Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   MEMORANDUM DE FINANTARE*) din 6 noiembrie 2000  dintre Guvernul Romaniei si Comisia Europeana referitor la Programul PHARE 2000 - RO0002 de cooperare transfrontaliera dintre Romania si Bulgaria, semnat la Bucuresti la 6 noiembrie 2000    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

MEMORANDUM DE FINANTARE*) din 6 noiembrie 2000 dintre Guvernul Romaniei si Comisia Europeana referitor la Programul PHARE 2000 - RO0002 de cooperare transfrontaliera dintre Romania si Bulgaria, semnat la Bucuresti la 6 noiembrie 2000

EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 532 din 31 august 2001
MEMORANDUM DE FINANŢARE*) din 6 noiembrie 2000
dintre Guvernul României şi Comisia Europeanã referitor la Programul PHARE 2000 - RO0002 de cooperare transfrontaliera dintre România şi Bulgaria, semnat la Bucureşti la 6 noiembrie 2000
EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 532 din 31 august 2001


*) Traducere.

Comisia Europeanã, denumita în continuare Comisia, actionand pentru şi în numele Comunitãţii Europene, denumita în continuare Comunitatea, pe de o parte, şi Guvernul României, denumit în continuare Beneficiarul, pe de alta parte, au convenit urmãtoarele:

Mãsura la care se face referire la art. 1 va fi executatã şi finanţatã din resursele bugetare ale Comunitãţii, conform prevederilor cuprinse în prezentul memorandum. Cadrul tehnic, juridic şi administrativ în care va fi pusã în aplicare mãsura la care se face referire la art. 1 este stabilit de Condiţiile generale anexate la Acordul-cadru încheiat între Comisie şi Beneficiar şi completate cu prevederile prezentului memorandum şi Prevederile speciale anexate la acesta.

ART. 1
Natura şi obiectul
Ca o componenta a programului sau de asistenta, Comunitatea va contribui, sub forma finanţãrii nerambursabile, la finanţarea urmãtoarei mãsuri:


Numãrul programului: RO0002
Titlul: Programul PHARE 2000 de
cooperare transfrontaliera dintre
România şi Bulgaria
Durata: pana la 31 decembrie 2002


ART. 2
Angajamentul Comunitãţii
Contribuţia financiarã din partea Comunitãţii este fixatã la nivelul maxim de 8 milioane euro, denumita în continuare finanţarea gratuita.
ART. 3
Durata şi data de expirare
Pentru prezenta mãsura finanţarea gratuita este disponibilã pentru contractare pana la 31 decembrie 2002, fãcând obiectul reglementãrilor prezentului memorandum. Toate contractele trebuie semnate pana la aceasta data. Fondurile rãmase din finanţarea gratuita, care nu au fost contractate pana la aceasta data, vor fi anulate. Termenul limita pentru efectuarea plãţilor din cadrul finanţãrii gratuite este 31 decembrie 2003. Toate plãţile trebuie sa fie efectuate pana la expirarea termenului limita. Comisia poate totuşi, în funcţie de împrejurãri, sa fie de acord cu o prelungire a acestei date de expirare, dacã aceasta este cerutã în timp util şi justificatã în mod adecvat de cãtre Beneficiar. Prezentul memorandum va expira la data la care expira perioada de efectuare a plãţilor din finanţarea gratuita. Toate fondurile care nu au fost utilizate vor fi returnate Comisiei.
ART. 4
Adrese
Corespondenta privitoare la executarea mãsurii, având menţionate numãrul şi titlul mãsurii, va fi adresatã:
Pentru Comunitate:
Delegaţia Comisiei Europene în România
Str. Grigore Mora nr. 11
71278 Bucureşti
România
Telefon: (40-1) 203 54 00
Fax: (40-1) 230 24 53
Pentru Beneficiar:
Guvernul României
Ministerul Afacerilor Externe
Departamentul pentru Afaceri Europene
Aleea Modrogan nr. 14, Bucureşti
România
Telefon: (40-1) 230 66 25
Fax: (40-1) 230 35 33
ART. 5
Numãrul de exemplare
Prezentul memorandum este redactat în doua exemplare în limba engleza.
ART. 6
Intrarea în vigoare
Prezentul memorandum va intra în vigoare la data semnãrii de cãtre ambele pãrţi.
Orice cheltuiala care are loc înaintea acestei date nu este eligibilã pentru finanţarea gratuita.
Anexele reprezintã parte integrantã a prezentului memorandum.
Semnat la Bucureşti la 6 noiembrie 2000.


Pentru Beneficiar,
Petre Roman,
ministru de stat,
ministrul afacerilor externe,
coordonator naţional al asistenţei

Pentru Comunitate,
Fokion Fotiadis,
şeful Delegaţiei Comisiei Europene în România

Anexa nr. 1: Acordul-cadru (anexele A şi B)
Anexa nr. 2: Prevederi speciale (anexa C)
Anexa nr. 3: Informare şi publicitate pentru Programul PHARE al Uniunii Europene

ANEXA 1 (A şi B)

ACORD - CADRU
Comisia Comunitãţilor Europene, denumita în cele ce urmeazã Comisia, actionand pentru şi în numele Comunitãţii Economice Europene, denumita în cele ce urmeazã Comunitatea, pe de o parte, şi România, de cealaltã parte, şi împreunã denumite pãrţi contractante,
având în vedere faptul ca România este eligibilã de a beneficia de Programul de asistenta PHARE din partea Comunitãţii, prevãzut în Regulamentul nr. 3.906/89 din 18 decembrie 1989 al Consiliului Comunitãţii Europene, modificat prin Regulamentul nr. 2.698/90 din 17 septembrie 1990,
având în vedere faptul ca este convenabila menţionarea în cele de mai jos a cadrului tehnic, legal şi administrativ pentru executarea mãsurilor finanţate în România în cadrul programului de asistenta al Comunitãţii,
au convenit dupã cum urmeazã:

ART. 1
Pentru a promova cooperarea dintre pãrţile contractante în scopul sprijinirii procesului reformei economice şi sociale din România, pãrţile contractante sunt de acord sa implementeze mãsuri în domeniul cooperãrii financiare, tehnice şi al altor forme de cooperare, asa cum s-a specificat în regulamentul de mai sus, care vor fi finanţate şi implementate în cadrul tehnic, legal şi administrativ stabilit în acest acord. Detaliile specifice ale fiecãrei mãsuri (sau set de mãsuri) vor fi introduse într-un memorandum ce va fi convenit între pãrţile contractante (denumit în continuare memorandum de finanţare), pentru care este oferit un model în anexa nr. 2(C).
România întreprinde toate acţiunile necesare pentru a asigura executarea corespunzãtoare a tuturor mãsurilor.
ART. 2
Fiecare mãsura finanţatã în cadrul acestui acord va fi implementata în conformitate cu Condiţiile generale din anexa A, care vor fi considerate ca fiind incluse în fiecare memorandum de finanţare.
Memorandumul de finanţare poate schimba sau suplimenta Condiţiile generale, dupã cum va fi necesar pentru implementarea mãsurii în discuţie.
ART. 3
Pentru problemele legate de mãsurile finanţate în cadrul acestui acord Comisia va fi reprezentatã de delegaţia sa, imediat ce aceasta este înfiinţatã în Bucureşti, care se va asigura, din partea Comisiei, ca mãsura este executatã în conformitate cu practicile financiare şi tehnice legale.
ART. 4
Când pãrţile contractante convin astfel, Comisia poate delega responsabilitatea sa integrala sau parţialã privind implementarea unei mãsuri cãtre o terta parte, stat sau agenţie.
În acest caz termenii şi condiţiile unei asemenea delegari vor fi mentionati în acordul ce urmeazã sa fie încheiat între Comisie şi terta parte, stat sau agenţie, cu acordul Guvernului României.
ART. 5
Orice divergenta legatã de acest acord, care nu poate fi rezolvatã prin consultare, va fi soluţionatã în conformitate cu procedura de arbitraj menţionatã în anexa B.
ART. 6
Acest acord este întocmit în doua exemplare în limba engleza.
ART. 7
Acest acord va intra în vigoare la data la care pãrţile contractante se vor informa reciproc despre aprobarea sa în conformitate cu legislaţia sau procedura interna a fiecãrei pãrţi. Acordul va continua sa fie în vigoare pentru o perioada nedefinita, dacã nu îşi înceteazã valabilitatea prin notificarea scrisã a uneia dintre pãrţile contractante cãtre cealaltã.
La încheierea duratei de valabilitate a acestui acord orice mãsura aflatã încã în curs de execuţie va fi adusã la îndeplinire conform termenilor memorandumului de finanţare aferent şi Condiţiilor generale stabilite prin prezentul acord.
ART. 8
Prevederile acestui acord se vor aplica şi cooperãrii tehnice şi altor cooperãri convenite între pãrţile contractante, care prin natura lor nu sunt cuprinse într-un memorandum specific finanţat în baza Programului de asistenta PHARE, la cererea Guvernului României.
Anexele vor fi considerate parte integrantã a acestui acord.
Întocmit la Bucureşti la 12 martie 1991.


Eugen Dijmarescu,
ministru de stat
ROMÂNIA

Frans Andriessen,
vicepreşedinte al Comisiei Europene
COMUNITATEA

ANEXA A

CONDIŢII GENERALE
privind memorandumurile de finanţare

În aceste Condiţii generale termenul Beneficiar va fi înţeles ca referitor la Guvernul României.

