 2: Studiu privind mãsurile inter-regionale pentru dezvoltarea euroregiunii Dunarea de Mijloc dupã construirea podului Vidin Calafat
Noul pod între Vidin şi Calafat va asigura un al doilea punct fix de trecere a Dunãrii între România şi Bulgaria, care, în prezent, sunt legate printr-un pod unic rutier/de cale feratã la Ruse-Giurgiu, la circa 300 km în aval. Perioada de construcţie a podului se estimeaza la 3,5 ani, iar activitãţile de construcţie sunt preconizate sa înceapã la sfârşitul anului 2004. Se preconizeaza ca podul sa influenteze puternic dezvoltarea localã, întrucât este posibil sa devinã catalizatorul dezvoltãrii economice a regiunilor invecinate. Apoi, este crucial pentru ambele pãrţi sa se identifice proiectele comune prin care se va concretiza aceasta dezvoltare.
Obiectivul studiului finanţat prin prezentul program este de a defini, în comun cu autoritãţile din zonele Vidin (Bulgaria), Dolj (România) şi Zajecarski (Serbia şi Muntenegru), strategiile de dezvoltare economicã inter-regionala şi mãsurile specifice care ar beneficia de noul pod pentru stimularea creşterii economice comune. Se va infiinta un comitet director trilateral format din reprezentanţi ai pãrţilor implicate.
Instituţiile financiare internaţionale şi donatorii implicaţi în finanţarea podului vor colabora strâns cu acest comitet.
Se preconizeaza realizarea urmãtoarelor sarcini:
1. Reexaminarea şi analiza informaţiilor de baza disponibile şi a planurilor existente
2. Program de parteneriat regional, legislativ şi de intervenţie inter-regionala
Printre alte activitãţi, prin asistenta tehnica (i) se va evalua capacitatea institutionala a instituţiilor şi structurilor implicate în planificarea regionala. În special, se va evalua "capacitatea de absorbţie" actuala a acestor instituţii şi se va prevedea capacitatea viitoare, (ii) se vor identifica legãturile inter-regionale de cooperare socio-economicã, la nivel public şi privat, care ar fi inlesnite de noul pod, (iii) se va identifica legislaţia în asteptare sau deficientele din legislaţia actuala referitoare la dezvoltarea regionala şi (iv) se vor evalua diferenţele în ceea ce priveşte reglementãrile care se aplica programelor de dezvoltare regionala de ambele pãrţi ale frontierei şi opţiunile financiare.
3. Plan de dezvoltare
Planul cuprinde acele activitãţi care se preteaza cel mai bine la inducerea unei dezvoltãri economice regionale mixte beneficiind de noul pod peste Dunare.
4. Atelier privind dezvoltarea inter-regionala
5. Pregãtirea documentaţiei preliminare a unor proiecte de investiţii pentru a fi gata atunci când va fi disponibilã o viitoare finanţare prin programul Phare de cooperare transfrontaliera RO/BG
Componenta 3: Reexaminarea proiectului "Renasterea traditiei- Vidin-Dolj".
Prin asistenta tehnica se va acorda sprijin unui comitet director mixt în îndeplinirea urmãtoarelor sarcini:
1. Reexaminarea proiectului "Renasterea traditiei - Vidin-Dolj"
Prin asistenta tehnica se va efectua o analiza detaliatã (inclusiv a oportunitãţii economice) a propunerii de proiect prezentate în 2003 cu privire la dezvoltarea activitãţilor comune pentru promovarea produselor traditionale existente în regiune. Se vor formula recomandãri cu privire la oportunitatea de derulare a proiectului ca atare / de modificare a acestuia / de respingere a acestuia.
2. Realizarea unei propuneri de proiect cu documentaţia necesarã (în cazul în care se decide ca este oportuna realizarea unui proiect în domeniul respectiv)
Prin asistenta tehnica va trebui sa se realizeze proiectul astfel încât sa-1 facã atractiv pentru sustinatori locali/strãini. Pentru fiecare componenta se va identifica sursa posibila de finanţare şi se vor pregati documentele necesare pentru a solicita fondurile respective. În special, în ceea ce priveşte Phare, se va asigura ca toate activitãţile propuse spre a fi finanţate din programul Phare de cooperare transfrontaliera nu sunt eligibile prin alt instrument al UE (de ex. SAPARD).

Prioritatea 3 DPC: Protecţia şi managementul mediului

Phare BG-2003/005-631.04 &: RO-2003/005-701.04: "Promovarea dezvoltãrii durabile şi conservarea biodiversitatii în regiunea transfrontaliera bulgaro-romana" - (2,250 MEUR)

Proiectul abordeaza aspecte de conservare în regiunea transfrontaliera bulgaro-romana de-a lungul fluviului Dunarea şi pe tarmul bulgar nordic al Marii Negre, care reprezintã partea de coasta cea mai estica a platoului Dobrogei. Aceasta regiune este una din regiunile cele mai valoroase din punctul de vedere al numãrului de specii rare şi al biodiversitatii în general.
Cu toate acestea, biodiversitatea se afla sub o presiune puternica în aceste regiuni. Nouãzeci la suta din zonele mlastinoase ale Bulgariei au fost distruse în ultimul secol. Aceste zone au fost asanate şi transformate în mare mãsura în zone agricole. Altele au fost distruse ca urmare a construcţiei de diguri, a devierii cursurilor naturale ale râurilor, a transformarii vailor şi lacurilor în rezervoare şi a transformarii pãdurilor indigene în plantaţii de plopi şi de salcami. Pãdurile din zona Dobrogea au dispãrut aproape complet în trecut. Campiile agricole folosite intens au rãmas cu doar câteva zone împãdurite (sub 5% din suprafeţe sunt acoperite cu pãduri), în zona se poate observa un proces de desertificare. Au loc denudatia solului datoritã vantului şi ploii şi o ariditate din ce în ce mai mare a microclimatului local.
Pentru a combate aceste probleme sunt necesare, într-o prima etapa, o monitorizare mai buna a situaţiei ecosistemului şi, pe baza acesteia, mãsuri concrete de protecţie a mediului.
Primul pas în promovarea unei dezvoltãri durabile şi în conservarea biodiversitatii în zona de frontiera bulgaro-romana este identificarea siturilor unde se pot întreprinde acţiuni corespunzãtoare. Trebuie inventariate flora şi fauna din zona. Trebuie identificate problemele existente şi amenintarile viitoare. Este necesarã o analiza amãnunţitã a situaţiei pentru sporirea valorii biodiversitatii în zona, precum şi pentru identificarea iniţiativelor comune bulgaro-romane de gestionare a resurselor naturale.
Cele doua componente principale ale proiectelor propuse sunt (i) identificarea habitatelor cu potenţial de dezvoltare a activitãţilor transfrontaliere şi pregãtirea planurilor de dezvoltare şi gestionare pentru siturile identificate, (ii) achiziţionarea echipamentului de monitorizare în zone protejate deja existente.
Apoi, proiectul propune realizarea urmãtoarelor activitãţi. Se vor infiinta comitete directoare mixte cu reprezentare egala atât a partenerilor romani, cat şi a celor bulgari, pentru gestionarea activitãţilor prevãzute.
Componenta 1: Identificarea şi pregãtirea viitoarelor proiecte transfrontaliere în domeniul protecţiei naturii
Prin asistenta tehnica se va acorda sprijin unui Comitet director mixt pentru realizarea urmãtoarelor activitãţi:
1. Studierea şi reexaminarea regiunii transfrontaliere, identificarea rezervaţiilor şi parcurilor comune (puncte naturale) şi a habitatelor pentru conservarea biodiversitatii şi a zonelor de promovare a dezvoltãrii durabile. Analiza tehnica şi socialã la fata locului;
2. Conturarea scopurilor posibile ale zonelor identificate (de ex. rezervaţii, parcuri transfrontaliere). Elaborarea liniilor directoare pentru planificarea gestionãrii acestor zone;
3. Reexaminarea infrastructurii transfrontaliere (de ex. drumuri) pentru a stabili întinderea geograficã şi oportunitatile de cooperare transfrontaliera şi cu privire la activitãţi transfrontaliere;
Pentru unele proiecte selectate (cel puţin patru), se vor desfasura urmãtoarele activitãţi:
4. Formularea şi prezentarea planurilor de gestionare în care sunt implicate toate pãrţile interesate;
5. Definirea mãsurilor de dezvoltare durabila în zonele-tampon;
6. Pregãtirea planurilor de dezvoltare durabila - mãsuri instituţionale şi de investiţii;
7. Pregãtirea documentaţiei preliminare a unor proiecte de investiţii pentru a fi gata când va fi disponibilã o viitoare finanţare;
Se va acorda asistenta tehnica şi pentru realizarea urmãtoarelor activitãţi:
8. Formare profesionalã pentru personalul din zonele protejate, din birourile regionale şi locale, pentru agricultori şi silvicultori, precum şi pentru autoritãţile locale şi regionale, pentru structurile din ministerele de resort;
9. Formularea unei strategii de implementare pentru sprijinirea unor viitoare activitãţi transfrontaliere mixte în domeniul dezvoltãrii durabile şi al conservãrii biodiversitatii;
Prin asistenta tehnica se va elabora un plan de finanţare nerambursabila pentru sprijinirea activitãţilor transfrontaliere mixte în domeniul dezvoltãrii durabile şi al conservãrii biodiversitatii care poate fi implementat în perioada 2004-2006.
Proiectul va contribui, de asemenea, la pregãtirea unui plan comun de management forestier pentru pãdurile din Dobrogea într-o regiune care este deosebit de bogata, dar care se confrunta cu multe provocari, inclusiv cu procesul de desertificare.
Prin asistenta tehnica se va acorda sprijin pentru realizarea urmãtoarelor sarcini:
Realizarea unui plan comun de management forestier pentru atingerea obiectivului comun de ambele pãrţi în vederea dezvoltãrii unui sistem de coridoare forestiere care sa asigure continuitatea şi interconexiunea zonelor protejate şi protecţia reţelelor de perdele forestiere din ambele tari.
Campanie de informare publica şi de sensibilizare Formarea profesionalã a personalului local
Pregãtirea documentaţiei preliminare a unor proiecte de investiţii realizate pentru a atrage sprijinul financiar al donatorilor.
Componenta 2: Achiziţionarea de echipamente pentru activitãţi de supraveghere şi întreţinere
Obiectivul specific al acestei componente este achiziţionarea de echipamente de supraveghere şi întreţinere pentru unele zone protejate existente, în vederea îmbunãtãţirii cunoştinţelor privind biodiversitatea şi a activitãţilor de conservare a biodiversitatii.
Iata câteva informaţii despre unele zone de referinta în cauza:
Pe malul romanesc, ar trebui avute în vedere cinci zone protejate situate în Dobrogea, care se întind pe 1.000 de hectare:
Rezervatia naturala "Padurea Hagieni", satul Albesti; "Padurea Dumbraveni", satul Dumbraveni; "Padurea Canaraua Fetei", satul Baneasa; "Padurea Esechioi", satul Ostrov; "Fantanita - padurea Murfatlar", oraşul Basarabi.
În paralel, Direcţia Silvicã Dobrogea-Constanta va finanta activitãţile de reimpadurire din zona Dobrogea. Obiectivul este protejarea impotriva desertificarii şi a climei uscate prin reimpadurirea noilor zone (min. 300 ha).
Pe malul bulgaresc,
Componenta de aprovizionare va permite organismelor de gestionare a zonelor protejate din Dobrici şi General Tosevo, precum şi a parcului natural Rusenski Lom sa identifice populatiile din speciile protejate şi din cele amenintate.
Pentru aceste zone protejate, se vor achizitiona echipamente de supraveghere şi întreţinere, cum ar fi:
- staţii GIS, ORDBMS, GPS, imagini prin satelit, componente şi echipamente informatice;
- aparate foto digitale şi camere video digitale; binocluri;
- aparate de înregistrare video şi televizoare;
- echipamente de birou
(în cazul Bulgariei, prin cofinantare nationala, se va finanta şi achiziţionarea de vehicule de teren pentru a îmbunãtãţi mobilitatea personalului însãrcinat cu activitãţi de observare şi control).

