Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   MEMORANDUM DE FINANTARE*)din 16 ianuarie 2004  dintre Guvernul Romaniei si Comisia Europeana referitor la Programul 2003 pentru sprijin comunitar in domeniul securitatii nucleare pentru Romania (numarul 2003/5812.06)    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

MEMORANDUM DE FINANTARE*)din 16 ianuarie 2004 dintre Guvernul Romaniei si Comisia Europeana referitor la Programul 2003 pentru sprijin comunitar in domeniul securitatii nucleare pentru Romania (numarul 2003/5812.06)

EMITENT: ACT INTERNATIONAL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 1.273 din 30 decembrie 2004 ------- *) Traducere
MEMORANDUM DE FINANŢARE*)din 16 ianuarie 2004
dintre Guvernul României şi Comisia Europeanã referitor la Programul 2003 pentru sprijin comunitar în domeniul securitãţii nucleare pentru România (numãrul 2003/5812.06)
EMITENT: ACT INTERNAŢIONAL
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 1.273 din 30 decembrie 2004
-------
*) Traducere

Comisia Europeanã, denumita în continuare "COMISIA", actionand pentru şi în numele Comunitãţii Europene (CE), denumita în continuare "COMUNITATEA",
pe de o parte, şi
Guvernul României, denumit în continuare "BENEFICIAR",
pe de alta parte,
AU CONVENIT URMÃTOARELE;
Mãsura la care se face referire la aticolul 1 de mai jos va fi executatã şi finanţatã din resursele bugetare ale COMUNITÃŢII, în conformitate cu prevederile cuprinse în prezentul Memorandum. Cadrul tehnic, juridic şi administrativ în care va fi pusã în aplicare mãsura la care se face referire la articolul 1 de mai jos este stabilit de Condiţiile Generale anexate la Acordul Cadru încheiat la 12 martie 1991 între COMISIE şi BENEFICIAR şi completat cu prevederile prezentului Memorandum şi cu Prevederile Speciale anexate la acesta.
ART. 1
NATURA ŞI OBIECTUL
Ca o componenta a programului sau de asistenta COMUNITATEA va contribui, sub forma finanţãrii nerambursabile, la finanţarea urmãtoarei mãsuri:
Numãrul programului: 2003/5812.06
Titlul: Programul 2003 pentru sprijin comunitar în domeniul securitãţii nucleare pentru România
Durata: pana la 30/11/2005
ART. 2
ANGAJAMENTUL COMUNITÃŢII
Contribuţia financiarã din partea COMUNITÃŢII este fixatã la nivelul maxim de 2.885.000 Euro, denumita în continuare "FINANŢARE GRATUITA A CE".
ART. 3
DURATA ŞI DATA DE EXPIRARE
Pentru prezenta MÃSURA, FINANŢAREA GRATUITA A CE este disponibilã pentru contractare pana la data de 30/11/2005, fãcând obiectul reglementãrilor prezentului Memorandum. Toate contractele trebuie semnate pana la aceasta data. Fondurile rãmase din FINANŢAREA GRATUITA A CE, care nu au fost contractate pana la aceasta data, vor fi anulate. Termenul limita pentru efectuarea plãţilor din cadrai FINANŢÃRII GRATUITE A CE este de 30/11/2006. COMISIA poate, totuşi, în împrejurãri excepţionale, sa fie de acord cu o prelungire a perioadei de contractare sau a perioadei de efectuare a plãţii, dacã aceasta este cerutã în timp util şi justificatã adecvat de cãtre BENEFICIAR. Prezentul Memorandum va expira la data la care expira perioada de efectuare a plãţilor pentru FINANŢAREA GRATUITA A CE. Toate fondurile care nu au fost utilizate vor fi returnate Comisiei.
ART. 4
ADRESE
Corespondenta referitoare la executarea MÃSURII, având menţionate numãrul şi titlul acesteia, va fi adresatã:

Pentru COMUNITATE:

D-lui Jonathan Scheele
Delegaţia Comisiei Europene la Bucureşti
Str. Jules Michelet nr. 18, Sector 1
Bucureşti
România

Pentru BENEFICIAR:
D-lui Alexandru Farcas
Ministrul Integrãrii Europene
Ministerul Integrãrii Europene
Str. Apolodor nr. 17
76100 Bucureşti
România

ART. 5
NUMÃRUL DE EXEMPLARE
Prezentul Memorandum este redactat în doua exemplare, în limba engleza.
ART. 6
INTRAREA ÎN VIGOARE
Prezentul memorandum va intra în vigoare la data semnãrii de cãtre ambele pãrţi. Orice cheltuiala care are loc înaintea acestei date nu este eligibilã pentru FINANŢAREA GRATUITA A CE.
Anexele reprezintã parte integrantã a prezentului Memorandum.

Întocmit la Bucureşti, la 16 ianuarie 2004,

Pentru Beneficiar, Pentru Comunitate,

Alexandru Farcas Jonathan Scheele
Ministrul Integrãrii Europene Şeful Delegaţiei Comisiei
Coordonator Naţional al Asistenţei Europene în România
pentru Aderare

Include:
1. Acordul cadru (anexele A şi B)
2. Prevederi Speciale (anexa C)
3. Vizibilitate/Publicitate (anexa D)

ACORDUL CADRU

Comisia Comunitãţii Europene, denumita în continuare "COMISIA", actionand pentru şi în numele Comunitãţii Economice Europene (CEE), denumita în continuare "Comunitatea",
pe de o parte, şi
România,
pe de alta parte,
şi împreunã denumite "Pãrţi Contractante"

Având în vedere faptul ca România este eligibilã de a beneficia de Programul de asistenta PHARE din partea Comunitãţii, prevãzut în Regulamentul nr. 3906/89 din 18 decembrie 1989 al Consiliului Comunitãţii Europene, modificat de Regulamentul nr. 2698/90 din 17 septembrie 1990.
Având în vedere faptul ca este convenabila menţionarea în cele de mai jos a cadrului tehnic, legal şi administrativ pentru executarea mãsurilor finanţate în România în cadrul programului de asistenta al Comunitãţii,
Au convenit dupã cum urmeazã:
ART. l
Pentru a promova cooperarea dintre Pãrţile Contractante în scopul sprijinirii procesului reformei economice şi sociale din România, Pãrţile Contractante sunt de acord sa implementeze MÃSURI în domeniul cooperãrii financiare, tehnice, şi al altor forme de cooperare, asa cum s-a specificat în Regulamentul de mai sus, care vor fi finanţate şi implementate în cadrul tehnic, legal şi administrativ stabilit în prezentul Acord. Detaliile specifice ale fiecãrei MÃSURI (sau set de MÃSURI) vor fi introduse într-un memorandum ce va fi convenit între Pãrţile Contractante (denumit în continuare memorandum de finanţare), pentru care este oferit un model în anexa C.
România ia toate mãsurile necesare pentru a asigura executarea corespunzãtoare a tuturor mãsurilor.
ART. 2
Fiecare MÃSURA finanţatã în cadrul prezentului Acord va fi implementata în conformitate cu Condiţiile Generale din anexa A, care vor fi considerate ca fiind incluse în fiecare memorandum de finanţare.
Memorandumul de finanţare poate schimba sau suplimenta Condiţiile Generale, dupã necesitate, pentru implementarea MÃSURII în discuţie.
ART. 3
Pentru problemele legate de MÃSURILE finanţate în cadrul prezentului Acord, COMISIA va fi reprezentatã de Delegaţia sa, o data ce aceasta este înfiinţatã în Bucureşti, care se va asigura, din partea Comisiei, ca MÃSURA este executatã în conformitate cu practicile financiare şi tehnice legale.
ART. 4
Când Pãrţile Contractante convin astfel, COMISIA poate delega responsabilitatea sa integrala sau parţialã privind implementarea unei MÃSURI unei terţe pãrţi, stat sau agenţii.
În acest caz termenii şi condiţiile unei asemenea delegari vor fi menţionate într-un acord ce urmeazã a fi încheiat între COMISIE şi terta parte, stat sau agenţie, cu acordul Guvernului României.
ART. 5
Orice disputa legatã de prezentul Acord, ce nu poate fi rezolvatã prin consultare, va fi soluţionatã în conformitate cu procedura de arbitraj menţionatã în anexa B.
ART. 6
Prezentul Acord este redactat în doua exemplare, în limba engleza.
ART. 7
Prezentul Acord va intra în vigoare în ziua în care Pãrţile Contractante se vor informa reciproc despre aprobarea sa în conformitate cu legislaţia sau procedura interna a fiecãrei pãrţi contractante. Acordul va continua sa rãmânã în vigoare pentru o perioada nedefinita, dacã nu i se pune capãt prin notificarea scrisã a uneia din Pãrţile Contractante cãtre cealaltã.
La încheierea duratei de valabilitate a prezentului Acord orice MÃSURA aflatã încã în curs de execuţie va fi dusa la îndeplinire conform termenilor memorandumului de finanţare aferent şi Condiţiilor Generale stabilite prin prezentul Acord.
ART. 8
Prevederile prezentului Acord se vor aplica şi cooperãrii tehnice şi altor forme de cooperare, convenite între Pãrţile Contractante, care, prin natura lor, nu sunt cuprinse într-un memorandum specific finanţat în baza Programului de asistenta PHARE la cererea Guvernului României.

Anexele vor fi considerate parte integrantã a prezentului Acord.

Întocmit la Bucureşti la 12 martie 1991.

Eugen Dijmarescu Frans Andriessen
Ministru de Stat Vicepreşedinte al Comisiei Europene
ROMÂNIA COMUNITATEA


ANEXA A

În aceste Condiţii Generale termenul "BENEFICIAR" va fi înţeles ca referitor la Guvernul României.

TITLUL 1
FINANŢAREA PROIECTELOR

ART. 1
OBLIGAŢIA COMUNITÃŢII
Angajamentul Comunitãţii, denumit în cele ce urmeazã "Finanţarea Gratuita a CEE", a cãrui valoare este menţionatã în memorandumul de finanţare, va determina limita în cadrul cãreia se vor desfasura angajarea şi execuţia plãţilor prin contracte şi devize aprobate corespunzãtor.
Orice cheltuieli ce depãşesc finanţarea gratuita a CEE vor fi suportate de BENEFICIAR.
ART. 2
DISPONIBILITATEA FINANŢÃRII GRATUITE A CEE
Acolo unde execuţia unei MÃSURI depinde de angajamentele financiare asupra resurselor proprii ale BENEFICIARULUI sau asupra altor surse de fonduri, finanţarea gratuita a CEE va deveni disponibilã în momentul în care devin disponibile şi sumele angajate de BENEFICIAR şi/sau celelalte surse de fonduri, conform celor prevãzute în memorandumul de finanţare.
ART. 3
EFECTUAREA PLÃŢILOR
Contractele sunt eligibile pentru plati în baza acestui memorandum de finanţare numai dacã sunt încheiate înainte de data de expirare a Memorandumului de Finanţare. Plãţile în cadrul unor asemenea contracte pot avea loc în timpul unei perioade de maximum 12 luni de la data de expirare a Memorandumului de Finanţare. Orice prelungire exceptionala a acestei perioade trebuie sa fie aprobatã de Comisie.
În cadrul limitei stabilite pentru finanţarea gratuita a CEE, cererile pentru fonduri sub forma unui program de lucru vor fi prezentate Delegaţiei Comisiei de cãtre BENEFICIAR, conform agendei stabilite în memorandumul de finanţare. Documentele justificative referitoare la plãţile efectuate pentru realizarea unei anumite MÃSURI vor fi puse la dispoziţie în sprijinul cererii de fonduri, atunci când Comisia o solicita.
Oricum, în cadrul anumitor contracte din cadrul MÃSURII poate fi prevãzutã plata direct de cãtre COMISIE cãtre contractanţi. Fiecare contract va indica proporţia şi momentul efectuãrii plãţii, împreunã cu documentele justificative necesare.
Pentru partea de program implementata de Beneficiar, Autoritatea de Implementare va inainta un Program de Lucru cu cel puţin 9 luni înainte de data de expirare a Memorandumului de Finanţare, pentru aprobarea de cãtre Comisie a contractelor ce mai trebuie încheiate pentru implementarea programului. Programul de Lucru trebuie sa cuprindã propuneri pentru utilizarea dobânzilor nete provenite din conturile deschise în cursul implementarii programului, cu condiţia ca intreaga finanţare gratuita a CEE sa fi fost angajata anterior.
În ceea ce priveşte MÃSURILE executate pe baza unor devize estimative, în condiţiile în care memorandumul de finanţare nu poate prevedea altfel, o prima transa de plata, care nu va depãşi 20% din totalul devizului aprobat de COMISIE, poate fi efectuatã în favoarea BENEFICIARULUI, în scopul facilitãrii lansãrii MÃSURII. Alte rate de plata vor fi disponibile, la cererea BENEFICIARULUI, în aceleaşi condiţii menţionate la paragraful 2 de mai sus.