Titlul I
Finanţarea proiectelor

ART. 1
Obligaţia Comunitãţii
Angajamentul Comunitãţii, denumit în cele ce urmeazã finanţarea gratuita a CEE, a carei valoare este menţionatã în memorandumul de finanţare, va determina limita în cadrul cãreia se vor desfasura angajarea şi execuţia plãţilor prin contracte şi devize aprobate corespunzãtor.
Orice cheltuieli ce depãşesc finanţarea gratuita a CEE vor fi suportate de Beneficiar.
ART. 2
Disponibilitatea finanţãrii gratuite a CEE
Acolo unde execuţia unei mãsuri depinde de angajamentele financiare asupra resurselor proprii ale beneficiarilor sau asupra altor surse de fonduri, finanţarea gratuita a CEE va deveni disponibilã în momentul în care devin disponibile şi sumele angajate de Beneficiar şi/sau celelalte surse de fonduri, conform celor prevãzute în memorandumul de finanţare.
ART. 3
Cheltuirea
Contractele sunt eligibile pentru plati în baza acestui memorandum de finanţare numai dacã sunt încheiate înainte de data expirãrii memorandumului de finanţare. Plãţile în cadrul unor asemenea contracte pot avea loc în timpul unei perioade de maximum 12 luni de la data expirãrii memorandumului de finanţare. Orice prelungire exceptionala a acestei perioade trebuie sa fie aprobatã de Comisie.
În cadrul limitei stabilite pentru finanţarea gratuita a CEE cererile pentru fonduri sub forma unui program de lucru vor fi prezentate Delegaţiei Comisiei de cãtre Beneficiar, conform agendei stabilite în memorandumul de finanţare. Documentele justificative referitoare la plãţile fãcute pentru realizarea unei anumite mãsuri vor fi puse la dispoziţie în sprijinul cererii de fonduri, atunci când Comisia o solicita.
Oricum, în cadrul anumitor contracte din cadrul mãsurii poate fi prevãzutã plata direct de cãtre Comisie cãtre contractanţi. Fiecare contract va indica proporţia şi momentul efectuãrii plãţii, împreunã cu documentele justificative necesare.
Pentru partea de program implementata de Beneficiar Autoritatea de implementare va inainta un program de lucru cu cel put în 9 luni înainte de data expirãrii memorandumului de finanţare, pentru aprobarea de cãtre Comisie a contractelor ce mai trebuie încheiate pentru implementarea programului. Programul de lucru trebuie sa cuprindã propuneri pentru utilizarea dobânzilor nete provenite din conturile deschise în cursul implementarii programului, cu condiţia ca intreaga finanţare gratuita a CEE sa fi fost angajata anterior.
În ceea ce priveşte mãsurile executate pe baza unor devize estimative, în condiţiile în care memorandumul de finanţare nu poate prevedea altfel, o prima transa de plata, care nu va depãşi 20% din totalul devizului aprobat de Comisie, poate fi efectuatã în favoarea Beneficiarului, în aceleaşi condiţii menţionate la paragraful 2 de mai sus.

Titlul II
Achiziţionarea

ART. 4
Generalitati
Procedura ce trebuie urmatã pentru încheierea contractelor de lucrãri, livrãri şi de cooperare tehnica va fi menţionatã în memorandumul de finanţare, conform principiilor de mai jos.
ART. 5
Condiţii de participare
1. Cu excepţia prevederilor art. 6, Comisia şi Beneficiarul vor lua mãsurile necesare pentru a asigura egalitatea condiţiilor de participare la astfel de contracte, în special prin publicarea în timp util a invitaţiilor la licitaţie. Anunţurile urmeazã sa fie fãcute pentru Comunitate cel puţin în Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene şi pentru statele beneficiare, în jurnalul oficial corespunzãtor.
2. Condiţiile generale ale contractelor trebuie sa fie întocmite în conformitate cu modelele din uzanta internationala, cum ar fi reglementãrile generale şi condiţiile pentru contractele de livrãri finanţate din fondurile PHARE.
ART. 6
Derogarea de la procedurile standard
Acolo unde este recunoscuta urgenta situaţiei sau unde aceasta este justificatã pe baza naturii, importantei reduse sau a unor caracteristici particulare ale anumitor mãsuri (de exemplu: operaţiuni de finanţare în doua etape, operaţiuni multifazate, specificaţii tehnice particulare etc.) şi ale contractelor respective, Beneficiarul poate, de acord cu Comisia, sa autorizeze în mod excepţional:
- acordarea contractelor în urma unor invitaţii restrânse la licitaţie;
- încheierea contractelor prin acord direct;
- realizarea contractelor prin departamente de lucrãri publice.
O astfel de derogare trebuie sa fie menţionatã în memorandumul de finanţare.
ART. 7
Acordarea contractelor de lucrãri şi livrãri
Comisia şi Beneficiarul se vor asigura ca pentru fiecare operaţiune oferta selectata este cea mai avantajoasã din punct de vedere economic, în special din punct de vedere al calificarilor şi garanţiilor oferite de licitatori, al costului şi al calitãţii serviciilor, al naturii şi al condiţiilor de execuţie a lucrãrilor sau a livrãrilor, al costului lor de utilizare şi al valorii tehnice.
Rezultatele invitaţiilor la licitaţie vor trebui publicate în Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene cat mai repede posibil.
ART. 8
Contractele de cooperare tehnica
1. Contractele de cooperare tehnica, care pot lua forma contractelor pentru studii, supravegherea lucrãrilor sau de asistenta tehnica, vor fi încheiate dupã negocierea directa cu consultantul sau, dacã se justifica din punct de vedere tehnic, economic sau financiar, ca urmare a invitatiei la licitaţie.
2. Contractele vor trebui sa fie întocmite, negociate şi încheiate fie de Beneficiar, fie de Comisie, atunci când se prevede astfel în memorandumul de finanţare.
3. În situaţia în care contractele urmeazã sa fie întocmite, negociate şi încheiate de Beneficiar, Comisia va propune o lista scurta cu unul sau mai mulţi candidaţi, pe baza criteriilor de garantare a calificarilor, experienţei şi independentei lor şi ţinând seama de disponibilitatea acestora pentru proiectul în chestiune.
4. În cazul unei proceduri directe de negociere, când Comisia a propus mai mulţi candidaţi, Beneficiarul este liber sa aleagã dintre cei propuşi candidatul cu care intenţioneazã sa încheie contractul.
5. Când exista recurs la o procedura de licitare contractul va fi acordat candidatului care a înaintat oferta confirmatã de Beneficiar şi de Comisie ca fiind cea mai avantajoasã din punct de vedere economic.

Titlul III
Acordarea de facilitãţi

ART. 9
Privilegii generale
Personalului care participa la mãsurile finanţate de Comunitate, precum şi membrilor familiilor acestuia li se pot acorda avantaje, privilegii şi scutiri nu mai puţin favorabile decât cele acordate în mod obişnuit altor strãini angajaţi în statul Beneficiarului, în cadrul oricãror alte acorduri bilaterale sau multinationale ori aranjamente pentru programe de asistenta economicã şi de cooperare tehnica.
ART. 10
Facilitãţi de stabilire, instalare, intrare şi rezidenţã
În cazul contractelor de lucrãri de livrãri sau de servicii persoanele fizice sau juridice eligibile pentru participarea la procedurile de licitaţie vor avea drept de instalare temporarã şi de rezidenţã în cazurile în care importanta contractului justifica aceasta. Acest drept va fi obţinut numai dupã emiterea invitatiei de participare la licitaţie, va servi personalului necesar în vederea efectuãrii studiilor preparatorii pentru redactarea ofertelor şi va expira la o luna dupã desemnarea contractantului.
Beneficiarul va permite personalului care ia parte la contractele de lucrãri, livrãri sau de servicii finanţate de Comunitate şi membrilor de familie apropiati ai acestuia sa între în statul Beneficiarului, sa se stabileascã în stat, sa lucreze acolo şi sa pãrãseascã statul respectiv, asa cum o justifica natura contractului.
ART. 11
Importul şi reexportul de echipament
Beneficiarul va acorda permisele necesare pentru importul de echipament profesional cerut pentru executarea mãsurii, în conformitate cu legile, regulile şi reglementãrile în vigoare ale Beneficiarului.
Beneficiarul va acorda în plus persoanelor fizice şi juridice care au executat contracte de lucrãri, livrãri sau de servicii permisele necesare pentru reexportul echipamentului menţionat.
ART. 12
Controlul importurilor şi schimburilor valutare
Pentru executarea mãsurilor Beneficiarul se obliga sa acorde autorizaţii de import, precum şi autorizaţii pentru achiziţionarea valutei necesare şi sa aplice reglementãrile naţionale privind controlul asupra schimburilor valutare, fãrã discriminare între statele membre ale Comunitãţii Albania, Bulgaria, Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia, Slovenia şi Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei.
Beneficiarul va acorda permisele necesare pentru repatrierea fondurilor primite pentru executarea mãsurii, conform reglementãrilor de control al schimburilor valutare în vigoare în statul Beneficiarului.
ART. 13
Impozitare şi vama
1. Plata impozitelor, taxelor vamale şi a taxelor de import nu va fi finanţatã din finanţarea gratuita a CEE.
2. Importurile în baza contractelor de livrãri, încheiate de autoritãţile Beneficiarului şi finanţate din finanţarea gratuita a CEE, vor putea intra în statul Beneficiarului fãrã a fi supuse taxelor vamale, altor taxe din import, impozitelor sau unui regim fiscal cu efect echivalent.
Beneficiarul va asigura ca importurile respective sa fie eliberate din punctul de intrare pentru a fi livrate cãtre contractant, asa cum se prevede în contract, şi pentru folosinta imediata conform cerinţelor pentru implementarea normalã a contractului, fãrã a tine seama de întârzieri sau de dispute în ceea ce priveşte stabilirea taxelor vamale, plãţilor sau a impozitelor menţionate mai sus.
3. Contractele pentru livrãri sau servicii oferite de firme externe sau româneşti, finanţate din finanţarea gratuita a CEE, nu vor fi supuse în statul Beneficiarului plãţii T.V.A., timbrului fiscal sau taxelor de înregistrare ori altor impuneri fiscale având efect similar, indiferent dacã aceste taxe exista sau urmeazã sa fie instituite.
4. Persoanele fizice şi juridice, inclusiv personalul expatriat din statele membre ale Comunitãţii Europene, care executa contracte de cooperare tehnica finanţate din finanţarea gratuita a CEE, vor fi scutite de la plata impozitului pe profit şi pe venit în statul Beneficiarului.
5. Efectele personale şi gospodãreşti importate pentru uz personal de cãtre persoanele fizice (şi membrii familiilor lor), altele decât cele recrutate local, angajate în îndeplinirea sarcinilor definite în contractele de cooperare tehnica, vor fi scutite de taxe vamale, de import, de alte taxe şi impozite fiscale cu acelaşi efect, efectele personale şi gospodãreşti respective urmând sa fie reexportate sau sa se dispunã de ele în ţara conform reglementãrilor în vigoare în statul Beneficiarului, dupã terminarea contractului.
6. Persoanele fizice şi juridice care importa echipament profesional, asa cum se prevede la art. 11, dacã solicita astfel, vor beneficia de sistemul de admitere temporarã, asa cum este definit prin legislaţia nationala a Beneficiarului în ceea ce priveşte echipamentul respectiv.