Phare BG-2003/005-631.03: "Dezvoltarea unui program comun de gestionare a calitãţii aerului înconjurãtor pentru regiunea de frontiera Bulgaria - România de-a lungul cursului inferior al Dunãrii" (0,700 MEUR)

În Bulgaria, evaluarea preliminarã cu privire la poluantii reglementati de Prima Directiva Fiica 1999/30/CE (SO(2), NO(X), şi plumb, cu excepţia PM(10)) a fost finalizatã în anul 2001. În consecinta, teritoriul tarii a fost împãrţit în 124 de zone de gestionare şi evaluare a calitãţii aerului înconjurãtor, dintre care 35 de zone în care valorile-limita nu au fost respectate, adicã zone în care s-au înregistrat depasiri ale normelor de calitate a aerului stabilite. Pentru aceste 35 de zone, au fost dezvoltate programe de gestionare a calitãţii aerului înconjurãtor în conformitate cu art. 8 din directiva-cadru.
În cadrul celor 35 de zone, exista patru zone cu poluare mixtã (localã şi transfrontaliera). Numai acestora ar trebui sa li se aplice cerinţele specifice enunţate în art. 8 alin. (6) din directiva-cadru, adicã gestionarea calitãţii aerului în aceste zone trebuie sa fie strâns coordonata între cele doua tari. Aceasta înseamnã ca ar trebui dezvoltate şi aplicate în comun programe relevante de gestionare a calitãţii aerului.
Cele patru zone transfrontaliere menţionate anterior cuprind oraşele Nicopole, Svistov, Ruse şi Silistra şi împrejurimile acestora sau coincid cu partea bulgara a regiunii Dunãrii de Jos, pentru care a fost creat, cu asistenta financiarã din programul Phare de cooperare transfrontaliera, un Sistem comun de monitorizare a calitãţii aerului (SCMCA).
Având în vedere originea transfrontaliera a unei pãrţi din poluarea existenta în zona în cauza, programele trebuie sa fie pe deplin coordonate cu programele "în oglinda" relevante dezvoltate de partea romana.
Singura modalitate posibila de a pune acest lucru în practica este reunirea celor opt programe "în oglinda" (câte patru de fiecare parte) într-un Program comun de gestionare a calitãţii aerului pentru regiunea Dunãrii de Jos, cu implicarea, între timp, a tuturor autoritãţilor competente naţionale şi regionale de pe ambele maluri.
Mãsurile de mai sus vor asigura nivelul cerut de eficienta a costurilor şi de programare corecta şi prioritizare a mãsurilor separate de imbunatatire (reducere a emisiilor) (având în vedere ca, în anumite cazuri, respectarea unei norme de calitate a aerului în una dintre tari va fi mult mai uşor de realizat şi mult mai eficienta din punct de vedere al costurilor prin mãsuri adecvate de reducere a emisiilor /sau printr-o combinatie de mãsuri/ în alta ţara).
Pe lângã acestea, dezvoltarea unui Program comun de gestionare a calitãţii aerului va asigura în viitor posibilitatea de a pregati termeni de referinta şi documente de licitaţie pentru investiţii de stringenta prioritate (inclusiv în infrastructura) prin care nivelurile emisiilor vor fi reduse, iar normele de calitate a aerului vor fi îndeplinite.
Între timp, dacã rezultatele monitorizarii cu SCMCA indica o depasire a pragurilor de alarma stabilite în vederea informãrii publicului (în conformitate cu dispoziţiile Directivei 1999/30/CE ), se vor dezvolta planuri de acţiune pentru zonele în cauza, în conformitate cu art. 7 din Directiva-cadru.
Principalele rezultate ale proiectului sunt:
A. Analiza detaliatã şi evaluarea calitãţii aerului (analiza echipamentelor de mãsurare şi a metodelor de mãsurare utilizate în prezent; analiza iniţialã a datelor meteorologice şi a celor referitoare la calitatea aerului disponibile; analiza iniţialã a situaţiei emisiilor; masurari suplimentare ale calitãţii aerului, dacã este necesar; pregãtirea unui program-modul pentru emisiile provenind din trafic şi a unor modele de dispersie; compilarea şi completarea inventarului de emisii; implementarea unui Sistem de informaţii geografice (GIS) cu privire la surse locale de emisie; evaluarea calitãţii aerului înconjurãtor).
B. Dezvoltarea unui program pentru îmbunãtãţirea calitãţii aerului înconjurãtor în cazul depãşirii valorilor limita (identificarea potentialelor mãsuri de reducere a emisiilor; scenarii de dezvoltare a emisiilor pana în 2010; prioritizarea mãsurilor şi analiza financiarã; elaborarea unui program de mãsuri pe termen lung; elaborarea unui plan de acţiune pe termen scurt cuprinzând mãsuri care trebuie adoptate în cazul depãşirii pragurilor de alerta; seminarii/ateliere cu pãrţile interesate).
C. Elaborarea formularelor de cerere în format specific, în conformitate cu cerinţele donatorilor specifici.
D. Pregãtirea unui program de formare. Diseminarea cunoştinţelor de baza privind evaluarea şi gestionarea calitãţii aerului.

Phare RO-2003/005-701.03: "Dezvoltarea unui program de gestionare a calitãţii aerului înconjurãtor pentru regiunea româneascã de-a lungul granitei cu Bulgaria, pe cursul inferior al Dunãrii" (0,700 MEUR)

Poluarea transfrontaliera şi problemele de mediu conexe la granita dintre România şi Bulgaria au fost exprimate în mod repetat în ultimii zece ani. La 27 decembrie 1993, a fost semnat un memorandum de înţelegere de cãtre Ministerele Mediului din Bulgaria şi România, prin care acestea îşi declarau disponibilitatea de a coopera în problema monitorizarii poluarii transfrontaliere România - Bulgaria.
Calitatea aerului pentru asezarile româneşti incluse în aglomerarile de aşezãri romano-bulgare de pe cursul inferior al Dunãrii (Turnu Magurele - Nicopole, Zimnicea - Svistov, Giurgiu - Ruse şi Calarasi - Silistra) este caracterizatã prin depãşirea concentratiilor pentru o serie de poluanti controlati: pulberi în suspensie, amoniac, sulfura de hidrogen, fenoli şi alte substanţe organice. Poluarea este rezultatul producerii de materiale sintetice, substanţe chimice, maşini şi produse metalurgice, al producerii de energie electrica, al transportului rutier şi al arderii de combustibili în scopuri gospodãreşti.
Regiunea a fost poluata peste norme ca rezultat al activitãţilor industriale din oraşele de pe ambele maluri ale Dunãrii inferioare, într-un moment în care încã nu fuseserã constituite organisme rãspunzãtoare de protecţia mediului.
Ministerul Agriculturii, Pãdurilor, Apelor şi Mediului (fostul Minister al Apelor şi Protecţiei Mediului) a înfiinţat, prin proiectul Phare de cooperare transfrontaliera RO9911.02, un sistem de supraveghere a calitãţii aerului în zona de frontiera România -Bulgaria, cu staţii de monitorizare pe fiecare mal: câte doua staţii la Calarasi şi Silistra, doua staţii la Giurgiu şi trei staţii la Ruse, doua staţii la Turnu Magurele şi o statie la Nicopole, câte o statie la Zimnicea şi Svistov. Echipamentele menţionate au fost deja asamblate şi puse în funcţiune. Sistemul este, de asemenea, dotat cu transmisie a datelor on-line reciprocã, în principalele oraşe fiind instalate panouri de informare publica.
Proiectul menţionat anterior, care consta, într-o prima etapa, în rezolvarea acestor probleme, este dezvoltarea unui sistem de control (monitorizare) a emisiilor, care reprezintã scopul proiectului propus.
Vor fi dezvoltate planuri şi programe de gestionare a calitãţii aerului în cooperare cu administraţia localã, organismele descentralizate ale administraţiei locale, deţinãtorii de titluri şi alte pãrţi interesate.
Planurile şi programele sunt date publicitãţii şi raportate Uniunii Europene. Autoritatea centrala de mediu monitorizeazã progresele şi respectarea planurilor şi programelor de gestionare a calitãţii aerului şi raporteazã anual rezultatele supravegherii.
Elaborarea planurilor va asigura nivelul cerut de eficienta a costurilor şi de programare corecta şi prioritizare a mãsurilor separate de imbunatatire (reducere a emisiilor) (având în vedere ca, în anumite cazuri, respectarea unei norme de calitate a aerului în una dintre tari va fi mult mai uşor de realizat şi mult mai eficienta din punct de vedere al costurilor prin mãsuri adecvate de reducere a emisiilor /sau printr-o combinatie de mãsuri/ în alta ţara).
Între timp, dacã rezultatele monitorizarii cu Sistemul comun de monitorizare a calitãţii aerului indica o depasire a pragurilor de alerta stabilite în vederea informãrii publicului (în conformitate cu Directiva 1999/30/CE ), se vor dezvolta planuri de acţiune pentru zonele în cauza.
Principalele rezultate ale proiectului sunt:
A. Evaluarea preliminarã a calitãţii aerului (analiza detaliatã a datelor referitoare la calitatea aerului, date referitoare la emisiile în aer, date meteorologice etc.; dacã este necesar, mãsuri suplimentare de calitate a aerului; analiza echipamentelor de mãsurare existente şi a metodelor de mãsurare utilizate în zona proiectului; finalizarea unui inventar al emisiilor şi stabilirea unor metodologii de comparare; implementarea unui Sistem de informaţii geografice (GIS) cu privire la surse locale de emisie; elaborarea unor metodologii şi proceduri comune de asigurare a calitãţii/control al calitãţii (AC/CC) pentru emisiile din aer; analiza detaliatã a modelelor naţionale de dispersie a poluantilor, în vederea utilizãrii acestor modele pentru evaluarea calitãţii aerului în condiţii transfrontaliere; stabilirea modelelor adecvate de dispersie a poluantilor pentru aceste tipuri de zone şi colectarea datelor în vederea asigurãrii datelor introduse în modelele de dispersie a poluantilor; dezvoltarea de linii directoare pentru evaluarea calitãţii aerului în condiţii transfrontaliere; realizarea evaluãrii preliminare a calitãţii aerului la nivel local, pentru zone situate de-a lungul malului romanesc al Dunãrii inferioare).
B. Dezvoltarea de planuri şi programe în condiţii transfrontaliere pentru gestionarea calitãţii aerului (identificarea şi examinarea potentialelor mãsuri de reducere a emisiilor; selectarea mãsurilor adecvate; scenarii de dezvoltare a emisiilor în perioada 2007-2015; estimarea dezvoltãrii calitãţii aerului în perioada 2007-2015; prioritizarea mãsurilor şi analizei financiare; linii directoare de elaborare a planurilor de acţiune pe termen scurt şi lung; stabilirea marjelor de toleranta şi a pragurilor de alerta în zonele transfrontaliere; proiecte de programe pe termen lung de imbunatatire a calitãţii aerului pentru 1. Calarasi - Silistra, 2. Giurgiu - Ruse, 3. Turnu Magurele - Nicopole, 4. Zimnicea - Svistov (finanţate atât din proiecte româneşti, cat şi din proiecte bulgare); proiecte de planuri pe termen scurt de imbunatatire a calitãţii aerului, dacã este necesar; materiale de formare; seminarii/ateliere; informaţii publice).
C. Elaborarea formularelor de cerere Informat specific, în conformitate cu cerinţele donatorilor specifici.
D. Diseminarea cunoştinţelor de baza privind evaluarea şi gestionarea calitãţii aerului.
Proiectul va finanta, de asemenea, o componenta de asistenta tehnica, pentru a sprijini elaborarea documentelor de licitaţie necesare pentru lansarea atât a proiectelor româneşti, cat şi a proiectelor bulgare.

