Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   MEMORANDUM DE FINANTARE*) din 30 decembrie 1999  dintre Guvernul Romaniei si Comisia Europeana referitor la Programul national PHARE 1999 partea a II-a (RO9905-9908)    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

MEMORANDUM DE FINANTARE*) din 30 decembrie 1999 dintre Guvernul Romaniei si Comisia Europeana referitor la Programul national PHARE 1999 partea a II-a (RO9905-9908)

EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 322 din 11 iulie 2000

*) Traducere.

Comisia Europeanã, denumita în continuare Comisia, actionand pentru şi în numele Comunitãţii Europene, denumita în continuare Comunitatea, pe de o parte, şi
Guvernul României, denumit în continuare Beneficiarul, pe de alta parte,
au convenit urmãtoarele:
Mãsura la care se face referire la art. 1 va fi executatã şi finanţatã din resursele bugetare ale Comunitãţii, conform prevederilor cuprinse în prezentul memorandum. Cadrul tehnic, juridic şi administrativ în care va fi pusã în aplicare mãsura la care se face referire la art. 1 este stabilit de Condiţiile generale anexate la Acordul-cadru încheiat la 12 martie 1991 între Comisie şi Beneficiar, şi completate cu prevederile prezentului memorandum şi cu dispoziţiile speciale anexate la acesta.


ART. 1
Natura şi obiectul
Ca o componenta a programului sau de asistenta, Comunitatea va contribui sub forma finanţãrii nerambursabile la finanţarea urmãtoarei mãsuri:
Numãrul programului: RO 9905 to RO 9908
Titlul: Programul naţional PHARE 1999
Durata: pana la 30 noiembrie 2001
ART. 2
Angajamentul Comunitãţii
Contribuţia financiarã din partea Comunitãţii este fixatã la nivelul maxim de 55,2 milioane euro, denumita în continuare finanţarea gratuita.
ART. 3
Durata şi data de expirare
Pentru prezenta mãsura, finanţarea gratuita este disponibilã pentru contractare pana la data de 30 noiembrie 2001, fãcând obiectul reglementãrilor prezentului memorandum. Toate contractele trebuie semnate pana la aceasta data. Fondurile rãmase din finanţarea gratuita, care nu au fost contractate pana la aceasta data, vor fi anulate. Termenul limita pentru efectuarea plãţilor din cadrul finanţãrii gratuite este data de 30 noiembrie 2002. Toate plãţile trebuie sa fie efectuate pana la expirarea termenului limita. Comisia poate totuşi, în funcţie de împrejurãri, sa fie de acord cu o prelungire a acestei date de expirare, dacã aceasta este cerutã în timp util şi justificatã în mod adecvat de Beneficiar. Prezentul memorandum va expira la data la care expira perioada de efectuare a plãţilor din finanţarea gratuita. Toate fondurile care nu au fost utilizate vor fi returnate Comisiei.
ART. 4
Adrese
Corespondenta privitoare la executarea mãsurii, având menţionate numãrul şi titlul acesteia, va fi adresatã:

Pentru Comunitate:

Delegaţiei Comisiei Europene în România
Str. dr. Grigore Mora nr. 11, sectorul 1
71278 Bucureşti
România
Fax: (40-1) 2302453

Pentru beneficiar:

Guvernului României
Departamentul pentru Integrare Europeanã
Piata Victoriei nr. 1
Sectorul 1, Bucureşti
România
Fax: (40-1) 3126929
ART. 5
Numãrul de exemplare
Prezentul memorandum este redactat în doua exemplare în limba engleza.
ART. 6
Intrarea în vigoare
Prezentul memorandum va intra în vigoare la data semnãrii de cãtre ambele pãrţi. Orice cheltuiala care are loc înaintea acestei date nu este eligibilã pentru finanţare gratuita.
Anexele fac parte integrantã din prezentul memorandum.
Semnat la Bucureşti la 30 decembrie 1999.

Pentru Beneficiar,
Petre Roman,
ministru de stat,
ministrul afacerilor externe,
coordonator naţional al asistenţei

Pentru Comunitate,
Fokion Fotiadis,
şeful delegaţiei Comisiei Europene în România


ANEXA 1(A şi B)


───────────────

ACORD - CADRU*)
Comisia Comunitãţilor Europene, denumita în cele ce urmeazã Comisia, actionand pentru şi în numele Comunitãţii Economice Europene, denumita în cele ce urmeazã Comunitatea, pe de o parte, şi România, de cealaltã parte, şi împreunã denumite pãrţi contractante,
având în vedere faptul ca România este eligibilã de a beneficia de Programul de asistenta PHARE din partea Comunitãţii, prevãzut în Regulamentul nr. 3.906/89 din 18 decembrie 1989 al Consiliului Comunitãţii Europene, modificat prin Regulamentul nr. 2.698/90 din 17 septembrie 1990 ,
ţinând seama de faptul ca este convenabila menţionarea în cele de mai jos a cadrului tehnic, legal şi administrativ pentru executarea mãsurilor finanţate în România în cadrul programului de asistenta al Comunitãţii,
au convenit dupã cum urmeazã:

ART. 1
Pentru a promova cooperarea dintre pãrţile contractante în scopul sprijinirii procesului reformei economice şi sociale din România, acestea sunt de acord sa implementeze mãsuri în domeniul cooperãrii financiare, tehnice şi al altor forme de cooperare, astfel cum s-a specificat în regulamentul de mai sus, care vor fi finanţate şi implementate în cadrul tehnic, legal şi administrativ stabilit în acest acord. Detaliile specifice fiecãrei mãsuri (sau set de mãsuri) vor fi introduse într-un memorandum ce va fi convenit între pãrţile contractante (denumit în continuare memorandum de finanţare), al cãrui model este prezentat în anexa nr. 2 (C).
România ia toate mãsurile necesare pentru a asigura executarea corespunzãtoare a tuturor mãsurilor.
ART. 2
Fiecare mãsura finanţatã în cadrul acestui acord va fi implementata în conformitate cu Condiţiile generale din anexa A, care vor fi considerate ca fiind incluse în fiecare memorandum de finanţare.
Memorandumul de finanţare poate schimba sau suplimenta Condiţiile generale, dupã cum va fi necesar pentru implementarea mãsurii în discuţie.
ART. 3
Pentru problemele legate de mãsurile finanţate în cadrul acestui acord, Comisia va fi reprezentatã de delegaţia sa, imediat ce aceasta este înfiinţatã în Bucureşti, care se va asigura, din partea Comisiei, ca mãsura este executatã în conformitate cu practicile financiare şi tehnice legale.
ART. 4
Când pãrţile contractante convin astfel, Comisia poate delega responsabilitatea sa integrala sau parţialã privind implementarea unei mãsuri cãtre o terta parte, stat sau agenţie.
În acest caz termenii şi condiţiile unei asemenea delegari vor fi menţionate într-un acord ce urmeazã sa fie încheiat între Comisie şi terta parte, stat sau agenţie, cu acordul Guvernului României.
ART. 5
Orice disputa legatã de acest acord, ce nu poate fi rezolvatã prin consultare, va fi soluţionatã în conformitate cu procedura de arbitraj menţionatã în anexa B.
ART. 6
Acest acord este întocmit în dublu exemplar, în limba engleza.
ART. 7
Acest acord va intra în vigoare la data la care pãrţile contractante se vor informa reciproc despre aprobarea sa în conformitate cu legislaţia sau cu procedura interna a fiecãrei pãrţi. Acordul va continua sa fie în vigoare pentru o perioada nedefinita, dacã nu îşi înceteazã valabilitatea prin notificarea scrisã a uneia dintre pãrţile contractante cãtre cealaltã.
La încheierea duratei de valabilitate a acestui acord orice mãsura aflatã încã în curs de execuţie va fi adusã la îndeplinire conform termenilor memorandumului de finanţare aferent şi Condiţiilor generale stabilite prin prezentul acord.
ART. 8
Prevederile acestui acord se vor aplica şi cooperãrii tehnice şi altor cooperãri convenite între pãrţile contractante, care prin natura lor nu sunt cuprinse într-un memorandum specific finanţat în baza Programului de asistenta PHARE, la cererea Guvernului României.
Anexele vor fi considerate ca parte integrantã a acestui acord.
Întocmit la Bucureşti la 12 martie 1991.

Eugen Dijmarescu,
ministru de stat,
ROMÂNIA

Frans Andriessen,
vicepreşedinte al Comisiei Europene,
COMUNITATEA

────────────
*) Traducere.

ANEXA A
───────

CONDIŢII GENERALE
privind memorandumurile de finanţare

În aceste Condiţii generale termenul Beneficiar va fi înţeles ca referitor la Guvernul României.

TITLUL I
Finanţarea proiectelor

ART. 1
Obligaţia Comunitãţii
Angajamentul Comunitãţii, denumit în cele ce urmeazã finanţarea gratuita a C.E.E., a carei valoare este menţionatã în memorandumul de finanţare, va determina limita în cadrul cãreia se vor desfasura angajarea şi execuţia plãţilor prin contracte şi devize aprobate corespunzãtor.
Orice cheltuieli ce depãşesc finanţarea gratuita a C.E.E. vor fi suportate de Beneficiar.
ART. 2
Disponibilitatea asistenţei nerambursabile a C.E.E.
Acolo unde execuţia unei mãsuri depinde de angajamentele financiare asupra resurselor proprii ale beneficiarilor sau asupra altor surse de fonduri, finanţarea gratuita a C.E.E. va deveni disponibilã în momentul în care devin disponibile şi sumele angajate de Beneficiar şi/sau celelalte surse de fonduri, conform celor prevãzute în memorandumul de finanţare.
ART. 3
Cheltuirea
Contractele sunt eligibile pentru plati în baza acestui memorandum de finanţare, numai dacã sunt încheiate înainte de data expirãrii memorandumului de finanţare. Plãţile în cadrul unor asemenea contracte pot avea loc în timpul unei perioade de maximum 12 luni de la data expirãrii memorandumului de finanţare. Orice prelungire exceptionala a acestei perioade trebuie sa fie aprobatã de Comisie.
În cadrul limitei stabilite pentru finanţarea gratuita a C.E.E., cererile pentru fonduri, sub forma unui program de lucru, vor fi prezentate delegaţiei Comisiei de cãtre Beneficiar, conform agendei stabilite în memorandumul de finanţare. Documentele justificative referitoare la plãţile fãcute pentru realizarea unei anumite mãsuri vor fi puse la dispoziţie în sprijinul cererii de fonduri, atunci când Comisia o solicita.
Oricum, în cadrul anumitor contracte din cadrul mãsurii poate fi prevãzutã plata direct de cãtre Comisie cãtre contractanţi. Fiecare contract va indica proporţia şi momentul efectuãrii plãţii, împreunã cu documentele justificative necesare.
Pentru partea de program implementata de Beneficiar Autoritatea de implementare va inainta un program de lucru cu cel puţin 9 luni înainte de data expirãrii memorandumului de finanţare, în vederea aprobãrii de cãtre Comisie a contractelor ce mai trebuie încheiate pentru implementarea programului. Programul de lucru trebuie sa cuprindã propuneri pentru utilizarea dobânzilor nete provenite din conturile deschise în cursul implementarii programului, cu condiţia ca intreaga finanţare gratuita a C.E.E. sa fi fost angajata anterior.
În ceea ce priveşte mãsurile executate pe baza unor devize estimative, în condiţiile în care memorandumul de finanţare nu prevede altfel, o prima transa de plata care nu va depãşi 20% din totalul devizului aprobat de Comisie, poate fi efectuatã în favoarea Beneficiarului pentru a facilita lansarea mãsurii. Alte transe de plata vor fi disponibilizate, la cererea Beneficiarului, în aceleaşi condiţii ca cele menţionate la paragraful 2 de mai sus.