Titlul IV
Executarea contractelor

ART. 14
Originea livrãrilor
Beneficiarul se declara de acord ca, atunci când Comisia nu autorizeaza altfel, materialele şi livrãrile necesare pentru executarea contractelor trebuie sa fie originare din Comunitate - Albania, Bulgaria, Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia, Slovenia şi Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei.
ART. 15
Proceduri de efectuare a plãţilor
1. Pentru contractele finanţate din finanţarea gratuita a CEE documentele de licitaţie vor fi întocmite şi plãţile vor fi efectuate fie în unitãţi europene de cont (ECU) sau, conform legilor şi reglementãrilor privind schimbul valutar ale Beneficiarului, în valuta Beneficiarului ori în valuta statului în care ofertantul îşi are înregistrat sediul de afaceri sau în valuta statului în care sunt produse livrãrile.
2. Când documentele de licitaţie sunt întocmite în ECU, plãţile în cauza vor fi efectuate în mod corespunzãtor în valuta prevãzutã în contract, pe baza ratei de schimb a ECU în ziua precedenta efectuãrii plãţii.
3. Beneficiarul şi Comisia vor lua toate mãsurile necesare pentru a asigura execuţia plãţilor în cel mai scurt timp posibil.

Titlul V
Colaborarea dintre Comisie şi Beneficiar

ART. 16
Inspecţie şi evaluare
1. Comisia va avea dreptul sa îşi trimitã propriii agenţi sau reprezentanţii corespunzãtor autorizaţi pentru a aduce la îndeplinire orice misiune tehnica sau financiarã ori de audit pe care o considera necesarã pentru a urmãri execuţia mãsurii. În orice caz, Comisia va comunica din timp autoritãţilor Beneficiarului trimiterea unor astfel de misiuni.
Beneficiarul va pune la dispoziţie toate informaţiile şi documentele care vor fi solicitate de aceasta şi va lua toate mãsurile pentru a facilita munca persoanelor împuternicite sa aducã la îndeplinire evaluarile sau inspectiile.
2. Beneficiarul:
a) va pãstra înregistrãri şi documente contabile adecvate pentru identificarea lucrãrilor, livrãrilor sau serviciilor finanţate în baza memorandumului de finanţare, conform procedurilor legale de contabilitate;
b) va asigura ca agenţii sau reprezentanţii susmentionati ai Comisiei sa aibã dreptul de a inspecta toatã documentaţia şi înregistrãrile contabile relevante privitoare la cele finanţate în baza memorandumului de finanţare şi va asista Curtea de Conturi a Comunitãţii Europene în executarea evaluãrii contabile privind utilizarea finanţãrii gratuite a CEE.
Comisia va putea, de asemenea, sa execute o evaluare ulterioara şi o evaluare contabila finala a programului.
Evaluarea ulterioara va analiza realizarea obiectivelor/scopurilor programelor, precum şi impactul asupra dezvoltãrii şi restructurãrii sectorului implicat.
Evaluarea contabila finala va examina datele financiare la nivel local ale programului, oferind o pãrere independenta asupra corectitudinii şi compatibilitatii contractelor şi plãţilor, precum şi asupra conformitatii lor cu prevederile memorandumului de finanţare. Evaluarea contabila va stabili balanţa fondurilor neangajate şi/sau necheltuite care vor fi rambursate Comisiei.
ART. 17
Urmãrirea mãsurilor
În urmãrirea executãrii mãsurii, Comisia poate solicita orice explicaţie şi, atunci când este necesar, poate cãdea de acord cu Beneficiarul asupra unei noi orientãri în ceea ce priveşte mãsura, care sa fie consideratã mai bine adaptatã obiectivelor avute în vedere.
Beneficiarul va face rapoarte cãtre Comisie, conform planului menţionat în memorandumul de finanţare, pe toatã perioada de execuţie a mãsurii şi dupã terminarea acesteia.
Comisia, pe baza rapoartelor şi, dupã caz, a evaluãrii ulterioare, va proceda la închiderea oficialã a programului şi va informa ţara beneficiara despre data închiderii oficiale a programului.

Titlul VI
Prevederi generale şi finale

ART. 18
Consultãri - divergenţe
1. Orice problema legatã de executarea sau de interpretarea memorandumului de finanţare sau a acestor Condiţii generale va fi subiect de consultare între Beneficiar şi Comisie, conducand, în cazul în care este necesar, la un amendament la memorandumul de finanţare.
2. În situaţia în care se constata neîndeplinirea unei obligaţii stabilite în memorandumul de finanţare şi în aceste Condiţii generale, care nu a fost subiect al unor mãsuri de remediere luate în timp util, Comisia va putea suspenda finanţarea mãsurii dupã consultarea cu Beneficiarul.
3. Beneficiarul poate renunţa total sau parţial la execuţia mãsurii. Pãrţile contractante vor stabili detaliile respectivei renunţãri printr-un schimb de scrisori.
ART. 19
Anunţ - adrese
Orice anunţ şi orice acord între pãrţi prevãzute aici trebuie sa aibã forma unei comunicãri scrise, cu referire explicita la numãrul şi la titlul mãsurii. Astfel de anunţuri sau de acorduri vor fi fãcute prin scrisoare adresatã partii autorizate sa primeascã cele menţionate şi vor fi trimise la adresa anunţatã de partea respectiva. În caz de urgenta sunt permise comunicãri prin telefax, comunicãri telegrafice sau prin telex, care vor fi considerate valabile, cu condiţia confirmãrii imediate prin scrisoare. Adresele sunt menţionate în memorandumul de finanţare.

ANEXA B

ARBITRAJ
Orice divergenta între pãrţile contractante, rezultând din acordul-cadru sau din memorandumul de finanţare, care nu este rezolvatã prin aplicarea procedurilor menţionate la art. 18 din Condiţiile generale, referitoare la memorandumul de finanţare, va fi supusã arbitrarii de cãtre un tribunal de arbitraj, dupã cum urmeazã:
Pãrţile la arbitraj vor fi Beneficiarul, pe de o parte, şi Comisia, pe de alta parte.
Tribunalul de arbitraj va fi compus din 3 arbitri, numiţi dupã cum urmeazã:
- un arbitru va fi numit de Beneficiar;
- un al doilea arbitru va fi numit de Comisie;
- al treilea arbitru, denumit în continuare conducãtor, va fi numit prin acordul pãrţilor sau, în cazul unui dezacord, de secretarul general al O.N.U.
Dacã oricare dintre pãrţi nu reuşeşte sa numeascã un arbitru, acesta va fi numit de conducãtor.
Dacã un arbitru numit conform acestei proceduri demisioneaza, decedeazã sau devine incapabil sa îşi desfãşoare activitatea, un alt arbitru va fi numit în acelaşi mod ca şi arbitrul cãruia îi ia locul; un astfel de succesor va avea toate puterile şi îndatoririle arbitrului iniţial.