TITLUL II
ACHIZIŢIONAREA

ART. 4
GENERALITATI

Procedura ce trebuie urmatã pentru încheierea contractelor de lucrãri, de livrãri şi de cooperare tehnica va fi menţionatã în memorandumul de finanţare, urmând principiile stabilite în continuare.
ART. 5
CONDIŢII DE PARTICIPARE
1. Cu excepţia prevederilor art. 6, COMISIA şi BENEFICIARUL vor lua MÃSURILE necesare pentru a asigura egalitatea condiţiilor de participare la astfel de contracte, în special prin publicarea în timp util a invitaţiilor la licitaţie. Anunţurile urmeazã sa fie fãcute pentru Comunitate cel puţin în Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene şi pentru statele beneficiare în jurnalul oficial corespunzãtor.
2. Condiţiile generale ale contractelor trebuie sa fie întocmite în conformitate cu modelele din uzanta internationala, cum ar fi reglementãrile generale şi condiţiile pentru contractele de livrãri finanţate din fondurile PHARE.
ART. 6
DEROGAREA DE LA PROCEDURILE STANDARD
Acolo unde este recunoscuta urgenta situaţiei sau unde aceasta este justificatã pe baza naturii, importantei reduse sau a unor caracteristici particulare ale anumitor MÃSURI (de exemplu: operaţii de finanţare în doua etape, operaţii multifazate, specificaţii tehnice particulare, etc.) şi ale contractelor respective, BENEFICIARUL poate, de acord cu COMISIA, sa autorizeze în mod excepţional:
- acordarea contractelor în urma unor invitaţii restrânse la licitaţie;
- încheierea contractelor prin acord direct;
- realizarea contractelor prin departamente de lucrãri publice.
O astfel de derogare trebuie sa fie menţionatã în memorandumul de finanţare.
ART. 7
ACORDAREA CONTRACTELOR DE LUCRÃRI ŞI LIVRÃRI
COMISIA şi BENEFICIARUL se vor asigura ca pentru fiecare operaţie, oferta selectata este cea mai avantajoasã din punct de vedere economic, în special din punct de vedere al calificarilor şi garanţiilor oferite de licitatori, al costului şi al calitãţii serviciilor, al naturii şi al condiţiilor de execuţie a lucrãrilor sau a livrãrilor, al costului lor de utilizare şi al valorii tehnice.
Rezultatele invitaţiilor la licitaţie vor trebui publicate în Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene cat de repede posibil.
ART. 8
CONTRACTELE DE COOPERARE TEHNICA
1. Contractele de Cooperare Tehnica, care pot lua forma contractelor pentru studii, supravegherea lucrãrilor sau de asistenta tehnica, vor fi încheiate dupã negocierea directa cu consultantul sau, dacã se justifica din punct de vedere tehnic, economic sau financiar, ca urmare a invitatiei la licitaţie.
2. Contractele vor trebui sa fie întocmite, negociate şi încheiate fie de BENEFICIAR, fie de COMISIE, atunci când se prevede astfel în memorandumul de finanţare.
3. În situaţia în care contractele urmeazã sa fie întocmite, negociate şi încheiate de BENEFICIAR, COMISIA va propune o lista scurta cu unul sau mai mulţi candidaţi, pe baza criteriilor de garantare a calificarilor, experienţei şi independentei lor şi ţinând seama de disponibilitatea acestora pentru proiectul în discuţie.
4. În cazul unei proceduri directe de negociere, când COMISIA a propus mai mulţi candidaţi, BENEFICIARUL este liber sa aleagã dintre cei propuşi candidatul cu care intenţioneazã sa încheie contractul.
5. Când exista recurs la o procedura de licitaţie, contractul va fi acordat candidatului care a înaintat oferta confirmatã de BENEFICIAR şi de COMISIE ca fiind cea mai avantajoasã din punct de vedere economic.

TITLUL III
ACORDAREA DE FACILITÃŢI

ART. 9
PRIVILEGII GENERALE
Personalului care participa la MÃSURILE finanţate de Comunitate, precum şi membrilor de familie apropiati ai acestuia li se pot acorda avantaje, privilegii şi scutiri nu mai puţin favorabile decât cele acordate în mod obişnuit altor strãini angajaţi în statul BENEFICIARULUI, în cadrul oricãror alte acorduri bilaterale sau multinationale ori înţelegeri pentru programe de asistenta economicã şi de cooperare tehnica.
ART. 10
FACILITÃŢI DE STABILIRE, INSTALARE, INTRARE ŞI REZISTENTA
În cazul contractelor de lucrãri, de livrãri sau de servicii, persoanele fizice sau juridice eligibile pentru participarea la procedurile de licitaţie vor avea drept de instalare temporarã şi de rezidenţã în cazurile în care importanta contractului justifica aceasta. Acest drept va fi obţinut numai dupã emiterea invitatiei de participare la licitaţie şi va servi personalului necesar efectuãrii studiilor pregãtitoare pentru redactarea ofertelor; va expira la o luna dupã desemnarea contractantului.
BENEFICIARUL va permite personalului care ia parte la contractele de lucrãri, de livrãri sau de servicii finanţate de Comunitate şi membrilor de familie apropiati ai acestuia sa între pe teritoriul statului BENEFICIARULUI, sa se stabileascã pe teritoriul statului, sa lucreze acolo şi sa pãrãseascã statul respectiv, asa cum o justifica natura contractului.
ART. 11
IMPORTUL ŞI RE-EXPORTUL DE ECHIPAMENT
BENEFICIARUL va acorda permisele necesare pentru importul de echipament profesional cerut pentru executarea MÃSURII, în conformitate cu legile, regulile şi reglementãrile în vigoare ale BENEFICIARULUI.
BENEFICIARUL va acorda, în plus, persoanelor fizice şi juridice care au executat contracte de lucrãri, de livrãri sau de servicii permisele necesare pentru re-exportul echipamentului menţionat.
ART. 12
CONTROLUL IMPORTURILOR ŞI SCHIMBURILOR VALUTARE
Pentru executarea MÃSURILOR, BENEFICIARUL se obliga sa acorde autorizaţii de import, precum şi autorizaţii pentru achiziţionarea valutei necesare şi sa aplice reglementãrile naţionale privind controlul asupra schimburilor valutare, fãrã discriminare între statele membre ale Comunitãţii, Albania, Bulgaria, Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia, Slovenia şi Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei.
BENEFICIARUL va acorda permisele necesare pentru repatrierea fondurilor primite pentru executarea MÃSURII, conform reglementãrilor de control al schimburilor valutare în vigoare în statul BENEFICIARULUI.
ART. 13
IMPOZITARE ŞI VAMA
1. Plata impozitelor, taxelor vamale şi a taxelor de import nu va fi finanţatã din finanţarea gratuita a CEE.
2. Importurile în baza contractelor de livrãri încheiate de autoritãţile BENEFICIARULUI şi finanţate din finanţarea gratuita a CEE vor putea intra în statul BENEFICIARULUI fãrã a fi supuse taxelor vamale, altor taxe de import, impozitelor sau unui regim fiscal cu efect echivalent.
BENEFICIARUL se va asigura ca importurile respective sa fie eliberate din punctul de intrare pentru a fi livrate cãtre contractant, asa cum se prevede în contract, şi pentru folosinta imediata, conform cerinţelor pentru implementarea normalã a contractului, fãrã a tine seama de întârzieri sau de dispute în ceea ce priveşte stabilirea taxelor vamale, plãţilor ori a impozitelor menţionate mai sus.
3. Contractele pentru livrãri sau servicii oferite de firme externe sau româneşti, finanţate din finanţarea gratuita a CEE, nu vor fi supuse în statul BENEFICIARULUI plãţii TVA, timbrului fiscal sau taxelor de înregistrare ori altor impuneri fiscale având efect similar, indiferent dacã aceste taxe exista sau urmeazã sa fie instituite.
4. Persoanele fizice şi juridice, inclusiv personalul expatriat din Statele Membre ale Comunitãţii Europene, care executa contracte de cooperare tehnica finanţate din finanţarea gratuita a CEE, vor fi scutite de la plata impozitului pe profit şi pe venit în statul BENEFICIARULUI.
5. Efectele personale şi gospodãreşti importate pentru uz personal de cãtre persoanele fizice (şi membrii apropiati ai familiilor lor), altele decât cele achiziţionate local, angajate în îndeplinirea sarcinilor definite în contractele de cooperare tehnica, vor fi scutite de taxe vamale, de import, de alte taxe şi impozite fiscale cu acelaşi efect, efectele personale şi gospodãreşti respective urmând sa fie reexportate sau sa se dispunã de ele în ţara conform reglementãrilor în vigoare în statul BENEFICIARULUI, dupã terminarea contractului.
6. Persoanele fizice şi juridice care importa echipament profesional, asa cum se prevede la art. 11, dacã solicita astfel, vor beneficia de sistemul de admitere temporarã, asa cum este definit prin legislaţia nationala a BENEFICIARULUI, în ceea ce priveşte echipamentul respectiv.

TITLUL IV
EXECUTAREA CONTRACTELOR

ART. 14
ORIGINEA LIVRÃRILOR
BENEFICIARUL se declara de acord ca, atunci când COMISIA nu autorizeaza altfel, materialele şi livrãrile necesare pentru executarea contractelor trebuie sa fie originare din Comunitate, Albania, Bulgaria, Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia, Slovenia şi Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei.
ART. 15
PROCEDURI DE EFECTUARE A PLÃŢILOR
1. Pentru contractele finanţate din finanţarea gratuita a CEE documentele de licitaţie vor fi întocmite şi plãţile vor fi efectuate fie în Unitãţi Europene de Cont (ECU) sau, conform legilor şi reglementãrilor privind schimbul valutar ale BENEFICIARULUI, în valuta BENEFICIARULUI ori în valuta statului în care ofertantul îşi are înregistrat sediul de afaceri sau în valuta statului în care sunt produse livrãrile.
2. Când documentele de licitaţie sunt întocmite în ECU, plãţile în cauza vor fi efectuate, în mod corespunzãtor, în valuta prevãzutã în contract, pe baza ratei de schimb a ECU în ziua precedenta efectuãrii plãţii.
3. BENEFICIARUL şi COMISIA vor lua toate mãsurile necesare pentru a asigura execuţia plãţilor în cel mai scurt timp posibil.