TITLUL II
Achiziţionarea

ART. 4
Generalitati
Procedura de urmat pentru încheierea contractelor de lucrãri, livrãri şi de cooperare tehnica va fi menţionatã în memorandumul de finanţare, urmandu-se principiile de mai jos.
ART. 5
Condiţii de participare
1. Cu excepţia prevederilor art. 6, Comisia şi Beneficiarul vor lua mãsurile necesare pentru a asigura egalitatea condiţiilor de participare la astfel de contracte, în special prin publicarea în timp util a invitaţiilor la licitaţie. Anunţurile urmeazã sa fie fãcute pentru Comunitate cel puţin în Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene şi pentru statele beneficiare în jurnalul oficial corespunzãtor.
2. Condiţiile generale ale contractelor trebuie sa fie întocmite în conformitate cu modelele din uzanta internationala, cum ar fi reglementãrile generale şi condiţiile pentru contractele de livrãri finanţate din fondurile PHARE.
ART. 6
Derogarea de la procedurile standard
Acolo unde este recunoscuta urgenta situaţiei sau unde aceasta este justificatã pe baza naturii, importantei reduse sau a unor caracteristici particulare ale anumitor mãsuri (de exemplu: operaţiuni de finanţare în doua stagii, operaţiuni multifazate, specificaţii tehnice particulare etc.) şi ale contractelor respective, Beneficiarul poate, de acord cu Comisia, sa autorizeze în mod excepţional:
- acordarea contractelor în urma unor invitaţii restrânse la licitaţie;
- încheierea contractelor prin acord direct;
- realizarea contractelor prin departamente de lucrãri publice.
O astfel de derogare trebuie sa fie menţionatã în memorandumul de finanţare.
ART. 7
Acordarea contractelor de lucrãri şi livrãri
Comisia şi Beneficiarul se vor asigura ca pentru fiecare operaţiune oferta selectata este cea mai avantajoasã din punct de vedere economic, în special din punctul de vedere al calificarilor şi garanţiilor oferite de licitatori, al costului şi al calitãţii serviciilor, al naturii şi al condiţiilor de execuţie a lucrãrilor sau a livrãrilor, al costului lor de utilizare şi al valorii tehnice.
Rezultatele invitaţiilor la licitaţie vor trebui publicate în Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene cat de repede posibil.
ART. 8
Contractele de cooperare tehnica
1. Contractele de cooperare tehnica care pot lua forma contractelor pentru studii, supravegherea lucrãrilor sau de asistenta tehnica vor fi încheiate dupã negocierea directa cu consultantul sau, dacã se justifica din punct de vedere tehnic, economic ori financiar, ca urmare a invitatiei la licitaţie.
2. Contractele vor trebui sa fie întocmite, negociate şi încheiate fie de Beneficiar, fie de Comisie, atunci când se prevede astfel în memorandumul de finanţare.
3. În situaţia în care contractele urmeazã sa fie întocmite, negociate şi încheiate de Beneficiar, Comisia va propune o lista scurta cuprinzând unul sau mai mulţi candidaţi, pe baza criteriilor de garantare a calificarilor, experienţei şi independentei lor şi ţinând seama de disponibilitatea acestora pentru proiectul în chestiune.
4. În cazul unei proceduri directe de negociere, în situaţia în care Comisia a propus mai mulţi candidaţi, Beneficiarul este liber sa aleagã dintre cei propuşi candidatul cu care intenţioneazã sa încheie contractul.
5. În situaţia în care exista recurs la o procedura de licitare, contractul va fi acordat candidatului care a înaintat oferta confirmatã de Beneficiar şi de Comisie, ca fiind cea mai avantajoasã din punct de vedere economic.

TITLUL III
Acordarea de facilitãţi

ART. 9
Privilegii generale
Personalului care participa la mãsurile finanţate de Comunitate, precum şi membrilor familiilor lui li se pot acorda avantaje, privilegii şi scutiri nu mai puţin favorabile decât cele acordate în mod obişnuit altor strãini angajaţi în statul Beneficiarului, în cadrul oricãror alte acorduri bilaterale sau multinationale ori aranjamente pentru programe de asistenta economicã şi de cooperare tehnica.
ART. 10
Facilitãţi de stabilire, instalare, intrare şi rezidenţã
În cazul contractelor de lucrãri, de livrãri sau de servicii, persoanele fizice ori juridice eligibile pentru participarea la procedurile de licitaţie vor avea drept de instalare temporarã şi de rezidenţã în cazurile în care importanta contractului justifica aceasta. Acest drept va fi obţinut numai dupã emiterea invitatiei de participare la licitaţie şi va servi personalului necesar pentru efectuarea studiilor preparatorii în vederea redactarii ofertelor, expirand la o luna dupã desemnarea contractantului.
Beneficiarul va permite personalului care ia parte la contractele de lucrãri, livrãri sau de servicii, finanţate de Comunitate şi membrilor familiei lui apropiate sa între în statul Beneficiarului, sa se stabileascã în stat, sa lucreze acolo şi sa pãrãseascã statul respectiv, asa cum o justifica natura contractului.
ART. 11
Importul şi reexportul de echipament
Beneficiarul va acorda permisele necesare pentru importul de echipament profesional cerut pentru executarea mãsurii, în conformitate cu legile, regulile şi cu reglementãrile în vigoare ale Beneficiarului.
Beneficiarul va acorda în plus persoanelor fizice şi juridice care au executat contracte de lucrãri, livrãri sau servicii permisele necesare pentru reexportul echipamentului menţionat.
ART. 12
Controlul importurilor şi schimburilor valutare
Pentru executarea mãsurilor Beneficiarul se obliga sa acorde autorizaţii de import, precum şi autorizaţii pentru achiziţionarea valutei necesare şi sa aplice reglementãrile naţionale privind controlul asupra schimburilor valutare, fãrã discriminare între statele membre ale Comunitãţii, Albania, Bulgaria, Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia şi fosta Republica Iugoslava a Macedoniei.
Beneficiarul va acorda permisele necesare pentru repatrierea fondurilor primite în vederea executãrii mãsurii, conform reglementãrilor de control al schimburilor valutare în vigoare în statul Beneficiarului.
ART. 13
Impozitare şi vama
1. Plata impozitelor, taxelor vamale şi a taxelor de import nu va fi finanţatã din finanţarea gratuita a C.E.E.
2. Importurile în baza contractelor de livrãri, încheiate de autoritãţile Beneficiarului şi finanţate din finanţarea gratuita a C.E.E., vor putea intra în statul Beneficiarului fãrã a fi supuse taxelor vamale, altor taxe de import, impozitelor sau unui regim fiscal cu efect echivalent.
Beneficiarul va asigura ca importurile respective sa fie eliberate din punctul de intrare pentru a fi livrate cãtre contractant, asa cum se prevede în contract, şi pentru folosinta imediata, conform cerinţelor pentru implementarea normalã a contractului, fãrã a tine seama de întârzieri sau de dispute în ceea ce priveşte stabilirea taxelor vamale, plãţilor sau a impozitelor menţionate mai sus.
3. Contractele pentru livrãri sau servicii oferite de firme externe ori româneşti, finanţate din finanţarea gratuita a C.E.E., nu vor fi supuse în statul Beneficiarului plãţii T.V.A., timbrului fiscal sau taxelor de înregistrare ori altor impuneri fiscale cu efect similar, indiferent dacã aceste taxe exista sau urmeazã sa fie instituite.
4. Persoanele fizice şi juridice, inclusiv personalul expatriat din statele membre ale Comunitãţii Europene, care executa contracte de cooperare tehnica finanţate din finanţarea gratuita a C.E.E., vor fi scutite de la plata impozitului pe profit şi pe venit în statul Beneficiarului.
5. Efectele personale şi gospodãreşti importate pentru uz personal de cãtre persoanele fizice (şi membrii familiilor lor), altele decât cele achiziţionate local, angajate în îndeplinirea sarcinilor definite în contractele de cooperare tehnica, vor fi scutite de taxe vamale, de import, de alte taxe şi impozite fiscale cu acelaşi efect, urmând sa fie reexportate sau sa se dispunã de ele în ţara conform reglementãrilor în vigoare în statul Beneficiarului, dupã terminarea contractului.
6. Persoanele fizice şi juridice care importa echipament profesional, astfel cum se prevede la art. 11, dacã solicita astfel, vor beneficia de sistemul de admitere temporarã, asa cum este definit prin legislaţia nationala a Beneficiarului, în ceea ce priveşte echipamentul respectiv.