Phare BG-2003/005-631.05: "Fondul Comun pentru Proiecte Mici" (0,800 MEUR)
şi
Phare RO-2003/005-701.06: "Fondul Comun pentru Proiecte Mici" (0,800 MEUR)

Fondul Comun pentru Proiecte Mici va fi creat ca un mecanism flexibil care finanţeazã proiecte "la scara redusã şi de la om la om" cu impact transfrontalier referitoare la: cooperarea în domeniul afacerilor, dezvoltarea întreprinderilor, transfer de tehnologie şi marketing, pentru întreprinderile mici şi mijlocii, formare, ocuparea forţei de munca, mãsuri pentru schimburi culturale şi medicale, îmbunãtãţirea fluxului informaţional şi a comunicaţiilor între regiunile limitrofe etc. Pentru a obţine un impact suficient, aceste mecanisme trebuie implementate în perspectiva multianuala. În consecinta, ambele pãrţi au convenit sa continue aceasta initiativa şi sa mãreascã alocaţia Phare pentru fiecare ţara. Fondul Comun pentru Proiecte Mici va funcţiona în conformitate cu Liniile directoare specifice dezvoltate pentru exerciţiul 2000 şi aprobate de Serviciile Comisiei (Delegatiile CE) şi cu "Ghidul practic pentru proceduri contractuale finanţate din bugetul general al Comunitãţilor Europene în contextul acţiunilor externe". Vor fi elaborate de cãtre ambele tari linii directoare comune precise, care vor fi aprobate de Delegatiile CE din Bulgaria şi România.
Instituţiile-cheie ale Fondului Comun pentru Proiecte Mici sunt agenţiile de implementare din cele doua tari, care vor prezenta o solicitare pentru propuneri de proiecte, care trebuie sa fie deschisã şi corecta pentru toate organizaţiile eligibile, Comitetul comun de evaluare (CCE) şi Secretariate (Birourile regionale de cooperare transfrontaliera pentru Fondul Comun pentru Proiecte Mici). O echipa de evaluatori adecvatã va evalua cererile prezentate. Deciziile finale se adopta pe baza recomandãrilor Comitetului comun de evaluare.
Secretariatul bulgar a fost înfiinţat în regiunea de frontiera, la Ruse, în vederea asigurãrii contactelor zilnice şi a cooperãrii cu beneficiarii proiectului. Acest birou are sarcinile specifice stabilite de liniile directoare pentru Fondul Comun pentru Proiecte Mici. Secretariatul roman a fost înfiinţat în regiunea de frontiera, la Giurgiu, în vederea asigurãrii contactelor zilnice şi a cooperãrii cu beneficiarii proiectului. Acest birou are sarcinile specifice stabilite de liniile directoare pentru Fondul Comun pentru Proiecte Mici.
În multe cazuri, candidaţii pentru proiect vor necesita asistenta de dezvoltare considerabila. Pot fi organizate ateliere de formare şi informare pentru a informa şi asista potentialii participanţi, astfel încât sa se asigure un înalt grad de transparenta şi sa se incurajeze propunerile de calitate. Secretariatul va numi, de asemenea, experţi care sa viziteze potentialii candidaţi pentru a le oferi asistenta, în special în probleme cum ar fi evaluarea costului proiectului.
Obiectivul Fondului Comun pentru Proiecte Mici este de a pune la dispoziţie o contribuţie Phare totalã de 800.000 EUR/regiune de frontiera. Pana la 7% din contribuţia Phare (maximum 56.000 EUR pentru fiecare ţara) poate fi utilizata pentru cheltuieli legate de pregãtirea, selectarea, evaluarea şi monitorizarea asistenţei.
Cofinantarea este necesarã şi va reprezenta un criteriu de eligibilitate a proiectelor. Cofinantarea minima va fi de 10% din costul fiecãrui proiect de mica amploare. Proiectelor deja finanţate parţial dintr-un alt program din fonduri UE nu li se poate acorda sprijin din acest program Phare.
Activitãţi de sprijin

Phare BG-2003/005-631.06: "Mecanismul de pregãtire a proiectelor" (0,500 MEUR)
şi
Phare RO-2003/005-701.07: "Mecanismul de pregãtire a proiectelor" (0,300 MEUR)

Fiecare proiect va oferi asistenta tehnica pe termen scurt agenţiei de implementare pentru programele Phare de cooperare transfrontaliera Bulgaria - România din fiecare ţara. Aceasta asistenta se referã la toate activitãţile legate de ciclul de viata al proiectelor Phare de cooperare transfrontaliera (identificare, programare, contractare, implementare etc.), inclusiv revizuirea documentelor Fondului Comun pentru Proiecte Mici.
Autoritãţile de implementare implicate în faza de programare vor fi sprijinite cu expertiza pe termen scurt, pentru ca acestea sa poatã produce documentaţie de fond adecvatã, studii de fezabilitate, documentaţii tehnice de proiect, termeni de referinta, specificaţii tehnice şi dosare de licitaţie etc.
Invataminte:
Experienta dobandita din implementarea programelor Phare în anii anteriori şi din evaluare a dat naştere unui numãr de invataminte cu caracter general. Aceste invataminte sunt reflectate în conceperea şi implementarea Programului Phare de cooperare transfrontaliera Bulgaria - România pe 2003. Cele mai importante invataminte se referã la constrângeri privind capacitatea administrativã a Bulgariei şi României. O alta lectie cheie este ca succesul proiectelor Phare, în special construcţia institutionala, depinde de continuitatea personalului cheie la nivel de cadre şi de lucrãtori.
Au fost, de asemenea, trase concluzii specifice cu privire la sectoare individuale sau tipuri de proiecte, acestea fiind reflectate în documente de proiect individuale.

2. Bugetul


 ┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
 │   Programul Phare 2003 de cooperare transfrontaliera la granita dintre     │
 │                    România şi Bulgaria (EUR)                               │
 └────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
 ┌──────────────┬───────────────────┬──────────────┬─────────────┬────────────┐
 │CRIS No       │Titlul proiectului │Construcţia   │  Investiţie │    Phare   │
 │              │                   │institutionala│     din     │    Total   │
 │              │                   │din fonduri   │   fonduri   │            │
 │              │                   │  Phare       │    Phare    │            │
 ├──────────────┼───────────────────┼──────────────┼─────────────┼────────────┤
 │BG 2003/005-  │Construcţia finala │     0        │ 3.750.000   │  3.750.000 │
 �.01        │a drumului de oco- │              │             │            │
 │              │lire din zona      │              │             │            │
 │              │Silistra           │              │             │            │
 ├──────────────┼───────────────────┼──────────────┼─────────────┼────────────┤
 │RO 2003/005-  │Giurgiu -          │     0        │ 2.655.000   │  2.655.000 │
 �.01        │Consolidarea infra-│              │             │            │
 │              │structurii de acces│              │             │            │
 │              │la frontiera       │              │             │            │
 ├──────────────┼───────────────────┼──────────────┼─────────────┼────────────┤
 │RO 2003/005-  │Dig pe Dunare în   │     0        │ 1.845.000   │  1.845.000 │
 �.02        │zona Boianu -      │              │             │            │
 │              │Sticleanu          │              │             │            │
 ├──────────────┼───────────────────┼──────────────┼─────────────┼────────────┤
 │BG 2003/005-  │Dezvoltarea econo- │ 1.000.000    │     0       │  1.000.000 │
 �.02        │mica durabila a    │              │             │            │
 ├──────────────┤regiunii de fronti-├──────────────┼─────────────┼────────────┤
 │RO 2003/005-  │era bulgaro-romane │   700.000    │     0       │    700.000 │
 �.05        │                   │              │             │            │
 ├──────────────┼───────────────────┼──────────────┼─────────────┼────────────┤
 │BG 2003/005-  │Dezvoltarea unui   │   700.000    │     0       │    700.000 │
 �.03        │program comun de   │              │             │            │
 │              │gestionare a cali- │              │             │            │
 │              │tatii aerului în-  │              │             │            │
 │              │conjurator pentru  │              │             │            │
 │              │regiunea de fronti-│              │             │            │
 │              │era Bulgaria -     │              │             │            │
 │              │România de-a lungul│              │             │            │
 │              │cursului inferior  │              │             │            │
 │              │al Dunãrii         │              │             │            │
 ├──────────────┼───────────────────┼──────────────┼─────────────┼────────────┤
 │RO 2003/005-  │Dezvoltarea unui   │   700.000    │     0       │    700.000 │
 �.03        │program de         │              │             │            │
 │              │gestionare a cali- │              │             │            │
 │              │tatii aerului în-  │              │             │            │
 │              │conjurator pentru  │              │             │            │
 │              │regiunea româneascã│              │             │            │
 │              │de-a lungul gra-   │              │             │            │
 │              │nitei cu Bulgaria, │              │             │            │
 │              │pe cursul inferior │              │             │            │
 │              │al Dunãrii         │              │             │            │
 ├──────────────┼───────────────────┼──────────────┼─────────────┼────────────┤
 │BG 2003/005-  │Promovarea dezvol- │   850.000    │   400.000   │  1.250.000 │
 �.04        │tarii durabile şi  │              │             │            │
 ├──────────────┤conservarea bio-   ├──────────────┼─────────────┼────────────┤
 │RO 2003/005-  │diversitatii în    │   400.000    │   600.000   │  1.000.000 │
 �.04        │regiunea transfron-│              │             │            │
 │              │taliera bulgaro-   │              │             │            │
 │              │romana             │              │             │            │
 ├──────────────┼───────────────────┼──────────────┼─────────────┼────────────┤
 │BG 2003/005-  │Fondul Comun pentru│   800.000    │     0       │    800.000 │
 �.05        │Proiecte Mici      │              │             │            │
 ├──────────────┼───────────────────┼──────────────┼─────────────┼────────────┤
 │RO 2003/005-  │Fondul Comun pentru│   800.000    │     0       │    800.000 │
 �.06        │Proiecte Mici      │              │             │            │
 ├──────────────┼───────────────────┼──────────────┼─────────────┼────────────┤
 │BG 2003/005-  │Mecanismul de pre- │   500.000    │     0       │    500.000 │
 �.06        │gatire a proiectelor              │             │            │
 ├──────────────┼───────────────────┼──────────────┼─────────────┼────────────┤
 │RO 2003/005-  │Mecanismul de pre- │   500.000    │     0       │    500.000 │
 �.07        │gatire a proiectelor              │             │            │
 ├──────────────┼───────────────────┼──────────────┼─────────────┼────────────┤
 │              │TOTAL              │ 6.750.000    │ 9.250.000   │ 16.000.000 │
 └──────────────┴───────────────────┴──────────────┴─────────────┴────────────┘


În conformitate cu Liniile directoare Phare pentru 1999 şi cu Liniile directoare revizuite pentru 2002, toate proiectele de investiţii sprijinite de Phare trebuie sa primeascã cofinantare din fonduri publice naţionale.
Contribuţia comunitara se poate ridica pana la 75% din valoarea totalã a cheltuielilor publice eligibile*1).
Cofinantarea pentru proiectele de construcţie institutionala este acordatã de beneficiar care are responsabilitatea efectuãrii anumitor costuri de infrastructura şi de implementare operationala, prin finanţarea resurselor umane şi a altor tipuri de resurse necesare în vederea unei absorbtii efective şi eficiente a asistenţei Phare.
3. Mãsuri în vederea implementarii
3.1 Mãsuri în vederea implementarii în Bulgaria
a.) Gestionarea fondurilor şi a proiectului de cãtre ţara candidata
Programul va fi gestionat în conformitate cu procedurile Sistemului Extins de Implementare Descentralizat Phare (EDIS) stabilite în Decizia de acreditare EDIS şi în Acordul de implementare a EDIS (Acordul de implementare EDIS; EIM) încheiat între Bulgaria şi Comisie*2). Înaintea încheierii Acordului menţionat anterior, implementarea se va face urmând procedurile Sistemului de implementare descentralizat Phare (SID)*3). Cu toate acestea, descentralizarea extinsã se va aplica cel mai târziu începând cu data aderãrii.
---------
*)1 Impozitele nu reprezintã un element eligibil pentru cofinantare.
*)2 În conformitate cu normele stabilite în Regulamentul Consiliului 1605/2002 (Regulamentul financiar), în special art. 164, în Regulamentul Comisiei 2342/2002 (Normele de aplicare a Regulamentului financiar) şi în anexa la Regulamentul Consiliului 1266/1999.
*3) În conformitate cu normele stabilite în Regulamentul Consiliului (1605/2002) (Regulamentul financiar), în Regulamentul Comisiei 2342/2002 (Normele de aplicare a Regulamentului financiar) şi în anexa la Regulamentul Consiliului 1266/1999.