TITLUL V
COLABORAREA DINTRE COMISIE ŞI BENEFICIAR

ART. 16
INSPECŢIE ŞI AUDIT
1. COMISIA va avea dreptul sa îşi trimitã proprii agenţi sau reprezentanţii corespunzatori autorizaţi pentru a duce la îndeplinire orice misiune tehnica sau financiarã ori de audit pe care o considera necesarã pentru a urmãri execuţia MÃSURII, în orice caz, COMISIA va comunica în avans autoritãţilor BENEFICIARULUI trimiterea unor astfel de misiuni.
BENEFICIARUL va pune la dispoziţie toate informaţiile şi documentele care vor fi solicitate de aceasta şi va lua toate mãsurile adecvate pentru a facilita munca persoanelor împuternicite sa ducã la îndeplinire auditurile sau inspectiile.
2. BENEFICIARUL:
a) va pãstra înregistrãri şi documente contabile adecvate pentru identificarea lucrãrilor, livrãrilor sau a serviciilor finanţate în baza memorandumului de finanţare, conform procedurilor legale de contabilitate;
b) se va asigura ca agenţii sau reprezentanţii sus mentionati ai COMISIEI sa aibã dreptul de a inspecta toatã documentaţia şi înregistrãrile contabile relevante privitoare la articolele finanţate în baza memorandumului de finanţare şi va asista Curtea de Conturi a Comunitãţii Europene în executarea auditurilor privind utilizarea finanţãrii gratuite a CEE,
Comisia va putea, de asemenea, sa execute o evaluare ulterioara şi un audit final al programului, Evaluarea ulterioara va analiza realizarea obiectivelor/scopurilor programelor, precum şi impactul asupra dezvoltãrii şi restructurãrii sectorului implicat.
Auditul final va examina datele financiare la nivel local ale programului, oferind o pãrere independenta asupra corectitudinii şi compatibilitatii contractelor şi plãţilor, precum şi asupra conformitatii lor cu prevederile Memorandumului de Finanţare. Auditul va stabili balanţa fondurilor neangajate şi/sau necheltuite care vor fi rambursate Comisiei.
ART. 17
URMÃRIREA MÃSURILOR
Ca urmare a executãrii MÃSURII, COMISIA poate solicita orice explicaţie şi, atunci când este necesar, poate cãdea de acord cu BENEFICIARUL asupra unei noi orientãri în ceea ce priveşte MÃSURA, consideratã a fi mai adecvatã obiectivelor avute în vedere.
BENEFICIARUL va face rapoarte cãtre COMISIE, conform planului menţionat în memorandumul de finanţare, pe toatã perioada de execuţie a MÃSURII şi dupã încheierea acesteia.
Comisia, pe baza rapoartelor şi, dupã caz, a evaluãrii ulterioare, va proceda la închiderea oficialã a programului şi va informa ţara beneficiara despre data închiderii oficiale a programului.

TITLUL VI
PREVEDERI GENERALE ŞI FINALE

ART. 18
CONSULTÃRI - DISPUTE
1. Orice problema legatã de executarea sau de interpretarea memorandumului de finanţare sau a acestor Condiţii Generale va fi subiect de consultare între BENEFICIAR şi COMISIE, conducand, în cazul în care este necesar, la un amendament la memorandumul de finanţare.
2. În situaţia în care se constata neîndeplinirea unei obligaţii stabilite în memorandumul de finanţare şi în aceste Condiţii Generale, care nu a fost subiect al unor mãsuri de remediere luate în timp util, COMISIA va putea suspenda finanţarea MÃSURII dupã consultarea cu BENEFICIARULUI.
3. BENEFICIARUL poate renunţa total sau parţial la execuţia MÃSURII. Pãrţile Contractante vor stabili detaliile respectivei renunţãri printr-un schimb de scrisori.
ART. 19
ANUNŢURI - ADRESE
Orice anunţ şi orice acord între pãrţi, prevãzute aici, trebuie sa aibã forma unei comunicãri scrise, cu referire explicita la numãrul şi la titlul MÃSURII. Astfel de anunţuri sau de acorduri vor fi fãcute prin scrisoare adresatã partii autorizate sa primeascã cele menţionate şi vor fi trimise la adresa anunţatã de partea respectiva. În caz de urgenta sunt permise comunicãri prin telefax, comunicãri telegrafice sau prin telex, care vor fi considerate valabile cu condiţia confirmãrii imediate prin scrisoare. Adresele sunt menţionate în memorandumul de finanţare.


ANEXA B

ARBITRAJ

Orice divergenta între Pãrţile Contractante, rezultând din Acordul-Cadru sau din memorandumul de finanţare, care nu este rezolvatã prin aplicarea procedurilor menţionate la art 18 din condiţiile generale, referitoare la memorandumul de finanţare, va fi supusã arbitrarii de cãtre un tribunal de arbitraj, dupã cum urmeazã:
Pãrţile la arbitraj vor fi BENEFICIARUL, pe de o parte, şi COMISIA, pe de alta parte.
Tribunalul de Arbitraj va fi compus din 3 arbitri, numiţi dupã cum urmeazã:
- un arbitru va fi numit de BENEFICIAR;
- un al doilea arbitru va fi numit de COMISIE;
- al treilea arbitru, denumit în continuare CONDUCÃTOR, va fi numit prin acordul pãrţilor sau, în cazul unui dezacord, de Secretarul General al O.N.U.
Dacã oricare dintre pãrţi nu reuşeşte sa numeascã un arbitru, acesta va fi numit de CONDUCÃTOR.
Dacã un arbitru numit conform acestei proceduri demisioneaza, decedeazã sau devine incapabil sa îşi desfãşoare activitatea, un alt arbitru va fi numit în acelaşi mod ca şi arbitrul cãruia îi ia locul; un astfel de succesor va avea toate puterile şi îndatoririle arbitrului iniţial.

ANEXA C

PREVEDERI SPECIALE

1. OBIECTIVE ŞI DESCRIERE
1.1 Obiective
Obiectivul general al acestui program este sa contribuie la îmbunãtãţirea securitãţii nucleare în ţãrile candidate beneficiare.
Obiectivele specifice acestui program sunt:
● întãrirea factorilor ce afecteazã eficacitatea organismului de reglementare dupã cum sunt mentionati, de exemplu, în concluziile intalnirii grupului CONCERT*1);
● îmbunãtãţirea radioprotectiei;
● îmbunãtãţirea managementului deşeurilor radioactive;
● intensificarea pregãtirilor în caz de urgenta pe amplasament;
Detalii cu privire la obiectivele specifice, se regãsesc în fişele de proiect (Anexa 1).
Indicatorii de realizare
Majoritatea indicatorilor de realizare, din trecut, nu au fost stabiliţi pentru proiectele din domeniul securitãţii nucleare.
Pe de o parte, nu exista standarde tehnice comune ale Comunitãţii privind securitatea în domeniul functionarii instalaţiilor nucleare, a practicilor de reglementare sau a managementului deşeurilor radioactive. Prin urmare, în absenta lor, pasul secundar al indicatorilor de performanta derivati din aceste standarde nu sunt posibile. Cu privire la practicile de reglementare, respectiv literatura de specialitate a identificat cel puţin şase abordari diferite, în conformitate cu practicile Statelor Membre determinate de tradiţiile lor specifice legale şi tehnice. În acest context, Comisia Europeanã a adoptat la 30 ianuarie 2003 o propunere pentru o directiva a Consiliului stabilind obligaţiile de baza şi principiile generale asupra securitãţii instalaţiilor nucleare, inclusiv mecanismul de verificare pentru a asigura menţinerea unui nivel înalt de securitate nucleara în cadrul Uniunii Europene extinse.
1.2. Descrierea proiectelor
În esenta, proiectele sunt descrise prin Fişa de Proiect respectiva.
Cele mai multe proiecte aparţin domeniului dezvoltãrii instituţionale, sprijinind fie autoritatea de securitate nucleara, fie agenţiile cu atribuţii specifice privind managementul deşeurilor radioactive sau având sarcini similare. Ghidurile PHARE revizuite confirma ca asistenta financiarã de pre-aderare în domeniul securitãţii nucleare necesita o abordare distinctã. Datoritã naturii tehnice specifice şi în scopul creşterii securitãţii populaţiei, proiectele de investiţie finanţate prin acest program nu corespund în mod obligatoriu criteriilor generale de a fi catalitice, co-finanţate sau adiţionale. Totuşi, proiectele au fost selectate ca fiind suficient de mature şi capabile de a contribui, prin obiectivele lor specifice, la îmbunãtãţirea susţinutã a nivelului de securitate nucleara.
-----
*1) Concluziile celei de-a 17-a intalniri a grupului CONCERT, 29-30 iunie, 2000 Aceşti factori sunt:
● "Pentru a fi eficace, un organism de reglementare trebuie sa aibã un obiectiv bine definit, procese de evaluare şi de lucru bine definite, sa fie independent fata de producãtorii de energie, puterea politica şi grupurile de presiune, sa fie transparent şi deschis şi sa aibã mijloace adecvate din punct de vedere al bugetului şi un personal bine motivat şi competent pentru a-şi realiza obiectivul.
● Un organism de reglementare eficace este acela care asigura un nivel acceptabil de securitate nucleara, acţioneazã pentru a preveni degradarea securitãţii nucleare, promoveazã îmbunãtãţirile în domeniul securitãţii nucleare, este eficace din punct de vedere al activitãţii şi al costurilor, asigura încrederea operatorilor, a publicului larg şi al guvernului şi depune eforturi continue pentru îmbunãtãţirea performantei.
● Un sistem de reglementare este eficace atunci când utilizatorii, în mod consecvent, fac tot cee ce este necesar pentru a menţine sau îmbunãtãţi securitatea nucleara. Cu toate acestea, performanta operatorilor centralei depinde, de asemenea, de alţi factori, şi este dificil ca, acesta sa se utilizeze pentru evaluarea eficientei unui organism de reglementare.
● Cooperarea internationala şi evaluarile internaţionale joaca un rol important în dezvoltarea şi menţinerea unui organism de reglementare eficace."