TITLUL IV
Executarea contractelor

ART. 14
Originea livrãrilor
Beneficiarul se declara de acord ca, atunci când Comisia nu autorizeaza altfel, materialele şi livrãrile necesare pentru executarea contractelor trebuie sa fie originare din Comunitate, Albania, Bulgaria, Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia, Slovenia şi fosta Republica Iugoslava a Macedoniei.
ART. 15
Proceduri de efectuare a plãţilor
1. Pentru contractele finanţate din finanţarea gratuita a C.E.E. documentele de licitaţie vor fi întocmite şi plãţile vor fi efectuate fie în unitãţi europene de cont (ECU) sau, conform legilor şi reglementãrilor privind schimbul valutar ale Beneficiarului, în valuta Beneficiarului ori în valuta statului în care ofertantul îşi are înregistrat sediul de afaceri sau în valuta statului în care sunt efectuate livrãrile.
2. În situaţia în care documentele de licitaţie sunt întocmite în ECU, plãţile în cauza vor fi efectuate, în mod corespunzãtor, în valuta prevãzutã în contract, pe baza ratei de schimb a ECU în ziua precedenta efectuãrii plãţii.
3. Beneficiarul şi Comisia vor lua toate mãsurile necesare pentru a asigura execuţia plãţilor în cel mai scurt timp posibil.

TITLUL V
Colaborarea dintre Comisie şi Beneficiar

ART. 16
Inspecţie şi evaluare
1. Comisia va avea dreptul sa îşi trimitã propriii agenţi sau reprezentanţii corespunzãtor autorizaţi pentru a aduce la îndeplinire orice misiune tehnica ori financiarã sau de audit pe care o considera necesarã pentru a urmãri execuţia mãsurii. În orice caz, Comisia va comunica în avans autoritãţilor Beneficiarului trimiterea unor astfel de misiuni.
Beneficiarul va pune la dispoziţie toate informaţiile şi documentele care vor fi solicitate de aceasta şi va lua toate mãsurile pentru a facilita munca persoanelor împuternicite sa aducã la îndeplinire evaluarile sau inspectiile.
2. Beneficiarul:
a) va pãstra înregistrãri şi documente contabile adecvate pentru identificarea lucrãrilor, livrãrilor sau serviciilor finanţate în baza memorandumului de finanţare, conform procedurilor legale de contabilitate;
b) va asigura ca agenţii sau reprezentanţii Comisiei, mai sus mentionati, sa aibã dreptul de a inspecta toatã documentaţia şi înregistrãrile contabile relevante privitoare la cele finanţate în baza memorandumului de finanţare şi va asista Curtea de Conturi a Comunitãţilor Europene în executarea evaluãrilor contabile privind utilizarea finanţãrii gratuite a C.E.E.
Comisia va putea, de asemenea, sa execute o evaluare ulterioara şi o evaluare contabila finala a programului. Evaluarea ulterioara va analiza realizarea obiectivelor/scopurilor programelor, precum şi impactul asupra dezvoltãrii şi restructurãrii sectorului implicat.
Evaluarea contabila finala va examina datele financiare la nivel local ale programului, oferind o pãrere independenta asupra corectitudinii şi compatibilitatii contractelor şi plãţilor, precum şi asupra conformitatii lor cu prevederile memorandumului de finanţare. Evaluarea contabila va stabili balanţa fondurilor neangajate şi/sau necheltuite care vor fi rambursate Comisiei.
ART. 17
Urmarea mãsurilor
Ca urmare a executãrii mãsurii, Comisia poate solicita orice explicaţie şi, atunci când este necesar, poate cãdea de acord cu Beneficiarul asupra unei noi orientãri în ceea ce priveşte mãsura care sa fie consideratã mai bine adaptatã obiectivelor avute în vedere.
Beneficiarul va face rapoarte cãtre Comisie, conform planului menţionat în memorandumul de finanţare, pe toatã perioada de execuţie a mãsurii, şi asupra completãrii acesteia dupã încheiere.
Comisia, pe baza rapoartelor şi, dupã caz, a evaluãrii ulterioare, va proceda la închiderea oficialã a programului şi va informa ţara beneficiara despre data închiderii oficiale a programului.

TITLUL VI
Prevederi generale şi finale

ART. 18
Consultãri; dispute
1. Orice problema legatã de executarea sau de interpretarea memorandumului de finanţare ori a acestor Condiţii generale va constitui subiect de consultare între Beneficiar şi Comisie, conducand, în cazul în care este necesar, la un amendament la memorandumul de finanţare.
2. În situaţia în care unde se constata neîndeplinirea unei obligaţii stabilite în memorandumul de finanţare şi în aceste Condiţii generale, care nu au constituit subiect al unor mãsuri de remediere luate în timp util, Comisia va putea suspenda finanţarea mãsurii, dupã consultarea cu Beneficiarul.
3. Beneficiarul poate renunţa total sau parţial la execuţia mãsurii. Pãrţile contractante vor stabili detaliile respectivei renunţãri printr-un schimb de scrisori.
ART. 19
Anunţ; adrese
Orice anunţ şi orice acord între pãrţi prevãzut aici trebuie sa aibã forma unei comunicãri scrise, cu referire explicita la numãrul şi la titlul mãsurii. Astfel de anunţuri sau de acorduri vor fi fãcute prin scrisoare adresatã partii autorizate sa primeascã cele menţionate şi vor fi trimise la adresa anunţatã de partea respectiva. În caz de urgenta sunt permise comunicãri prin telefax, telegrafice sau prin telex, care vor fi considerate valabile, cu condiţia confirmãrii imediate prin scrisoare. Adresele sunt menţionate în memorandumul de finanţare.

ANEXA B
────────

ARBITRAJ
Orice disputa între pãrţile contractante, rezultând din acordul-cadru sau din memorandumul de finanţare, care nu este rezolvat prin aplicarea procedurilor menţionate la art. 18 din Condiţiile generale, referitoare la memorandumul de finanţare, va fi supusã arbitrarii de cãtre un tribunal de arbitraj, dupã cum urmeazã:
Pãrţile la arbitraj vor fi Beneficiarul, pe de o parte, şi Comisia, pe de alta parte.
Tribunalul de arbitraj va fi compus din 3 arbitri, numiţi dupã cum urmeazã:
- un arbitru va fi numit de Beneficiar;
- un al doilea arbitru va fi numit de Comisie;
- al treilea arbitru, numit în continuare şi conducãtor, va fi numit prin acordul pãrţilor sau, în cazul unui dezacord, de secretarul general al O.N.U.
Dacã oricare dintre pãrţi nu reuşeşte sa numeascã un arbitru, acesta va fi numit de conducãtor.
Dacã un arbitru numit conform acestei proceduri demisioneaza, decedeazã sau devine incapabil sa îşi desfãşoare activitatea, un alt arbitru va fi numit în acelaşi mod ca şi arbitrul cãruia îi ia locul; un astfel de succesor va avea toate puterile şi îndatoririle arbitrului iniţial.

ANEXA 2(C)
──────────

1. Obiective şi descriere

RO-9905 Subprogramul 1 (Obiectivul 1)
─────────────────────────────────────
Întãrirea democraţiei, a statului de drept şi a drepturilor omului
Prezentul subprogram cuprinde doua proiecte:
RO-9905-01 Proiect: Asistenta acordatã Ministerului Justiţiei (MJ) pentru continuarea reformei juridice din România (3,0 milioane euro)
Atât PA pentru România, cat şi raportul periodic al Comisiei pe anul 1998 au identificat serioase slabiciuni şi incapacitãţi instituţionale care au determinat o defectuoasã operare a sistemului juridic.
Prezentul proiect asigura continuarea şi dezvoltarea activitãţilor începute prin programele naţionale PHARE 1997 şi 1998. Obiectivul general îl constituie dezvoltarea unui sistem juridic operational romanesc efectiv, eficient şi modern prin programe de dezvoltare institutionala continua şi prin programe de pregãtire profesionalã.
Proiectul cuprinde doua componente. Prima presupune continuarea acordãrii de asistenta pentru Institutul Naţional al Magistraturii (I.N.M.), începutã prin programul PHARE anterior. A doua componenta presupune acordarea de asistenta ulterioara pentru dezvoltarea Sistemului de gestionare a cazuisticii şi documentelor (SGCD). Se asteapta ca activitatea care a demarat prin Programul PHARE 1997 sa continue prin asistenta acordatã prin Programul PHARE 1999, care sa asigure baza unui sistem general de legatura prin care toate magistraturile sa fie interconectate.

RO-9905-02 Proiect: Dezvoltarea serviciilor de protecţie a copilului (25,0 milioane euro)