ANEXA 2 (C)

PREVEDERI SPECIALE
1. Obiective, descriere şi conditionalitate
1.1. Obiectivele generale ale programului sunt:.
. promovarea bunei vecinãtãţi şi a stabilitatii în regiunile de frontiera ale ţãrilor din Europa Centrala şi de Est (şi a celei bulgaro-romane în particular) prin finanţarea de proiecte ce vor aduce beneficii concrete regiunilor şi comunitãţilor de pe ambele pãrţi ale frontierei;
. promovarea cooperãrii dintre regiunile de frontiera din ambele tari, în scopul sprijinirii acestor regiuni pentru a trece peste problemele specifice de dezvoltare care pot aparea, inter alia, datoritã poziţiei pe care o ocupa în cadrul economiei naţionale, în interesul comunitãţilor locale şi într-o maniera compatibila cu protecţia mediului;
. promovarea creãrii şi dezvoltãrii viitoare a reţelelor de cooperare pe fiecare parte a frontierei şi stabilirea unor legãturi între acestea şi reţelele mai cuprinzatoare ale Comunitãţii;
. promovarea coeziunii economice şi sociale în cadrul regiunilor de cooperare transfontaliera.
1.2. Obiectivele specifice şi rezultatele sunt reflectate în urmãtoarele domenii prioritare:
. îmbunãtãţirea infrastructurii naţionale şi transnationale, mai ales în domeniile energiei şi transporturilor;
. promovarea protecţiei mediului (subprogramul 2);
. atenuarea obstacolelor administrative şi instituţionale pentru libera circulaţie a persoanelor, produselor sau serviciilor peste frontiera (subprogramul 3);
. promovarea dezvoltãrii economico-sociale regionale în regiunea de cooperare transfrontaliera (subprogramul 4).
Se va face evaluarea impactului asupra mediului în conformitate cu cerinţele Directivei 85/337/CEE , amendata prin Directiva 97/11/CE , acolo unde este cazul, pentru toate proiectele programului.
1.3. Descrierea programului:
1.3.1. Subprogramul 01 - Proiect pentru îmbunãtãţirea infrastructurilor locale şi transnationale, în special a facilitãţilor de comunicare şi de furnizare de apa, gaz şi electricitate la nivel local, asigurând beneficii peste zonele de frontiera
Proiectele BG0007.01.01 şi RO0002.01.01 Dezvoltarea infrastructurii de telecomunicaţii a companiilor de electricitate bulgare şi romane pentru îmbunãtãţirea schimburilor de date dintre dispeceratele lor şi UCTE (proiect "în oglinda")
1. Acest proiect "în oglinda" îşi propune sa sprijine integrarea ambelor tari în Uniunea Europeanã prin conformarea cu Directiva CE pentru o piata deschisã a electricitatii prin:
. îmbunãtãţirea interconectarii sistemelor de electricitate de pe ambele pãrţi ale frontierei pana la standardele UCTE;
. asigurarea infrastructurii de telecomunicaţii necesare pentru integrarea în sistemele grila ale UCTE;
. evaluarea echipamentului hardware, software şi de telecomunicaţii necesar pentru schimburile de informaţii dintre dispeceratele naţionale din România şi Bulgaria şi cele ale Centrului de calcul UCTE;
. mãrirea siguranţei ambelor sisteme de electricitate.
2. Proiectul include urmãtoarele activitãţi:
. studiul tehnic;
. procurarea şi asamblarea echipamentului, supervizarea, punerea în funcţiune şi instruirea.
Pentru acest proiect sunt prevãzute urmãtoarele investiţii:
- telecomunicaţii prin fibre optice montate pe fire de transmisie subterane, fie pe linia de transmisie de 400 kV între .antareni şi Koslodui, fie pe linia de transmisie de 220 kV din Isalnita cãtre Koslodui;
- echipament terminal pentru telecomunicaţii prin fibra optica;
- echipament de interfata pentru achiziţionarea şi transmiterea de date cãtre dispeceratul naţional bulgar şi cãtre Centrul de calcul UCTE;
- hardware şi software la dispeceratul naţional din Sofia (şi Bucureşti, printr-o investiţie "în oglinda").
3. Impactul transfrontalier
Proiectul are un impact transfrontalier important prin îmbunãtãţirea interconexiunilor de electricitate de ambele pãrţi ale frontierei romano-bulgare. Proiectul va contribui la îmbunãtãţirea siguranţei reţelelor de electricitate în ambele tari şi are implicaţii în comerţul cu electricitate prin participarea la reţeaua sincronizata europeanã UCTE.
4. Rezultatele proiectului sunt:
- asistenta în conformarea României şi Bulgariei cu catalogul de mãsuri cerute pentru îmbunãtãţirea interconexiunii dintre România şi Bulgaria, în contextul pregãtirii sistemelor de electricitate ale acestor doua tari pentru interconexiunea integrala cu reţeaua sincronizata europeanã UCTE;
- îmbunãtãţirea siguranţei sistemului prin operarea paralela a sistemelor de electricitate roman şi bulgar, prin schimburile de date on-line care vor permite operarea economicã şi sigura a celor doua sisteme de electricitate.
5. Deoarece proiectul este format din doua pãrţi "în oglinda" între România şi Bulgaria, dacã este posibil se vor urma proceduri comune de licitaţie cu costuri separate şi fiecare ţara va semna propriul ei contract.
Proiectul BG0007.01.02 - Construirea unei baze de iarna pentru traversarea Dunãrii pe timp de iarna (faza 2)
Acest proiect este continuarea proiectului BG9916.01.02 "Construirea unei baze de iarna pentru traversarea Dunãrii pe timp de iarna (faza 1)", finanţat prin programul PHARE CBC anterior (alocarea PHARE a fost de 1,6 milioane euro).
1. Dupã încheierea celei de a doua faze de construire a locatiei, 26 de nave masurand 12/17 m şi având tonajul de pana la 900 t vor putea sa petreaca iarna în aceasta baza. În prezent este disponibil spaţiu pentru doar 10 nave.
2. Proiectul include:
. contract de lucrãri care consta în extinderea construcţiei parţiale a peretelui gravitational al cheiului vertical şi în panta (558 m) cu infrastructura sa necesarã: furnizarea apei şi sistem de scurgere, sistemul de iluminare a locatiei, telefonie şi planificare verticala;
. contractul de supervizare pentru contractul de lucrãri menţionat mai sus.
3. Construirea bazei de iarna va aduce urmãtoarele beneficii pentru România şi Bulgaria:
. asigurarea intrãrii în siguranta a navelor în portul Ruse şi în terminalul RO-RO în timpul iernii;
. descresterea numãrului de urgente în care sunt implicate navele, pentru ambele tari;
. extinderea infrastructurii de transporturi a regiunii, ţinând seama ca nu exista o alta baza de iarna în regiunea de cooperare transfrontaliera;
. îmbunãtãţirea serviciilor oferite pentru nave;
. îmbunãtãţirea calitãţii apei şi a micromediului regiunii.
4. Principalul impact transfrontalier;
. îmbunãtãţirea siguranţei navigarii pe Dunare;
. impactul pozitiv asupra mediului;
. descresterea somajului în regiunea de cooperare transfrontaliera prin construirea şi întreţinerea bazei de iarna.
5. Datoritã pregãtirii tehnice suplimentare, necesarã înaintea lansãrii licitaţiei pentru proiectul BG9916.01.02 "Construirea unei baze de iarna pentru traversarea Dunãrii pe timp de iarna (faza 1)", poate fi lansata o singura oferta cu doua loturi pentru încheierea fazelor 1 şi 2. Dupã aceea doua contracte de lucrãri separate vor fi semnate cu compania/companiile selectata/selectate (unul în cadrul Memorandumului de finanţare din 1999 şi altul în cadrul Memorandumului de finanţare din 2000).
1.3.2. Subprogramul 02: Proiecte de protecţia mediului RO0002.02.01 - Ecologizarea Dunãrii şi facilitãţi de transport
1. Proiectul prevede creşterea capacitãţii de gestionare a mediului în regiunea de granita romano-bulgara.
2. Activitãţi
Proiectul:
- va îmbunãtãţi capacitatea agentiilor locale de protecţie a mediului (APM) de a monitoriza indicatorii de mediu în timp util pentru a putea permite limitarea efectivã a poluarii;
- va creste potenţialul de curatare a efectelor poluarii prin vasul DEPOL cu facilitãţile la ţãrm respective, luându-se în considerare faptul ca, cu cat acţiunea este mai rapida şi mai cuprinzatoare, cu atât impactul asupra mediului este mai mic; costurile pentru mãsuri rapide sunt mai mici în comparatie cu proiectele scumpe de reabilitare a mediului;
- va dezvolta sistemul de comunicaţii pentru a oferi rapid datele necesare partenerului bulgar pentru a se alãturã activitãţilor de curatare.
Oraşele beneficiare sunt localizate pe malul Dunãrii în urmãtoarele judeţe: Mehedinti, Dolj, Teleorman, Giurgiu, Calarasi.
3. Impactul transfrontalier
Proiectul urmãreşte sa ofere ambelor tari datele necesare pentru îmbunãtãţirea supravegherii calitãţii apei în regiunea de granita a Dunãrii şi sa promoveze recoltarea ecologica a resurselor Marii Negre de cãtre România şi Bulgaria.
Ambele tari se vor folosi de vasul DEPOL, care va inlatura o parte din poluantii Dunãrii.
4. Vor fi realizate 5 contracte:
1. un contract de asistenta tehnica pentru evaluarea nevoilor şi pentru pregãtirea a 4 dosare de licitaţie pentru: vasul DEPOL, facilitãţi la ţãrm pentru vasul DEPOL, echipament de monitorizare şi echipament de biomonitorizare;
2. un contract de achiziţii pentru vasul DEPOL;
3. un contract de achiziţii pentru facilitãţile la ţãrm pentru vasul DEPOL;
4. un contract de achiziţii pentru echipamentul de monitorizare pentru APM locale;
5. un contract de achiziţii pentru echipamentul de biomonitorizare şi software.
1.3.3. Subprogramul 03: Atenuarea obstacolelor administrative şi instituţionale pentru libera circulaţie a persoanelor, produselor sau serviciilor peste granita
Proiectele BG0007.03.01 şi RO0002.03.01 - Facilitarea traversarii frontierei pe Dunare
1. Acest proiect îşi propune facilitarea traversarii frontierei între România şi Bulgaria (în special, reducerea timpului de asteptare la granita) prin armonizarea procedurilor dintre cele doua tari, îmbunãtãţirea cooperãrii şi schimbului de informaţii dintre serviciile relevante ale celor doua tari.
2. Activitãţile proiectului:
. evaluarea situaţiei actuale:
- asistenta pe termen scurt pentru evaluarea situaţiei actuale;
- transferul aptitudinilor şi cunoştinţelor cãtre personalul implicat în dezvoltarea documentaţiei pentru componentele de mai jos ale proiectului;
. armonizarea procedurii şi a practicilor de lucru:
- sisteme corespunzãtoare care sa permitã implementarea procedurilor şi practicilor de lucru armonizate în conformitate cu recomandãrile/soluţiile stabilite;
- program de dezvoltare pentru personalul implicat în operaţiunile la granita (cursuri de pregãtire reciprocã, seminarii, ateliere, schimb de experienta cu statele membre ale U.E. etc.);
- intalniri de coordonare la nivel naţional şi bilateral;
- dacã este necesar, resurse limitate pentru publicitatea proiectului;
. schimbul de informaţii şi facilitãţi tehnice:
- achizitionare de software corespunzãtor şi de echipament asociat, care sa permitã schimbul de informaţii dintre agenţiile bulgare de la frontiera şi cu partenerii romani;
- dezvoltarea programului de instruire pentru personalul implicat în folosirea acestor sisteme, şi anume: cursuri de instruire comune, seminarii, ateliere de lucru, schimb de experienta etc.
3. Deoarece proiectul consta în doua pãrţi "în oglinda" în România şi Bulgaria, dacã este posibil se vor utiliza proceduri de licitaţie comune (poate cu câteva loturi diferite) cu costuri separate şi fiecare ţara va semna propriul sau contract.
1.3.4. Subprogramul 04: Dezvoltare economico-socialã regionala
Proiectele BG0007.04.01 şi RO0002.04.01 - Fondul comun pentru proiecte mici
1. Fondul comun pentru proiecte mici va sprijini obiectivele-cheie ale programului de cooperare transfrontaliera bulgaro-romana, în special pentru a ajuta regiunile de granita sa depãşeascã probleme specifice de dezvoltare rezultate din izolarea lor relativã în sistemul economiei naţionale. Fondul va sprijini, de asemenea, stabilirea şi dezvoltarea reţelelor de cooperare pe ambele pãrţi ale granitei şi crearea de legãturi între aceste reţele şi reţelele generale ale U.E.
2. Fondul va sprijini acţiunile la scara redusã, "de la om la om", în zona urmãtoarelor domenii prioritare:
. dezvoltare economicã;
. mãsuri locale de angajare;
. sãnãtate;
. schimburi culturale;
. democratie localã;
. studii de planificare şi dezvoltare;
. mediu înconjurãtor;
. turism.
3. Fondul va acţiona pe baza liniilor directoare generale pentru Fondul proiectelor mici şi pe baza liniilor directoare detaliate care vor fi dezvoltate de comun acord de cãtre România şi Bulgaria.
4. În ceea ce priveşte sprijinul administrativ pentru folosirea fondului, contribuţia PHARE poate finanta costurile indirecte de pana la 7% din totalul sumei eligibile (maximum 35.000 euro pentru fiecare ţara).
5. Un comitet de coordonare regional va fi format din reprezentanţii regiunilor de granita relevante din România şi Bulgaria, incluzând:
. presedinti ai consiliilor judeţene;
. directori ai unitãţilor de gestionare a proiectelor de tip cooperare transfrontaliera din România şi Bulgaria;
. directori ai agentiilor de dezvoltare regionala din zona de granita;
. reprezentanţi ai asociaţiilor regionale ale municipalitatilor de pe ambele pãrţi ale granitei;
. parteneri sociali, reprezentanţi ai camerelor de comerţ, camerelor de industrie, centrelor mass-media, centrelor de informare etc.;
. experţi desemnaţi în grupul comun de lucru;
. reprezentanţi ai Comisiei Europene.
Proiectul RO0002.04.02 - Asistenta pentru implementarea unei strategii multianuale agreate între România şi Bulgaria
Prin încheierea acestui proiect personalul roman al unitãţii de gestionare a proiectelor tip cooperare transfrontaliera din cadrul Agenţiei Naţionale de Dezvoltare Regionala va fi pregãtit şi va fi în mãsura sa coordoneze acţiunile care privesc programul în desfãşurare şi sa stabileascã legãturile necesare între toţi actorii interesaţi în pregãtirea şi implementarea proiectelor de cooperare transfrontaliera, la nivel central şi local. Va fi stabilitã o reţea de oficiali bine pregatiti din cadrul agentiilor de dezvoltare regionala, ministerelor de resort şi al autoritãţilor locale competente pentru pregãtirea şi implementarea proiectului.
2. Buget