Acest program aloca asistenta financiarã urmãtoarelor proiecte:
Proiecte:
Bulgaria 5812,01
5812.01.01 Îmbunãtãţirea sistemelor de monitorizare a radiatiilor la Centrul Ştiinţific Nuclear şi Experimental cu Reactor de Cercetare tip IRT, din Sofia
În 2001, guvernul Bulgariei a decis sa reporneasca fostul reactor de cercetare cu piscina IRT şi în acest scop finanţeazã un program important pentru lucrãrile de reconstrucţie şi monitorizare. Totuşi, contribuţiile bugetare nu acoperã toate aspectele de innoire şi monitorizare ale lucrãrilor şi mai ales nu este luatã încã în considerare îmbunãtãţirea necesarã a sistemelor de monitorizare a radiatiilor care sunt montate atât în interiorul cat şi în exteriorul amplasamentului. Este de remarcat ca în vecinãtatea institutului nuclear care opereazã reactorul, sunt situate locuinţe şi un mare magazin universal. Prin urmare, principalul obiectiv al proiectului este de a stabili o reţea moderna şi fiabila de monitorizare a radiatiei şi de dozimetrie care sa fie în stare sa reducã expunerea profesionalã pe amplasament şi sa asigure protecţia populaţiei şi a mediului în timpul viitoarei funcţionari a reactorului, în special, proiectul consta în identificarea, aprovizionarea şi dotarea institutului nuclear cu un numãr de echipamente (dozimetre, spectrometre, monitoare, etc). Instruirea personalului face parte din proiect.
Republica Ceha - 5812.02
5812.02.01 Reevaluarea stãrii de tensiuni a componentelor interne ale vasului de presiune a reactorului (RPV) pe baza iradierilor reale şi ale proprietãţilor mecanice derivate
Scopul principal al prezentului proiect este de a studia modificãrile proprietãţilor mecanice ale componentelor interne actuale ale reactorului tip VVER, care au constituit obiectivul Proiectul PHARE 2001 CZ 01.14.01 (care trebuie sa fie finalizat nu mai târziu de luna noiembrie 2004) în scopul reevaluarii stãrii de tensiuni a componentelor interne ale vasului de presiune a reactorului şi modificãrii procedurilor de inspecţie şi frecvenţei lor. Aceste componente au fost obţinute în timpul dezasamblarii Unitãţii 1 a centralei nuclearo-electrice de la Greifswald, care este de tipul VVER 440/213. Obiectivele principale constau în obţinerea de mostre test relevante (active) din pãrţile fizice, mãsurarea modificãrilor proprietãţilor mecanice şi realizarea analize de securitate (calcule), bazate pe proprietãţile mãsurate. La sfârşitul proiectului, pãrţile fizice vor fi depozitate în siguranta de cãtre autoritãţile cehesti pentru o eventuala utilizare viitoare. Primul rezultat al proiectului este obţinerea unei baze de date a proprietãţilor materialelor. Al doilea rezultat este o reevaluare a impactului asupra timpului de viata rezidual estimat al RPV şi securitãţii nucleare. Acest proiect poate utiliza, de asemenea, instalaţiile de manipulare şi de mãsurare obţinute în cadrul Proiectul CZ 01.14.01. Va fi dezvoltata o strategie de cãtre Beneficiar, respectiv Oficiul de Stat Ceh pentru Securitate Nucleara (SUJB), pentru folosirea în scopul reglementãrii, a rezultatelor proiectelor în vederea analizarii Rapoartelor Periodice de Securitate Nucleara şi a reformularii procedurilor de inspecţie în domeniul securitãţii nucleare.
5812.02.02 Evaluarea şi validarea codurilor de calcul pe baza datelor experimentale obţinute în reactorul tip PSB-VVER. Validarea codurilor de calcul.
Obiectivul este de a întãri nivelul securitãţii nucleare a centralelor nuclearo-electrice cehe prin introducerea unei sigurante suplimentare în procesul de luare a deciziilor de cãtre Oficiul de Stat Ceh pentru Securitate Nucleara (SUJB) prin îmbunãtãţirea nivelului de încredere în rezultatele codurilor de calcul termohidraulice pentru reactorii de putere de tip VVER-1000. Prezentul proiect este o continuare a proiectului PHARE 2001 CZ 01.14.02, care trebuie sa fie finalizat nu mai târziu de luna mai 2004. Sunt trei pasi care trebuie urmati pentru proiectul propus:
- selectarea din proiectul OECD-PSB a datelor experimentale corespunzãtoare (o contribuţie a organizaţiei cehe participante). Selectarea datelor experimentale disponibile adecvate de la instalatia de testare PSB, asa cum reiese din concluziile proiectului PHARE 2001 CZ 01.14.02;
- etapa analitica. Evaluarea testului. Analizele de incertitudine a sistemului codurilor de calcul. Analizele efectului de demultiplicare.
- etapa de realizare. Evaluarea proiectului ca un întreg din punctul de vedere al validãrii codurilor. Aplicarea rezultatelor pentru scopuri de reglementare al SUJB.
Funcţia de reglementare a SUJB, în ceea ce priveşte procedurile de autorizare, va fi intarita prin îmbunãtãţirea cunoştinţelor privind corectitudinea modelarii codurilor de calcul, inclusiv
- gradul de incertitudine în ceea ce priveşte rezultatele numerice obţinute astfel, şi de influenta al efectelor de demultiplicare.
Scopul principal al prezentului proiect va fi realizarea unui raport sumar al imbunatatirilor codurilor de calcul disponibile pentru analizele pentru centralele nuclearo-electrice tip VVER-1000. În cadrul proiectului, Beneficiarul, Oficiul de Stat Ceh pentru Securitate Nucleara (SUJB) va dezvolta o strategie pentru utilizarea rezultatelor acestuia în scopul reglementãrii.
5812.02.03 Furnizarea de echipament pentru monitorizarea şi inspecţia deşeurilor radioactive
Agenţia Nationala Ceha pentru Managementul Deşeurilor Radioactive (RAWRA) este - printre altele - responsabilã cu operaţiile de depozitare a deşeurilor radioactive instituţionale la Litomerice (instalatia Richard). În prezent, conformitatea pachetelor de deşeuri cu criteriile de acceptare pentru depozitul Richard, este bazatã pe documentaţia furnizatã de cãtre generatorul de deşeuri, privind masa, rata de doza, contaminarea de suprafata şi inspecţia vizuala. Totuşi, ţinând seama de varietatea mare de pachete de deşeuri generate de instituţiile cehe şi în mod notabil de cãtre centrul nuclear de cercetare Rez, RAWRA intenţioneazã sa execute verificarea suplimentarã şi sistematica, în mod special în ceea ce priveşte conţinutul posibil de neutroni şi de emitatori gamma al pachetelor de deşeuri. Proiectul va sprijini RAWRA în primul rând prin asistenta tehnica în scopul familiarizarii cu metodologia de caracterizare practicatã în cadrul UE. în acest context, formarea personalului RAWRA responsabil cu receptionarea pachetelor de deşeuri la Litomerice va constitui o componenta importanta a proiectului, în al doilea rând, RAWRA va primi de asemenea echipamente şi instrumente de mãsurare adecvate.
Letonia 5812.03
5812.03.01 Îmbunãtãţirea Sistemului de Avertizare Rapida
Prezentul proiect cuprinde 2 componente - una pentru furnizare de echipament şi una pentru servicii. În privinta componentei furnizarii de echipament, s-a stabilit un sistem de monitorizare pentru avertizare rapida în cazul detectiei on-line a nivelelor de radiatii în mediu cu sprijin financiar şi tehnic (bi-lateral) de la Autoritatea Suedeza de Radioprotectie şi Agenţia Daneza pentru Managementul în caz de Urgenta. Ulterior, acest sprijin bi-lateral a fost încheiat. Pentru a asigura funcţionarea în continuare a sistemului de monitorizare, partea de hardware trebuie înlocuitã, deoarece anumitor componente critice le expira timpul de viata. În plus, comunicarea de date dintre Autoritatea Letona de Reglementare în domeniul Nuclear (NRA) şi detectorii de radiatii aflaţi la punctele de granita (cativa dintre aceşti detectori trebuie sa fie montati printr-un proiect separat din Programul Naţional pentru Letonia PHARE 2004) trebuie sa fie intarita. Componenta de servicii intenţioneazã sa întãreascã capacitatea institutionala a NRA din Letonia prin eliberarea de sarcinile privind detectarea traficului ilicit cu materialele nucleare. Aceasta componenta a proiectului va înlesni şi monitoriza formarea capacitãţii instituţionale prin seminarii şi sesiuni de pregãtire a personalului NRA precum şi a celui din cadrul vamilor şi serviciilor de graniceri). Va fi realizat un manual de operare pentru activitatea inter-servicii integrata în procesul de detectare şi rãspuns.
Lituania 5812.04
5812.04.01 Sprijin acordat VATESI în vederea culturii de securitate şi a problemelor de organizare specifice fazei de pre-închidere a centralei nuclearo-electrice Ignalina (CNEI)
Scopul prezentei propuneri este de a furniza asistenta de reglementare Autoritãţii Lituaniene de Securitate Nucleara (VATESI) pentru a asigura ca, la CNEI, sunt menţinute nivelele adecvate ale culturii de securitate în timpul perioadei critice de tranzitie de la funcţionare la dezafectare.
Decizia oficialã pentru închiderea centralei nuclearo-electrice şi în special începutul procesului de dezafectare poate avea un efect daunator asupra motivatiei personalului la CNEI, ceea ce poate afecta cultura de securitate nucleara la centrala, în astfel de situaţii, managementul schimbãrii organizationale este esenţial în scopul reducerii impactul negativ potenţial asupra schimbãrii mediului.
Deşi responsabilitatea finala pentru menţinerea nivelelor adecvate a culturii de securitate la CNEI îi revine organizaţiei operatoare, în acest context, orice acţiune suplimentarã care conduce la întãrirea capacitãţii VATESI de a supraveghea problemele privind cultura de securitate şi motivatia personalului de la CNEI va contribui la creşterea securitãţii în funcţionare a centralei pe perioada tranzitiei de la operare la dezafectare. Prezentul proiect trebuie sa punã în aplicare urmãtoarele obiective;
- Identificarea ariilor critice de cultura de securitate care pot fi afectate prin procesul de dezafectare;
- Investigarea culturii de securitate cheie şi a problemelor organizationale specifice etapei de pre-închidere a CNEI;
Schimbul de cunoştinţe şi experienta între Statele Membre privind abordarea din punct de vedere al reglementãrii, a culturii de securitate şi aproblemelor organizationale specifice etapei de pre-dezafectare a centralelor nuclearo-electrice;
- Pregãtirea unui ghidul privind cultura de securitate cheie şi problemele organizationale critice pentru faza de pre-închidere a CNEI.
Proiectul trebuie sa fie orientat cãtre aspectele practice, luând în considerare situaţia CNEI şi experienta aferentã UE în domeniul culturii de securitate şi a problemelor organizationale specifice perioadei de tranzitiei de la operare la dezafectare.
Aceasta activitate este în legatura cu recomandãrile de tipul I incluse în raportul Consiliului privind securitatea nucleara în contextul extinderii.
5812.04.02 Sprijin acordat VATESI şi Organizaţiilor sale Tehnice Suport (OTS) în evaluarea accidentelor ce nu sunt incluse în baza de proiect a reactorilor de tip RBMK-1500
Scopul prezentei propuneri este de a furniza asistenta VATESI şi Organizaţiilor sale Tehnice Suport asistenta în domeniul reglementãrii şi Organizatiiei Tehnice Suport, cu scopul de a îmbunãtãţi capacitatea lor de a evalua problemele privind securitatea nucleara în caz de accidente (BDBA) ce nu sunt incluse în baza de proiect la CNEI. Acest sprijin ar trebuie sa ia în consideraţie caracteristicile particulare ale reactorilor de tip RBMK-1500 din urmãtoarele domenii: scenarii de accident privind comportarea combustibilului, fizica neutronilor şi regimurile termo-hidraulice ale reactorului, securitatea stãrii de criticitatei şi descarcarile de radionuclizi în mediu.
Este rolul operatorului CNEI este de a dezvolta şi de a realiza calculele necesare pentru diverse scenarii care conduc la accidentele ce nu sunt incluse în baza de proiect. Este rolul autoritãţii de securitate nucleara, VATESI, este de a verifica, prin mijloacele cerate, ca scopul şi rezultatele analizelor sunt acceptate din punct de vedere al securitãţii nucleare. Capacitatile VATESI lipsesc în domeniul BDBA-urilor, deoarece eforturile au fost canalizate asupra stabilirii regimului de autorizare pentru evenimentele de baza a proiectului. În plus, capacitatile din domeniul de evaluare a BDBA şi a reducerii secventelor de accident sever sunt cerute acum în mod deosebit fiindca CNEI pregãteşte ghiduri de management BDBA şi documente de justificare tehnica pentru a completa procedurile de operare în caz de urgenta. (EOP).
Un rezultat important al prezentului proiect va fi dezvoltarea Ghidurilor de Reglementare privind evaluarea şi managementul BDBA-urilor pentru reactorii de tipul RBMK-1500 (cuprinzând o lista a tranzientilor care pot apare potenţial în BDBA ducand la deteriorarea zonei active şi fenomene de accident importante, care trebuie evaluate cu ajutorul modelelor de progresie a accidentelor, a metodologiilor de evaluare a principiilor de managemet al accidentelor, etc).
Aceasta activitate este legatã de recomandãrile de tipul I din raportul Consiliului privind securitatea nucleara în contextul extinderii.
5812.04.03 Stabilirea procesarii centralizate şi a instalaţiei de depozitare pentru deşeurile radioactive instituţionale din Lituania
Agenţia Nationala Lituaniana de Management a Deşeurilor Radioactive (RATA) a fost înfiinţatã în anul 2001. Una din principalele îndatoriri o reprezintã responsabilitatea în ceea ce priveşte managementul deşeurilor radioactive instituţionale din Lituania, care a aparţinut mai înainte Institutului de Fizica din Vilnius. Pana în prezent, deşeurile radioactive instituţionale au fost colectate şi depozitate la Institutul de Fizica pana la organizarea transportului curent cãtre Ignalina. Din punctul de vedere al siguranţei şi al securitãţii nucleare, depozitarea deşeurilor radioactive instituţionale în incinta institutului a fost departe de a fi corecta. Autoritãţile lituaniene din domeniul securitãţii nucleare sunt constiente de aceasta situaţie şi de aceea au decis sa nu mai reînnoiascã autorizaţia de depozitare dupã 2004. În aceste condiţii, RATA a considerat necesar sa construiascã o instalatie specialã pentru caracterizarea şi depozitarea deşeurilor radioactive instituţionale la Maisiagala, unde în trecut a funcţionat o celula de depozitare. Printr-un acord bilateral cu Suedia, la începutul anului 2003 a fost realizat un studiu de fezabilitate având ca scop definirea instalaţiei de caracterizare şi depozitare ce urmeazã a fi construitã. Scopul proiectului Phare consta în realizarea proiectului detaliat al instalaţiei şi, apoi, în construirea şi dotarea acesteia. O componenta importanta a proiectului o reprezintã pregãtirea întregii documentaţii solicitatã de autoritãţile responsabile pentru securitate nucleara. De asemenea, din proiect face parte şi instruirea personalului RATA.