Din cauza crizei economice continue din România, autoritãţile administraţiei publice centrale şi locale se confrunta cu dificultãţi din ce în ce mai mari în ceea ce priveşte finanţarea cheltuielilor materiale de baza ale instituţiilor de protecţie a copilului. Aceste dificultãţi financiare i-au afectat serios pe copiii - fie copii cu handicap, infectati cu HIV, fãrã cãmin sau familie, fie dezavantajati într-un alt mod dintr-un numãr de instituţii diferite, pentru care numeroase instituţii publice centrale şi locale sunt responsabile. În timp ce necesitãţile pe termen lung pentru reforma structuralã a sistemului de protecţie a copilului din România nu vor fi neglijate, nevoile imediate presupun realizarea unui nivel acceptabil de protecţie pentru toţi copiii din instituţiile din România. Ca o mãsura urgenta pe termen scurt pentru rezolvarea acestei situaţii, fondurile prevãzute în Programul de reforma pentru protecţia copilului PHARE 1998 au fost realocate în scopul asigurariii acordãrii de asistenta pentru nevoile de baza ale copiilor. O evaluare preliminarã a situaţiei a fost facuta şi este cert ca aceasta soluţie iniţialã nu este suficienta.
Din perspectiva profundei crize economice, resursele bugetare ale României, care sa asigure un nivel de protecţie adecvat în instituţiile implicate, par sa fie destul de limitate. Este necesarã o soluţie concertata care sa implice eforturile atât ale autoritãţilor romane, cat şi ale comunitãţii internaţionale.
Prezentul proiect se integreaza într-un astfel de efort comun. Proiectul are doua obiective: a) sa acorde asistenta pe termen scurt, pentru acoperirea nevoilor de baza pentru îngrijirea copiilor; şi b) pe termen lung, sa sprijine autoritãţile publice centrale şi locale în vederea dezvoltãrii şi diversificãrii activitãţilor din domeniul apãrãrii drepturilor copiilor şi pentru îmbunãtãţirea eficientei tuturor instituţiilor implicate în protecţia copilului.
a) Asistenta directa imediata pentru cheltuieli de baza (alimente, produse de igiena, îmbrãcãminte, medicamente, combustibil pentru încãlzit şi alte bunuri necesare, care sa asigure un nivel acceptabil de protecţie) va fi asigurata pentru copiii aflaţi în oricare dintre instituţiile de protecţie a copilului, în funcţie de necesitaţi. O coordonare generalã va fi asigurata permanent prin asigurarea de asistenta din partea României din resurse proprii şi din finanţarea din partea altor donatori. Pe cat posibil, aceasta asistenta va fi gestionata astfel încât sa asigure identificarea şi implementarea unor soluţii durabile în rezolvarea crizei din cadrul instituţiilor pentru protecţia copilului din România.
b) Asistenta pe termen lung poate acoperi urmãtoarele domenii: (i) dezvoltarea unor noi servicii alternative şi întãrirea capacitãţii organizationale la nivel local; (ii) restructurarea/rationalizarea instituţiilor rezidentiale; (iii) armonizarea cadrului legislativ; (iv) întãrirea capacitãţii organizationale a instituţiilor publice implicate; şi (v) dezvoltarea unui sistem de urmãrire şi evaluare. Dezvoltarea unor noi servicii alternative ar putea acoperi asistenta pentru implementarea unor scheme, în scopul de a reduce fenomenul de abandon al copiilor. Asistenta poate fi acordatã pentru implementarea unei campanii de publicitate, în scopul îmbunãtãţirii cunoştinţelor, promovãrii, garantarii şi respectãrii drepturilor copiilor. Aceste activitãţi vor înlocui pe scara larga pe cele prevãzute în Programul de reforma pentru protecţia copilului pe anul 1998, care în acest moment sunt realocate asistenţei directe pentru cheltuieli de baza.
Licitarea, contractarea şi managementul financiar pe proiect vor fi efectuate de OPCP în baza regulilor şi procedurilor PHARE. Contractãrile se pot face cu organizaţii neguvernamentale sau cu agenţii corespunzãtoare, specializate în achiziţii, prin contractare directa, ca urmare a unei consultãri informale sau prin licitarea de servicii şi asistenta tehnica, acolo unde este cazul.
Asistenta PHARE pentru acest proiect este condiţionatã de urmãtoarele:
a) Guvernul va desemna o singura autoritate responsabilã pentru stabilirea şi coordonarea politicilor privind protecţia copiilor, pentru elaborarea normelor privind standardele corespunzãtoare de protecţie pentru toate instituţiile rezidente de protecţie a copiilor, inclusiv pentru casele pentru copiii cu handicap psihic şi pentru copiii retardati, precum şi pentru controlul performantei tuturor instituţiilor care se ocupa de protecţia copilului, în conformitate cu standardele stabilite. Standarde corespunzãtoare trebuie sa fie definite pentru fiecare tip de instituţie, în colaborare cu alte ministere implicate (Ministerul Sanatatii, Ministerul Educaţiei Naţionale, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, Secretariatul de Stat pentru Persoanele cu Handicap, Departamentul pentru Protecţia Copilului), şi trebuie sa se refere la toţi factorii care afecteazã bunãstarea copiilor din instituţii. În afarã de unica autoritate la care ne-am referit mai sus, Comisia Europeanã sprijinã puternic înfiinţarea unei agenţii de reglementare independenta în România, sprijinita de organisme internaţionale competente, în scopul de a urmãri respectarea standardelor corespunzãtoare de protecţie din instituţiile rezidente de protecţie a copiilor;
b) aceasta unica autoritate va rãspunde de pregãtirea şi de pãstrarea datelor detaliate din toate instituţiile pentru protecţia copilului, precum şi din bugetele corespunzãtoare la nivel central şi local, care pot fi disponibile pentru finanţarea acestor instituţii. Se va efectua evaluarea permanenta a performantelor fiecãrei instituţii pentru pregãtirea activitãţilor de protecţie, cu respectarea normelor stabilite şi a fondurilor actuale disponibile pentru instituţii, permitand astfel identificarea prealabilã a oricãrei probleme de finanţare care afecteazã standardele de protecţie din instituţiile respective sau din grupurile de instituţii. Astfel de date vor fi disponibile Comisiei Europene;
c) Guvernul României va asigura finanţarea pentru menţinerea standardelor de protecţie stabilite (finanţare care sa acopere alimente, medicamente, îmbrãcãminte, caldura, cheltuieli de operare şi personal adecvat) pentru toţi copiii institutionalizati, pentru intreaga perioada de implementare a proiectului.

RO-9906 Subprogramul 2 (Obiectivul 2):
──────────────────────────────────────
Întãrirea capacitãţii de a face fata presiunii concurentiale
Sunt incluse urmãtoarele trei proiecte:

RO-9906-01 Proiectul: Infrastructura de standardizare şi evaluare a conformitatii (2,5 milioane euro)

Obiectivul proiectului este de a elabora un sistem efectiv şi transparent pentru punerea în aplicare a reglementãrilor tehnice ale Uniunii Europene privind infrastructura calitãţii şi evaluarea conformitatii în România.
Datoritã faptului ca mai multe ministere şi agenţii sunt foarte implicate în procesul de punere în aplicare a proiectului, este foarte importanta existenta unei structuri instituţionale şi organizatorice a proiectului, adecvatã. Comisia Europeanã a fãcut o recomandare ferma autoritãţilor romane de a transfera responsabilitatea pentru infrastructura calitãţii de la Agenţia Nationala pentru Ştiinţa, Tehnologie şi Inovare la Ministerul Industriei şi Comerţului, care va deveni instituţia rãspunzãtoare de politica generalã privind standardizarea şi aprecierea conformitatii. Mai mult, se asteapta ca Ministerul Industriei şi Comerţului sa instituie o unitate cu personal şi echipament adecvat, care sa rãspundã de administrarea problemelor referitoare la infrastructura calitãţii.
Proiectul se identifica prin urmãtoarele componente:
● Asistenta pentru ministerele implicate şi Agenţia Nationala pentru Ştiinţa, Tehnologie şi Inovare (A.N.S.T.I.)
Proiectul se va concentra pe asistenta tehnica, evaluarea nevoilor de pregãtire profesionalã şi pe pregãtirea generalã a personalului din ministerele din domeniu, în scopul de a stabili şi de a crea o structura comuna de organizare şi o metodologie, care sa fie utilizate la punerea în aplicare a legislaţiei europene privind libera circulaţie a bunurilor. În prezent A.N.S.T.I. rãspunde de politica privind infrastructura calitãţii din România şi de întreţinerea unor pãrţi din infrastructura institutionala respectiva. Ministerul Industriei şi Comerţului (M.I.C.) are în subordine Biroul Roman de Metrologie Legalã. Autoritãţile romane se axeaza pe reorganizarea infrastructurii calitãţii, în scopul de a acorda intreaga responsabilitate M.I.C. Proiectul va sprijini M.I.C. în elaborarea unui plan pentru revizuirea legislaţiei existente şi pentru pregãtirea noii legislaţii, în scopul de a elabora un sistem legislativ institutional coerent privind infrastructura calitãţii.
● Asistenta acordatã Asociaţiei de Standardizare din România (ASRO)
ASRO s-a creat ca o instituţie independenta cu standarde proprii. Proiectul va acorda asistenta instituţiei pentru elaborarea politicii şi strategiilor de marketing, precum şi pentru identificarea unor produse şi servicii şi va sprijini instituţia în introducerea activitãţilor de certificare din domeniul sistemului de certificare a produsului.
● Asistenta acordatã Reţelei Naţionale pentru Acreditare din România (RENAR)
Proiectul va acorda asistenta RENAR în vederea adaptãrii la cerinţele europene privind acreditarea (cooperarea europeanã pentru acreditare) pentru obţinerea statutului de membru, prin sprijinirea în vederea reorganizãrii sistemului de control al instituţiei şi al procedurilor, precum şi prin creşterea competentei evaluatorilor tehnici, prin punerea în aplicare a unor cursuri de pregãtire pentru evaluatori şi evaluarea în comun.
● Asistenta acordatã Biroului Roman de Metrologie Legalã (B.R.M.L.)
Asistenta include pregãtirea personalului în domeniul calibrarii, pentru stabilirea şi implementarea sistemelor de calitate, în vederea pregãtirii pentru acreditare a laboratoarelor, precum şi stabilirea unui sistem informatic, inclusiv achiziţionarea de echipament informatic şi software.
● Asistenta acordatã Oficiului pentru Protecţia Consumatorilor (O.P.C.) şi Asociaţiei consumatorilor
O.P.C. va fi sprijinit în realizarea unei campanii publicitare privind drepturile consumatorilor şi efectele aplicãrii legislaţiei comunitare. Asistenta se va acorda pentru înfiinţarea centrelor de consultanţa pentru consumatori şi va cuprinde pregãtirea profesionalã şi dezvoltarea sistemelor informatice.

RO-9906-02 Proiect: Întãrirea capacitãţii administrative de adoptare a acquisului comunitar în domeniul concurentei şi al ajutorului de stat (2,0 milioane euro)

Principalul obiectiv al proiectului a fost definit ca fiind întãrirea capacitãţii administrative a Consiliului Concurentei şi a Oficiului Concurentei, în vederea creãrii şi menţinerii mediului concurential prin interzicerea contractelor care incalca principiul liberei concurente, abuzului în folosirea poziţiei dominante, precum şi printr-un control unitar şi prin introducerea unui sistem adecvat de control al ajutoarelor de stat.
Consiliul Concurentei şi Oficiul Concurentei sunt autoritãţile administraţiei publice care supravegheazã activitatea din domeniul concurentei şi al ajutoarelor de stat. Ambele instituţii au beneficiat de asistenta PHARE pentru întãrirea structurii lor organizatorice, pentru punerea în aplicare a legii concurentei şi pentru pregãtirea personalului. Deşi s-au înregistrat progrese, este necesar sa se continue asistenta pentru adoptarea completa a acquisului. Asistenta financiarã pentru prezentul proiect se va axa pe:
● întãrirea şi îmbunãtãţirea capacitãţii administrative a autoritãţilor din domeniul concurentei şi al ajutorului de stat pentru adoptarea şi aplicarea acquisului, prin pregãtirea personalului din cadrul organelor de supraveghere, al celor care acorda asistenta sub forma de credit şi al judecãtorilor;
● aplicarea efectivã a politicii concurentiale şi completarea legislaţiei secundare;
● stabilirea regulilor şi/sau procedurilor pentru monitorizarea ajutoarelor de stat şi realizarea unei situaţii generale, transparente şi complete, privind ajutorul de stat în România, inclusiv o baza de date care sa acopere toate tipurile de ajutoare şi rapoarte anuale cuprinzând toate ajutoarele furnizate în timpul unui an financiar;
● pregãtirea pentru aplicarea reglementãrilor privind politica concurentiala şi controlul ajutorului de stat şi asistenta acordatã pentru punerea lor în aplicare şi intrarea în vigoare.