──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Codul Prioritati/ PHARE Cofinantare IFI Total
proie- Titlul pro- ─────────────────────────── nationala (mili-
ctului iectului Constru- Investiţii Total (milioane oane
ctie în- euro) euro)
stitu-
tionala
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Subprogram 01 0 7,00 7,00 2,77 0 9,77
RO0002.01.01 Dezvoltarea
infrastructurii
de telecomunicaţii
a companiilor de
electricitate
bulgare şi romane 0 2,00 2,00 0,67 0 2,67
BG0007.01.01 Dezvoltarea
infrastructurii de
telecomunicaţii a
companiilor de
electricitate bulgare
şi romane 0 1,50 1,50 0,50 0 2,0
BG0007.01.02 Construirea unei
baze de iarna pentru
traversarea Dunãrii pe
timp de iarna (faza 2) 0 3,50 3,50 1,60 0 5,10
Subprogram 02 0,04 2,76 2,80 0,93 0 3,73
RO0002.02.01 Ecologizarea Dunãrii
şi facilitãţi de
transport 0,04 2,76 2,8 0,93 0 3,73
Subprogram 03 2,80 2,20 5,0 1,05 3,40 9,45
RO0002.03.01 Facilitarea
traversarii
frontierei pe Dunare 1,40 1,10 2,50 0,80 3,00 6,30
BG0007.03.01 Facilitarea traversarii
frontierei pe Dunare 1,40 1,10 2,50 0,25 0,40 3,15
Subprogram 04 0,60 0,60 1,20 0,20 0 1,40
RO0002.04.01 Fondul comun pentru
proiecte mici 0,20 0,30 0,50 0,10 0 0,60
BG0007.04.01 Fondul comun pentru
proiecte mici 0,20 0,30 0,50 0,10 0 0,60
RO0002.04.02 Asistenta pentru
implementarea unei
strategii
multianuale 0,20 0 0,20 0 0 0,20
Subtotal România: 1,84 6,16 8,0 2,50 3,00 13,50
Subtotal Bulgaria: 1,60 6,40 8,0 2,45 0,40 10,85
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
TOTAL: 3,44 12,56 16,0 4,95 3,40 24,35
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────