5812.04.04 Cheltuieli neprevãzute, nealocate
Prezentul program prevede pentru cheltuieli neprevãzute, nealocate suma de 0,3 Meuro care poate fi facuta disponibilã cãtre Lituania, dacã este necesar, pe baza unui schimb de scrisori între Comisia Europeanã şi Guvernul Lituaniei, în special, suma nealocata poate fi facuta disponibilã, având în vedere orice necesitaţi care apar pentru a sprijini finalizarea activitãţilor finanţate de Comisie privind montarea unui sistem secundar special de oprire (DSS) la unitatea 2 a CNEI.
Proiectul DSS este implementat în prezent prin urmãtoarele trei proiecte finanţate din fonduri Phare: (1) Montarea DSS - contractul principal, al cãrui beneficiar este CNEI; (2) Susţinerea conducerii CNEI pentru implementarea DSS şi (3) susţinerea TSO pentru VATESI în vederea analizarii şi autorizãrii DSS. Se asteapta ca DSS sa fie complet functionabil pana în iulie 2004. Aceasta perioada este în principal acoperitã de cele trei proiecte de mai sus. Deşi acest program este realist, montarea sistemului este extrem de complexa şi, prin urmare, nu poate fi exclus riscul apariţiei unei probleme încã neprevãzute care poate duce la întârzieri în implementare. Suma de 0,3 Meuro pentru cheltuieli neprevãzute urmeazã sa acopere orice risc ce ar putea pune în pericol implementarea completa a acestui sistem important.
Polonia 5812.05
5812.05.01 Modernizarea schimbatorilor de caldura şi a schimbatorilor de ioni la reactorul de cercetare Maria, pentru a reduce posibilele scapari radioactive în mediu
Reactorul de cercetare MAria este un reactor tip piscina cu flux înalt (30 MWt), care funcţioneazã din 1974. Sistemul de rãcire primar este conectat la circuitul secundar prin schimbatori de caldura verticali cu ţevi în forma de U. Datoritã imbatranirii şi coroziunii, au loc scurgeri de la circuitul primar la circuitul secundar de 3-7 ori pe an, aceasta ducand, prin urmare, la scapari de radioactivitate în mediu, deoarece sistemul de filtrare (rasini schimbatoare de ioni) al circuitului secundar nu mai funcţioneazã. Proiectul consta, în primul rând, în modernizarea schimbatorilor de caldura (sursa de contaminare a circuitului secundar) şi, apoi, în reconfigurarea schimbatorilor de ioni (sursa de scapari de radioactivitate în mediu).
România 5812.06
5812.06.01 Centrul de rãspuns în caz de urgenta al organismului de reglementare din România
Prezentul proiect urmãreşte consolidarea tehnica a capacitãţii de pregãtire în caz de urgenta a Comisiei Naţionale pentru Controlul Activitãţilor Nucleare (CNCAN) din România. Proiectul are doua componente: una care furnizeazã asistenta sub forma de servicii, una de furnizare de echipamente.
Componenta de servicii acoperã:
> Identificarea şi evaluarea nivelului de dotare cu echipamente a centrului de rãspuns în caz de urgenta
> Instruirea personalului şi furnizarea de materiale de instruire pentru personalul nominalizat sa opereze central
> Stabilirea unei strategii pentru dezvoltarea sprijinului TSO acordat centrului de rãspuns, aceasta acoperind atât activitatea viitoare a TSO al CNCAN, cat şi a altor TSO din România.
Componenta de furnizare de echipamente acoperã dotarea fizica a Centralul cu "hardware" de baza, identificat în prima parte a prezentului proiect şi cu software adecvat pentru a pune în funcţiune central, ca şi legãturile de comunicare necesare, cum ar fi conectari de mare viteza la Internet şi conectari la reţelele guvernamentale de transmitere a datelor.
5812.06.02 Asistenta tehnica pentru România în înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Deşeuri Radioactive (ANDRAD)
La începutul anului 2003, a fost creata în România o agenţie nationala pentru gestionarea deşeurilor radioactive (ANDRAD). Totuşi, aceasta organizaţie nu a fost încã dotatã cu personal adecvat şi sarcinile şi rolul ei rãmân neclare. De aceea, scopul proiectului este de a susţine ANDRAD, astfel încât aceasta agenţie sa devinã, în cel mai scurt timp, o organizaţie comparabila cu alte agenţii de gestionare a deşeurilor radioactive existente în UE. Concret, proiectul va consta în îmbunãtãţirea obiectivului şi responsabilitãţilor ANDRAD în domeniul operarii instalaţiilor de depozitare a deşeurilor radioactive. De asemenea, va ajuta ANDRAD sa defineascã o strategie optima pentru gestionarea deşeurilor radioactive în România. Un element important al acestei strategii îl va reprezenta evaluarea instalaţiilor nucleare existente în România în domeniul gospodãririi deşeurilor radioactive, luând în considerare necesitãţile actuale şi viitoare. Aceasta activitate va fi realizatã prin implementarea studiilor de sistem, în principal, prezentul proiect va stabili bazele tehnice şi economice pentru identificarea viitoarelor proiecte de investiţii care pot fi finanţate din fonduri naţionale sau de comunitatea internationala. O parte a activitãţii care trebuie desfasurata o reprezintã şi proiectarea unui laborator de analizare a deşeurilor radioactive.
Prezentul proiect va fi coordonat îndeaproape, cu suportul bilateral furnizat de Olanda în acest domeniu, în cursul anului 2004.
5812.06.03 Modernizarea depozitului Baita Bihor pentru deşeuri radioactive instituţionale în România
Din 1985, deşeurile radioactive instituţionale sunt depozitate la depozitul Baita Bihor, care consta în camere excavate într-o fosta galerie de mina. Acest depozit este localizat în partea de nord-vest a Muntilor Carpaţi. Exista deja 3 600 containere de deşeuri radioactive care au fost depozitate la Baita Bihor. Instalatia de depozitare nu a fost niciodatã complet echipata. De aceea, operaţiile de depozitare nu sunt efectuate în conformitate cu cele mai bune practici din UE. În plus, se asteapta ca reechiparea completa şi modernizarea depozitului sa fie destul de costisitoare, ţinând cont de lipsa unor Instalaţii, care afecteazã siguranta în funcţionare a depozitului (ex: nici o clãdire de primire şi depozitare pentru deşeurile care intra, sistemele electrice şi de ventilaţie existente invechite şi uzate, sistemul de drenare spart, sistem de protecţie fizica slab, etc.) Prin urmare, scopul proiectului este de a efectua o evaluare a situaţiei de la Baita Bihor, punându-se accent pe cele mai urgente, acţiuni care trebuie implementate. Pe baza acestei evaluãri, vor fi procurate şi montate echipamente şi instrumentatie. Un alt obiectiv al proiectului este acela de a definitiva Raportul Preliminar de Analize de Securitate Nucleara care a fost initiat în cadrul unui proiect precedent în cadrul programului Phare 2002.
5812.06.04 Caracterizarea deşeurilor radioactive la centrala nuclearo-electrica de la Cernavoda
În prezent, deşeurile radioactive produse pe perioada functionarii centralei nuclearo-electrice de la Cernavoda sunt depozitate în containere şi piscine, în vederea tratarii şi conditionarii ulterioare. Lipseşte criteriul de selectare a celor mai adecvate tehnologii de tratare şi condiţionare, deoarece nu s-a stabilit o strategie nationala pentru deşeurile radioactive rezultate din operarea CNE (vezi proiectul 5812.06.02). Totuşi, elaborarea oricãrei strategii înseamnã, mai întâi, caracterizarea, din punct de vedere radiologie, a deşeurilor radioactive rezultate din operare, în prezent, organizaţia care opereazã centrala, SNN, nu are nici capacitatea tehnica, nici echipamentele necesare pentru a face aceasta. Proiectul va sprijini SNN în primul rând prin asistenta tehnica pentru a îl familiariza cu metodologiile de caracterizare practicate în UE. În al doilea rând, SNN va primi, de asemenea, echipamente de mãsura şi instrumentatie adecvate.
În mod excepţional, prezentul proiect va sprijini un operator din sectorul privat, deoarece nu se poate aştepta ca acesta sa finanteze problemele legate de gestionarea deşeurilor radioactive la nivelul sau actual de venituri, care este determinat de nivelul scãzut al preţului electricitatii, fixat de guvernul României şi care nu este la nivelul pieţei.
Slovacia 5812.07
5812.07.01 Suport tehnic pentru Republica Slovaca în înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Depozitarea Deşeurilor Radioactive
Obiectivul principal al proiectului este de a îmbunãtãţi managementul deşeurilor radioactive în Slovacia, prin înfiinţarea unei agenţii naţionale cu statut legal, scop şi resurse financiare comparabile cu cele ale agentiilor similare existente în UE. Proiectul va consta în definirea unei angajari clare a responsabilitãţilor noii agenţii, în special pentru operaţiile de depozitare. Va contribui, de asemenea, la stabilirea unui mecanism financiar pentru noua agenţie, ca şi a unei strategii de comunicare cu publicul (ex: gradul de implicare a publicului în procesul de luare a deciziilor în ceea ce priveşte depozitarea deşeurilor radioactive). De asemenea, proiectul va consta în selectarea, procurarea şi instalarea echipamentului, care va permite noii agenţii sa facã verificãri prin sondaj privind conformitatea pachetelor de deşeuri cu criteriile de acceptare pentru depozitare de la Mochovce. În final, proiectul include livrarea de software şi organizarea de cursuri de instruire pentru a îi familiariza personalul noii agenţii cu evaluarea de securitate nucleara a depozitelor de deşeuri radioactive. Merita a fi menţionat ca prezentul proiect va fi derulat simultan cu crearea noii agenţii.
Slovenia 5812.08
5812.08.01 Asistenta în elaborarea proiectului de conceptie pentru depozitul de deşeuri slab şi mediu active din Slovenia
Agenţia Slovena pentru Managementul Deşeurilor Radioactive (ARAO) este în prezent în proces de identificare a cinci amplasamente potenţiale pentru construirea unui depozit de deşeuri radioactive de viata scurta (în special deşeuri radioactive provenite din operarea CNE Krsko). Criteriul de acceptare pentru depozitare va fi definit pe baza caracteristicilor fiecãruia dintre aceste amplasamente. Pana în 2005, va fi luatã o decizie finala şi va fi ales unul din cele cinci amplasamente.
Pana în prezent, datoritã lipsei de spaţiu, CNE Krsko îşi proceseaza deşeurile radioactive folosind tehnologii care nu permit factori de reducere mari (incinerare, uscarea rasinilor uzate schimbatoare de ioni şi concentrate de evaporare). Operaţiile de prelucrare se realizeazã, de mai multti ani, în ciuda absentei oricãrui criteriu de depozitare. Prezentul proiect v$ acorda sprijin pentru concordanta caracteristicilor actuale al deşeurilor radioactive provenite de la CNE Krsko cu viitoarele criterii de acceptare privind fiecare din cele cinci amplasamente potenţiale identificate. Proiectul va sprijini ARAO în selctarea amplasamentului şi proiectarea viitorului depozit sloven pentru deşeuri radioactive de viata scurta.
1.3. Fise de proiect
Fişele de proiect conţin detalii cu privire la conţinutul acţiunilor menţionate în continuare (vezi Anexa 1).
1.4. Presupuneri şi riscuri
Programul presupune ca ţãrile beneficiare îşi vor menţine eforturile de a asigura un nivel înalt al securitãţii nucleare şi de a implementa recomandãrile din Raportul Consiliului privind securitatea nucleara în contextul extinderii, din iunie 2001. Raportul de evaluare "peer-review", elaborat de Grupul de lucru al Consiliului pe probleme de energie atomica şi de Grupul de lucru ad-hoc din domeniul securitãţii nucleare, la 5 iunie 2002, a relevat ca ţãrile candidate sunt clar angajate sa îndeplineascã recomandãrile cuprinse în Raportul Consiliului, atât pentru centralele nuclearo-electrice, cat şi pentru alte tipuri de instalaţii. Raportul a notat, de asemenea, ca toate ţãrile candidate au acceptat recomandãrile. Prezentul program presupune ca ţãrile beneficiare vor continua, de asemenea, sa acorde suficienta atentie şi sa depunã un efort adecvat pentru implementarea proiectelor care au beneficiat de asistenta - unde şi când este cazul - în cadrul EDIS, în perioada de dupã aderare.
Deoarece nu sunt riscuri identificabile inerente pentru activitãţile care trebuie desfãşurate în cadrul diferitelor proiecte, un risc general al programului este acela ca asistenta continua în domeniul securitãţii nucleare implica pericolul de a crea dependenta pentru beneficiar. O atentie specialã trebuie acordatã modului în care organizaţia beneficiara va susţine rezultatele proiectelor. În cazul asistenţei furnizate organismelor de reglementare, este necesar sa se punã accent pe valoarea transferului de tehnologii cãtre beneficiar şi pe evitarea înlocuirii functiiilor din sfera de responsabilitate a organizaţiei beneficiare, prin activitãţile contractorului.
1.5. Conditionalitati
Lansarea efectivã a unora dintre proiectele prezentate anterior este supusã unor condiţii speciale care sunt descrise, mai detaliat, în fişele de proiect respective, în special, proiectele 5812.02.01 şi 5812.02.02 nu pot fi contractate înainte de livrarea, cãtre Institutul de Cercetare Nucleara (Rez, Republica Ceha), a componentelor rezultate din dezasamblarea CNE Greifswald (asa cum este prevãzut în proiectul Phare 2001, CZ 01.14.01) şi desfãşurarea seminarului internaţional prevãzut în proiectul Phare 2001, respectiv CZ 01.14.02. Încheierea acestor proiecte trebuie sa aibã loc nu mai târziu de luna noiembrie 2004.