RO-9906-03 Proiect: Accelerarea şi derularea procesului de privatizare (6,0 milioane euro)

Obiectivul proiectului este de a crea un mediu concurential de afaceri durabil prin privatizarea majoritãţii întreprinderilor proprietate de stat.
Obiectivul imediat al proiectului îl constituie accelerarea procesului de privatizare a companiilor prin:
● accesul la consultanţa pentru tranzacţiile din privatizare;
● asistenta pentru noile reglementãri privind restructurarea, vânzarea activelor şi lichidarea;
● introducerea unei politici bugetare restrictive prin restructurarea întreprinderilor nevandabile, în vederea creãrii unor potenţiale unitãţi viabile.
Proiectul este în strânsã legatura atât cu Programul PHARE 1998, cat şi cu recentele condiţii ale Bãncii Mondiale, care vor reprezenta motorul programului de privatizare 1999-2000. Asistenta PHARE va fi furnizatã doar dacã Guvernul se angajeazã sa respecte pe viitor condiţiile Bãncii Mondiale, prevãzute la acordarea împrumutului PSAL.
Urmãtoarele subproiecte au fost identificate:

RO-9906-03-01 Contracte-cadru pentru plata unei taxe de expertiza profesionalã

Referitor la evoluţia procesului de privatizare, expertiza trebuie sa asigure o informare adecvatã şi credibila cu privire la companiile vizate, pe care sa o aducã la cunostinta potenţialilor cumpãrãtori.
Prezentul subproiect va finanta 3 contracte-cadru care vor acoperi cheltuielile privind plata taxelor, în scopul atragerii celei mai bune consultante şi expertize posibile, necesare unui program de privatizare de succes. Facilitatea prevãzutã prin acest subproiect va cuprinde urmãtoarea expertiza:
● case de avocatura - pana la 4 firme în cadrul unui contract-cadru; asigurarea unei documentaţii complete privind baza legalã referitoare la companiile aflate în procesul de privatizare;
● audit contabil la standarde internaţionale - pana la 4 firme în cadrul unui contract-cadru; pregãtirea auditului companiei înainte de privatizare;
● audit de mediu - pana la 4 firme în cadrul unui contract-cadru; realizarea unui audit de mediu şi evaluarea impactului datoriilor companiilor ce urmeazã sa fie privatizate.

RO-9906-03-02 Componenta restructurare

Prezentul subproiect acorda asistenta companiilor pentru care nu se poate identifica nici un client interesat în privatizarea directa. Consultanţii şi experţii din domeniul industrial vor conlucra cu biroul de conducere a companiei şi cu managementul acesteia, pe baza noilor reglementãri legislative. S-a elaborat o abordare generalã etapizata care sa orienteze atât consultanţii, cat şi managementul spre conţinutul costurilor.
Se vizeazã restructurarea a doua pana la trei companii mari într-o perioada de 18 luni. Subproiectul se doreşte a fi o initiativa-pilot. În mãsura în care metodologia a fost pregatita şi aplicatã cu succes la câteva proiecte, F.P.S. va selecta alte companii care sa beneficieze în viitor de asistenta din alte surse.
Asistenta PHARE furnizatã prin componenta restructurare va fi furnizatã doar dacã asistenta va conduce la închiderea sau la lichidarea întreprinderilor neviabile şi dacã va determina eliminarea subvenţiilor de stat şi implicarea în acele întreprinderi. Acest obiectiv va fi atins prin vânzarea activelor fixe, privatizarea oricãrei unitãţi care are posibilitatea sa devinã viabila, din cadrul întreprinderilor aflate în pierdere, şi luarea mãsurilor care sa reglementeze situaţia datoriilor întreprinderii în conformitate cu politicile comunitare privind ajutorul de stat.

RO-9906-03-03 Asistenta tehnica

Prezentul subproiect va acoperi asistenta tehnica necesarã pentru sprijinirea F.P.S. în vederea realizãrii atribuţiilor şi responsabilitãţilor ce îi revin pe intreaga durata de implementare a proiectului.

RO-9907 Subprogramul 3 (Obiectivul 3)
─────────────────────────────────────
Adoptarea acquisului comunitar
Au fost identificate 6 proiecte în cadrul acestui subprogram:

RO-9907-01 Proiect: Întãrirea managementului şi controlului de frontiera (10,5 milioane euro)

Obiectivul proiectului consta în întãrirea managementului şi controlului de frontiera în România atât prin achiziţionarea de echipament adecvat, cat şi prin dezvoltarea unui training corespunzãtor pentru paza de frontiera şi poliţia de frontiera romana. Prezentul proiect reprezintã prima faza dintr-un program de investiţii, care sprijinã modernizarea serviciilor de management la frontiera, care sa asigure capacitatea efectivã de a contoriza activitãţile ilegale de trecere a frontierei. Proiectul va contribui la accelerarea procesului de aderare prin pregãtirea României pentru asumarea în viitor a rolului sau de a controla o parte a graniţelor externe ale Uniunii Europene.
Proiectul cuprinde trei subproiecte:

RO-9907-01-01 Educaţie şi pregãtire profesionalã

Se va efectua o analiza detaliatã a standardelor de pregãtire profesionalã necesare, în conformitate cu normele şi cu standardele CE şi se vor face recomandãri autoritãţilor romane asupra modului în care trebuie realizat un sistem modern şi profesionist de pregãtire a managementului de frontiera, care sa garanteze un mecanism efectiv de control la frontiera. Atât programul de pregãtire general, cat şi cel specializat pentru personalul de paza vor fi proiectate şi realizate astfel încât sa sporeasca gradul de profesionalism al pazei la frontiera romana. Se preconizeaza ca acest subproiect sa fie pus în aplicare prin înfrãţire cu instituţii din statele membre.

RO-9907-01-02 Furnizarea de echipament

Se prevede achiziţionarea a patru tipuri de echipament:
● vehicule de teren şi de apa pentru a înlocui cele mai vechi modele care sunt disponibile în momentul de fata serviciului de frontiera. Acestea vor îmbunãtãţi mobilitatea şi vor determina creşterea flexibilitatii echipelor de control şi de paza la frontiera, atât pentru patrularea periodicã, cat şi pentru reactii rapide în cazul unor incidente;
● echipamente necesare pentru dezvoltarea unei reţele de comunicare compatibile şi uniformizate pe orizontala şi pe verticala, precum şi a unui sistem de furnizare de date care, în timp util, sa poatã fi legat şi integrat în sistemul Schengen de control la frontiera al CE;
● un pachet mixt de echipamente standard, inclusiv dispozitive de urmãrire pe timp de noapte şi instrumente de supraveghere cu raza mare de acoperire, pentru a creste posibilitatea de a detecta activitãţile ilegale de la frontiera;
● echipament individual în timpul funcţiunii pentru paza la frontiera (angrenaj pentru orice tip de vreme, echipament administrativ şi alte instrumente de patrulare).

RO-9907-01-03 Consultanţa

Prezentul proiect reprezintã prima faza dintr-un program de investiţii şi dezvoltare institutionala. În acest context este necesarã continuarea acordãrii de consultanţa care sa acorde asistenta în definirea necesitãţilor privind dezvoltarea institutionala şi investiţiile. Asistenta în cadrul acestui proiect va fi acordatã, dacã se continua reforma institutionala a autoritãţilor managementului de frontiera.

RO-9907-02 Proiect: Asistenta pentru preaderare (2,0 milioane euro)

Obiectivul proiectului este de a asigura o serie de studii de impact în vederea preaderarii, în scopul îmbunãtãţirii şi implementarii Planului naţional pentru adoptarea acquisului. În urma activitãţilor contractate prin Programul naţional PHARE 1997, studiile de analiza şi cercetarea aplicatã vor fi astfel realizate, încât sa prezinte impactul ce decurge din armonizarea şi intrarea în vigoare a legislaţiei armonizate din România, din punct de vedere economic, social şi institutional. Studiile vor contribui la definitivarea domeniilor specifice de acţiune politica, vor aduce clarificãri asupra aspectelor instituţionale de elaborare a unor mãsuri politice specifice, vor evalua latura economicã şi socialã, precum şi consecinţele punerii în aplicare a acordului european, iar pe termen mai lung, integrarea în piata unica.
Serviciile Comisiei Europene şi Departamentul pentru Afaceri Europene (D.A.E.) vor conveni asupra domeniilor prioritare pentru realizarea studiilor, a cercetãrii aplicate şi a programului de activitate din cadrul acestui proiect. D.A.E. poate delega responsabilitatea pentru elaborarea programului de activitate şi a termenilor de referinta pentru studiile individuale cãtre Institutul European din România. Concluziile exerciţiului de examinare analitica vor fi luate în considerare la stabilirea prioritatilor.
Studiile individuale vor fi contractate de OPCP prin organisme româneşti sau internaţionale cu expertiza corespunzãtoare specializatã în baza procedurilor PHARE SID.