Coordonatorul naţional al asistenţei (CNA) va avea responsabilitatea generalã pentru programarea şi monitorizarea programelor Phare. Responsabilul naţional cu autorizarea finanţãrii (RNAF) şi responsabilii cu autorizarea programului (RAP) vor asigura ca programele sunt implementate în conformitate cu procedurile stabilite în Decizia de acreditare EDIS şi/sau în Manualul SID, precum şi cu alte instrucţiuni ale Comisiei şi ca toate contractele necesare implementarii Memorandumului de finanţare sunt atribuite pe baza procedurilor şi documentelor standard definite şi publicate recent de cãtre Comisia Europeanã în vederea implementarii acţiunilor externe. CNA şi RAP au o responsabilitate comuna în privinta coordonãrii programelor Phare (inclusiv programul Phare de cooperare transfrontaliera), ISPA şi SAPARD, precum şi a Fondurilor Structurale şi de Coeziune.
Fondul Naţional (FN) din cadrul Ministerului Finanţelor din Bulgaria, condus de RNAF, va supraveghea gestionarea financiarã a programului şi va avea responsabilitatea raportarii cãtre Comisia Europeanã. RNAF va deţine responsabilitatea generalã pentru gestionarea financiarã a fondurilor Phare. Acesta se va asigura ca sunt respectate regulile Phare, reglementãrile şi procedurile referitoare la achiziţii, raportare şi gestionare financiarã, precum şi normele comunitare de acordare a ajutoarelor de stat, şi ca funcţioneazã sistemul de raportare şi informare cu privire la proiect. Aceasta include responsabilitatea raportarii tuturor cazurilor suspecte şi dovedite de frauda sau nereguli. RNAF va avea rãspunderea deplina asupra fondurilor Phare ale unui program pana la încheierea acestuia.
b.) Dimensiunea proiectului
Toate proiectele vor fi mai mari de 2 milioane EUR, cu excepţia urmãtoarelor:
2003/005-631.05 Fondul Comun pentru Proiecte Mici (FCPM), dar fiind domeniul sau de aplicare
2003/005-631.03 Dezvoltarea unui program comun de gestionare a calitãţii aerului înconjurãtor pentru regiunea de frontiera dintre Bulgaria şi România de-a lungul Dunãrii inferioare
Şi
2003/005-631.04 Promovarea dezvoltãrii durabile şi conservarea biodiversitatii în regiunea transfrontaliera dintre Bulgaria şi România
Şi
2003/005-631.02 Dezvoltarea economicã durabila a regiunii transfrontaliere dintre Bulgaria şi România
Şi
2003/005-631.06 Mecanismul de pregãtire a proiectelor
data fiind natura de construcţie institutionala a proiectelor.
c.) Termene de contractare şi executare a contractelor; termene de programare
Toate contractele trebuie încheiate pana la 30 noiembrie 2005. Perioada de contractare nu poate depãşi sub nici o forma termenul de 3 ani de la data angajamentului global asumat.
Executarea contractelor trebuie sa se încheie pana la 30 noiembrie 2006, cu excepţia proiectului 2003/005-331.01 "Finalizarea construcţiei drumului secundar în localitatea Silistra", a cãrui data de executare a contractelor este 30 noiembrie 2007. Angajamentele bugetare care nu au condus la plati timp de trei ani de la data asumarii legale vor fi dezangajate.
d.) Procedura de verificare şi încheiere a conturilor şi recuperarea fondurilor
Se va introduce o procedura de verificare şi încheiere a conturilor în conformitate cu dispoziţiile art. 53 alin. 5 din Regulamentul financiar*4) şi ale art. 42 din Normele de aplicare ale Regulamentului financiar*5).
Orice nereguli sau fraude*6) descoperite în orice moment pe parcursul implementarii programului vor conduce la recuperarea fondurilor de cãtre Comisie.
-------
*4) Regulamentul Consiliului 1605/2002 din 25 iunie 2002.
*5) Regulamentul Comisiei 2342/2002 din 23 decembrie 2002.
*6) Conform definitiei de la pct. 8a (Mãsuri de audit şi anti-frauda în statele candidate) din prezentul document.

Dacã implementarea unei mãsuri nu pare sa justifice fie o parte, fie totalitatea asistenţei alocate, Comisia va efectua o analiza corespunzãtoare a situaţiei, în special solicitând tarii beneficiare sa îşi prezinte observaţiile într-o perioada de timp determinata şi sa corecteze neregulile.
În urma analizei menţionate în paragraful anterior, Comisia poate reduce, suspenda sau anula asistenta legatã de mãsurile respective, dacã analiza scoate la iveala nereguli, o utilizare necorespunzãtoare a fondurilor sau nerespectarea uneia dintre condiţiile prevãzute în memorandumul de finanţare şi, în special, orice schimbare semnificativã care afecteazã natura sau condiţiile de implementare ale mãsurii pentru care nu s-a cerut aprobarea Comisiei. Orice reducere sau anulare a fondurilor conduce la recuperarea sumelor plãtite.
În cazul în care considera ca o neregula nu a fost corectatã sau ca o parte a unei operaţiuni sau intreaga operaţiune nu justifica parţial sau total asistenta acordatã, Comisia va efectua o analiza corespunzãtoare a situaţiei şi va solicita tarii beneficiare sa îşi prezinte observaţiile într-o perioada de timp determinata, în urma analizei, dacã ţara beneficiara nu a luat mãsuri de corectare a situaţiei, Comisia poate:
(a) reduce sau anula orice avans;
(b) anula în totalitate sau parţial asistenta acordatã pentru mãsura respectiva.
Comisia trebuie sa stabileascã dimensiunea mãsurii corective, având în vedere natura neregulii constatate şi gravitatea oricãror deficiente în sistemele de control şi de gestionare.
Orice fonduri neutilizate pana la data de expirare a programului vor fi recuperate de Comisie. O declaraţie finala scrisã, însoţitã de documentaţia aferentã, va fi emisã de cãtre Responsabilul naţional cu autorizarea finanţãrii (RNAF), la doua luni dupã ce toate plãţile au fost efectuate, în care este prezentatã suma totalã contractatã şi achitatã. Va fi inclusã şi o balanţa finala a bãncii care sa prezinte soldurile existente la Fondul Naţional (FN)/Agenţia de implementare (AI) şi la Oficiul de Plati şi Contractare Phare (OPCP).
Deşi fondurile neutilizate şi neeligibile sunt recuperate dupã expirarea Memorandumul de finanţare, se poate emite un ordin complementar de recuperare dupã efectuarea auditului final privind corectitudinea şi concordanta contractelor şi plãţilor, precum şi conformitatea acestora cu dispoziţiile Memorandumului de finanţare, luând în considerare opinia independenta a auditului final.
RNAF va asigura rambursarea oricãror fonduri neutilizate sau a oricãrei plati necuvenite, într-un interval de 60 de zile calendaristice de la data notificãrii. Dacã RNAF nu returneazã suma pe care o datoreazã Comunitãţii, ţara beneficiara trebuie sa plãteascã aceasta suma Comisiei. Se vor aplica, referitor la sumele nerestituite, penalizãri pentru întârzierea plãţilor, prin aplicarea regulilor prevãzute în regulamentul financiar care reglementeazã bugetul Comunitãţii.
e.) Fluxuri financiare
Comisia va transfera fonduri cãtre FN, în conformitate cu Memorandumul de înţelegere semnat de Comisie şi de Bulgaria în decembrie 1998. La cererea RNAF, fondurile vor fi transferate într-un cont bancar separat, în euro, care va fi deschis şi gestionat de cãtre FN, la o banca stabilitã în prealabil şi de comun acord cu Comisia.
) Transferul de fonduri cãtre Fondul Naţional
O suma egala cu pana la 20% din fondurile ce urmeazã a fi gestionate local*, reprezentând prefinantarea*7), va fi transferata la FN în urma semnãrii Memorandumului de finanţare şi a Acordurilor de finanţare (AF) între FN şi Agenţiile de implementare (AI)/ Oficiul de Plati şi Contractare Phare (OPCP). Dispoziţiile art 2 şi 13 din Memorandumul de înţelegere privind înfiinţarea Fondului Naţional trebuie, de asemenea, sa fie respectate. În plus, RNAF trebuie sa înainteze Comisiei desemnarea responsabililor desemnaţi ca RAP şi o descriere a sistemului implementat, subliniind fluxul informaţional dintre FN şi AI/OPCP şi modul în care vor decurge plãţile.
Se vor efectua doua realimentari de fonduri egale cu pana la 30% fiecare din fondurile gestionate local. A doua realimentare se va opera atunci când 5% din buget va fi plãtit de cãtre agenţiile de implementare (AI) şi de cãtre OPCP. A treia realimentare poate fi cerutã atunci când 35% din bugetul total în vigoare a fost plãtit. A patra realimentare se va plati când se achitã 70% din bugetul total în vigoare şi când toate cheltuielile au fost efectuate (şi anume, contractate în totalitate). Dupã cel mult doua luni de la efectuarea tuturor plãţilor, Fondul Naţional va prezenta un raport final de cheltuieli, care va declansa operatia de regularizare a tuturor transferurilor raportatã la ultima cheltuiala efectuatã, ceea ce în stadiul respectiv va reprezenta plãţile efectuate (încetarea cheltuielilor)*8).
În mod excepţional, RNAF poate cere plata în avans a unor procente mai mari decât cele menţionate mai sus, conform procedurilor prevãzute în Memorandumul de înţelegere menţionat anterior. Nu se poate face nici o realimentare dacã nu au fost respectate etapele menţionate mai sus, în afarã de cazul în care exista o autorizare expresã prealabilã a Comisiei în acest sens.
bb.) Transferul de fonduri cãtre Agenţiile de implementare
Fondul Naţional va transfera fonduri Agentiilor de implementare (AI), inclusiv Oficiului de Plati şi Contractare Phare (OPCP), în conformitate cu Acordurile de finanţare (AF) semnate de FN şi de AI/OPCP, dacã este cazul. Se vor deschide conturi bancare pentru subprograme în numele Agenţiei de implementare/OPCP responsabile/responsabil cu administrarea financiarã a subprogramelor, conform art. 13 din Memorandumul de înţelegere privind înfiinţarea Fondului Naţional.
În conformitate cu SID, fiecare acord de finanţare va fi aprobat în prealabil de cãtre Comisia Europeanã. În cazul în care FN este agentul plãtitor pentru OPCP/Agenţia de implementare (AI), nu se vor efectua transferuri de fonduri de la FN cãtre OPCP/AI. OPCP şi Agenţiile de implementare (AI) trebuie sa fie fiecare conduse de cãtre un responsabil cu autorizarea programului (RAP), numit de RNAF, dupã consultarea CNA. RAP va rãspunde de toate operaţiunile efectuate de cãtre OPCP/AI.
Pentru contractele cu fonduri reţinute pentru o perioada de garanţie, totalul general al fondurilor legat de aceste contracte, asa cum a fost calculat de RAP şi stabilit de cãtre Comisie, va fi plãtit Agenţiei de implementare înainte de încheierea oficialã a programului. Agenţia de implementare îşi asuma responsabilitatea deplina de a depune fondurile pana la plata finala şi de a se asigura ca fondurile menţionate anterior vor fi folosite numai pentru a face plati legate de clauzele de reţinere.
Agenţia de implementare îşi asuma în continuare responsabilitatea deplina fata de contractori, în sensul îndeplinirii obligaţiilor legate de clauzele de reţinere. Fondurile care nu au fost plãtite contractanţilor dupã decontarea plãţilor finale vor fi returnate Comisiei. Anual, Comisia va primi de la RNAF o situaţie generalã a folosirii fondurilor depuse în conturi cu garanţie şi în special a plãţilor efectuate din aceste conturi, precum şi a dobânzilor acumulate.
cc.) Dobanda
În principiu, toate conturile bancare*9) vor fi purtãtoare de dobanda. Dobanda va fi raportatã Comisiei Europene. Prin decizia Comisiei, pe baza propunerii RNAF, dobanda poate fi reinvestita în program.
---------
*7) Conform definitiei de la art. 81.1.b.i din Regulamentul financiar.
*8) Conform definitiei de la art. 105 din Normele de aplicare.
*9) în special, dar nu exclusiv, conturile deţinute de FN, OPCP şi AI.


f.) Agenţiile de implementare vor rãspunde de subprograme dupã cum urmeazã:
Agenţia de implementare a întregului program va fi Ministerul Dezvoltãrii Regionale şi lucrãrilor Publice (MDRLP).
g.) Evaluarea impactului asupra mediului şi conservarea naturii
Procedurile de evaluare a impactului asupra mediului, stabilite în directiva Agenţiei de Implementare Europeanã (EIA)*10), se aplica în totalitate pentru toate proiectele de investiţii Phare. Dacã directiva EIA nu a fost încã transpusa în totalitate, procedurile trebuie sa fie similare celor stabilite în directiva menţionatã anterior. Dacã un proiect se afla sub incidenta anexei 1 sau anexei 2 la Directiva EIM, îndeplinirea procedurii EIA trebuie sa fie corespunzãtor documentata*11).
În cazul în care un proiect poate afecta zone importante pentru conservarea naturii, trebuie realizatã o evaluare corespunzãtoare, conform dispoziţiilor art. 6 din Directiva privind conservarea habitatelor naturale*14).
--------
*10) Directiva 85/337/CEE ; JO L 175/40; 05.07.1985; modificatã de Directiva 97/11/CEE ; JO L 73/5; 14.03.1997.
*11) În anexa EIA la fişa corespunzãtoare proiectului de investiţii.
*14) Directiva 92/43/CEE ; JO 206/7; 22.07.1992.