2. Buget (Euro)



Ţara Agenţia de Cod Cofinantare Buget total Buget total
Implementare Phare
-------------------------------------------------------------------------------
Bulgaria OPCP 5812.01 313.000 1.350.000 l.037.000
Proiectul l 5812.01.01 313.000 l.350.000 l.037.000
Republica OPCP 5812.02 100.000 1.930.000 l.830.000
Ceha
Proiectul l 5812.02.01 680.000 680.000
Proiectul 2 5812.02.02 800.000 800.000
Proiectul 3 5812.02.03 100.000 450.000 350.000
Letonia OPCP 5812.03 107 025 528.275 421.250
Proiectul l 5812.03.01 107 025 528.275 421.250
Lituania OPCP 5812.04 450 000 3.177.000 2.727.000
Proiectul l 5812.04.01 427.000 427.000
Proiectul 2 5812.04.02 650.000 650.000
Proiectul 3 5812.04.03 450.000 l.800.000 l.350.000
Proiectul 4 5812.04.04 300.000 300.000
Polonia OPCP 5812.05 241.000 964.000 723.000
Proiectul l 5812.05.01 241.000 964.000 723.000
România OPCP 5812.06 675.000 3.560.000 2.885.000
Proiectul l 5812.06.01 125.000 600.000 475.000
Proiectul 2 5812.06.02 560.000 560.000
Proiectul 3 5812.06.03 300.000 l.500.000 l.200.000
Proiectul 4 5812.06.04 250.000 900.000 650.000
Slovacia OPCP 5812.07 85.000 940.000 855.000
Proiectul l 5812.07.01 85.000 940.000 855.000
Slovenia OPCP 5812.08 100.000 500.000 400.000
Proiectul l 5812.08.01 100.000 500.000 400.000

Total 2.071.025 12.949.275 10.878.250
-------------------------------------------------------------------------------

3. ARANJAMENTE DE IMPLEMENTARE
Prezenta propunere de finanţare este pentru un program orizontal. Proiectele vor fi implementate prin intermediul structurilor programului Phare naţional. Prezenta propunere de finanţare va fi împãrţitã între tari, obtinandu-se opt Memorandumuri de finanţare, conform tabelului anterior.
În conformitate cu ghidurile Phare din 1999 şi cu ghidurile revizuite din 2002, toate proiectele de investiţii cu sprijin Phare trebuie sa primeascã cofinantare din fondurile publice naţionale.
Contribuţia comunitara poate fi de pana la 75% din valoarea totalã*2).
Cofinantarea pentru proiectele de dezvoltare institutionala este furnizatã de beneficiar care suporta costurile privind infrastructura şi implementarea operationala, finantand resursele umane şi alte resurse necesare pentru absorbtia efectivã şi eficienta a asistenţei Phare.
Prevederile privind finanţarea comuna sau în paralel sunt conţinute în paragrafele referitoare la buget din fişele de proiect individuale. Nivelul de finanţare pe proiect este indicat la punctul 5, Buget, din propunerea de proiect.
3.1. Implementarea
a) Managementul financiar şi de proiect de cãtre ţara candidata
Programul va fi condus în conformitate cu procedurile sistemului de implementare descentralizat extins Phare (EDIS) asa cum este prevãzut în Decizia de Acreditare EDIS şi în Acordul privind implementarea EDIS* (Acordul de Implementare EDIS; EIA), încheiat între fiecare ţara şi Comisie*3). Înainte de încheierea Acordului menţionat, implementarea se va face, în mod excepţional, conform procedurilor sistemului de implementare descentralizata Phare (DIS)*4). Descentralizarea extinsã se va aplica, totuşi, cel târziu de la data aderãrii.
--------
*2) Taxele nu reprezintã un element eligibil pentru cofinantare
*titlu de lucru !
*titlu de lucru !
*3) În conformitate cu regulile stabilite în Reglementarea Consiliului 1605/2002 (Reglementare Financiarã), în special art. 164 din Reglementarea Comisiei 2342/2002 (Reguli de Implementare ale Regulamentului Financiar) şi anexa Reglementãrii Consiliului 1266/1999
*4) În conformitate cu regulile stabilite în Reglementarea Consiliului 1605/2002 (Regulamentul Financiar), Reglementarea Comisiei 2342/2002 Reguli de Implementare ale Regulamentului Financiar) şi anexa Reglementãrii Consiliului 1266/1999
*titlu de lucru !

Coordonatorul naţional al asistenţei de pre-aderare (NAC) pentru fiecare din cele opt tari (vezi tabelul anterior) va avea responsabilitatea generalã de a monitoriza programele Phare. Responsabilul Naţional Autorizat (NAO) şi Responsabilii de Program Autorizaţi (PAO) vor asigura ca programele sa fie implementate în conformitate cu procedurile stabilite în Acordul de Implementare EDIS* şi/sau în Manualul DIS, precum şi cu alte instrucţiuni ale Comisiei şi ca toate contractele necesare pentru implementarea Memorandumului de Finanţare sa fie acordate în conformitate cu procedurile şi documentele standard definite şi cel mai recent publicate de cãtre Comisia Europeanã, pentru implermentarea acţiunilor externe.
NAC şi NAO vor fi împreunã responsabile pentru coordonarea dintre PHARE (incluzând PHARE CBC), ISPA şi SAPARD precum şi Fondurile structurale şi de coeziune.
Fondul Naţional (NF) din ministerul ţãrilor respective, condus de NAO, va supraveghea managementul financiar al programului şi va fi responsabil pentru raportarea în fata Comisiei Europene. NAO va deţine în întregime responsabilitãţile în ceea ce priveşte managementul financiar a fondurilor PHARE. Acesta va trebui sa se asigure ca sunt respectate regulile, reglementãrile şi procedurile PHARE care au legatura cu procurarea, raportarea şi managementul financiar, ca şi regulile de întrajutorare a statelor comunitãţii, şi ca funcţioneazã un sistem de raportare şi de informare asupra proiectelor. Aceasta include responsabilitatea pentru raportarea tuturor cazurilor suspecte şi actuale de frauda şi de abatere. NAO va deţine intreaga responsabilitate contabila în ceea ce priveşte fondurile PHARE ale programului pana la închiderea acestuia.
Fondul Naţional (NF) în fiecare dintre ţãrile respective este reprezentat de urmãtoarele instituţii:
Bulgaria - Ministerul de Finanţe
Republica Ceha - Ministerul de Finanţe
Letonia - Ministerul de Finanţe
Lituania - Ministerul de Finanţe
Polonia - Ministerul de Finanţe
România - Ministerul de Finanţe
Slovacia - Ministerul de Finanţe
Slovenia - Ministerul de Finanţe
Termenul limita pentru contractarea şi executarea contractelor, termenul limita a programãrii.
Toate contractele pentru ţãrile candidate trebuie sa încheiate pana la data de 30 noiembrie 2005.
Derularea tuturor contractelor pentru ţãrile candidate trebuie finalizatã pana la 30 noiembrie 2006.
În conformitate cu art. 33(3) al Acordului de Aderare nu se permite pentru ţãrile candidate nici o extensie a perioadei de contractare. Pentru Bulgaria şi România, propozitia 2 din art. 166 (2), este aplicabilã în totalitate.
Procedurile de verificare a conturilor şi recuperare a fondurilor
Se va folosi o procedura de verificare a conturilor conform art. 53, alin. 5 al Regulamentului financiar*5) şi art. 42 al Regulilor de Implementare ale Regulamentului financiar*6).
Orice abatere doveditã sau frauda descoperitã în orice moment din timpul implementarii programului va conduce la recuperarea fondurilor de cãtre Comisie.
--------
*5) Regulamentul Consiliului 1605/2002 din 25 iunie 2002
*6) Regulamentul Consiliului 2342/2002 din 23 decembrie 2002