RO-9907-03 Proiect: Dezvoltarea institutionala a Ministerului Finanţelor în vederea îndeplinirii cerinţelor Parteneriatului de aderare (1,5 milioane euro)

Asistenta se concentreaza pe dezvoltarea institutionala în domeniile-cheie ale acquisului. Ca şi în Programul naţional PHARE 1998 se acorda asistenta pentru reforme semnificative în toate domeniile principale aflate în responsabilitatea Ministerului Finanţelor.
Prezentul proiect acoperã urmãtoarele:
1. Achiziţii publice
În conformitate cu Parteneriatul de aderare şi Planul naţional pentru adoptarea acquisului, obiectivul este de a finaliza armonizarea legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice prin elaborarea proiectelor de legi, de a proiecta un sistem de monitorizare şi implementare pentru achiziţiile publice, de a dezvolta un sistem de training şi de a elabora proceduri, atribuţii şi responsabilitãţi privind achiziţiile publice.
2. Dezvoltarea Departamentului trezoreriei statului
Sistemul trezoreriei va fi intarit în scopul dotãrii instituţiilor bugetare cu sisteme moderne pentru gestionarea angajamentelor, plãţilor, încasãrilor şi statelor de plata. Se vor efectua pregatiri în vederea implementarii unui sistem integrat de management financiar computerizat, care sa asigure funcţii-cheie: colectarea veniturilor, managementul costurilor şi indicatori economici de monitorizare.
3. Programarea cheltuielilor de capital
Asistenta va fi furnizatã pentru creşterea capacitãţii Ministerului Finanţelor de a selecta şi de a programa proiecte de investiţii publice, prin implementarea metodologiei de analiza şi planificare a cheltuielilor de capital în cadrul bugetului de stat. În cadrul Ministerului Finanţelor va fi elaborat şi pus în aplicare un mecanism de programare pentru problemele dificile şi proiectele importante.
4. Oficiul de plati şi contractare PHARE (OPCP)
Asistenta financiarã acordatã OPCP intenţioneazã sa acopere cheltuielile operationale din ce în ce mai scãzute în conformitate cu Memorandumul de înţelegere semnat între autoritãţile romane şi Comisia Europeanã în iulie 1998. Data fiind extinderea şi importanta atribuţiilor OPCP cu privire la gestionarea asistenţei prin programele PHARE, acordarea de asistenta va continua în scopul de a facilita şi de a profesionaliza relaţiile de lucru dintre Guvernul României şi Comisia Europeanã.
5. Proiectarea aranjamentelor de management financiar
Asistenta va fi acordatã Ministerului Finanţelor prin descrierea generalã şi implementarea unor structuri şi proceduri coerente de management financiar, în conformitate cu cerinţele specifice ale instrumentelor de preaderare. Aceste activitãţi se referã la instituţiile implicate în gestionarea instrumentelor financiare de preaderare, care intra prin Fondul naţional (unitatea centrala de trezorerie din cadrul Ministerului Finanţelor prin care intra fondurile comunitare). În mod special se vor face propuneri pentru aranjamentele privind managementul financiar cu referire la o delimitare corespunzãtoare a responsabilitãţilor între Fondul naţional, agenţiile de implementare şi agenţiile de plata aflate în alte instituţii. (Aceasta activitate trebuie sa fie în strânsã legatura cu asistenta pentru dezvoltarea aranjamentelor privind controlul financiar, acordatã prin Programul naţional PHARE 1998.) Nu se prevede asistenta pentru cheltuieli operationale pentru Fondul naţional sau pentru alte agenţii.
Pe cat posibil, se asteapta ca prezentul proiect sa fie implementat prin înfrãţire institutionala cu statele membre, dar pentru unele componente poate sa fie contractatã asistenta tehnica.

RO-9907-04 Proiect: Asistenta acordatã Oficiului Naţional pentru Prevenirea şi Controlul Spalarii Banilor (0,5 milioane euro)

Obiectivul prezentului proiect este de a îmbunãtãţi metodele de investigare şi analiza, precum şi cooperarea interna şi internationala în domeniul prevenirii spalarii banilor, în conformitate cu prioritãţile Parteneriatului de aderare şi cu Planul naţional pentru adoptarea acquisului. Proiectul va creste capacitatea Oficiului Naţional pentru Prevenirea şi Controlul Spalarii Banilor pentru a aplica prevederile Legii nr. 21/1999 privind prevenirea şi sancţionarea spalarii banilor. De asemenea, proiectul va acorda asistenta instituţiilor din sectorul financiar pentru îndeplinirea cerinţelor de raportare.
Proiectul presupune elaborarea unei analize a legislaţiei romane privind spalarea banilor în comparatie cu aceeaşi legislaţie în vigoare în Uniunea Europeanã, în perspectiva armonizarii legislative. Proiectul va dezvolta şi va sprijini implementarea unor noi proceduri pentru optimizarea strangerii şi procesarii informatiei, elaborarea unor noi proceduri de raportare, elaborarea unei baze de date, conectata la bazele de date ale altor unitãţi de raportare, pentru supravegherea implementarii obligaţiilor ce decurg din legislaţie pentru unitãţile de raportare şi pentru o cooperare eficienta cu alte instituţii româneşti şi internaţionale.
Se va acţiona în scopul efectuãrii unei mai bune informãri printre instituţiile de raportare cu privire la obligaţiile ce le revin în lupta impotriva spalarii banilor şi se vor institui relaţii bazate pe încredere cu Oficiul Naţional pentru Prevenirea şi Controlul Spalarii Banilor.
De asemenea, se va acorda asistenta pentru proiectarea şi implementarea unui program de pregãtire profesionalã în scopul efectuãrii unui transfer de know-how, care sa determine creşterea eficientei instituţiei şi a performantelor personalului sau. Va fi realizat un manual de pregãtire a personalului, care sa cuprindã reglementãrile interne şi europene din domeniul spalarii banilor.

RO-9907-05 Proiect: Siguranta transportului maritim (0,5 milioane euro)

Prin prezentul proiect se acorda asistenta pentru crearea unei structuri de organizare eficiente, capabile sa adopte, sa implementeze, sa monitorizeze şi sa punã în vigoare acquisul în domeniul siguranţei transportului maritim. Obiectivele acestui proiect sunt:
● identificarea listei cuprinzând domeniile-cheie din acquis, cu care va trebui armonizata legislaţia româneascã, precum şi evaluarea pe orizontala şi pe verticala a implicatiilor adoptãrii şi implementarii acquisului, inclusiv reformele administrative;
● stabilirea etapelor prioritare în scopul armonizarii legislaţiei necesare şi dezvoltarea institutionala;
● acordarea de asistenta autoritãţilor romane implicate pentru elaborarea proiectelor de acte normative necesare, astfel încât rezultatul sa îl reprezinte o armonizare legislativã integrala în domeniul siguranţei transportului maritim;
● acordarea de asistenta autoritãţilor romane implicate pentru punerea în aplicare a legislaţiei armonizate.
Se prevede ca proiectul sa fie implementat prin înfrãţire cu instituţii din statele membre.
Beneficiarii proiectului sunt Ministerul Transporturilor prin direcţiile desemnate, unitãţile cu atribuţii în domeniul siguranţei transportului maritim (Inspectoratul Navigaţiei Civile, Registrul Naval Roman) şi, pe termen mediu, operatorii de transport, personalul de taxare, pilotii şi alţi utilizatori ai serviciilor de transport.

RO-9907-06 Proiect: Identificarea condiţiilor de sãnãtate pentru muncitorii expusi agenţilor periculosi

Obiectivul proiectului consta în acordarea de asistenta pentru crearea unei operationalizari efective a inspecţiei muncii, legat de sãnãtatea şi siguranta la locul de munca.
Obiectivele imediate sunt date de pregãtirea unei politici naţionale pentru prevenirea muncitorilor de riscurile de expunere fata de agenţii periculosi la locul de munca şi de pregãtirea proiectelor legislative armonizate cu directivele CE.
Activitãţile rezultate în baza proiectului se vor concentra pe analiza situaţiei privind expunerea muncitorilor din domeniul sanitar fata de agenţii periculosi, pe identificarea domeniilor prioritare şi pe realizarea unei politici naţionale privind prevenirea riscurilor de expunere fata de agenţii periculosi la locul de munca. Se va pregati un proiect legislativ care sa armonizeze legislaţia româneascã cu directivele CE din domeniu.
Se va elabora o structura organizatoricã corespunzãtoare privind implementarea efectivã a legislaţiei şi politicii în domeniul sãnãtãţii şi siguranţei la locul de munca şi vor fi evaluate dezvoltarea resurselor umane şi implicatiile bugetare ale acestei structuri.
Acţiunile-pilot vor fi puse în aplicare prin programe de pregãtire profesionalã pentru inspectorii de specialitate, prin punerea în aplicare a metodelor şi procedurilor privind inspectarea şi furnizarea de informaţii cãtre angajaţi şi angajatori, în legatura cu riscul expunerii fata de agenţii periculosi.
Se prevede ca prezentul proiect sa fie pus în aplicare prin înfrãţire institutionala cu o instituţie dintr-un stat membru.

RO-9908 Subprogramul 4 (Obiectivul 4):
──────────────────────────────────────
Coeziunea economicã şi socialã
A fost selectat urmãtorul proiect în domeniul coeziunii economice şi sociale:

RO-9908-01 Elaborarea Planului naţional de acţiune impotriva somajului (1,0 milioane euro)

Proiectul va acorda asistenta pentru prioritãţile pe termen mediu ale Parteneriatului de aderare, sub titlul Forta de munca şi afaceri sociale: "dezvoltarea unor structuri corespunzãtoare pieţei muncii şi revizuirea tuturor politicilor sociale, precum pregãtirea pentru participarea în coordonarea UE", precum şi sub titlul Dezvoltarea capacitãţii instituţionale şi administrative: "Începerea realizãrii unor structuri necesare politicii structurale şi regionale".
Planul naţional de acţiune impotriva somajului (P.N.A.S.) va fi elaborat de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, împreunã cu alte instituţii ale administraţiei publice centrale implicate, sub forma unui document politic ce urmeazã sa fie adoptat de Guvernul României. Acesta va asigura cadrul politic pentru mãsuri de tipul Fondului Social European, ce urmeazã sa fie puse în aplicare în contextul programelor de dezvoltare regionala din România. Acest plan va fi elaborat în conformitate cu cei patru piloni principali din "Ghidul forţei de munca 1999" adoptat de Consiliul European la Viena în decembrie 1998, adicã imbunatatind ritmul de angajare, dezvoltand spiritul antreprenorial, incurajand adaptabilitatea în mediul de afaceri şi pe angajatori şi intarind politicile privind sansele egale.Planul va tine seama de situaţia curenta a economiei româneşti, precum şi de efectele pe termen scurt şi pe termen lung ale procesului de restructurare industriala.
P.N.A.S. va defini un set de mãsuri prioritare care vor avea ca rezultat schimbarea abordarii din una pasiva, tradiţionala, în una activa. Se va promova utilizarea ajutoarelor de şomaj pentru îmbunãtãţirea ritmului de angajare, prin acordarea de stimulente reale şomerilor de a cauta şi de a se angaja sau de a se pregati profesional. Implicatiile P.N.A.S. asupra bugetului, asupra dezvoltãrii instituţionale şi resurselor umane vor fi evaluate şi vor fi stabilite mãsurile prioritare, precum şi un program de activitate pentru punerea lor în aplicare. Se va identifica şi se vor realiza proiecte legislative necesare în vederea punerii în aplicare a P.N.A.S.
În acest context trebuie pregãtit cadrul legal pentru promovarea creşterii calitãţii forţei de munca din întreprinderile din România, printr-un sistem flexibil de pregãtire continua, şi trebuie prevãzute atribuţiile Ministerului Educaţiei Naţionale, ale Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, ale ministerelor economice, precum şi ale altor instituţii implicate în activitatea de pregãtire profesionalã la nivel naţional, regional şi local. Asistenta va fi acordatã pentru îmbunãtãţirea acestui cadru legal, care trebuie sa aibã în vedere asistenta financiarã, stimulente fiscale şi orice alt mecanism financiar pentru pregãtirea continua şi trebuie sa acopere acele categorii de persoane care au acces la pregãtire continua.
Proiectul va fi pus în aplicare prin înfrãţire cu instituţii din statele membre.
2. BUGET