Toate proiectele de investiţii se realizeazã în conformitate cu legislaţia comunitara din domeniul mediului. Fişele de proiect vor conţine clauze specifice în conformitate cu legislaţia UE din domeniul mediului, în funcţie de tipul de activitate desfasurata în cadrul fiecãrui proiect de investiţii.
h.) Reguli speciale pentru anumite componente ale programului
Planuri de finanţare nerambursabila
În cazul planurilor de finanţare nerambursabila, mãsurile exacte de implementare vor fi precizate în fişele de proiect corespunzãtoare, în baza urmãtoarelor principii:
● Procedurile şi formatele care urmeazã a fi utilizate pentru implementarea planurilor şi acordarea finanţãrii vor urmãri dispoziţiile Ghidului practic. Se va acorda o atentie specialã procesului de selecţie a proiectelor beneficiare, care trebuie realizatã la nivel tehnic prin intermediul comitetelor de selecţie formate din experţi numiţi de cãtre autoritãţi care cofinanteaza planurile, precum şi de cãtre administraţiile corespunzãtoare şi grupurile de interese implicate în planuri.
● RAP pentru programul al cãrui plan de finanţare nerambursabila este finanţat trebuie sa îşi asume responsabilitatea contractualã şi financiarã privind implementarea planurilor. În special, RAP trebuie sa aprobe în mod oficial cererea de oferte, formularele de înscriere, criteriile de evaluare, precum şi procesul de selecţie şi rezultatele acestuia. RAP trebuie, de asemenea, sa semneze contractele de finanţare nerambursabila cu beneficiarii şi sa asigure monitorizarea şi controlul financiar corespunzãtor în temeiul autoritãţii şi responsabilitãţii sale. Cu aceasta rezerva, gestionarea planurilor poate fi descentralizata de sub autoritatea RAP cãtre organismele corespunzãtoare la nivel sectorial şi regional.
● Anterior acreditãrii EDIS, va fi necesarã aprobarea prealabilã a Delegaţiei Comisiei Europene la Sofia, în conformitate cu dispoziţiile capitolul 6 din Ghidul practic (control prealabil descentralizat).
● Implementarea proiectelor selectate prin prestarea de lucrãri şi servicii, furnizarea de materiale subcontractate de beneficiarii finali ai finantarilor individuale, va face obiectul regulamentelor referitoare la achiziţii din Ghidul practic.
● În urma unei evaluãri pozitive a capacitãţii Agenţiei de implementare de a gestiona din punct de vedere operational şi financiar planurile în mod clar şi eficient (cf. Secţiunii 11 şi anexei 4 din Ghidul Programului Phare 2003), Delegaţia Comisiei Europene poate hotãrî sa îşi retragã aprobarea prealabilã privind subcontractarea efectuatã de cãtre beneficiarii finali ai finanţãrii individuale. Dispoziţiile detaliate care reglementeazã rolul Delegaţiei în cadrul fazei de subcontractare prevãzute anterior va fi menţionatã, dacã este cazul, în schimbul de scrisori dintre Delegaţie şi Autoritãţile Naţionale dupã exerciţiul de evaluare menţionat anterior.
● Planurile de finanţare nerambursabila nu vor include proiecte pentru care contribuţia Phare este mai mare de 2 milioane EUR şi mai mica de 50 000 EUR. Aceasta limita inferioarã poate fi anulatã ca urmare a evaluãrii menţionate anterior a capacitãţii Agenţiei de implementare de a da asigurãri privind o gestionare financiarã sanatoasa. Aceasta limita inferioarã nu se aplica în cazul ONG-urilor.
Angajamentele financiare în termeni Phare vor fi operationale la data semnãrii contractelor de finanţare nerambursabila de cãtre RAP autorizate. Proiectele trebuie implementate integral înainte de data de expirare a execuţiei contractului din prezentul Memorandum de finanţare.
Fondul pentru Proiecte Mici
Fondul pentru Proiecte Mici va finanta proiecte de maximum 50.000 EUR (cu contribuţie Phare). Nu va include investiţii materiale, în afarã celor referitoare la mica infrastructura, care nu dau naştere la venituri nete substanţiale.
În ceea ce priveşte Fondul pentru Proiecte Mici de cooperare transfrontaliera se pot utiliza maxim 7 % din contribuţia Phare pentru cheltuieli referitoare la pregãtirea, selectarea, evaluarea şi monitorizarea asistenţei.
3.2. Mãsuri în vederea implementarii în România
a.) Gestionarea fondurilor şi a proiectului de cãtre ţara candidata
Programul va fi gestionat în conformitate cu procedurile Sistemului Extins de Implementare Descentralizat Phare (EDIS) stabilite în Decizia de acreditare EDIS şi în Acordul de implementare a EDIS (Acordul de implementare EDIS; EIM) încheiat între România şi Comisie*12). Înaintea încheierii Acordului menţionat anterior, implementarea se va face urmând procedurile Sistemului de implementare descentralizat Phare (SID)*13). Cu toate acestea, descentralizarea extinsã se va aplica cel mai târziu începând cu data aderãrii.
---------
*12) În conformitate cu normele stabilite în Regulamentul Consiliului 1605/2002 (Regulamentul financiar), în special art. 164, în Regulamentul Comisiei 2342/2002 (Normele de aplicare a Regulamentului financiar) şi în anexa la Regulamentul Consiliului 1266/1999.
*13) În conformitate cu normele stabilite în Regulamentul Consiliului (1605/2002) (Regulamentul financiar), în Regulamentul Comisiei 2342/2002 (Normele de aplicare a Regulamentului financiar) şi în anexa la Regulamentul Consiliului 1266/1999.

Coordonatorul naţional al asistenţei (CNA) va avea responsabilitatea generalã pentru programarea şi monitorizarea programelor Phare. Responsabilul naţional cu autorizarea finanţãrii (RNAF) şi responsabilii cu autorizarea programului (RAP) vor asigura ca programele sunt implementate în conformitate cu procedurile stabilite în Decizia de acreditare EDIS şi/sau în Manualul SID, precum şi cu alte instrucţiuni ale Comisiei şi ca toate contractele necesare implementarii Memorandumului de finanţare sunt atribuite pe baza procedurilor şi documentelor standard definite şi publicate recent de cãtre Comisia Europeanã în vederea implementarii acţiunilor externe. CNA şi RAP au o responsabilitate comuna în privinta coordonãrii programelor Phare (inclusiv programul Phare de cooperare transfrontaliera), ISPA şi SAPARD, precum şi a Fondurilor Structurale şi de Coeziune.
Fondul Naţional (FN) din cadrul Ministerului Finanţelor din România, condus de RNAF, va supraveghea gestionarea financiarã a programului şi va avea responsabilitatea raportarii cãtre Comisia Europeanã. RNAF va deţine responsabilitatea generalã pentru gestionarea financiarã a fondurilor Phare. Acesta se va asigura ca sunt respectate regulile Phare, reglementãrile şi procedurile referitoare la achiziţii, raportare şi gestionare financiarã, precum şi normele comunitare de acordare a ajutoarelor de stat, şi ca funcţioneazã sistemul de raportare şi informare cu privire la proiect. Aceasta include responsabilitatea raportarii tuturor cazurilor suspecte şi dovedite de frauda sau nereguli. RNAF va avea rãspunderea deplina asupra fondurilor Phare ale unui program pana la incheirea acestuia.
b.) Dimensiunea proiectului
Valoarea proiectelor va fi mai mare de 2 MEUR, cu excepţia urmãtoarelor:
2003/005-701.02
Baraj pe cursul Dunãrii pana în interiorul localitãţilor Boianu - Sticleanu. Dimensiunea totalã a proiectului, inclusiv cofinantarea, este de 4 MEUR.
2003/005-701.06
Fondul Comun pentru Proiecte Mici (FCPM), data fiind amploarea proiectului
2003/005-701.03
Elaborarea unui Program de Management al Calitãţii Aerului pentru zona româneascã aflatã de-a lungul granitei cu Bulgaria, pe Dunarea de Jos; şi
2003/005-701.04
Promovarea dezvoltãrii durabile şi conservãrii biodiversitatii în zona de frontiera dintre România şi Bulgaria; şi
2003/005-701.05
Dezvoltarea economicã durabila a zonei de frontiera dintre România şi Bulgaria; şi
2003/005-701.07
Mecanisme de pregãtire a proiectului
Având în vedere ca natura proiectelor este aceea a construcţiei instituţionale.
c.) Termene de contractare şi executare a contractelor; termene de programare
Toate contractele trebuie încheiate pana la 30 noiembrie 2005. Perioada de contractare nu poate depãşi sub nici o forma termenul de 3 ani de la data angajamentului global asumat.
Executarea contractelor trebuie sa se încheie pana la 30 noiembrie 2006, cu excepţia proiectului 2003/005-701.01 "Giurgiu - Reabilitarea infrastructurii de acces la frontiera", a cãrui data de executare a contractelor este 30 noiembrie 2007.
Angajamentele bugetare care nu au condus la plati timp de trei ani de la data asumarii legale vor fi dezangajate.
d.) Procedura de verificare şi încheiere a conturilor şi recuperarea fondurilor
Se va introduce o procedura de verificare şi încheiere a conturilor în conformitate cu dispoziţiile art. 53 alin. 5 din Regulamentul financiar*14) şi ale art. 42 din Normele de aplicare ale Regulamentului financiar*15).
Orice nereguli sau fraude*16) descoperite în orice moment pe parcursul implementarii programului vor conduce la recuperarea fondurilor de cãtre Comisie.
---------
*14) Regulamentul Consiliului 1605/2002 din 25 iunie 2002.
*15) Regulamentul Comisiei 2342/2002 din 23 decembrie 2002.
*16) Conform definitiei de la pct. 8a (Mãsuri de audit şi anti-frauda în statele candidate) din prezentul document.

Dacã implementarea unei mãsuri nu pare sa justifice fie o parte, fie totalitatea asistenţei alocate, Comisia va efectua o analiza corespunzãtoare a situaţiei, în special solicitând tarii beneficiare sa îşi prezinte observaţiile într-o perioada de timp determinata şi sa corecteze neregulile.
În urma analizei menţionate în paragraful anterior, Comisia poate reduce, suspenda sau anula asistenta legatã de mãsurile respective, dacã analiza scoate la iveala nereguli, o utilizare necorespunzãtoare a fondurilor sau nerespectarea uneia dintre condiţiile prevãzute în memorandumul de finanţare şi, în special, orice schimbare semnificativã care afecteazã natura sau condiţiile de implementare ale mãsurii pentru care nu s-a cerut aprobarea Comisiei. Orice reducere sau anulare a fondurilor conduce la recuperarea sumelor plãtite.
În cazul în care considera ca o neregula nu a fost corectatã sau ca o parte a unei operaţiuni sau intreaga operaţiune nu justifica parţial sau total asistenta acordatã, Comisia va efectua o analiza corespunzãtoare a situaţiei şi va solicita tarii beneficiare sa îşi prezinte observaţiile într-o perioada de timp determinata, în urma analizei, dacã ţara beneficiara nu a luat mãsuri de corectare a situaţiei, Comisia poate:
(a) reduce sau anula orice avans;
(b) anula în totalitate sau parţial asistenta acordatã pentru mãsura respectiva.
Comisia trebuie sa stabileascã dimensiunea mãsurii corective, având în vedere natura neregulii constatate şi gravitatea oricãror deficiente în sistemele de control şi de gestionare.
Orice fonduri neutilizate pana la data de expirare a programului vor fi recuperate de Comisie. O declaraţie finala scrisã, însoţitã de documentaţia aferentã, va fi emisã de cãtre Responsabilul naţional cu autorizarea finanţãrii (RNAF), la doua luni dupã ce toate plãţile au fost efectuate, în care este prezentatã suma totalã contractatã şi achitatã. Va fi inclusã şi o balanţa finala a bãncii care sa prezinte soldurile existente la Fondul Naţional (FN)/Agenţia de implementare (AI) şi la Oficiul de Plati şi Contractare Phare (OPCP).
Deşi fondurile neutilizate şi neeligibile sunt recuperate dupã expirarea Memorandumul de finanţare, se poate emite un ordin complementar de recuperare dupã efectuarea auditului final privind corectitudinea şi concordanta contractelor şi plãţilor, precum şi conformitatea acestora cu dispoziţiile Memorandumului de finanţare, luând în considerare opinia independenta a auditului final.
RNAF va asigura rambursarea oricãror fonduri neutilizate sau a oricãrei plati necuvenite, într-un interval de 60 de zile calendaristice de la data notificãrii. Dacã RNAF nu returneazã suma pe care o datoreazã Comunitãţii, ţara beneficiara trebuie sa plãteascã aceasta suma Comisiei. Se vor aplica, referitor la sumele nerestituite, penalizãri pentru întârzierea plãţilor, prin aplicarea regulilor prevãzute în regulamentul financiar care reglementeazã bugetul Comunitãţii.
e.) Fluxuri financiare
Comisia va transfera fonduri cãtre FN, în conformitate cu Memorandumul de înţelegere semnat de Comisie şi de România în decembrie 1998. La cererea RNAF, fondurile vor fi transferate într-un cont bancar separat, în euro, care va fi deschis şi gestionat de cãtre FN, la o banca stabilitã în prealabil şi de comun acord cu Comisia.
) Transferul de fonduri cãtre Fondul Naţional
O suma egala cu pana la 20% din fondurile ce urmeazã a fi gestionate local*, reprezentând prefinantarea*17), va fi transferata la FN în urma semnãrii Memorandumului de finanţare şi a Acordurilor de finanţare (AF) între FN şi Agenţiile de implementare (AI)/ Oficiul de Plati şi Contractare Phare (OPCP). Dispoziţiile art. 2 şi 13 din Memorandumul de înţelegere privind înfiinţarea Fondului Naţional trebuie, de asemenea, sa fie respectate. În plus, RNAF trebuie sa înainteze Comisiei desemnarea responsabililor desemnaţi ca RAP şi o descriere a sistemului implementat, subliniind fluxul informaţional dintre FN şi AI/OPCP şi modul în care vor decurge plãţile.
Se vor efectua doua realimentari de fonduri egale cu pana la 30% fiecare din fondurile gestionate local. A doua realimentare se va opera atunci când 5% din buget va fi plãtit de cãtre agenţiile de implementare (AI) şi de cãtre OPCP. A treia realimentare poate fi cerutã atunci când 35% din bugetul total în vigoare a fost plãtit. A patra realimentare se va plati când se achitã 70% din bugetul total în vigoare şi când toate cheltuielile au fost efectuate (şi anume, contractate în totalitate). Dupã cel mult doua luni de la efectuarea tuturor plãţilor, Fondul Naţional va prezenta un raport final de cheltuieli, care va declansa operatia de regularizare a tuturor transferurilor raportatã la ultima cheltuiala efectuatã, ceea ce în stadiul respectiv va reprezenta plãţile efectuate (încetarea cheltuielilor)*18).
-------
*17) Conform definitiei de la art. 81.1.b.i din Regulamentul financiar.
*18) Conform definitiei de la art. 105 din Normele de aplicare.