Dacã implementarea mãsurilor nu justifica parţial sau în totalitate asistenta acordatã, Comisia va realiza o examinare adecvatã a cazului, solicitând în special tarii beneficiare sa transmitã comentariile într-o perioada specificatã de timp şi sa corecteze orice abatere.
Urmare a examinãrii la care se face referire în alineatul anterior, Comisia poate reduce, suspenda sau anula asistenta în ceea ce priveşte mãsurile implicate, dacã examinarea releva abateri, o combinatie incorectã de fonduri sau o neconcordanta cu una din condiţiile memorandului de finanţare şi, în special, orice modificare importanta care afecteazã natura sau condiţiile implementarii mãsurii pentru care aprobarea Comisiei nu a fost primitã. Orice reducere sau anulare a asistenţei conduce la recuperarea sumelor plãtite.
Atunci când Comisia considera ca o abatere nu a fost corectatã sau ca intreaga activitate sau o parte din ea nu justifica intreaga asistenta acordatã sau a o parte din aceasta. Comisia trebuie sa realizeze o examinare corespunzãtoare a situaţiei şi sa solicite tarii beneficiare sa transmitã comentariile într-o perioada specificatã de timp. Dupã examinare, dacã ţara beneficiara nu ia mãsuri corective, Comisia poate:
(a) sa reducã sau sa anuleze orice avans;
(b) sa anuleze total sau parţial asistenta acordatã mãsurii.
Comisia trebuie sa determine dimensiunea corectiei luând în considerare natura abaterii şi mãrimea oricãrei deficiente a sistemelor de management şi control.
Comisia va recupera orice fond neutilizat la data expirãrii programului. O declaraţie finala scrisã susţinutã de o documentaţie va fi emisã de cãtre NAO în termen de doua luni de la efectuarea tuturor plãţilor, specificându-se suma totalã contractatã şi plãtitã. De asemenea va trebui inclusã o înţelegere bancarã finala care sa arate bilanţurile existente în NF/IA/CFCU.
Fãrã a tine seama de recuperarea fondurilor neutilizate şi neeligibile dupã expirarea Memorandului de Finanţare, poate fi emis un ordin complementar de recuperare dupã efectuarea auditului final a siguranţei şi consistentei contractelor şi a plãţilor, precum şi a conformitatii acestora cu prevederile Memorandului de Finanţare, luându-se în considerare opinia independenta a auditului final.
Responsabilul naţional de autorizare va asigura rambursarea oricãrui fond neutilizat sau a oricãrei sume plãtite în mod greşit, în timp de 60 de zile calendaristice de la data notificãrii. Dacã NAO nu restituie suma datoratã Comunitãţii, ţara beneficiara va rambursa aceasta suma Comisiei. Dobanda la suma plãţilor aflate în întârziere va fi adãugatã la sumele neplãtite aplicându-se regulile specificate în Regulamentul financiar care guverneazã Bugetul Comunitãţii.
Fluxuri financiare
Comisia va transfera fondurile cãtre NF în conformitate cu Memorandul de Înţelegere semnat între Comisie şi ţãrile relevante în decembrie 1998. Fondurile vor fi transferate urmare a solicitãrii NAO într-un cont bancar special, în Euro, care va fi deschis şi gestionat de NF la Banca centrala (sau "la o banca agreatã anterior cu Comisia").
a) Transferul fondurilor cãtre Fondul Naţional:
Un prim transfer de pana la 20% din fondurile gestionate local, reprezentând prefinantarea va fi trimis cãtre NF dupã semnarea memorandumului de Finanţare şi a Acordurilor de finanţare (FASs) dintre NF şi Agenţiile de implementare (IAS)/Oficiul de Plati şi Contractare Phare (CFCU). Trebuie de asemenea îndeplinite prevederile referitoare la NF, din articolele 2 şi 13 ale Memorandumului de înţelegere, în plus, NAO trebuie sa supunã spre aprobare Comisiei nominalizarea responsabililor de program autorizaţi (PAOs) şi o descriere a sistemului implementat, subliniind fluxul de informaţii dintre NF şi IA/CFCU şi modul de realizare a plãţilor.
Se vor realiza doua transferuri ulterioare, de pana la 30% fiecare, dintre fondurile aferente managementului local. Al doilea transfer va fi pus în mişcare atunci când 5% din buget a fost plãtit de cãtre lAs şi CFCU. Al treilea transfer va fi cerat când 35% din bugetul total în vigoare a fost plãtit. Al patrulea transfer va fi realizat când 70% din bugetul total în vigoare este plãtit şi când toate cheltuielile au fost efectuate (de exemplu, contractate în totalitate). Nu mai târziu de 2 luni dupã ce toate plãţile au fost efectuate, Fondul Naţional va transmite o declaraţie finala de cheltuieli, care va pune în mişcare operaţiile de bilanţ a tuturor transferurilor fata de cheltuielile finale şi verificate, care în acest moment va fi egal cu plãţile fãcute (închiderea cheltuielilor).
În mod excepţional, NAO poate solicita plata unui procent mai mare decât cel menţionat anterior, în conformitate cu procedurile stabilite în Memorandul de înţelegere menţionat. Exceptând o autorizaţie prealabilã şi expresã din partea Comisiei (sediul central), nici o plata intermediara nu poate fi efectuatã dacã punctele de punere în mişcare menţionate mai sus nu au fost respectate.
b) Transferul fondurilor cãtre Agenţiile de implementare:
Fondul Naţional va transfera fondurile cãtre Agenţia de Implementare desemnatã în fiecare ţara, inclusiv Oficiul de Plati şi Contractare Phare (CFCU), în conformitate cu Acordurile financiare (AFs) încheiate între NFs şi IAs/CFCU, dacã este cazul. Conturile bancare pentru subprograme vor fi deschise în numele Agenţiei de Implementare/CFCU responsabile cu administrarea financiarã a subprogramului, în conformitate cu art, 13 referitor la stabilirea Fondului Naţional, din Memorandumul de Înţelegere.
Sub DIS, fiecare AF individual va fi aprobat în avans de cãtre Comisia Europeanã. În cazurile în care FN este el însuşi un agent plãtitor pentru CFCU/Agenţia de Implementare, nu se va face nici un transfer de fonduri de la FN la CFCU/Agenţia de Implementare. CFCU şi IAs trebuie conduse fiecare de cãtre un responsabil de program autorizat (PAO) nominalizat de NAO dupã consultare cu NAC. PAO va fi responsabil pentru toate activitãţile realizate CFCU/IA.
Pentru acele contracte cu fonduri reţinute pentru o perioada de garanţie, totalitatea fondurilor aferente acestor contracte, asa cum sunt calculate de PAO şi stabilite de Comisie, va fi plãtitã cãtre Agenţia de Implementare înainte de închiderea oficialã a programului. Agenţia de Implementare îşi asuma intreaga responsabilitate pentru depozitarea fondurilor pana când plata finala va fi efectuatã şi pentru garantarea ca aceste fonduri vor fi folosite numai pentru a efectua plati asociate clauzelor de reţinere.
Agenţia de Implementare îşi asuma în plus intreaga responsabilitate fata de contractori pentru îndeplinirea obligaţiilor asociate clauzelor de reţinere. Fondurile neplãtite contractorilor dupã ce plãţile finale au fost stabilite vor fi rambursate Comisiei. O imagine de ansamblu asupra utilizãrii fondurilor depozitate în conturile de garanţie - şi în special a plãţilor efectuate din acestea - şi a creşterii dobânzilor va fi anual prevãzutã de NAO pentru Comisie.
Dobanda
În principiu, toate conturile bancare vor fi producãtoare de dobanda. Dobânzile vor fi raportate Comisiei Europene. În cazul în care Comisia decide astfel, pe baza dispoziţiei de la NAO, dobanda va fi reinvestita în Program.

Agenţiile de Implementare vor fi responsabile pentru subprograme, dupã cum urmeazã:
Bulgaria:
OPCP
Republica Ceha:
OPCP
Letonia:
OPCP, Ministerul de Finanţe
Lituania:
CPMA, Ministerul de Finanţe
Polonia:
OPCP
România:
OPCP, Ministerul de Finanţare
Slovacia:
OPCP
Slovenia;
OPCP
NAO şi PAO vor asigura ca toate contractele vor fi pregãtite în conformitate cu procedurile stabilite în manualul DIS.
Evaluarea impactului asupra mediului şi conservarea naturii
Procedurile pentru evaluarea impactului asupra mediului, asa cum au fost stabilite de directiva EIA*7) sunt pe deplin aplicabile pentru proiectele de investiţii sub egida PHARE. Dacã directiva EIA nu a fost încã în întregime transpusa, procedurile vor trebui sa fie similare celor stabilite în directiva mai sus menţionatã. Dacã un proiect nu ar corespunde cu obiectivele din anexa I sau anexa II a directivei EIA, trebuie sa fie demonstrata*8) îndeplinirea procedurei EIA.
Dacã un proiect poate afecta amplasamente importante din punct de vedere al conservãrii naturii, o evaluare adecvatã în conformitate cu art. 6 a Directivei pentru habitaturi*9) trebuie sa fie demonstrata*10).
Toate proiectele de investiţii trebuie realizate în conformitate cu legislaţia Comunitara relevanta din domeniul mediului. Fişele de proiect vor conţine clauze specifice privind conformitatea cu legislaţia UE relevanta din domeniul mediului, în conformitate cu tipul de activitate efectuat în cadrul fiecãrui proiect de investiţii.
4. MONITORIZARE ŞI EVALUARE
Implementarea proiectului din cadrul acestui program va fi monitorizata prin intermediul Comitetul Mixt de Monitorizare (JMC). JMC va include NAO, NAC şi Comisia. JMC se va intalni cel puţin o data pe an pentru a analiza toate programele cu finanţare PHARE în scopul de evalua progresul lor în vederea atingerii obiectivelor stabilite în FM şi în Parteneriatul de Aderare. JMC poate recomanda o modificare a prioritatilor şi/sau realocarea fondurior PHARE. În plus, JMC va analiza, o data pe an, progresul programelor de asistenta de preaderare cu fonduri UE (PHARE, ISPA şi SAPARD).
În ceea ce priveşte programul PHARE, JMC va fi asistat de Subcomitetul de Monitorizare Sectorial (SMSC) care va include NAC, PAO şi Agenţia de Implementare (şi CFCU, dacã este cazul) şi Serviciile Comisiei. SMSC va analiza în detaliu progresul fiecãrui program, inclusiv componentele şi contractele sale, convocate de JMC în sectoare de monitorizare adecvate. Fiecare sector va fi condus de un SMSC, pe baza rapoartelor curente de monitorizare redactate de Agenţia de Implementare, şi pe baza evaluãrilor intermediare efectuate de evaluatorii independenţi. SMSC va da intaietate recomandãrilor privind aspectele de management şi proiectare, asigurându-se ca acestea au fost puse în aplicare. SMSC va raporta cãtre JMC, cãruia îi va transmite rapoarte generale, detaliate privind toate programele cu finanţare PHARE.
Serviciile Comisiei se vor asigura ca o evaluare ulterioara va fi efectuatã dupã încheierea Programului.
5. MÃSURI DE AUDIT ŞI MÃSURI ANTIFRAUDA
a) Luate de cãtre ţãrile candidate
În fiecare an, un plan de audit şi un rezumat al constatãrilor fãcute de audit vor fi trimise Comisiei. Raporturile de audit vor fi la dispoziţia Comisiei.
Autoritatea competenta nationala de control financiar pentru implementarea programului va efectua un control financiar corespunzãtor.
---------
*7) DIR 85/337/EEC ;OJ L 175/40; 5.7.1985; amendata prin DIR 97/11/EEC ; OJ L 73/5; 14.3.1997
*8) în anexa EIA în ceea ce priveşte fisei de proiect corespunzãtoare
*9) DIR 92/43/EEC ; OJ 206/7; 22.7.1992
*10) În anexa Consevarii naturii pentru fişa de proiect de investiţii corespunzãtoare

Urmare a controalelor naţionale şi Comunitare, ţãrile beneficiare vor asigura investigarea şi tratarea cazurilor suspecte şi actuale de frauda şi abatere, în mod satisfãcãtor.
Abatere înseamnã orice încãlcare a prevederilor legislaţiei comunitare, a Memorandului de Finanţare sau a contractelor care rezulta dintr-un act sau o omisiune a unui operator economic, care are, sau ar avea, efectul unei prejudicieri a bugetului general al Comunitãţilor sau bugetelor administrate de acestea, fie prin reducerea, fie prin pierderea veniturilor provenite din propriile resurse colectate direct în numele Comunitãţii, sau printr-o componenta nejustificatã a cheltuielilor.
Frauda înseamnã orice act sau omisiune intenţionate referitoare la:
(i) utilizarea sau prezentarea de declaraţii sau documente false, incorecte sau incomplete, care are drept efect delapidarea sau reţinerea ilegala a fondurilor de la bugetul general al Comunitãţilor Europene sau de la bugetele gestionate de, sau în numele, Comunitãţilor Europene.
(ii) nedivulgarea informatiei în ceea ce priveşte încãlcarea obligaţiilor specifice având acelaşi efect,
(iii) utilizarea ilegala a fondurilor respective în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate.
Autoritãţile naţionale vor asigura funcţionarea unui mecanism de control şi raportare similar cu cel prevãzut în Regulamentul Comisiei 1681/94*15).
--------
*15) OJ L 178; 12.7.94; p.43-46

În particular, toate cazurile suspecte sau actuale de frauda şi abatere, precum şi toate mãsurile luate de cãtre autoritãţile naţionale trebuie raportate fãrã întârziere serviciilor Comisiei. Dacã nu existe nici un caz suspect sau actual de frauda şi abatere, de raportat, sara beneficiara va informa Comisia în termen de 2 luni dupã sfârşitul fiecãrui trimestru.
b) De cãtre Comisie
Toate memorandumurile de finanţare precum şi contractele rezultate sunt subiectul supravegherii şi controlului financiar al Comisiei (inclusiv al Oficiului European Anti Frauda) şi auditurilor organizate de Curtea de Auditori. Aceasta include verificãri la fata locului şi, atâta timp cat Sistemul de Implementare Descentralizat Extins nu este încã aplicabil Agentiilor de Implementare din ţãrile candidate implicate, mãsurile precum verificarea "ex-ante" a ofertei şi contractãrii sunt realizate de cãtre Delegaţia Comisiei Europene în ţara candidata implicata.
În scopul asigurãrii protecţiei eficiente a intereselor financiare ale Comunitãţii, Comisia poate realiza verificãri la fata locului şi inspecţii, în conformitate cu procedurile prevãzute în Regulamentul Consiliului (Euratom, CE) nr. 2185/96.
Conturile şi operaţiunile Fondului Naţional şi, dupã caz, al Oficiului de Plati şi Contractare Phare şi ale tuturor Agentiilor de Implementare pot fi verificate la solicitarea Comisiei de cãtre un auditor extern angajat de cãtre Comisie fãrã a prejudicia responsabilitãţile Comisiei şi ale Curţii de Auditori a Uniunii Europene, asa cum se face referire în "Condiţiile generale referitoare la Memorandumul de Finanţare" anexat la Acordul Cadru.
6. TRANSPARENTA/PUBLICITATE
Responsabilul de program autorizat va trebui sa asigure ca sunt luate toate mãsurile necesare în vederea asigurãrii publicitãţii corespunzãtoare a tuturor activitãţilor finanţate în cadrul acestui program. Aceasta se va realiza în strânsã legatura cu Delegaţia Comisiei Europene. Detalii suplimentare sunt prezentate în Anexa Transparenta/ Publicitate.
7. CONDIŢII SPECIALE
În situaţia în care angajamentele asumate nu sunt îndeplinite din motive ce aparţin controlului Guvernului, Comisia poate, la dorinta sa, sa revizuiasca programul în scopul de a anula toate sau o parte din el şi/sau de a realoca fondurile neutilizate în alte scopuri, în concordanta cu obiectivele programului PHARE.