- milioane euro -
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Subprogramul Inves- Construc- Total
titii tia gene-
insti- ral
tutio-
nala
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
RO-9905: Întãrirea democraţiei, a statului de drept şi 22,00 6,00 28,00
drepturile omului
(proiecte: Protecţia copilului, justiţie)
RO-9906: Întãrirea capacitãţii de a face fata presiunii 0,83 9,67 10,50
concurentiale
(proiecte: Standardizarea şi asigurarea conformitatii,
politica concurentiala şi ajutorul de stat, privatizare)
RO-9907: Adoptarea acquisului comunitar 7,33 8,37 15,70
(proiecte: Managementul la frontiera, asistenta pentru
preaderare, asistenta pentru Ministerul Finanţelor, Oficiul
Naţional pentru Prevenirea şi Controlul Spalarii Banilor,
Siguranta transportului maritim, Sãnãtate şi asigurarea
securitãţii la locul de munca)
RO-9908: Coeziunea economicã şi socialã 0,05 0,95 1,00
(proiecte: Planul naţional de acţiune impotriva somajului)
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
TOTAL*): 30,21 24,99 55,20
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────


*) Pro memoria: Participarea României la programele comunitare (8,7 milioane euro) şi TEMPUS (3 milioane euro) pentru anul 1999 se deduce din totalul general al bugetului Programului naţional PHARE pentru România şi nu este inclusã în cadrul acestui program.

3. Implementare
Programul va fi administrat în conformitate cu procedurile sistemului de implementare descentralizat PHARE (SID). Coordonatorul naţional al asistenţei (CNA) va avea responsabilitate asupra problemelor de ansamblu în ceea ce priveşte programarea, monitorizarea şi implementarea programelor.
Fondul naţional din cadrul Ministerului Finanţelor, condus de responsabilul naţional cu autorizarea plãţilor (RNA), va superviza administrarea financiarã a programului şi va fi responsabil de raportarile ce trebuie prezentate Comisiei Europene. Autoritatea nationala de control, competenta cu privire la implementarea programului, va efectua controlul financiar adecvat.
Comisia Europeanã va transfera fondurile Fondului naţional, în conformitate cu Memorandumul de înţelegere semnat între Comisia Europeanã şi România la 20 octombrie 1998. Fondurile vor fi transferate la cererea responsabilului naţional cu autorizarea plãţilor (RNA). O plata de pana la 20% din fonduri, care urmeazã a fi administratã la nivel local, va fi transferata Fondului naţional dupã semnarea memorandumului de finanţare şi a acordurilor financiare dintre Fondul naţional şi agenţiile de implementare (AI)/ Oficiul de plati şi contractare PHARE (OPCP). Dispoziţiile prevãzute la art. 2 şi 13 din memorandumul de înţelegere privind înfiinţarea Fondului naţional trebuie, de asemenea, respectate. În plus, RNA trebuie sa înainteze Comisiei spre aprobare nominalizarea unui responsabil cu autorizarea plãţilor (RAP) şi o descriere a sistemului creat, a modului de realizare a fluxului de informaţie între Fondul naţional şi AI/OPCP şi a modului în care vor fi efectuate plãţile.
În cazul în care fişa de proiect pentru protecţia copilului nu a fost adoptatã între Comisie şi Guvernul României la data semnãrii prezentului Memorandum de finanţare, primul şi urmãtoarele transferuri de la Fondul naţional vor fi reduse cu sumele prevãzute pentru proiectul privind protecţia copilului, pana în momentul în care va fi aprobatã fişa de proiect.
Se vor efectua patru plati în cuantumul celei mai mici sume reprezentate fie de maximum 20% din fondurile care urmeazã sa fie administrate local, fie de diferenţa pana la valoarea integrala a bugetului. Prima plata va fi trasa în momentul în care o cota de 10% din buget a fost deja cheltuitã de Oficiul de plati şi contractare PHARE. A doua completare poate fi cerutã atunci când o cota de 30% din bugetul total în exerciţiu a fost cheltuitã. Punctul de tragere pentru a treia completare este de 50%, iar plata celei de-a patra rate se va face în momentul în care s-a cheltuit 70%. În afarã unei autorizaţii exprese prealabile din partea Comisiei, nici o cerere de completare nu poate fi facuta dacã fondurile cumulate, aflate în depozit la Fondul naţional şi la agenţiile de implementare, depãşesc 10% din exerciţiul bugetar angajat. În mod excepţional, RNA poate solicita o plata în avans de peste 20%, în conformitate cu procedurile prevãzute în memorandumul de înţelegere susmentionat.
Oficiul de plati şi contractare PHARE (OPCP) din cadrul Ministerului Finanţelor va acţiona ca Agenţie de implementare pentru toate subprogramele din cadrul prezentului program.
Fondul naţional va transfera fondurile Oficiului de plati şi contractare PHARE, în conformitate cu Acordul de finanţare semnat între Fondul naţional şi Oficiul de plati şi contractare PHARE. Acordul de finanţare va fi andosat înainte de Comisia Europeanã. Oficiul de plati şi contractare PHARE va fi condus de un RAP numit de RNA, dupã consultãri cu CNA. RAP va fi responsabil de toate operaţiunile efectuate la Oficiul de plati şi contractare PHARE.
Autoritãţile de implementare responsabile cu aspectele tehnice ale tuturor proiectelor şi subproiectelor din cadrul programului sunt prezentate la pct. 1.
Pentru fondurile transferate de Comisie Fondului naţional în scopul acestui program un cont separat în euro va fi stabilit într-o banca ce a fost anterior convenitã cu Comisia Europeanã. Contul va fi administrat într-un sistem contabil separat. În principiu, toate conturile bancare vor fi purtãtoare de dobânzi. Dobanda va fi raportatã Comisiei Europene. În cazul în care Comisia decide astfel, pe baza propunerii RNA, dobanda poate fi reinvestita în program. Aceleaşi proceduri vor fi aplicate tuturor fondurilor transferate Oficiului de plati şi contractare PHARE.
RNA şi RAP se vor asigura ca toate contractele sunt pregãtite în conformitate cu procedurile Manualului SID. Toate contractele pentru investiţii vor fi mai mari de 2 milioane euro. Contractele de twinning şi asistenta tehnica pot fi pentru valori mai mici, dupã cum natura specifica a proiectelor de dezvoltare institutionala o impune.
Toate contractele trebuie încheiate pana la data de 30 noiembrie 2001. Toate plãţile trebuie sa se facã pana la data de 30 noiembrie 2002.
Toate fondurile neutilizate pana la data expirãrii programului vor fi recuperate de Comisie.
Pentru acele contracte cu fonduri reţinute pentru o perioada de garanţie prelungitã dupã sfârşitul perioadei de plata a programului, suma totalã a fondurilor acelor contracte, calculate de RAP şi stabilite de Comisie, va fi plãtitã Agenţiei de implementare înainte de închiderea oficialã a programului. Agenţia de implementare îşi asuma intreaga responsabilitate privind depozitarea fondurilor pana la efectuarea ultimei plati şi se asigura ca aceste fonduri vor fi folosite numai pentru plati referitoare la clauzele de retenţie. De asemenea, îşi asuma intreaga responsabilitate fata de contractori, în ceea ce priveşte îndeplinirea obligaţiilor legate de clauzele de retenţie. Dobânzile fondurilor vor fi plãtite Comisiei dupã plata finala a contractorilor. Fondurile care nu au fost plãtite contractorilor dupã efectuarea ultimei plati vor fi rambursate Comisiei. O analiza generalã a utilizãrii fondurilor depozitate în conturile de garanţie - şi în mod special a plãţilor fãcute din acestea -, precum şi a dobânzilor rezultate va fi transmisã anual de cãtre RNA Comisiei.
4. Monitorizare şi evaluare
Va fi creat un comitet comun de monitorizare (CCM). Acesta va cuprinde RNA, CNA şi reprezentanţi ai Comisiei. CCM se va intalni cel puţin semestrial, pentru a trece în revista programele PHARE, în scopul de a evalua progresele înregistrate în atingerea obiectivelor propuse în memorandumurile de finanţare şi în Parteneriatul pentru aderare. Acest comitet poate recomanda o schimbare a prioritatilor şi/sau o realocare de fonduri PHARE.
CCM va fi asistat de subcomitete de monitorizare (SCM) şi va include CNA, RAP pentru fiecare agenţie de implementare (şi pentru OPCP, acolo unde este cazul) şi serviciile Comisiei. Subcomitetele de monitorizare vor analiza, în detaliu, progresele înregistrate în cadrul fiecãrui program, inclusiv ale componentelor şi contractelor acestora, pe baza rapoartelor periodice de monitorizare şi evaluare elaborate cu sprijinul unui consultant extern (în conformitate cu prevederile manualului SID) şi vor face recomandãri cu privire la diferite aspecte ale managementului programului, asigurându-se ca acestea vor fi puse în aplicare. Subcomitetele de monitorizare vor raporta CCM, cãruia îi vor supune spre aprobare rapoarte generale detaliate cu privire la toate programele finanţate prin PHARE.
5. Audit şi evaluare
Conturile şi activitãţile Fondului naţional, ale OPCP şi ale organismelor de implementare relevante pot fi verificate oricând la cererea Comisiei, precum şi de cãtre un contabil extern contractat de Comisie, fãrã a se aduce atingere responsabilitãţilor Comisiei sau celor ale Curţii de Conturi a Uniunii Europene, astfel cum s-a precizat în Condiţiile generale la memorandumul de finanţare şi la acordul-cadru.
Serviciile Comisiei vor lua mãsuri pentru realizarea unei evaluãri ulterioare dupã terminarea programului.
6. Transparenta/publicitate
RAP va fi rãspunzãtor de luarea tuturor mãsurilor necesare în vederea asigurãrii publicitãţii adecvate pentru toate activitãţile finanţate prin acest program. Aceasta se va face în strânsã legatura cu delegaţia Comisiei Europene în România.
7. Condiţii speciale
În cazul în care angajamentele convenite nu sunt îndeplinite din motive imputabile Guvernului României, Comisia poate revizui oricând programul, în sensul anulãrii totale sau parţiale a acestuia şi/sau realocand fondurile neutilizate pentru alte scopuri, conforme cu obiectivele programului PHARE.