În mod excepţional, RNAF poate cere plata în avans a unor procente mai mari decât cele menţionate mai sus, conform procedurilor prevãzute în Memorandumul de înţelegere menţionat anterior. Nu se poate face nici o realimentare dacã nu au fost respectate etapele menţionate mai sus, în afarã de cazul în care exista o autorizare expresã prealabilã a Comisiei în acest sens.
bb.) Transferul de fonduri cãtre Agenţiile de implementare
Fondul Naţional va transfera fonduri Agentiilor de implementare (AI), inclusiv Oficiului de Plati şi Contractare Phare (OPCP), în conformitate cu Acordurile de finanţare (AF) semnate de FN şi de AI/OPCP, dacã este cazul. Se vor deschide conturi bancare pentru subprograme în numele Agenţiei de implementare/OPCP responsabile/responsabil cu administrarea financiarã a subprogramelor, conform art. 13 din Memorandumul de înţelegere privind înfiinţarea Fondului Naţional.
În conformitate cu SID, fiecare acord de finanţare va fi aprobat în prealabil de cãtre Comisia Europeanã, în cazul în care FN este agentul plãtitor pentru OPCP/Agenţia de implementare (AI), nu se vor efectua transferuri de fonduri de la FN cãtre OPCP/AI.
OPCP şi Agenţiile de implementare (AI) trebuie sa fie fiecare conduse de cãtre un responsabil cu autorizarea programului (RAP), numit de RNAF, dupã consultarea CNA. RAP va rãspunde de toate operaţiunile efectuate de cãtre OPCP/AI.
Pentru contractele cu fonduri reţinute pentru o perioada de garanţie, totalul general al fondurilor legat de aceste contracte, asa cum a fost calculat de RAP şi stabilit de cãtre Comisie, va fi plãtit Agenţiei de implementare înainte de încheierea oficialã a programului. Agenţia de implementare îşi asuma responsabilitatea deplina de a depune fondurile pana la plata finala şi de a se asigura ca fondurile menţionate anterior vor fi folosite numai pentru a face plati legate de clauzele de reţinere.
Agenţia de implementare îşi asuma în continuare responsabilitatea deplina fata de contractori, în sensul îndeplinirii obligaţiilor legate de clauzele de reţinere. Fondurile care nu au fost plãtite contractanţilor dupã decontarea plãţilor finale vor fi returnate Comisiei. Anual, Comisia va primi de la RNAF o situaţie generalã a folosirii fondurilor depuse în conturi cu garanţie şi în special a plãţilor efectuate din aceste conturi, precum şi a dobânzilor acumulate.
cc.) Dobanda
În principiu, toate conturile bancare*19) vor fi purtãtoare de dobanda. Dobanda va fi raportatã Comisiei Europene. Prin decizia Comisiei, pe baza propunerii RNAF, dobanda poate fi reinvestita în program.
f.) Agenţiile de implementare vor rãspunde de subprograme dupã cum urmeazã:
Agenţia de implementare a întregului program va fi Ministerul Integrãrii Europene (MIE).
g.) Evaluarea impactului asupra mediului şi conservarea naturii
Procedurile de evaluare a impactului asupra mediului, stabilite în directiva Agenţiei de Implementare Europeanã (EIA)*20), se aplica în totalitate pentru toate proiectele de investiţii Phare. Dacã directiva EIA nu a fost încã transpusa în totalitate, procedurile trebuie sa fie similare celor stabilite în directiva menţionatã anterior. Dacã un proiect se afla sub incidenta anexei 1 sau anexei 2 la Directiva EIM, îndeplinirea procedurii EIA trebuie sa fie corespunzãtor documentata*21).
În cazul în care un proiect poate afecta zone importante pentru conservarea naturii, trebuie realizatã o evaluare*22) corespunzãtoare, conform dispoziţiilor art. 6 din Directiva privind conservarea habitatelor naturale*23).
----------
*19) În special, dar nu exclusiv, conturile deţinute de FN, OPCP şi AI.
*20) Directiva 85/337/CEE ; JO L 175/40; 05.07,1985; modificatã de Directiva 97/11/CEE ; JO L 73/5; 14.03.1997.
*21) În anexa EIA la fişa corespunzãtoare proiectului de investiţii,
*22) În anexa privind conservarea naturii la fişa corespunzãtoare proiectului de investiţii.
*23) Directiva 92/43/CEE ; JO 206/7; 22.07.1992.

Toate proiectele de investiţii trebuie îndeplinite cu respectarea legislaţiei comunitare din domeniul mediului. Fişele de proiect vor conţine clauze specifice în conformitate cu legislaţia UE relevanta în domeniul mediului, în funcţie de tipul de activitate desfasurata în cadrul fiecãrui proiect de investiţii.
h.) Reguli speciale pentru anumite componente ale programului
Plan de finanţare nerambursabila
În cazul planurilor de finanţare nerambursabila, mãsurile exacte de implementare vor fi precizate în fişele de proiect corespunzãtoare, în baza urmãtoarelor principii:
● Procedurile şi formatele care urmeazã a fi utilizate pentru implementarea planurilor şi acordarea finanţãrii vor urmãri dispoziţiile Ghidului practic. Se va acorda o atentie specialã procesului de selecţie a proiectelor beneficiare, care trebuie realizatã la nivel tehnic prin intermediul comitetelor de selecţie formate din experţi numiţi de cãtre autoritãţi care cofinanteaza planurile, precum şi de cãtre administraţiile corespunzãtoare şi grupurile de interese implicate în planuri.
● RAP pentru programul al cãrui plan de finanţare nerambursabila este finanţat trebuie sa îşi menţinã responsabilitatea contractualã şi financiarã privind implementarea planurilor, în special, RAP trebuie sa aprobe în mod oficial cererea de oferte, formularele de înscriere, criteriile de evaluare, precum şi procesul de selecţie şi rezultatele acestuia. RAP trebuie, de asemenea, sa semneze contractele de finanţare nerambursabila cu beneficiarii şi sa asigure monitorizarea şi controlul financiar corespunzãtor în temeiul autoritãţii şi responsabilitãţii sale. Cu aceasta rezerva, gestionarea planurilor poate fi descentralizata de sub autoritatea RAP cãtre organismele corespunzãtoare la nivel sectorial şi regional.
● Anterior acreditãrii EDIS, va fi necesarã aprobarea prealabilã a Delegaţiei Comisiei Europene la Bucureşti, în conformitate cu dispoziţiile capitolul 6 din Ghidul practic (control prealabil descentralizat).
● Implementarea proiectelor selectate prin prestarea de lucrãri şi servicii, furnizarea de materiale subcontractate de beneficiarii finali ai finantarilor individuale, va face obiectul regulamentelor referitoare la achiziţii din Ghidul practic.
● În urma unei evaluãri pozitive a capacitãţii Agenţiei de implementare de a gestiona din punct de vedere operational şi financiar planurile în mod clar şi eficient (cf. Secţiunii 11 şi anexei 4 din Ghidul Programului Phare 2003), Delegaţia Comisiei Europene poate hotãrî sa îşi retragã aprobarea prealabilã privind subcontractarea efectuatã de cãtre beneficiarii finali ai finanţãrii individuale. Dispoziţiile detaliate care reglementeazã rolul Delegaţiei în cadrul fazei de subcontractare prevãzute anterior va fi menţionatã, dacã este cazul, în schimbul de scrisori dintre Delegaţie şi Autoritãţile Naţionale dupã exerciţiul de evaluare menţionat anterior.
● Planurile de finanţare nu vor include proiecte pentru care contribuţia Phare este mai mare de 2 milioane EUR şi mai mica de 50 000 EUR. Aceasta limita inferioarã poate fi anulatã ca urmare a evaluãrii menţionate anterior a capacitãţii Agenţiei de implementare de a da asigurãri privind o gestionare financiarã sanatoasa. Aceasta limita inferioarã nu se aplica în cazul ONG-urilor.
Angajamentele financiare în termeni Phare vor fi operationale la data semnãrii contractelor de finanţare nerambursabila de cãtre RAP autorizate. Proiectele trebuie implementate integral înainte de data de expirare a execuţiei contractului din prezentul Memorandum de finanţare.
Fondul pentru Proiecte Mici
Fondul pentru Proiecte Mici va finanta proiecte de maximum 50 000 EUR (cu contribuţie Phare). Nu va include investiţii materiale, în afarã celor referitoare la mica infrastructura, care nu dau naştere la venituri nete substanţiale.
În ceea ce priveşte Fondul pentru Proiecte Mici de cooperare transfrontaliera se pot utiliza maxim 7 % din contribuţia Phare pentru cheltuieli referitoare la pregãtirea, selectarea, evaluarea şi monitorizarea asistenţei.
4. Monitorizare şi evaluare
CCM (Comitetul Comun de Monitorizare) monitorizeazã implementarea proiectului. Comitetul include Responsabilul naţional cu autorizarea finanţãrii (RNAF), Coordonatorul naţional al asistenţei (CNA) şi serviciile Comisiei. CCM se întruneşte cel puţin o data pe an pentru a examina toate programele cu finanţare Phare în scopul evaluãrii progresului în îndeplinirea obiectivelor stabilite în memorandumurile de finanţare şi în Parteneriatul pentru aderare. CCM poate recomanda schimbarea prioritatilor şi/sau realocarea fondurilor Phare. În plus, o data pe an, CCM evalueaza progresul înregistrat în toate programele de asistenta de preaderare finanţate de UE (Phare, ISPA şi SAPARD)
Pentru programul Phare, CCM este asistat de subcomitetele de monitorizare sectoriale (SMSC) care includ CNA, RAP-ul fiecãrei agenţii de implementare (şi OPCP unde este cazul) şi serviciile Comisiei. SMSC va examina în detaliu progresul înregistrat în fiecare program, inclusiv componentele şi contractele acestuia, grupate de CCM în sectoare de monitorizare adecvate. Fiecare sector este condus de un SMSC pe baza rapoartelor periodice de monitorizare elaborate de Agenţia de Implementare şi a evaluãrilor intermediare efectuate de evaluatori independenţi. SMSC formuleazã recomandãri privind aspectele de gestionare şi proiectare, asigurându-se ca acestea sunt efectuate. SMSC raporteazã cãtre CCM, cãruia îi prezintã avize detaliate privind toate programele Phare finanţate în sectorul sau.
Serviciile Comisiei se asigura ca o evaluare ulterioara se efectueazã dupã încheierea programului.
5.) Audit şi mãsuri antifrauda
a) Efectuate de cãtre statele candidate*24)
În fiecare an vor fi trimise Comisiei un plan de audit şi un rezumat al rezultatelor auditurilor efectuate. Rapoartele de audit vor fi puse la dispoziţia Comisiei.
Autoritatea nationala de control financiar competenta trebuie sa efectueze un control financiar adecvat asupra implementarii programului.
Ţãrile beneficiare trebuie sa asigure investigarea şi tratarea corespunzãtoare ale cazurilor de frauda şi nereguli, suspecte sau reale, rezultate din controalele naţionale şi cele de la nivelul Comunitãţii.
Prin neregula se înţelege orice încãlcare a dispoziţiilor legislaţiei naţionale sau comunitare*25), a prezentului Memorandum de finanţare sau a contractelor încheiate ca urmare a acestuia sau care rezulta dintr-o acţiune sau omisiune a unui agent economic, care are sau poate avea efectul de prejudiciere a bugetului general al Comunitãţilor sau a bugetelor gestionate de acestea, fie prin reducerea sau pierderea venitului ce revine din propriile resurse colectate direct în numele Comunitãţilor Europene, fie printr-o alta cheltuiala nejustificatã.
Prin frauda se înţelege orice acţiune sau omisiune intenţionatã privind;
(i) folosirea sau prezentarea de documente ori de declaraţii false, incorecte sau incomplete, care are ca efect însuşirea fãrã drept ori reţinerea ilegala de fonduri din bugetul general al Comunitãţilor Europene sau din bugetele gestionate de acestea ori în numele acestora;
(ii) nedivulgarea informaţiilor care ar constitui încãlcarea unei obligaţii specifice, având acelaşi efect;
(iii) deturnarea acestor fonduri şi folosirea lor în alte scopuri decât cele pentru care au fost iniţial acordate.
Autoritãţile naţionale trebuie sa asigure funcţionarea unui mecanism de control şi raportare echivalent cu cel prevãzut în Regulamentul Comisiei nr. 1681/94*26).
---------
*24) în conformitate cu regulile stabilite în art. 54 din Regulamentul financiar
*25) Definitã ca totalitatea regulilor comunitare care se aplica între pãrţile la Memorandumul de finanţare (de exemplu Acordurile Europene, Acordul-cadru, Memorandumul de înţelegere privind instituirea Fondului Naţional etc.).
*26) JO L 178, 12.07.1994, pp. 43-46