ANEXA D

INFORMAŢII ŞI PUBLICITATE PENTRU PROGRAMELE PHARE, ISPA ŞI SAPARD ALE COMUNITÃŢII EUROPENE

1. Scop şi obiective
Informaţiile şi mãsurile de publicitate privind asistenta Comisiei Europene prin Programul PHARE sunt destinate creşterii gradului de constientizare a publicului şi a transparenţei acţiunilor Uniunii Europene, precum şi creãrii unei imagini consistente privind mãsurile respective în toate ţãrile beneficiare, Informaţiile şi publicitatea privesc activitãţile care primesc o contribuţie de la Programul PHARE.
2. Principii generale
Responsabilul de program autorizat (PAO) care se ocupa de implementarea memorandumurilor de finanţare şi a altor forme de asistenta va coordona publicitatea la fata locului. Publicitatea se va desfasura în cooperare cu delegatiile Comisiei Europene, care vor fi informate asupra mãsurilor luate în acest scop.
Autoritãţile naţionale şi regionale competente vor lua toate mãsurile administrative corespunzãtoare în scopul de a asigura aplicarea efectivã a acestor prevederi şi de a colabora cu delegatiile Comisiei Europene la fata locului.
Informaţiile şi mãsurile publicitare descrise mai jos se bazeazã pe prevederile regulamentelor şi deciziilor care se aplica fondurilor structurale. Acestea sunt:
- Regulamentul 1159/2000, Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene nr. L 130/30 din 31 mai 2000;
- Decizia Comisiei din 31 mai 1994; Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene nr. L 152/39 din 18 iunie 1994.
Prevederi specifice cu privire la programul ISPA sunt incluse în:
- Decizia Comisiei din 22 iunie 2001; Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene nr. L 182/58
Informaţiile şi mãsurile publicitare trebuie sa fie conforme cu prevederile regulamentelor şi deciziilor mai sus menţionate. Un manual privind conformitatea este pus la dispoziţia autoritãţilor naţionale, regionale şi locale de cãtre delegaţia Comisiei Europene în ţara respectiva.
3. Informaţiile şi publicitatea privind programele PHARE
Informaţiile şi publicitatea vor face subiectul unui set de mãsuri coerente definite de autoritãţile naţionale, regionale şi locale competente, în colaborare cu Delegaţia Comisiei, pe durata Memorandumului de Finanţare, şi vor privi atât programele, cat şi alte forme de asistenta.
Costurile informãrii şi publicitãţii privind proiectele individuale vor fi suportate din bugetul alocat proiectelor respective.
În cazul implementarii programelor PHARE se vor aplica mãsurile menţionate mai jos la lit. a) şi b):
(a) Autoritãţile competente din ţara beneficiara trebuie sa publice conţinutul programelor şi al altor forme de asistenta în forma cea mai potrivita. Ele trebuie sa asigure ca aceste documente sunt distribuite corespunzãtor şi trebuie ţinute la dispoziţia pãrţilor interesate. Ele trebuie sa asigure prezentarea corespunzãtoare a informaţiilor şi materialelor publicitare produse, pe întreg teritoriul tarii beneficiare.
(b) Mãsurile de informare şi publicitate la fata locului vor include urmãtoarele:
(i) În cazul investiţiilor de infrastructura, ale cãror costuri sunt mai mari de 1 milion de euro:
- panouri ridicate în zonele specifice, care se amplaseaza în conformitate cu dispoziţiile prevãzute în regulamentul şi decizia menţionate la alin. (2) de mai sus, precum şi în specificaţiile tehnice din manualul care trebuie furnizat de cãtre Delegaţia CE din ţara respectiva
- plãci comemorative permanente pentru infrastructuri accesibile marelui public, care se amplaseaza în conformitate cu dispoziţiile prevãzute în regulamentul şi decizia menţionate la alin. (2) de mai sus, precum şi în specificaţiile tehnice din manualul care trebuie furnizat de cãtre Delegaţia CE din ţara respectiva.
(ii) În cazul investiţiilor în producţie, acţiuni de dezvoltare a potenţialului local şi toate celelalte acţiuni care beneficiazã de asistenta financiarã prin fonduri Phare, ISPA sau SAPARD:
- acţiuni prin care sa se informeze posibilii beneficiari şi publicul despre asistenta Phare, ISPA sau SAPARD, în conformitate cu dispoziţiile menţionate în alin. (3) lit. (b) pct. (i) de mai sus.
- acţiuni care vizeazã solicitantii pentru fonduri publice, finanţate parţial de cãtre Phare, ISPA sau SAPARD, sub forma unei indicaţii pe formularele care trebuie completate de cãtre candidaţii respectivi, care sa precizeze ca o parte din finanţare este acordatã de cãtre UE, în mod specific prin programele Phare, ISPA sau SAPARD, în conformitate cu dispoziţiile menţionate mai sus.
4. Transparenta asistenţei U.E. în cercurile de afaceri şi printre potentialii beneficiari şi publicul larg
4.1. Mediile de afaceri
Mediile de afaceri trebuie implicate cat mai mult posibil în asistenta care le priveşte în mod direct.
Autoritãţile responsabile pentru implementarea asistenţei vor asigura existenta canalelor corespunzãtoare de difuzare a informaţiilor cãtre posibilii beneficiari, în particular întreprinderile mici şi mijlocii (IMM-uri). Acestea ar trebui sa includã o indicaţie privind procedurile administrative care trebuie urmate.
4.2. Alţi posibili beneficiari
Autoritãţile responsabile pentru implementarea asistenţei vor asigura existenta canalelor corespunzãtoare de difuzare a informaţiilor cãtre toate persoanelor care beneficiazã sau ar putea beneficia de acţiuni de instruire, ocupare a forţei de munca sau dezvoltare a resurselor umane, în acest scop, acestea vor asigura cooperarea instituţiilor de pregãtire implicate în ocuparea forţei de munca, societãţilor comerciale şi a grupurilor de societãţi, a centrelor de pregãtire şi a organizaţiilor neguvernamentale.
Formularele
Formularele emise de cãtre autoritãţile naţionale, regionale sau locale privind anunţarea, depunerea candidaturii pentru şi acordarea asistenţei destinate beneficiarilor finali sau oricãrei alte persoane eligibile pentru asemenea asistenta, vor indica faptul ca ajutorai financiar este furnizat de cãtre UE, şi în mod specific de Programele Phare, ISPA sau SAPARD. în notificarea privind ajutorai trimisa beneficiarilor se va preciza suma sau procentajul din cadrul asistenţei finanţate din programul în cauza. Dacã astfel de documente poarta emblema nationala sau regionala, pe ele va fi înscrisã şi sigla UE de aceeaşi dimensiune.
4.3. Publicul larg Mass-media
Autoritãţile competente vor informa mass-media în cel mai adecvat mod despre acţiunile cofinantate de UE, în particular PHARE, ISPA sau SAPARD. Participarea acestor organisme va fi reflectatã corect în aceasta informare.
În acest scop, lansarea operaţiunilor (dupã ce au fost adoptate de Comisie) şi fazele importante ale implementarii lor vor face obiectul unor mãsuri de informare, în special când este vorba de mass-media regionala (presa, radio şi televiziune). Trebuie asigurata o colaborare corespunzãtoare cu delegaţia Comisiei Europene din ţara beneficiara.
Principiile menţionate în cele doua paragrafe precedente se vor aplica anunţurilor, cum ar fi comunicate de presa sau de publicitate.
Acţiuni informative
Organizatorii acţiunilor informative, cum ar fi: conferinţe, seminalii, târguri şi expoziţii legate de implementarea operaţiunilor parţial finanţate prin programe PHARE, ISPA sau SAPARD, vor urmãri sa facã explicita participarea UE în cadrul acestor acţiuni. Poate fi folositã ocazia pentru a se expune steagurile UE în sãlile de conferinţe şi însemnul UE pe documente, în funcţie de situaţie. Delegaţia Comisiei Europene din ţara beneficiara trebuie sa îşi dea concursul, dacã este necesar, în pregãtirea şi implementarea unor astfel de acţiuni.
Materiale informative
Publicaţiile (ca de exemplu broşuri şi pliante) referitoare la programe sau mãsuri similare finanţate ori cofinantate prin PHARE, ISPA sau SAPARD trebuie sa conţinã pe prima pagina o indicaţie clara a participãrii UE, precum şi însemnul UE alãturi de stema regionala sau nationala.
Când astfel de publicaţii includ o prefata, aceasta trebuie semnatã atât de persoana rãspunzãtoare din ţara beneficiara, şi din partea Comisiei, de cãtre delegatul acesteia, astfel ca participarea UE sa fie cat se poate de clara.
Astfel de publicaţii se vor referi la organismele naţionale şi regionale rãspunzãtoare cu informarea pãrţilor interesate.
Principiile menţionate mai sus se aplica de asemenea şi materialelor audiovizuale.
5. Prevederi speciale privind panourile de afişa], posterele şi plãcile comemorative
Pentru a asigura vizibilitatea mãsurilor finanţate parţial prin programele PHARE, ISPA sau SAP ARD, ţãrile beneficiare se vor asigura ca sunt respectate urmãtoarele mãsuri de informare şi publicitate:
Panouri de afisaj
Panourile de afisaj furnizand informaţii asupra participãrii UE la finanţarea investiţiei trebuie amplasate acolo unde se deruleazã proiecte, în care participarea UE atinge 1 milion euro sau mai mult. Chiar în cazul în care autoritãţile naţionale sau regionale competente nu ridica un panou indicând propria lor implicare în finanţarea proiectului respectiv, asistenta UE trebuie totuşi menţionatã pe un panou special. Panourile de afisaj trebuie dimensionate în concordanta cu mãrimea operaţiunii (luând în considerare suma cofinantata de UE) şi trebuie sa fie pregãtite în conformitate cu instrucţiunile ce se gãsesc în manualul tehnic care se poate obţine de la delegatiile Comisiei Europene, la care se face referire mai sus.
Panourile de afisaj nu trebuie demontate mai devreme de 6 luni dupã terminarea respectivului proiect, ele fiind înlocuite, acolo unde este posibil, printr-o placa comemorativa, conform specificatiilor din manualul tehnic la care se face referire mai sus.
Plãci comemorative
În locurile accesibile publicului larg trebuie plasate plãci comemorative permanente (ca de pilda în sãlile de congrese, aeroporturi, staţii etc.). Pe lângã sigla UE, astfel de plãci trebuie sa menţioneze partea de finanţare UE, precum şi programul respectiv (PHARE, ISPA sau SAPARD).
Acolo unde autoritatea nationala, regionala sau localã, ori un alt beneficiar final decide sa ridice un panou de afisaj, sa palseze o placa comemorativa, sa afiseze un poster sau sa ia orice alta mãsura pentru a furniza informaţii despre proiecte cu un cost mai mic de 1 milion euro, participarea UE trebuie de asemenea indicatã.
6. Prevederi finale
Autoritãţile naţionale, regionale sau locale pot, în orice împrejurare, sa ia mãsuri suplimentare, dacã le considera necesare. Ele trebuie sa se consulte cu delegaţia Comisiei Europene şi sa o informeze asupra iniţiativelor luate, astfel încât delegaţia CE sa poatã participa în mod corespunzãtor la realizarea lor.
Pentru a facilita implementarea acestor prevederi, Comisia prin intermediul delegatiilor sale locale, va acorda asistenta tehnica sub forma îndrumãrii privind cerinţele de proiectare, dacã este cazul. Se va realiza, în format electronic, un manual, scris în limba tarii respective, care va conţine indicaţii detaliate de proiectare şi va fi disponibil la cerere.

----------

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016