ANEXA 3(D)


──────────

INFORMARE ŞI PUBLICITATE
pentru programul PHARE al uniunii europene

1. Scop şi obiective
Informaţiile şi activitãţile de publicitate privind asistenta Uniunii Europene prin Programul PHARE sunt destinate creşterii gradului de constientizare a publicului şi a transparenţei acţiunilor UE, precum şi creãrii unei imagini consistente privind activitãţile respective în toate ţãrile beneficiare. Informarea şi publicitatea privesc activitãţile care primesc o contribuţie de la Programul PHARE al Uniunii Europene.
2. Principii generale
Fiecare PAO responsabil cu implementarea memorandumurilor financiare, precum şi a altor forme de asistenta va fi responsabil cu publicitatea la fata locului. Aceasta acţiune se va desfasura în cooperare cu Delegaţia Comisiei Europene, care va fi informatã asupra demersurilor fãcute în acest scop.
Autoritãţile naţionale şi regionale competente vor desfasura activitãţile necesare unei aplicari efective a acestor prevederi, în colaborare cu Delegaţia Comisiei Europene din ţara respectiva.
Informarea şi mãsurile publicitare descrise mai jos se bazeazã pe prevederile reglementãrilor şi deciziilor ce se aplica fondurilor structurale. Acestea sunt:
- art. 32 din Reglementarea Comisiei Europene nr. 4.253/88, amendata de Reglementarea Comisiei Europene nr. 2.082/93; Buletinul Oficial al Comunitãţilor Europene nr. L 193/20 din 31 iulie 1993;
- Decizia Comisiei din 31 mai 1994; Buletinul Oficial al Comunitãţilor Europene nr. L 152/39 din 18 iunie 1994.
Informarea şi mãsurile publicitare trebuie sa fie conforme cu prevederile Ghidului informativ pentru delegatiile Comisiei Europene din Europa Centrala. Partea relevanta din acest ghid informativ va fi ataşatã tuturor contractelor de lucrãri şi achiziţii.
3. Informarea şi publicitatea privind programele PHARE
Informarea şi mãsurile publicitare vor face subiectul unui set de mãsuri coerente, definite de autoritãţile naţionale, regionale şi locale competente, în colaborare cu Delegaţia Comisiei, pentru toatã durata memorandumului de finanţare, şi va privi atât programele, cat şi alte forme de asistenta.
Costul informãrii şi publicitãţii privind proiectele individuale va fi suportat din bugetul alocat proiectelor respective.
În cazul implementarii programelor PHARE se vor aplica mãsurile menţionate mai jos la lit. a) şi b):
a) Autoritãţile competente din ţara beneficiara trebuie sa publice conţinutul programelor şi al altor forme de asistenta în forma cea mai potrivita. Aceste documente trebuie distribuite corespunzãtor şi trebuie ţinute la dispoziţia pãrţilor interesate. Trebuie asigurata prezentarea în teritoriul tarii beneficiare a informaţiilor şi materialelor publicitare produse, în concordanta cu prevederile Ghidului informativ.
b) Informarea şi mãsurile publicitare la fata locului trebuie sa cuprindã urmãtoarele:
(i) pentru investiţiile de infrastructura ce depãşesc 1 milion ECU:
- panouri ridicate la fata locului, instalate în concordanta cu prevederile Ghidului informativ;
- panouri informative pentru lucrãrile de infrastructura accesibile publicului, instalate conform prevederilor Ghidului informativ;
(ii) în cazul investiţiilor de producţie, mãsuri pentru dezvoltarea potenţialului local şi alte mãsuri beneficiind de finanţare PHARE:
- mãsuri care sa constientizeze beneficiarii potenţiali şi opinia publica cu privire la asistenta PHARE, în concordanta cu prevederile Ghidului informativ;
- mãsuri adresate solicitanţilor de ajutoare de stat, parţial finanţate de PHARE, sub forma unei indicaţii în formularul care trebuie completat de asemenea solicitanti, care sa indice faptul ca parte a acestui ajutor vine din partea U.E., şi sa specifice Programul PHARE, în concordanta cu prevederile Ghidului informativ.
4. Transparenta asistenţei U.E. în cercurile de afaceri, printre potentialii beneficiari şi publicul larg
4.1. Cercurile de afaceri
Cercurile de afaceri trebuie implicate în cea mai mare mãsura în asistenta ce le priveşte direct.
Autoritãţile responsabile cu implementarea asistenţei vor asigura existenta canalelor relevante pentru diseminarea informaţiilor cãtre potentialii beneficiari, în special cãtre întreprinderile mici şi mijlocii. Acestea trebuie sa cuprindã şi indicaţii privind procedurile administrative care trebuie urmate.
4.2. Alţi beneficiari potenţiali
Autoritãţile responsabile cu implementarea asistenţei vor asigura existenta canalelor relevante pentru diseminarea informaţiilor cãtre toate persoanele care beneficiazã sau care ar putea beneficia de mãsuri de formare, angajare sau dezvoltare a resurselor umane. În acest sens se va asigura cooperarea dintre organismele de pregãtire profesionalã implicate în angajare, grupurile de afaceri, centrele de formare şi organizaţiile neguvernamentale.
Formulare
Formularele emise de autoritãţile locale, naţionale sau regionale privind anunţarea şi solicitarea de fonduri nerambursabile destinate beneficiarilor finali sau oricãrei alte entitãţi eligibile pentru acest fel de asistenta vor trebui sa indice faptul ca U.E. şi, în mod special, Programul PHARE asigura aceste surse financiare. Notificarea de asistenta transmisã beneficiarilor trebuie sa menţioneze procentul sau volumul de asistenta finanţat de Programul PHARE. În cazul în care astfel de documente poarta stema nationala sau regionala, trebuie sa poarte şi un însemn al U.E. de aceeaşi mãrime.
4.3. Publicul general
Media
Autoritãţile competente vor informa mass-media, în maniera cea mai potrivita, despre acţiunile cofinantate de U.E. şi PHARE, în special. Contribuţia PHARE va fi reflectatã corespunzãtor în aceasta informare.
În acest context demararea operaţiunilor (o data adoptate de Comisie) şi fazele importante ale implementarii vor face subiectul unor acţiuni de publicitate, cu precãdere în mass-media regionala (presa, radio, televiziune). Trebuie asigurata o colaborare corespunzãtoare cu Delegaţia Comisiei din ţara respectiva.
Cele doua principii menţionate mai sus se aplica anunţurilor, precum şi comunicatelor de presa şi comunicatelor publice.
Acţiuni informative
Organizarea de acţiuni informative, cum ar fi conferinţe, seminarii, târguri şi expoziţii în legatura cu implementarea operaţiunilor parţial finanţate de Programul PHARE va urmãri sa facã explicita participarea U.E. În acest context se vor expune steagurile U.E. în camerele unde au loc intalniri şi se va pune emblema U.E. pe documente, în funcţie de situaţie. Delegaţia Comisiei din ţara beneficiara va ajuta, dupã necesitaţi, la pregãtirea şi implementarea acestui tip de acţiuni.
Materiale informative
Publicaţiile (cum ar fi broşuri şi pliante) despre programe şi mãsuri similare, finanţate sau cofinantate de PHARE, trebuie sa conţinã pe prima pagina o indicare clara a participãrii U.E., precum şi simbolul U.E., în cazul în care stema nationala sau regionala este folositã.
În cazul în care aceste publicaţii au o prefata, aceasta trebuie semnatã atât de persoana responsabilã în ţara beneficiara, cat şi de delegatul Comisiei, în numele acesteia, pentru a demonstra clar participarea PHARE.
Aceste publicaţii trebuie sa se refere la organismele naţionale şi regionale responsabile cu informarea pãrţilor interesate.
Principiile menţionate mai sus se aplica, de asemenea, şi materialelor audiovizuale.
5. Prevederi privind panouri, postere şi panouri permanente
Ţãrile beneficiare vor asigura transparenta mãsurilor parţial finanţate de Programul PHARE, în concordanta cu urmãtoarele mãsuri şi informaţii publicitare:
Panouri
Panourile cu informaţii privind participarea U.E. la finanţarea investiţiei trebuie ridicate la locul tuturor proiectelor cu participare U.E. în proporţie de 1 milion ECU sau mai mult. Chiar dacã autoritãţile locale sau regionale nu ridica un panou care sa menţioneze propria lor implicare, finanţarea U.E. trebuie menţionatã pe un panou special. Aceste panouri trebuie sa aibã o mãrime corespunzãtoare anvergurii proiectului (ţinând seama de mãrimea contribuţiei U.E.) şi trebuie sa corespundã instrucţiunilor prevãzute în Ghidul informativ.
Nu mai devreme de 6 luni de la finalizarea lucrãrii şi în mãsura în care este posibil, aceste panouri vor fi înlocuite cu placute permanente, în concordanta cu prevederile Ghidului informativ.
Placute permanente
Aceste placute vor trebui amplasate în zonele accesibile publicului larg (centre de conferinţe, aeroporturi, staţii etc.). Placutele trebuie sa cuprindã pe lângã simbolul U.E. şi o menţiune privind programul PHARE şi cofinantarea U.E.
În cazurile în care autoritãţile locale, regionale sau naţionale, precum şi orice alt beneficiar monteaza un asemenea panou, placuta permanenta ori poster sau fac orice alt demers menit sa asigure informarea despre proiecte cu costuri mai mici de 1 milion ECU, trebuie indicatã participarea U.E. şi PHARE.
6. Prevederi finale
Autoritãţile naţionale, regionale sau locale implicate pot derula în orice situaţie mãsuri suplimentare, dacã se considera necesar. În aceste cazuri trebuie consultata şi informatã Delegaţia Comisiei, astfel încât aceasta sa poatã participa, dacã considera necesar, la realizarea acestor mãsuri.
Pentru a facilita implementarea acestor prevederi, Comisia, prin intermediul delegaţiei din ţara respectiva, va asigura asistenta tehnica sub forma îndrumãrii asupra cerinţelor de design, în cazul în care este necesar.



────────────
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016