Toate cazurile de frauda şi nereguli, reale sau suspectate, precum şi toate mãsurile legate de acestea, luate de autoritatea nationala, trebuie raportate fãrã întârziere în special serviciilor Comisiei. Dacã nu exista nici un caz real sau suspectat de frauda şi nici o neregula de raportat, ţara beneficiara trebuie sa înştiinţeze Comisia despre acest lucru în termen de doua luni de la încheierea fiecãrui trimestru.
b) Efectuate de cãtre Comisie
Toate memorandumurile de finanţare, precum şi contractele încheiate ca urmare a acestora sunt supuse supravegherii şi controlului financiar de cãtre Comisie (inclusiv de Biroul European Antifrauda) şi auditurilor Curţii de Conturi Europene. Acestea includ controale la fata locului şi, atât timp cat Sistemul extins descentralizat nu este încã aplicabil Agenţiei de Implementare din ţara candidata respectiva, mãsuri precum verificarea prealabilã a procedurilor de licitaţie şi contractare, efectuate de Delegaţia CE din ţara candidata respectiva.
Pentru a asigura o protecţie eficienta a intereselor financiare ale Comunitãţii, Comisia poate face controale şi inspecţii la fata locului conform dispoziţiilor Regulamentului Consiliului (Euratom, CE) nr. 2185/96*27).
---------
*27) JO L 292, 15.11.1996, p.p. 2-5

Conturile şi operaţiunile Fondului Naţional şi, acolo unde este cazul, ale OPCP şi ale tuturor Agentiilor de Implementare relevante pot fi controlate dupã cum considera Comisia, de cãtre un auditor extern angajat de Comisie, fãrã a aduce atingere atribuţiilor Comisiei şi ale Curţii de Conturi a Comunitãţilor Europene, asa cum se menţioneazã în documentul "Condiţiile generale privind memorandumul de finanţare", anexat la Acordul-cadru.
6. Transparenta/publicitate
Fiecare responsabil cu autorizarea programului rãspunde de asigurarea mãsurilor necesare pentru o publicitate adecvatã a tuturor activitãţilor finanţate prin program. Acest lucru se va realiza în strânsã legatura cu Delegaţia Comisiei Europene. Detalii suplimentare se regãsesc în anexa "Transparenta/publicitate" (anexatã).
7. Condiţii speciale
Pentru implementarea cu succes a Programului Transfrontalier Phare 2003 dintre România şi Bulgaria, Guvernul Bulgariei trebuie sa facã un efort deosebit pentru identificarea şi remedierea deficienţelor şi slabiciunilor în gestionarea programelor de cooperare transfrontaliera. Pana la 31 martie 2004, Coordonatorul naţional al asistenţei va elabora şi va prezenta Comisiei un plan de construire a capacitãţii de cooperare transfrontaliera, pentru perioada 2004-2006, în care sa precizeze acţiunile necesare pentru întãrirea agenţiei de implementare şi a autoritãţilor de implementare. Planul trebuie sa acopere mãsurile necesare pentru a se asigura ca organismele mai sus menţionate au personal corespunzãtor, angajat cu norma intreaga, bugete de funcţionare corespunzãtoare şi ca sunt îndeplinite toate celelalte condiţii pentru implementarea actualelor şi viitoarelor programe de cooperare transfrontaliera. Nici un contract cofmantat de Phare pentru Bulgaria nu poate fi semnat înainte ca aceasta condiţie sa fie îndeplinitã, cu excepţia proiectului 005-631.02/2003 "Dezvoltarea economicã durabila a regiunii transfrontaliere bulgaro-romane" şi a activitãţilor prevãzute în componenta 1 (identificarea şi pregãtirea viitoarelor proiecte transfrontaliere în domeniul protejãrii mediului) din proiectul 005-631.04/2003 "Promavarea unei dezvoltãri durabile şi conservarea biodiversitatii în regiunea transfrontaliera bulgaro-romana".
Pentru punerea în practica cu succes a Programului Transfrontalier Phare 2003 dintre România şi Bulgaria, Guvernul României trebuie sa facã un efort deosebit pentru identificarea şi remedierea deficienţelor şi slabiciunilor în gestionarea programelor de cooperare transfrontaliera. Pana la 31 martie 2004, Coordonatorul naţional al asistenţei va elabora şi va prezenta Comisiei un plan de construire a capacitãţii de cooperare transfrontaliera, pentru perioada 2004-2006, în care sa precizeze acţiunile necesare pentru întãrirea agenţiei de implementare şi a autoritãţilor de implementare. Planul trebuie sa acopere mãsurile necesare pentru a se asigura ca organismele mai sus menţionate au personal corespunzãtor, angajat cu norma intreaga, bugete de funcţionare corespunzãtoare şi ca sunt îndeplinite toate celelalte condiţii pentru implementarea actualelor şi viitoarelor programe de cooperare transfrontaliera. Documentul va descrie primele acţiuni concrete deja puse în practica pentru a aduce capacitatea administrativã la un nivel adecvat pentru anul 2004 (resurse umane şi logistica: transport, acces la numere de telefon internaţionale etc.). Nici un contract cofinantat de Phare pentru România nu poate fi semnat înainte ca aceasta condiţie sa fie îndeplinitã cu excepţia proiectului 005-701.05/2003 "Dezvoltarea economicã durabila a regiunii transfrontaliere bulgaro-romane" şi a activitãţilor prevãzute în componenta 1 (identificarea şi pregãtirea viitoarelor proiecte transfrontaliere în domeniul protejãrii naturii) din proiectul 005-701.04/2003 "Promovarea unei dezvoltãri durabile şi conservarea biodiversitatii în regiunea transfrontaliera bulgaro-romana".
În cazul în care angajamentele convenite nu sunt îndeplinite din motive care intra în limitele competentelor Guvernului Bulgariei sau ale Guvernului României, Comisia Europeanã poate sa modifice programul cu scopul ca, dacã aceasta considera necesar, Comisia sa poatã anula tot programul sau o parte din acesta şi/sau sa realoce fondurile neutilizate în alte scopuri, în concordanta cu obiectivele Programului Phare.



     Bugetul pe alocari globale şi per componenta - România
 
 ┌────────────────────┬─────────────────────┬────────┬────────┬────────┬────────┐
 │ Programe           │  Buget Phare în MEUR│  Total │ Bene-  │  IFI*  │  Total │
 │                    │                     │        │ ficiar*│        │ global │
 ├────────────────────┼──────────┬──────────┼────────┼────────┼────────┼────────┤
 │                    │Investiţie│Construc- │        │        │        │        │
 │                    │          │tie insti-│  (I+CI)│        │        │        │
 │                    │          │tutionala │        │        │        │        │
 ├────────────────────┼──────────┼──────────┼────────┼────────┼────────┼────────┤
 �/005-701.01     │          │          │        │        │        │        │
 ├────────────────────┼──────────┼──────────┼────────┼────────┼────────┼────────┤
 │Giurgiu - imbunata- │          │          │        │        │        │        │
 │tirea infractructu- │   2 655  │   0 000  │  2 655 │  0 985 │        │  3 640 │
 │rii de acces la     │          │          │        │        │        │        │
 │frontiera           │          │          │        │        │        │        │
 ├────────────────────┼──────────┼──────────┼────────┼────────┼────────┼────────┤
 �/005-701.02     │          │          │        │        │        │        │
 ├────────────────────┼──────────┼──────────┼────────┼────────┼────────┼────────┤
 │Dig de-a lungul     │          │          │        │        │        │        │
 │Dunãrii între Boianu│   1 845  │   0 000  │  1 845 │  2 155 │        │  4 000 │
 │- Sticleanu         │          │          │        │        │        │        │
 ├────────────────────┼──────────┼──────────┼────────┼────────┼────────┼────────┤
 �/005-701.03     │          │          │        │        │        │        │
 ├────────────────────┼──────────┼──────────┼────────┼────────┼────────┼────────┤
 │Dezvoltarea unui    │          │          │        │        │        │        │
 │program pentru ges- │   0 000  │   0 700  │  0 700 │  0 000 │        │  0 700 │
 │tionarea calitãţii  │          │          │        │        │        │        │
 │aerului în regiunea │          │          │        │        │        │        │
 │româneascã de-a     │          │          │        │        │        │        │
 │lungul frontierei   │          │          │        │        │        │        │
 │bulgare, pe Dunarea │          │          │        │        │        │        │
 │de jos              │          │          │        │        │        │        │
 ├────────────────────┼──────────┼──────────┼────────┼────────┼────────┼────────┤
 �/005-701.04     │          │          │        │        │        │        │
 ├────────────────────┼──────────┼──────────┼────────┼────────┼────────┼────────┤
 │Promovarea dezvol-  │          │          │        │        │        │        │
 │tarii durabile şi   │   0 600  │   0 400  │  1 000 │  0 380 │        │  1 380 │
 │conservarea biodi-  │          │          │        │        │        │        │
 │versitatii în regi- │          │          │        │        │        │        │
 │unea transfronta-   │          │          │        │        │        │        │
 │liera bulgaro-      │          │          │        │        │        │        │
 │romana              │          │          │        │        │        │        │
 ├────────────────────┼──────────┼──────────┼────────┼────────┼────────┼────────┤
 �/005-701.05     │          │          │        │        │        │        │
 ├────────────────────┼──────────┼──────────┼────────┼────────┼────────┼────────┤
 │Dezvoltarea econo-  │          │          │        │        │        │        │
 │mica durabila a     │   0 000  │   0 700  │  0 700 │  0 000 │        │  0 700 │
 │regiunii transfron- │          │          │        │        │        │        │
 │taliere bulgaro-    │          │          │        │        │        │        │
 │romana              │          │          │        │        │        │        │
 ├────────────────────┼──────────┼──────────┼────────┼────────┼────────┼────────┤
 �/005-701.06     │          │          │        │        │        │        │
 ├────────────────────┼──────────┼──────────┼────────┼────────┼────────┼────────┤
 │Fondul Comun pentru │          │          │        │        │        │        │
 │Proiecte Mici       │   0 000  │   0 800  │  0 800 │  0 083 │        │  0 083 │
 ├────────────────────┼──────────┼──────────┼────────┼────────┼────────┼────────┤
 �/005-701.07     │          │          │        │        │        │        │
 ├────────────────────┼──────────┼──────────┼────────┼────────┼────────┼────────┤
 │Mecanismul de prega-│          │          │        │        │        │        │
 │tire a proiectelor  │   0 000  │   0 300  │  0 300 │  0 000 │        │  0 300 │
 ├────────────────────┼──────────┼──────────┼────────┼────────┼────────┼────────┤
 │     TOTAL          │   5 100  │   2 900  │  8 000 │  3 603 │  0 000 │ 11 603 │
 └────────────────────┴──────────┴──────────┴────────┴────────┴────────┴────────┘