3. Aranjamente de implementare
Un comitet mixt de cooperare a fost înfiinţat pe baza cerinţelor Reglementãrii CE nr. 2.760/98, art. 7 (1).
Copresedintii comitetului mixt de cooperare sunt la nivel de:
. preşedinte - Agenţia Nationala pentru Dezvoltare Regionala din România;
. ministru adjunct - Ministerul pentru Dezvoltare Regionala şi Lucrãri Publice din Bulgaria.
Copresedintii stabilesc componenta delegatiilor lor la comitetul mixt de cooperare, la nivelul administraţiei publice centrale şi locale, şi pot stabili grupuri de lucru pe domenii, formate din reprezentanţii autoritãţilor locale şi experţi din ministere şi din alte instituţii implicate. Aceste grupuri de lucru vor revizui în detaliu evoluţia fiecãrui proiect, avansand recomandãri în legatura cu aspectele de management şi evaluare, raportand comitetului mixt de cooperare.
Reprezentanţii Comisiei Europene iau parte ca membri la şedinţele comitetului mixt de cooperare. Ei examineazã conformitatea cu regulile UE, cu cerinţele mãsurilor şi proiectelor propuse şi ale aranjamentelor de implementare, având în vedere concordanta propunerilor de proiect cu componenta partenerului în cadrul PHARE CBC.
Şedinţele ordinare ale comitetului mixt de cooperare se vor tine la fiecare 6 luni, pentru a analiza programul, în oricare dintre ţãrile implicate, pentru a evalua progresele în atingerea obiectivelor stabilite. Şedinţele extraordinare pot fi convocate în timpul perioadei de pregãtire a programelor şi a propunerilor de finanţare anuale sau în cazul oricãrei probleme speciale privind implementarea. Asemenea întruniri pot fi convocate oricând, cu acordul copresedintilor sau al Comisiei. Şedinţele extraordinare convocate la cererea Comisiei se pot desfasura şi la Bruxelles.
Pregãtirea rapoartelor, a programelor şi a minutelor şedinţelor comitetului mixt de cooperare sunt organizate de copresedinti şi de serviciile acestora.
Comitetul mixt de cooperare ar trebui sa decidã prin consens urmãtoarele:
. sa îşi exprime opinia cu privire la prioritãţile, obiectivele şi mãsurile propuse privind cooperarea transfrontaliera, care sa fie incluse în documentul comun de programare;
. sa aprobe selectarea anuala finala a propunerilor de proiecte;
. sa primeascã rapoarte, revizuiri şi evaluãri ale programelor deja aprobate şi ale pãrţilor lor componente;
. sa initieze şi sa sprijine activitãţile care pot promova mãsurile de cooperare transfrontaliera şi sa facã mai eficiente programele de cooperare transfrontaliera actuale şi viitoare.
3.1. România
Programul va fi gestionat conform procedurilor Sistemului de implementare descentralizat (SID) PHARE. Coordonatorul naţional al asistenţei (CNA) va avea responsabilitatea generalã pentru programarea, monitorizarea şi implementarea programelor PHARE.
Agenţia de implementare (AI) a programului, în ceea ce priveşte partea romana, este Oficiul de Plati şi Contractare PHARE din cadrul Ministerului Finanţelor. Autoritatea de implementare care coordoneazã programul este Agenţia Nationala pentru Dezvoltare Regionala.
Fondul Naţional (FN) din cadrul Ministerului Finanţelor, condus de responsabilul naţional cu autorizarea plãţilor (RNA), va superviza administrarea financiarã a programului şi va fi responsabil pentru toate aspectele legate de controlul financiar şi de raportarea cãtre Comisia Europeanã. Autoritatea nationala pentru controlul financiar va asigura efectuarea unui control financiar adecvat pentru implementarea programului.
Comisia va transfera fonduri cãtre Fondul Naţional în conformitate cu Memorandumul de înţelegere semnat între Comisie şi Guvernul României. Fondurile vor fi transferate la cererea RNA. O transa de pana la 20% din valoarea fondurilor va fi transferata la Fondul Naţional dupã semnarea memorandumului de finanţare şi a regulilor de finanţare dintre FN şi Agenţia de implementare (AI/OPCP).
Prevederile art. 2 şi 13 din Memorandumul de înţelegere privind Fondul Naţional trebuie sa fie respectate. Mai mult, RNA trebuie sa prezinte Comisiei nominalizarea responsabilului cu autorizarea programului (RAP) şi descrierea sistemului legat de fluxul tranzactional între FN şi AI/OPCP. Se vor face fie patru trageri de pana la 20% din fonduri pentru a fi gestionate local, fie pana la intreaga valoare a bugetului, în varianta care presupune cea mai mica suma. Prima transa va fi data atunci când AI/OPCP a plãtit 10% din buget. A doua transa poate fi cerutã când s-au fãcut plati în valoare de 30% din bugetul total alocat. Momentul efectuãrii celei de-a treia trageri este atunci când s-a plãtit 50% şi pentru a 4-a şi ultima, atunci când s-a plãtit 70% din buget. Cu excepţia autorizãrii exprese primite de la sediul central al Comisiei, nici o cerere de transa nu va fi facuta dacã fondurile depozitate în FN şi OPCP depãşesc 10% din bugetul total actual al angajamentului. În mod excepţional RNA poate cere în avans plata a mai mult de 20%, conform procedurilor stabilite în memorandumul de înţelegere menţionat mai sus.
Fondul Naţional va transfera fonduri cãtre AI în conformitate cu Acordul de finanţare (AF) semnat între FN şi AI. AF va fi aprobat în prealabil de cãtre Comisia Europeanã. În cazul în care FN este agentul de plata pentru AI nu va avea loc nici un transfer de fonduri de la FN la AI. Un RAP numit de RNA dupã consultãri cu CNA va conduce AI. RAP va fi responsabil pentru toate operaţiunile fãcute de AI.
Se va deschide un cont bancar purtãtor de dobanda, în euro, care va fi gestionat de FN într-un sistem contabil separat la banca centrala sau la o banca aprobatã în avans de CE. Dobanda va fi raportatã la CE. Dacã Comisia decide astfel, pe baza propunerilor RNA, dobanda poate fi reinvestita în program. Aceleaşi proceduri se vor aplica tuturor fondurilor transferate de FN cãtre AI.
RNA şi RAP se vor asigura ca toate contractele sunt pregãtite în conformitate cu procedurile Manualului SID.
Toate contractele trebuie încheiate înainte de 31 decembrie 2002. Toate plãţile trebuie fãcute înainte de 31 decembrie 2003. Comisia va recupera toate fondurile nefolosite înainte de datele sus-menţionate.
Pentru acele contracte care au fonduri reţinute pentru o perioada de garanţie care se prelungeşte dupã încheierea perioadei de efectuare a plãţilor, toate fondurile legate de aceste contracte, asa cum au fost calculate de RNA şi stabilite de Comisie, vor fi plãtite cãtre Agenţia de implementare înainte de încheierea oficialã a programului. Agenţia de implementare îşi asuma intreaga responsabilitate pentru depozitarea fondurilor pana când se va face plata finala şi pentru a se asigura ca fondurile în cauza vor fi folosite numai pentru a face plãţile legate de clauzele de reţinere.
Agenţia de implementare va fi responsabilã cu îndeplinirea obligaţiilor contractorilor prevãzute în clauzele privind retinerile de bani. Dobânzile acumulate de la fondurile depozitate vor fi plãtite Comisiei dupã efectuarea plãţii finale cãtre contractori. Fondurile neplãtite contractorilor dupã efectuarea plãţii finale vor fi rambursate Comisiei. O raportare a modului de folosire a fondurilor depozitate în conturile de garanţie, a plãţilor fãcute din acestea şi a dobânzilor acumulate va fi facuta anual de cãtre RNA cãtre Comisie.
Agenţia de implementare (OPCP) deţine responsabilitatea generalã pentru implementarea programului, incluzând: aprobarea termenilor de referinta, a documentelor de licitaţie, criteriilor de evaluare, evaluarea ofertelor, semnarea contractelor, autorizarea şi plata facturilor.
Aceasta va lucra împreunã cu Agenţia Nationala pentru Dezvoltare Regionala (ANDR), nominalizatã recent de Guvernul României drept coordonator naţional al programelor CBC, şi cu instituţiile beneficiare menţionate mai jos, pentru a pregati termenii de referinta, documentele de licitaţie, criteriile de evaluare, evaluarea ofertelor, negocierea contractelor, plata facturilor etc. Pentru contractele de lucrãri realizate respectându-se regulile FIDIC, un oficial, în numele beneficiarului contractului, va acţiona ca angajator, iar facturile trebuie sa fie certificate de un inginer independent, angajat şi plãtit prin program.
Pentru a asigura coordonarea zilnica (cu excepţia aspectelor financiare) a tuturor activitãţilor legate de program, ANDR a înfiinţat o unitate de coordonare a programului. Aceasta unitate îşi va îndeplini sarcinile specifice în conformitate cu prevederile <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 52/1999 privind crearea unui cadru unitar pentru administrarea împrumuturilor strãine contractate sau garantate de stat, rambursabile sau nerambursabile. Intreaga responsabilitate pentru aceste activitãţi a fost asumatã de secretarul general al ANDR, nominalizat drept responsabil al programului.
Instituţiile beneficiare ale proiectului vor raporta lunar cãtre Agenţia de implementare CBC, transmitand un exemplar al raportului delegaţiei CE, cu planificari pentru contractare şi plata şi detalii suficiente pentru a permite evaluarea progreselor înregistrate şi a activitãţii care mai trebuie realizatã.
Instituţiile beneficiare ale proiectului sunt:
. Ministerul Industriei şi Comerţului;
. Ministerul Apelor, Pãdurilor şi Protecţiei Mediului;
. Ministerul Transporturilor;
. Compania Nationala de Electricitate (CONEL);
. Ministerul de Interne/Direcţia Generalã a Vamilor din cadrul Ministerului Finanţelor;
. autoritãţile locale şi regionale;
. unitatea de coordonare a Programului PHARE CBC din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Dezvoltare Regionala.
3.2. Bulgaria
Programul va fi gestionat în conformitate cu procedurile Sistemului de implementare descentralizat SID PHARE. Coordonatorul naţional al asistenţei (CNA) va avea responsabilitatea generalã pentru programarea, monitorizarea şi implementarea programelor PHARE.