ANEXA D

PRIVIND INFORMAREA ŞI PUBLICITATEA PENTRU PROGRAMELE PHARE. ISPA ŞI SAPARD ALE COMUNITÃŢILOR EUROPENE

l. Obiectiv şi sfera de acţiune
Mãsurile de informare şi publicitate privind asistenta din partea Comunitãţii Europene prin Programul Phare au intenţia de a creste gradul de constientizare a publicului şi transparenta acţiunilor UE, precum şi de a crea o imagine consistenta privind mãsurile respective în toate ţãrile beneficiare. Informarea şi publicitatea privesc mãsurile care primesc o contribuţie de la Programul Phare.
2. Principii generale
Fiecare responsabil cu autorizarea programului care rãspunde de implementarea memorandumurilor financiare şi a altor forme de asistenta va rãspunde pentru publicitatea la fata locului. Aceasta acţiune se va desfasura în cooperare cu Delegatiile Comisiei Europene, care vor fi informate asupra demersurilor fãcute în acest scop.
Autoritãţile naţionale şi regionale competente vor desfasura activitãţile necesare pentru a asigura aplicarea efectivã a acestor aranjamente şi pentru a colabora cu Delegaţia Comisiei Europene la fata locului.
Mãsurile de informare şi publicitate descrise mai jos se bazeazã pe prevederile reglementãrilor şi deciziilor ce se aplica fondurilor structurale. Acestea sunt:
- Reglementarea (CEE) 1159/2000 Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene nr. L 130/30din31mai2000;
- Decizia Comisiei din 31 mai 1994; Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene nr. L 152/39 din 18 iunie 1994.
Prevederi specifice privind ISPA sunt incluse în:
Decizia Comisiei din 22 iunie 2001; Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene nr. L 182/58
Mãsurile de informare şi publicitate trebuie sa fie conforme cu prevederile reglementãrilor şi deciziilor mai sus menţionate. Un manual de conformitate poate fi pus la dispoziţia autoritãţilor naţionale, regionale şi locale de cãtre Delegaţia Comisiei Europene din ţara respectiva.
3. Informarea şi publicitatea privind programele Phare
Informarea şi publicitatea vor face subiectul unui set de mãsuri coerente, definite de autoritãţile naţionale, regionale şi locale competente, în colaborare cu Delegatiile Comisiei Europene, pentru durata memorandumului de finanţare, şi va privi atât programele, cat şi alte forme de asistenta.
Costul informãrii şi publicitãţii referitoare la proiecte individuale va fi suportat din bugetul alocat proiectelor respective.
Când sunt implementate programe Phare, se vor aplica mãsurile menţionate mai jos. la lit. (a) şi (b):
(a) Autoritãţile competente din ţãrile beneficiare trebuie sa publice conţinutul programelor şi al altor forme de asistenta în forma cea mai potrivita. Ele trebuie sa asigure faptul ca asemenea documente sunt distribuite în mod corespunzãtor şi trebuie sa le punã la dispoziţia pãrţilor interesate. Ele trebuie sa asigure prezentarea consecventa pe tot teritoriul tarii beneficiare a materialelor de informare şi publicitate produse.
(b) Mãsurile de informare şi publicitate la fata locului trebuie sa cuprindã urmãtoarele;
(i) În cazul investiţiilor de infrastructura cu un cost ce depãşeşte 1 milion euro:
- panouri ridicate pe locurile respective, care sa fie instalate în concordanta cu prevederile reglementãrilor şi deciziilor menţionate în paragraful 2 de mai sus, şi specificaţii tehnice din manual, care sa fie furnizate de cãtre Delegaţia Comisiei Europene în ţara respectiva.
- Placute permanente pentru lucrãrile de infrastructura accesibile publicului larg, care sa fie instalate conform prevederilor reglementãrilor şi deciziilor menţionate în paragraful 2 de mai sus, şi specificaţii tehnice din manual care sa fie furnizate de cãtre Delegaţia Comisiei Europene din ţara respectiva.
(ii) În cazul investiţiilor productive, mãsuri pentru dezvoltarea potenţialului local şi orice alte mãsuri beneficiind de finanţare Phare, ISPA sau SAPARD:
- mãsuri care sa constientizeze beneficiarii potenţiali şi publicul larg cu privire la asistenta Phare, ISPA sau SAPARD, în concordanta cu reglementãrile citate la paragraful 3(b)(i) de mai sus;
- mãsuri adresate solicitanţilor de ajutoare de stat, parţial finanţate de Phare, ISPA sau SAPARD sub forma unei indicaţii în formularele care trebuie sa fie completate de asemenea solicitanti, ca parte a ajutorului vine din partea UE şi în mod special de la programele Phare, ISPA sau SAPARD, în concordanta cu reglementãrile de mai sus.
4. Vizibilitatea asistenţei UE în cercurile de afaceri şi printre potentialii beneficiari şi pentru publicul larg
4.1. Cercurile de afaceri
Cercurile de afaceri trebuie implicate cat mai mult posibil în asistenta care le priveşte în modul cel mai direct.
Autoritãţile responsabile cu implementarea asistenţei vor asigura existenta canalelor potrivite pentru diseminarea informaţiilor cãtre potentialii beneficiari, în special cãtre întreprinderile mici şi mijlocii. Acestea trebuie sa cuprindã şi o indicaţie privind procedurile administrative care trebuie urmate.
4.2. Alţi beneficiari potenţiali
Autoritãţile responsabile cu implementarea asistenţei vor asigura existenta canalelor potrivite pentru diseminarea informaţiilor cãtre toate persoanele care beneficiazã sau care ar putea beneficia de mãsuri privind instruirea, ocuparea forţei de munca sau dezvoltarea resurselor umane, în acest sens, se va asigura cooperarea dintre organismele de învãţãmânt profesional implicate în ocuparea forţei de munca, afaceri şi grupurile de afaceri, centrele de instruire şi organizaţiile neguvernamentale.
Formulare
Formularele emise de autoritãţile naţionale, regionale sau locale privind anunţarea, solicitarea şi acordarea de fonduri nerambursabile de asistenta destinate beneficiarilor finali sau oricãrei alte entitãţi eligibile pentru asemenea asistenta vor trebui sa indice faptul ca UE şi în mod special Programele Phare, ISPA sau S APARD furnizeazã sprijinul financiar. Notificarea de asistenta transmisã beneficiarilor va mentiona volumul sau procentul de asistenta finanţat de programul în cauza. Dacã asemenea documente poarta stema nationala sau regionala, ele vor purta de asemenea şi însemnul UE de aceeaşi mãrime,
4.3. Publicul general
Media
Autoritãţile competente vor informa mass-media, în maniera cea mai potrivita, despre acţiunile co-finanţate de UE şi în special de Phare, ISPA sau SAPARD. Asemenea participare va fi reflectatã în mod corect în aceasta informare.
În acest scop, lansarea operaţiunilor (dupã ce au fost adoptate de Comisie) şi fazele importante ale implementarii lor vor face subiectul unor mãsuri de informare, cu precãdere în mass-media regionala (presa, radio şi televiziune). Trebuie asigurata o colaborare corespunzãtoare cu Delegaţia Comisiei Europene din ţara beneficiara.
Principiile menţionate în cele doua paragrafe precedente se vor aplica anunţurilor, cum ar fi comunicate de presa sau comunicate de publicitate.
Acţiuni informative
Organizarea de acţiuni informative, cum ar fi conferinţe, seminarii, târguri şi expoziţii în legatura cu implementarea operaţiunilor parţial finanţate de Programele Phare, ISPA sau SAPARD va urmãri sa facã explicita participarea UE. Poate fi folositã ocazia pentru a se expune steagurile europene în camerele unde au loc intalniri şi se pune emblema UE pe documente, în funcţie de situaţie. Delegaţia Comisiei Europene din ţara beneficiara va ajuta, dupã necesitaţi, la pregãtirea şi realizarea acestor evenimente.
Materiale informative
Publicaţiile (cum ar fi broşuri şi pliante) despre programe şi mãsuri similare finanţate sau co-finanţate de Phare, ISPA sau SAPARD trebuie sa conţinã pe pagina de titlu o indicaţie clara a participãrii UE, precum şi simbolul UE, în cazul în care stema nationala sau regionala este folositã.
În cazul în care asemenea publicaţii includ o prefata, aceasta trebuie semnatã atât de persoana responsabilã în ţara beneficiara, cat şi de delegatul Comisiei, în numele acesteia, pentru a asigura ca participarea UE este clara.
Aceste publicaţii se vor referi la organismele naţionale şi regionale responsabile cu informarea pãrţilor interesate.
Principiile menţionate mai sus se vor aplica, de asemenea, şi materialelor audiovizuale.
5. Aranjamente speciale privind panouri, placute permanente şi postere
Pentru a asigura vizibilitatea mãsurilor finanţate parţial de programele Phare, ISPA sau SAPARD, ţãrile beneficiare vor asigura faptul ca urmãtoarele mãsuri de informare şi publicitate se supun urmãtoarelor:
Panouri
Panourile care furnizeazã informaţii privind participarea UE la finanţarea investiţiei ar trebui ridicate la locul tuturor proiectelor în care participarea UE ajunge pana la de 1 milion euro sau mai mult. Chiar în cazul în care autoritãţile naţionale sau regionale competente nu ridica un panou care sa anunţe propria lor implicare în finanţare, asistenta UE trebuie menţionatã oricum pe un panou special. Panourile trebuie sa fie de o mãrime corespunzãtoare anvergurii operaţiunii (ţinând seama de mãrimea co-finanţãrii din partea UE) şi trebuie sa fie pregãtite conform instrucţiunilor prevãzute în manualul tehnic ce se poate obţine de la Delegatiile Comisiei Europene, la care se face referire mai sus.
Panourile vor fi mutate din loc nu mai devreme de şase luni dupã terminarea lucrãrilor şi înlocuite, în cazurile în care este posibil, de o placuta permanenta în conformitate cu specificaţiile descrise în manualul tehnic la care se face referire mai sus.
Placute permanente
Placute permanente ar trebui amplasate în zonele accesibile publicului larg (centre de congrese, aeroporturi, staţii etc.). În plus fata de însemnul UE, asemenea placute trebuie sa specifice partea finanţatã de UE, alãturi de o menţiune a programului în cauza (Phare, ISPA sau SAPARD).
În cazul în care o autoritate nationala, regionala sau localã sau un alt beneficiar decide sa ridice un panou, sa plaseze o placuta permanenta, sa afiseze un poster sau sa ia orice alta mãsura pentru a da informaţii despre proiecte cu un cost mai mic de 1 milion euro, participarea UE trebuie de asemenea sa fie indicatã.
6. Prevederi finale
Autoritãţile naţionale, regionale sau locale implicate pot lua, în orice situaţie, mãsuri suplimentare, dacã le considera a fi necesare. Ele vor consulta Delegaţia Comisiei Europene şi o vor informa despre initiativele pe care le au în vedere, astfel încât Delegaţia sa poatã participa în mod corespunzãtor în realizarea acestora.
Pentru a înlesni implementarea acestor prevederi, Comisia, prin intermediul Delegatiilor sale la fata locului, va asigura asistenta tehnica sub forma îndrumãrii asupra cerinţelor de design, în cazul în care este necesar. Se va realiza un manual, scris în limba tarii respective, care va conţine indicaţii detaliate în forma electronica şi acesta va fi disponibil la cerere.

-------

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Memorandum, Act International, MEMORANDUMDE FINANTARE*) din 2 decembrie 2003

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
Inscrie e-mailul tau pentru a primi zilnic
informatii despre CE, CAND si CUM s-a intamplat
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016