Agenţia de implementare (AI) a programului este Ministerul Dezvoltãrii Regionale şi al lucrãrilor Publice.
Fondul Naţional (FN) din Ministerul de Finanţe, condus de responsabilul naţional cu autorizarea plãţilor (RNA), va superviza administrarea financiarã a programului şi va fi responsabil pentru toate aspectele de control financiar şi pentru raportarea financiarã cãtre Comisia Europeanã. Autoritatea nationala pentru controlul financiar va face controlul financiar adecvat pentru implementarea programului.
Comisia va transfera fonduri cãtre Fondul Naţional în conformitate cu Memorandumul de înţelegere semnat între Comisie şi Guvernul Bulgariei. Fondurile vor fi transferate la cererea RNA. O transa de pana la 20% din valoarea fondurilor va fi transferata la Fondul Naţional dupã semnarea memorandumului de finanţare şi a regulilor de finanţare dintre FN şi Agenţia de implementare (AI/OPCP). Prevederile art. 2 şi 13 din Memorandumul de înţelegere privind Fondul Naţional trebuie sa fie respectate. Mai mult, RNA trebuie sa prezinte Comisiei nominalizarea responsabilului cu autorizarea programului (RAP) şi descrierea sistemului legat de fluxul tranzactional între FN şi AI/OPCP. Se vor face fie patru trageri de pana la 20% din fonduri pentru a fi gestionate local, fie pana la intreaga valoare a bugetului, în varianta care presupune cea mai mica suma. Prima transa va fi data atunci când AI/OPCP a plãtit 10% din buget. A doua transa poate fi cerutã când s-au fãcut plati în valoare de 30 % din bugetul total alocat. Momentul efectuãrii celei de a treia trageri este atunci când s-a plãtit 50 % şi pentru a 4-a şi ultima, atunci când s-au plãtit 70 % din buget. Cu excepţia autorizãrii exprese primite de la sediul central al Comisiei, nici o cerere de transa nu va fi facuta dacã fondurile depozitate în FN şi OPCP depãşesc 10% din bugetul total actual al angajamentului. În mod excepţional RNA poate cere în avans plata a mai mult de 20%, conform procedurilor stabilite în memorandumul de înţelegere menţionat mai sus.
Fondul Naţional va transfera fonduri cãtre AI în conformitate cu Acordul de finanţare (AF) semnat între FN şi AI. AF va fi aprobat în avans de Comisia Europeanã. În cazul în care FN este agentul de plata pentru AI, nu va avea loc nici un transfer de fonduri de la FN la AI. AI va fi condusã de un responsabil cu autorizarea programului (RAP), numit de RNA dupã consultãri cu CNA. RAP va fi responsabil pentru toate operaţiunile fãcute de AI.
Se va deschide un cont bancar purtãtor de dobanda, în euro, care va fi gestionat de FN într-un sistem contabil separat la banca centrala sau la o banca aprobatã în avans de CE. Dobanda va fi raportatã de CE. Dacã Comisia decide astfel, pe baza propunerilor RNA, dobanda poate fi reinvestita în program. Aceleaşi proceduri se vor aplica tuturor fondurilor transferate de FN cãtre AI.
RNA şi RAP se vor asigura ca toate contractele sunt pregãtite în conformitate cu procedurile Manualului SID.
Toate contractele trebuie încheiate înainte de 31 decembrie 2002.
Toate plãţile trebuie fãcute înainte de 31 decembrie 2003.
Comisia va recupera toate fondurile nefolosite înainte de datele sus-menţionate.
Pentru acele contracte care au fonduri reţinute pentru o perioada de garanţie care se prelungeşte dupã încheierea perioadei de efectuare a plãţilor, toate fondurile legate de aceste contracte, asa cum au fost calculate de RNA şi stabilite de Comisie, vor fi plãtite cãtre Agenţia de implementare înainte de încheierea oficialã a programului. Agenţia de implementare îşi asuma intreaga responsabilitate pentru depozitarea fondurilor pana când se va face plata finala şi pentru a se asigura ca fondurile în cauza vor fi folosite numai pentru a face plãţile legate de clauzele de pãstrare.
Agenţia de implementare îşi asuma şi intreaga responsabilitate cãtre contractanţi pentru îndeplinirea obligaţiilor legate de clauzele de pãstrare. Dobânzile acumulate de la fondurile depozitate vor fi plãtite Comisiei dupã efectuarea plãţii finale cãtre contractanţi. Fondurile neplãtite contractanţilor dupã efectuarea plãţii finale vor fi rambursate Comisiei. O raportare a modului de folosire a fondurilor depozitate în conturile de garanţie, a plãţilor fãcute din acestea şi a dobânzilor acumulate va fi facuta anual de cãtre RNA cãtre Comisie.
Agenţia de implementare CBC deţine responsabilitatea generalã pentru implementarea întregului program, incluzând: aprobarea termenilor de referinta, documentele de licitaţie, criteriile de evaluare, evaluarea ofertelor, semnarea contractelor, autorizarea şi plata facturilor.
Instituţiile beneficiare ale proiectului sunt responsabile fata de Agenţia de implementare CBC pentru administrarea operationala a proiectelor: pregãtirea termenilor de referinta, a documentelor de licitaţie, criteriilor de evaluare, evaluarea ofertelor, contractelor, facturilor pentru plata. Pentru contractele de lucrãri realizate în conformitate cu regulile FIDIC, un oficial din partea beneficiarului contractului va acţiona ca angajator, iar facturile trebuie sa fie certificate de un inginer independent angajat şi plãtit de program.
Instituţiile beneficiare ale proiectului vor raporta lunar cãtre Agenţia de implementare CBC incluzând copii directe cãtre delegaţia CE, cu planificarea lunarã a contractarilor şi plãţilor şi cu detalii suficiente pentru a permite evaluarea progreselor înregistrate şi a activitãţii care mai trebuie realizatã.
Instituţiile beneficiare ale proiectului menţin legatura direct cu delegaţia CE pentru toate problemele legate de managementul operational al proiectului.
Acestea sunt dupã cum urmeazã:
. Compania Nationala de Electricitate (NEK EAD) din cadrul Agenţiei de Stat pentru Energie şi Resurse Energetice pentru Proiectul BG0007.01.01. Echipa proiectului din cadrul NEK are doi experţi calificaţi. Prin program se va asigura şi se va finanta asistenta tehnica corespunzãtoare pentru echipa proiectului.
. Departamentul pentru Politici în Domeniul Transporturilor din Ministerul Transporturilor pentru Proiectul BG0007.01.02. Echipa existenta în departament este formatã din doi experţi calificaţi. Prin program se va asigura şi se va finanta asistenta tehnica corespunzãtoare pentru echipa proiectului.
. Poliţia de frontiera din cadrul Ministerului Afacerilor Interne şi Direcţia Generalã a Vamilor din cadrul Ministerului de Finanţe pentru Proiectul BG0007.03.01. Echipa proiectului din cadrul instituţiilor beneficiare va fi formatã din experţi calificaţi. Prin program se va asigura şi se va finanta asistenta tehnica corespunzãtoare pentru echipa proiectului.
4. Monitorizare şi evaluare
Se va infiinta un comitet mixt de monitorizare (CMM). El va include RNA şi CNA din cele doua tari şi CE. CMM se va întruni cel puţin o data pe an pentru a analiza programele finanţate prin PHARE pentru a evalua progresele în atingerea obiectivelor stabilite în memorandumul de finanţare şi în Parteneriatul pentru aderare al fiecãrei tari beneficiare. CMM poate recomanda o schimbare a prioritatilor şi/sau realocarea fondurilor PHARE.
CMM va fi asistat de subcomitetele de monitorizare (SCM), care vor include CNA, RAP ai programelor CBC şi personalul CE. CMC va acţiona ca SCM pentru programele CBC. CMC va revizui în detaliu progresele programului, incluzând componentele şi contractele sale, pe baza rapoartelor de monitorizare şi evaluare periodice, realizate cu ajutorul unui consultant extern (în conformitate cu prevederile Manualului SID), şi va inainta recomandãri privind aspectele de management şi proiectare, asigurându-se ca acestea sunt îndeplinite. CMC va raporta cãtre CMM, cãruia îi va inainta rapoarte detaliate despre toate programele PHARE CBC.
5. Audit şi evaluare
Conturile şi operaţiunile FN din Bulgaria şi România şi, acolo unde este aplicabil, OPCP şi toate agenţiile de implementare relevante pot fi controlate oricând doreşte CE de un auditor extern angajat de CE fãrã prejudicierea responsabilitãţilor CE şi Curţii de Auditori a Uniunii Europene, asa cum se specifica în Condiţiile generale referitoare la memorandumul de finanţare, anexate la Acordul-cadru semnat cu guvernele ţãrilor beneficiare.
Serviciile Comisiei vor asigura ca este îndeplinitã o evaluare ex-post dupã încheierea programului.
6. Transparenta şi publicitate
RAP din cele doua tari vor rãspunde de luarea mãsurilor necesare pentru o publicitate corespunzãtoare a tuturor activitãţilor finanţate din program.
Aceasta se va face în strânsã legatura cu delegatiile CE în ţara beneficiara respectiva.
Alte detalii sunt prezentate în anexa nr. 3 "Informare şi publicitate".
7. Condiţii speciale
În cazul în care angajamentele asumate nu sunt îndeplinite din motive care pot fi controlate de Guvernul României şi de Guvernul Bulgariei, Comisia poate revizui programul, rãmânând la latitudinea Comisiei sa decidã anularea lui totalã sau parţialã şi/sau sa realoce fondurile nefolosite pentru alte scopuri, în conformitate cu obiectivele Programului PHARE.
Aproape toate structurile corespunzãtoare implementarii şi administrãrii au fost deja stabilite în ambele tari pe parcursul Programului CBC anterior, dovedind ca pãrţile implicate sunt capabile sa coopereze pentru îndeplinirea obiectivelor propuse. O scrisoare de angajament va însoţi fiecare proiect aprobat de CMC, stipuland faptul ca beneficiarii vor asigura cofinantarea localã.
Fiecare proiect de construcţii va include un proiect independent de supervizare. Lucarile vor fi licitate de contractanţi precalificati care au capacitatea financiarã necesarã şi experienta tehnica şi în procedurile FIDIC.

ANEXA 3

INFORMARE ŞI PUBLICITATE
pentru Programul PHARE al Uniunii Europene

1. Scop şi obiective
Informaţiile şi activitãţile de publicitate privind asistenta Uniunii Europene prin Programul PHARE sunt destinate creşterii gradului de constientizare a publicului şi a transparenţei acţiunilor UE, precum şi creãrii unei imagini consistente privind activitãţile respective în toate ţãrile beneficiare. Informarea şi publicitatea privesc activitãţile care primesc o contribuţie de la Programul PHARE al Uniunii Europene.
2. Principii generale
Fiecare RAP responsabil cu implementarea memorandumurilor de finanţare, precum şi a altor forme de asistenta va fi responsabil cu publicitatea la fata locului. Aceasta acţiune se va desfasura în cooperare cu delegaţia Comisiei Europene, care va fi informatã asupra demersurilor fãcute în acest scop.
Autoritãţile naţionale şi regionale competente vor desfasura activitãţile necesare unei aplicari efective a acestor prevederi, în colaborare cu delegaţia Comisiei Europene din ţara respectiva. Informarea şi mãsurile publicitare descrise mai jos se bazeazã pe prevederile reglementãrilor şi deciziilor care se aplica fondurilor structurale. Acestea sunt:
- art. 32 din Reglementarea Comisiei Europene nr. 4.253/88, amendata de Reglementarea Comisiei Europene nr. 2.082/93; Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene nr. L 193/20 din 31 iulie 1993;
- Decizia Comisiei din 31 mai 1994; Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene nr. L 152/39 din 18 iunie 1994.
Informarea şi mãsurile publicitare trebuie sa fie conforme cu prevederile reglementãrilor şi deciziilor sus-menţionate. Ghidul informativ primit de la delegaţia Comisiei Europene din ţara respectiva este disponibil la autoritãţile naţionale, regionale şi locale.
3. Informarea şi publicitatea privind Programul PHARE
Informarea şi mãsurile publicitare vor face subiectul unui set de mãsuri coerente, definite de autoritãţile naţionale, regionale şi locale competente, în colaborare cu delegatiile Comisiei Europene, pentru toata durata memorandumului de finanţare, şi vor privi atât programele, cat şi alte forme de asistenta.
Costul informãrii şi publicitãţii privind proiectele individuale va fi suportat din bugetul alocat proiectelor respective.
În cazul implementarii Programului PHARE se vor aplica mãsurile menţionate mai jos la lit. a) şi b):
a) Autoritãţile competente din ţara beneficiara trebuie sa publice conţinutul programelor şi al altor forme de asistenta în forma cea mai potrivita. Aceste documente trebuie distribuite corespunzãtor şi trebuie puse la dispoziţie pãrţilor interesate. Trebuie asigurata prezentarea în teritoriul tarii beneficiare a informaţiilor şi a materialelor publicitare produse.
b) Informarea şi mãsurile publicitare la fata locului trebuie sa cuprindã urmãtoarele:
(i) pentru investiţiile de infrastructura ce depãşesc 1 milion euro:
- panouri ridicate la fata locului, instalate în concordanta cu prevederile reglementãrilor şi deciziilor menţionate în paragraful 2, cu specificaţiile tehnice prezentate în manualul pus la dispoziţie de delegaţia Comisiei Europene din ţara beneficiara;
- panouri informative pentru lucrãrile de infrastructura accesibile publicului, instalate conform prevederilor reglementãrilor şi deciziilor menţionate în paragraful 2 şi în concordanta cu specificaţiile tehnice prevãzute în manualul pus la dispoziţie de delegaţia Comisiei Europene din ţara beneficiara;
(ii) în cazul investiţiilor de producţie, mãsuri pentru dezvoltarea potenţialului local şi alte mãsuri beneficiind de finanţare PHARE:
- mãsuri care sa conducã la constientizarea beneficiarilor potenţiali şi a opiniei publice cu privire la asistenta PHARE, în concordanta cu reglementãrile paragrafului 3b)(i);
- mãsuri adresate solicitanţilor de ajutoare de stat, parţial finanţate de PHARE, ISPA şi SAPARD, sub forma unei indicaţii în formularul care trebuie completat de aceşti solicitanti, care sa indice faptul ca o parte a acestui ajutor provine de la U.E., mai ales prin Programul PHARE, în concordanta cu reglementãrile de mai sus.
4. Transparenta asistenţei U.E. în cercurile de afaceri, printre potentialii beneficiari şi publicul larg
4.1. Cercurile de afaceri
Cercurile de afaceri trebuie implicate în cea mai mare mãsura în asistenta care le priveşte direct.
Autoritãţile responsabile cu implementarea asistenţei vor asigura existenta canalelor relevante pentru diseminarea informaţiilor cãtre potentialii beneficiari, în special cãtre întreprinderile mici şi mijlocii. Acestea trebuie sa cuprindã şi indicaţii privind procedurile administrative care trebuie urmate.
4.2. Alţi beneficiari potenţiali
Autoritãţile responsabile cu implementarea asistenţei vor asigura existenta canalelor relevante pentru diseminarea informaţiilor cãtre toate persoanele care beneficiazã sau care ar putea beneficia de mãsuri de formare, angajare sau dezvoltare a resurselor umane. În acest sens se va asigura cooperarea dintre organismele de pregãtire profesionalã implicate în angajare, grupurile de afaceri, centrele de formare şi organizaţiile neguvernamentale.
Formulare
Formularele emise de autoritãţile locale, naţionale sau regionale privind anunţarea şi solicitarea de fonduri nerambursabile destinate beneficiarilor finali sau oricãrei alte entitãţi eligibile pentru acest fel de asistenta vor trebui sa indice faptul ca U.E. şi, în mod special, Programul PHARE asigura aceste surse financiare. Notificarea de asistenta transmisã beneficiarilor trebuie sa menţioneze procentul sau volumul de asistenta finanţat de Programul PHARE. În cazul în care astfel de documente poarta stema nationala sau regionala, trebuie sa poarte şi sigla U.E. de aceeaşi mãrime.
4.3. Publicul larg
Mass-media
Autoritãţile competente vor informa mass-media, în maniera cea mai potrivita, despre acţiunile cofinantate de U.E., PHARE în special. Contribuţia PHARE va fi reflectatã corespunzãtor în aceasta informare.
În acest context demararea operaţiunilor (o data adoptate de Comisie) şi fazele importante ale implementarii vor face subiectul unor acţiuni de publicitate, cu precãdere în massmedia regionala (presa, radio, televiziune). Trebuie asigurata o colaborare corespunzãtoare cu delegaţia Comisiei din ţara respectiva.
Cele doua principii menţionate mai sus se aplica anunţurilor, precum şi comunicatelor de presa şi comunicatelor publice.
Acţiuni informative
Organizarea de acţiuni informative, cum ar fi: conferinţe, seminarii, târguri şi expoziţii, în legatura cu implementarea operaţiunilor parţial finanţate de Programul PHARE, va urmãri sa facã explicita participarea U.E. În acest context vor fi expuse steagurile U.E. în camerele unde au loc intalniri şi se va pune sigla U.E. pe documente, în funcţie de situaţie. Delegaţia Comisiei din ţara beneficiara va ajuta, dupã necesitaţi, la pregãtirea şi implementarea acestui tip de acţiuni.
Materiale informative
Publicaţiile (cum ar fi broşuri şi pliante) despre programe şi mãsuri similare, finanţate sau cofinantate de PHARE, trebuie sa conţinã pe prima pagina o indicare clara a participãrii U.E., precum şi sigla U.E., în cazul în care este folositã stema nationala sau regionala.
În cazul în care aceste publicaţii au o prefata, aceasta trebuie semnatã atât de persoana responsabilã în ţara beneficiara, cat şi de delegatul Comisiei, în numele acesteia, pentru a demonstra clar participarea U.E.
Aceste publicaţii trebuie sa se refere la organismele naţionale şi regionale responsabile cu informarea pãrţilor interesate.
5. Prevederi privind panouri, postere şi plãci comemorative
Ţãrile beneficiare vor asigura transparenta mãsurilor parţial finanţate de Programul PHARE, în concordanta cu urmãtoarele mãsuri şi informaţii publicitare:
Panouri
Panourile cu informaţii privind participarea U.E. la finanţarea investiţiei trebuie ridicate la locul tuturor proiectelor cu participare U.E. în valoare de 1 milion euro sau mai mult. Chiar dacã autoritãţile locale sau regionale nu ridica un panou care sa menţioneze propria lor implicare, finanţarea U.E. trebuie menţionatã pe un panou special. Aceste panouri trebuie sa aibã o mãrime corespunzãtoare anvergurii (ţinându-se seama de mãrimea contribuţiei U.E.) şi trebuie sa corespundã instrucţiunilor prevãzute în Ghidul informativ ce se poate obţine de la delegatiile Comisiei Europene.
Nu mai devreme de 6 luni de la finalizarea lucrãrii şi în mãsura în care este posibil, aceste panouri vor fi înlocuite cu plãci comemorative, în concordanta cu prevederile Ghidului informativ.
Plãci comemorative
Aceste plãci vor trebui amplasate în zonele accesibile publicului larg (centre de conferinţe, aeroporturi, staţii etc.). Plãcile trebuie sa cuprindã pe lângã sigla U.E. şi o menţiune privind Programul PHARE şi cofinantarea U.E.
În cazurile în care autoritãţile locale, regionale sau naţionale, precum şi orice alt beneficiar monteaza un asemenea panou, placa comemorativa ori poster sau fac orice alt demers menit sa asigure informarea despre proiecte cu costuri mai mici de 1 milion euro, trebuie indicatã participarea U.E.
6. Prevederi finale
Autoritãţile naţionale, regionale sau locale implicate pot derula în orice situaţie mãsuri suplimentare, dacã se considera necesar. În aceste cazuri trebuie consultata şi informatã delegaţia Comisiei, astfel încât aceasta sa poatã participa, dacã considera necesar, la realizarea acestor mãsuri.
Pentru a facilita implementarea acestor prevederi Comisia, prin intermediul delegaţiei din ţara respectiva, va asigura asistenta tehnica sub forma îndrumãrii asupra cerinţelor de design, în cazul în care este necesar. Se va realiza un Ghid informativ, redactat în limba tarii respective, care va conţine indicaţii detaliate referitoare la cerinţele de design.



──────────────
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016